UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI, IAI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMIC I PROTECIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL MEDIULUI

Evaluarea raportului cost-beneficiu in proiectul de infiintare

a unei statii de compostare a deseurilor

Dr. ing. Daniela Arsene

Masterand: Agavriloai Irina

Anul II MM

Cuprins
Introducere

Capitolul 1.Informatii generale cu privire la obiectivul vizat

Capitolul 2. Prezentarea instalatiei

Capitolul 3. Efectele rezultate in urma realizarii statiei de compostare

Capitolul 4.Costuri

Capitolul 5.Evaluarea costurilor proiectului

Capitolul 6. Evaluarea beneficiilor proiectului

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Analiza Cost - Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din
punct de vedere al beneficiilor i costurilor) impactul socio-economic datorat implementrii
anumitor aciuni i/sau proiecte. Impactul trebuie s fie evaluat n comparaie cu obiective
predeterminate, analiza realizndu-se n mod uzual prin luarea n considerare a tuturor
indivizilor afectai de aciune, n mod direct sau indirect.
n general, analiza cost-beneficiu trebuie s stabileasc dac analiza se realizeaz
adoptnd o perspectiv local, regional, naional, la nivelul UE sau global. Nivelul de
analiz potrivit trebuie determinat n relaie cu mrimea i scopul proiectului, adic n
relaie cu grupul/zona n care proiectul are un impact relevant.
Obiectivul analizei cost - beneficiu este de a identifica i cuantifica (respectiv de a
da o valoare monetar) toate impacturile posibile ale aciunii sau proiectului luat n
discuie, n vederea determinrii costurilor i beneficiilor corespunztoare. n principiu,
toate impacturile ar trebui evaluate: financiare, economice, sociale, de mediu, etc. n mod
tradiional, costurile i beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenei dintre scenariul
cu proiect i alternativa acestui scenariu: scenariul fr proiect (aa numita abordare
incremental). n continuare, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete
i a stabili dac proiectul este oportun i merit s fie implementat. Astfel, analiza costbeneficiu poate fi utilizat ca instrument de decizie pentru evaluarea utilitii investiiilor ce
urmeaz a fi finanate din resurse publice (http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/
cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumente_Structurale/Pag.2_Evaluar
e4_Ghidacb_ro.pdf).

Capitolul 1. Informatii generale cu privire la obiectivul vizat

Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproximativ 1 kilogram de deseuri.
Aceste resturi trebuiesc colectate, transportate, depozitate, neutralizate sau reutilizate intro maniera in care sa peturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si
pentru cele viitoare. Deeurile biodegradabile (umede) pe care oamenii le arunc la gunoi
ajung de regul s fie depozitate ntr-o groap de gunoi neconform, dei pot fi i ele
reciclate i transformate n compost, ce poate fi folosit mai departe ca ngrmnt n
agricultur.
In urma unui studiu realizat in Europa, cu statele membre UE (EU-27) i Islanda,
Norvegia, Elveia, Turcia i Croaia n perioada 2001-2010 numrul rilor care n aceasta
perioada si-au redus cantitatea generat de deeuri municipale este mic, se observ o
tendin clar de ndreptare a interesului ctre mbuntirea managementului n
detrimentul depozitarii deeurilor.
Numrul rilor n care rata de depozitare este de 75% a sczut semnificativ, n timp
ce numrul celor n care se recicleaz peste 25% din cantitatea generat a crescut. Este
adevrat ns c n 2010 majoritatea rilor trimiteau peste 50% din deeurile municipale
la gropile de gunoi.
S-au nregistrat creteri substaniale ale procentului de deeuri reciclate. 12 ri au
avut creteri de peste 10% a cantitilor reciclate n perioada 2001-2010, alte 10 ri avnd
n aceeai perioad creteri ale procentului de reciclare ntre 5 i 10%. n restul rilor
creterile au fost neglijabile, iar n cinci ri valorile au fost negative chiar.
Majoritatea rilor au fcut progrese importante n atingerea obiectivelor de
reducere a cantitilor de deeuri depozitate la gropi. Din cele 12 ri care nu beneficiaz
de derogri de la Directiva Deeurilor, toate 12 au ndeplinit inta stabilit pentru 2006, 11
au ndeplinit inta stabilit pentru 2009, iar n 2010 se estima c apte dintre ele vor
ndeplini inta stabilit pentru anul 2016. n rile care beneficiaz de derogri, rezultatele
sunt ns contradictorii. Din 16 ri, numai apte au realizat obiectivele stabilite pentru
2010.(fig 1) (http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/reciclare-recuperare/8915/)

Fig 1. Situatia deseurilor din Europa.

Raportul Ageniei Europene de Mediu ofer o trecere n revist complet a
problemelor cu care se confrunt ara noastr. Responsabilitatea pentru colectarea i
managementul deeurior municipale aparine autoritilor locale.
Compostarea, ca si depozitarea sau incinerarea, apartine proceselor clasice de
tratare a deseurilor. Este o metoda de tratare ecologica utila deoarece partea
biodegradabila din deseuri care reprezinta 50% din totalul deseurilor casnice poate fi
reintrodus in ciclul natural.
Evoluia reciclrii deeurilor municipale solide n Romnia este ilustrat n graficul
de mai jos(fig 2.).

Fig.2. Reciclarea deseurilor municipale din Romania

Colectarea selectiv a deeurilor a fost adoptat de Romnia n anul 2006 prin
implementarea ctorva proiecte pilot. Doar 75.000 de tone de deeuri au fost colectate
selectiv n anul 2008, i 83.000 de tone n 2010 conform Eurostat (2010).
Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si
al autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat aruncarea la intamplare a deseurilor in
spatii neamenajate special pe parcursul

multor ani, a condus la un impact periculos

asupra mediului inconjurator(fig 3).

Fig.3. Managementul resurselor.

Degradarea

substanelor

biodegradabile

reprezint

un

proces

natural

de

descompunere. Atunci cnd omul influeneaz acest proces vorbim de producerea

compostului. Produsul final al tratrii biologice aerobe este compostul. Sistemele de
producere a compostului pot fi simple i nesofisticate n ri aflate n faze timpurii de

dezvoltare sau mecanizate i sofisticate pentru ri cu o dezvoltare tehnologic relativ

avansat. n rile n curs de dezvoltare, aceast tratare a deeurilor biodegradabile are
multe avantaje: costuri sczute pentru echipament i de operare, n deplin armonie cu
mediul, iar la finalul procesului se obine un produs util. A transforma materialele n
compost presupune ncheierea cercului natural al vieii.
Scopul compostarii este :
- respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-revalorificarii;
- reducerea fluxurilor de deseuri spre depozitare;
- obtinerea unui material valorificabil, in functie de caracteristici, in agricultura sau lucrari
de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului);
In principiu, compostarea implica doua faze principale si anume:
-

tratarea mecanica;

tratarea biologica (fermentarea).

Factorii care influeneaz formarea compostului sunt:
Apa - lipsa de ap blocheaz activitatea microorganismelor i procesul de

descompunere. Excesul de ap face ca microorganismele s nu primeasc destul aer.

Aerul - aerisirea insuficient provoac nmulirea microorganismelor care prefer
locurile umede, iar odat cu ele apar i mirosurile neplcute.
Cldura - activitatea de descompunere pe care o realizeaz microorganismele
este maxim atunci cnd, pe lng aerul i apa suficient, compostul are o temperatur
optim pentru procesele de descompunere. Ideal ar fi temperatura de compost de 40 60C, deoarece astfel devine posibil compostarea natural i curarea de germeni
nedori.
Substanele nutritive - cu ct resturile adunate sunt mai variate, cu att compostul
va fi la sfrit mai valoros.
Gradul de mrunire al deeurilor - pentru o descompunere rapid a materialului
este important ca toate componentele acestuia s fie mrunite. Prin aceasta crete
suprafaa de aciune a microorganismelor.
Compostul are miros de pmnt reavn i este bine structurat. Multe companii din
SUA au extins vnzarea compostului dup amestecarea cu alte materiale pentru vnzare
cu amnuntul cu o valoare mai ridicat, pentru un scop specific. Echipamentul de sitare
existent poate fi echipat cu pulverizator sau mixer, aplicnd astfel n mod uniform
amendamente, ngrminte, nisip, etc.
n general amestecurile de compost au urmtoarele caracteristici:
au caracteristici uniforme i predictibile (necesit cerine specifice de aplicare);

 conin ingrediente mult mai scumpe (cum sunt nutrieni specifici ori
microelemente), i conduc la un pre de vnzare mai ridicat.
Amestecarea este deseori aplicat pentru a nbunti caracteristicile fizice i crete
coninutul de materie organic a compostului vndut. S-au produs amestecuri de compost
pentru pepiniere, terenuri de golf i amenajri peisagistice.
Caracteristicile chimice ale compostului.
Compoziia chimic a compostului este n funcie de compoziia chimic a
materialelor supuse compostrii, raportul dintre aceste materiale i modul de desfurare
a procesului de compostare.
Cercetrile efectuate au artat c un compost obinut din dejecii de pasre a avut
un coninut de azot total de 6,2%, iar cantitatea de azot organic mineralizat a fost ntre
33,7% i 39,3%. Pentru alte tipuri de compost cantitatea de N organic mineralizat ntr-un
ciclu experimental de 150 zile variaz ntre 12 i 15%. Cuplarea acestei informaii cu faptul
c n compost exist 0,04% azot accesibil (tot ca nitrat) i 0,8% azot organic, sugereaz
c acest produs nu constituie o surs abundent de azot.

Amplasarea statiei de compostare

Amplasarea statiei de compostare va fi in judetul Suceava, la iesirea din municipiul
Falticeni.
Municipiul Flticeni este localizat ntr-o zon deluroas din Podiul Sucevei, n
apropierea sa gsindu-se ntinse plantaii pomicole i iazuri piscicole. Conform
recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Flticeni se ridic la 25.723 de
locuitori. Are ca fundament depozite de vrst sarmaian inferioar, reprezentate prin
argile, argile nisipoase i nisipuri fine glbui i cenuii cu frecvente intercalari de gresii.
Peste acestea apar depozite cuaternare alctuite din luturi argiloase galbene, iar la
adncime nisipuri fine argiloase. Cursul principal de ap este rul Moldova iar secundar
prul omuzul Mare.
In alegerea amplasarii statiei de compostare a mai avut un rol important si gropa de
gunoi a orasului ce sa afla in apropiere in satul Antilesti la 4 km de municipiul Falticeni.
Statia de compost se compune din platforma de beton de 9500 mp (pe care sunt
desfasurate principalele etapele ale procesului de compostare), si o hala pe structura
metalica usoara (pentru utilaje si diferite operatii).
Constructorii statiei de compostare prevad producerea a 8000 tone de compost
anual, avnd o greutate volumetric de 300 -500 kg/m.

In figura nr. 4 este prezentat orasul Falticeni cat si amplasarea groapei de gunoi si a
viitoarei statiei de compostare.

Fig..4. Harta orasului Falticeni, unde:

1-amplasarea statiei de compostare,
2- groapa de gunoi.

Capitolul 2. Prezentarea instalatiei

Cerinele minime privind locaia unei staii de producere a compostului sunt
urmatoarele:
-Acces adecvat pentru vehiculele care fac livrarea;
- Acces la ap ;
-Acoperit cu un acoperi ;
-Suprafa impermeabil sau betonat.
Staiile de producere a compostului sunt divizate n trei categorii, n funcie de
capacitatea de funcionare a acestora :
a) capacitate mica intre 1.000 si 3.000 t/an; aprox 6.000 locuitori;
b) capacitate medie intre 3.000 si 10.000 t/an; aprox. 25.000 locuitori;
c) capacitate mare peste 10.000 t/an; peste 25.000 de locuitori.
In cazul nostru statia de compostare va avea o capacitate medie.
Elementele urmatoare sunt foarte importante in proiectarea statiei :
-

zona de pretratare;

zona de tratare (compostare);

zona de posttratare (finisare);

zona-tampon;

drumurile de acces si drumurile interioare;

utilitatile si securitatea intregului amplasament.

Zona de pretratare
Este zona de predare, stocare, manevrare, compostare si transfer spre zona de
compostare. Marimea si modul de proiectare depind de cantitatea de deseuri primita,
modul de compostare si cantitatile de deseuri obtinute dupa tratarea mecanica : deseuri
sortate pentru valorificare si deseuri transferate spre zona de compostare.
Elementele de proiectare privind zona de pretratare sunt specifice normelor
stabilite pentru compostarea deseurilor solide urbane (ex. deseurile trebuie sa fie
depozitate in hale acoperite; pardoseala trebuie sa fie rezistenta ca sa preia eforturile
induse de mijloacele de transport, manevrare si incarcare, etc) completate cu norme
specifice pentru compostare (zone pentru umezirea deseurilor compostabile si zone
pentru incarcare si manipulare inaintea transferului spre zona de tratare - compostare).

Furnizarea de material pentru grmezi

Interfaa pe care s se noteze toate materialele aduse i materialele care pleac

precum compostul este primul aspect ntr-o staie de producere a compostului.

Stocarea materialelor
Stocarea materialelor ce urmeaz a fi utilizate pentru introducerea n grmad.

Aceast parte a staiei de obinere a compostului are diferite funcii :

- Controlul vizual al existenei materialelor necorespunztoare i livrri masive de
material sau de ntrerupere a procesului (pan tehnologic)
- Aport continuu pentru paii urmtori
- Posibilitatea de stocare separat pentru diferite materiale de intrare
Mrimea zonei de stocare depinde de mrimea staiei de producere a compostului
i tipul de material introdus n grmezi.
Timpul de stocare pentru deeurile de grdin sau deeurile verzi nu trebuie s fie
mai lung de o zi. Atunci cnd (n special n staiile mici) acest lucru nu e posibil, acoperii
deeurile cu material structural cernut, ce are rol de bio-filtru, pentru a limita emisiile i
mirosurile duntoare pentru mediu.
Materialul structural (proaspt sau cernut) poate fi depozitat timp de cteva
sptmni (fr acoperire).

Pretratarea
Obiectivul n aceast seciune a staie este :
Ajustarea condiiilor optime pentru procesul de obinere a compostului (reducerea

mrimii particulelor, amestec de diverse tipuri de material pentru introducerea n grmad,

coninut optim de ap i coninut optim de material structural).
Acest lucru se poate realiza mecanizat sau manual. Ca o recomandare, este de
preferat a se utiliza dispozitive mecanizate mici, transportabile, care s deserveasc mai
multe staii mici. Aceasta este ultima ocazie de a sorta i elimina materialele
necorespunztoare. Trebuie s se asigure un spaiu n care s se poata colecta i stoca
materialele neadecvate
Zona de tratare(compostarea)
Zona de tratare este reprezentata de zona de compostare si zona de finisare.
Tot materialul structural va fi asezat in gramezi si se va lasa la compostat. Durata
de compostare propriu-zisa este de minimum 3 luni in sezonul cald si 4-5 luni in sezonul
rece. In acest timp se practica remanieri din 30 in 30 de zile.
Zonele in care are loc compostarea in spatii deschise trebuie sa fie paralele cu
panta terenului. Ca o masura de siguranta intre zone trebuie sa fie construite sisteme de

colectare si drenare a apei pluviale si a compostului. Un sistem ineficient de drenare a

compostului are ca urmare duce la fermentarea in conditii nestandard ceea ce are ca
rezultat un compost de proasta calitate si emisii de mirosuri neplacute.
Intretinerea zonei de compostare trebuie sa prevada inspectii si lucrari anuale de
mentinere a nivelului de impermeabilizare si a pantei terenului.
Zona de finisare a compostului (zona de stationare in care se asigura stabilizarea
compostului) trebuie dimensionata in functie de perioada de stationare. In cazul deseurilor
verzi se poate considera ca reprezinta 25% din necesarul pentru zona de compostare dar
in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea trebuie
sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentari.
Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decat in stare finita (maturat). Deseurile
proaspat macinate sunt foarte active si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru
culturile de iarna, sau primavara.

Zona de post-tratare (finisare)

Zona de posttratare este folosita pentru tratarea mecanica finala a compostului
(maruntire, sitare), depozitarea sau depozitarea/ambalarea compostului expedierii.
In cazul deseurilor verzi se poate considera ca reprezinta 20% din necesarul pentru
zona de compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si
asimilabile dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentari.

Procesul de producere a compostului

Este necesar ca proiectarea procesului de producere a compostului sa se realizeze

astfel nct condiiile optime pentru proces s fie msurabile i ajustabile.

Cea mai mare influen asupra spaiului necesar este cea a timpului de producere a
compostului. Zona necesar pentru procesul de producere a compostului crete
proporional cu timpul necesar procesului. De aceea, condiiile optime pentru producerea
compostului determin un timp scurt de obinere a compostului i un spaiu mic necesar
grmeziilor.

Prepararea compostului
Dup ce procesul de maturare este n mare parte finalizat, compostul este gata

pentru preparare, ciuruirea materialului pentru a separa compostul de materialul structural.

Diametrul orificiilor ciurului depinde de zona de aplicare a compostului. De exemplu, un
ngrmnt pentru iarb necesit un ciur de diametru foarte mic, iar pentru utilizarea ca
ameliorator de sol, un ciur de diametru mare.

Stocarea compostului
Compostul astfel obinut se depoziteaz n grmezi mari i se acoper pentru a fi

ferit de umditate sau uscciune excesiv.

Stocarea este necesar pentru a armoniza timpul dintre momentul terminrii
compostrii i momentul de folosire. Pentru fermele tipice perioada de stocare este de 3
sau mai multe luni. Stocarea se poate face n grmezi mai mari dect cele utilizate pentru
compostare ori pentru maturare. Chiar i compostul finit care a fost produs i maturat n
condiii bune mai are nc o slab activitate biologic. Aceasta impune ca grmezile de
stocare s nu fie ignorate i trebuie s se adopte un management care s evite
recontaminarea, contaminarea cu buruieni i pericolul de foc.
Pentru evitarea autocombustiei este necesar ca grmada s nu depeasc 3,5 m
nlime. Toate spaiile de depozitare a compostului vor fi bine drenate, cu suprafaa de
scurgere canalizat n afara grmezii. Adposturile deschise sunt ideale pentru pstrarea
compostului.

nscuirea compostului
Compostul nscuit se vinde la un pre mai mare dect cel n vrac. nscuirea

trebuie practicat numai cnd volumul vndut justific cheltuielile fcute cu echipamentul
de nscuire i cu fora de munc. Compostul va fi depus n box-palei pentru stocare mai
uoar nainte de livrare i pentru transport.
nscuirea necesit un compost foarte stabil, cu un coninut de ap de 40-45 %.
Sitarea se va face prin sita de dimensiuni mai mici pentru compostul ce se nscuiete.
Deoarece compostul respir, se recomand ca nscuirea s se fac chiar nainte
de trimiterea compostului.
Zona-tampon
Suprafata zonei-tampon trebuie sa fie de cateva ori mai mare ca suprafata totala a
statie de compostare, mai ales daca statia este amplasata in vecinatatea unei zone
locuite. In faza de proiectare trebuie evaluate viteza predominanta si viteza minima a
vantului in zona propusa de amplasare a statiei de compostare.
Pe baza acestei analize proiectul trebuie sa prevada extinderea zonei-tampon pe
directia vantului predominant din zona de amplasare, in acest fel asigurandu-se
minimizarea transportului bioaerosolilor si mirosurilor neplacute spre zonele locuite.
Distanta de la statia de compostare pana la zona locuita trebuie sa fie de minim
1.000 m, daca prin studiul de evaluare a impactului nu s-a stabilit o distanta mai mare.
In figurile 5 si 6 sunt prezentate schema de amplasare a statiei de compostare,
respectiv fluxul liniar de materiale intr-o statie de compostare.

Fig 5. Schema de amplasare a statiei de compostare

Fig.6. Fluxul liniar de materiale intr-o statie de compostare

Calitatea compostului
Compostul este considerat bun dac are urmtoarele caracteristici:
Se prezint ca un produs omogen de culoare brun nchis sau negru.
Mirosul este de pmnt reavn fr alte mirosuri neplcute.
Mrimea particulelor este mai mic de 1,2 cm.
Este un produs stabil (capabil s fie stocat pentru o perioad rezonabil de timp
fr s i piard eficiena ca amendament al solului).
Nu conine semine viabile de buruieni.
Nu conine fitotoxine ori contaminani vizibili;
Are pH-ul ntre 6,0 7,8.

n vederea livrrii compostul trebuie s fie nsoit de un certificat care trebuie s

cuprind cel puin urmtoarele:
umiditatea ( sub 50%);
coninutul de azot total ( peste 1,5% la s.u.);
raportul C:N ( 10-18);
pH (6,0 -7,8).
Materialele care pot fi valorificabile in cadrul unei statii de compostare sunt :
-

deseurile valorificabile obtinute in treapta de sortare;

compostul.
Pe etichet se va trece numele i adresa productorului, materialele ce au stat la

baza pregtirii compostului i recomandri pentru utilizare. (http://www.twinning-wastebacau.ro/twinning/focussed-domestic-waste-management/materiale-documentareintocmite-suplimentar-fata-de-cele-din-cadrul-seminariilor/manual-producereacompostului-in-gramezi-neacoperite)

Capitolul 3. Efectele rezultate in urma realizarii statiei de compostare

Beneficiile totale ale unui astfel de proiect se poate evalua prin luarea n
considerare a trei tipuri de beneficii. Aceste sunt de tip:

economice;

sociale;

de mediu.

Dac beneficiile economice sunt mai uor de calculat, beneficiile sociale i de

mediu sunt mult mai dificil de identificat i de a li se atribui o valoare monetar.
Beneficii economice
Principalele beneficii economice in urma construirii statiei de compost sunt:
diminuarea costurilor de transport a deeurilor de la populaie la depozit, ceea ce
duce i la scderea taxei de salubrizare;
0,5 E * 25723 loc = 12861 *12 luni = 154338 E/an
beneficii economice prin utilizarea/dezvoltarea ulterioar a zonei = 8000E
valorificarea produsului rezultat, respectiv a compostului;
se obine un ngrmnt valoros pentru agricultur, mai ales pentru sectoarele
legumicol i floricol, care poate substitui mari cantiti de ngrminte chimice, astfel se
realizeaza mari economii = 100000E
compostarea conserva energia, deoarece este necesara mult mai putina pentru a
transforma materiile in compost, comparativ cu obtinerea fertilizantilor cu materiale
primare, brute, astfel rezultant scaderea costurilor = 30000E
Total beneficii economice: 292338 E/an
Beneficii sociale
eliminarea disconfortului vizual i olfactiv generat de eliminarea insalubr a
deeurilor =2500 E/an
asigurarea infrastructurii pentru reciclarea deeurilor la nivelul ntregei zone
=15000E
incadrarea n prevederile legislaiei de mediu privind deeurile= 5000E
imbunatatirea calitatii serviciului de salubrizare ceea ce conduce la imbunatatirea
confortului si calitatii vietii cetatenilor= 2000E
creearea locurilor de munca;15 *200E *12luni=36000 E/an
diminuarea cantitii de deeuri depozitate i protejarea factorilor de mediu= 1000 E
Total beneficii sociale= 61500E

Beneficii de mediu
conserv elementele nutritive din gunoi; compostul conine o form organic mai
stabil a azotului, care este mai puin splat n apele freatice;
produsul final cedeaz mai greu elementele nutritive accesibile pentru plante i
poate fi aplicat pe teren o perioad mai ndelungat;
se obine un produs capabil s reduc deficitul de materie organic i
microelemente n solurile agricole, s amelioreze caracteristicile fizice, chimice i biologice
ale solurilor i s creasc indicii de valorificare a elementelor nutritive din ngrmintele
minerale aplicate;
compostul este un excelent condiionator de sol, mbuntete structura solului,
are un aport important de materie organic i reduce potenialul pentru eroziunea solului;
este fertilizantul ideal pentru grdin i este recomandat n special pentru rsad;
compostul are un potenial antifungic;
compostul poate fi folosit ca material pentru biofiltre;
compostarea ofer posibilitatea reutilizrii elementelor nutritive i a fraciei organice
din reziduurile din ferm i conduce la obinerea unui produs nou, vandabil, solicitat pe
pia, capabil s mreasc cantitatea i calitatea produciei agricole.
imbuntirea creterii plantelor i a rdcinilor s-a constatat c acolo unde
compostul ia parte la formarea mediului de cultur plantele cresc mai puternic i au o
producie mai ridicat; compostul aduce nu numai materie organic i elemente nutritive ci
i microelementele eseniale necesare creterii plantelor;
reduce viteza de cedare a elementelor nutritive compostul leag elementele
nutritive, asigurnd cedarea i utilizarea lor ntr-o perioad mai lung de timp; fixarea
elementelor nutritive reduce splarea lor ctre apa freatic i de suprafa n timpul ploilor.
(http://www.cjc.ro/Anunturi_posturi/Raport_mediu_%20SMID.pdf)
Total beneficii de mediu= 6000E
Ca la orice alt activitate i n cazul compostrii pot s existe i dezavantaje.
Acestea constau n:
necesit timp i bani; compostarea necesit echipament, munc i management;
necesit teren pentru desfurarea activitii; suprafeele necesare pentru
depozitarea materiilor prime, a compostului finit i pentru desfurarea procesului de
compostare pot fi foarte mari;
este posibil s apar mirosuri, cel puin n prima faz a procesului; produsele
supuse compostrii eman deseori mirosuri neplcute, mai ales dac sunt depozitate

pentru un timp nainte de pornirea procesului, unele locuri pot cere msuri de reducere a
mirosurilor; mirosurile pot fi generate i printr-un management necorespunztor;
vremea poate afecta sau prelungi compostarea; vremea rece i umed poate
prelungi procesul de compostare prin reducerea temperaturii n grmada de compostare i
prin creterea umiditii zpada n cantitate mare i pe termen lung poate chiar bloca
procesul de compostare.(http://www.icpa.ro/Coduri/Compostarea.pdf)
Externalitati (pre de piata)
Beneficii de sntate
Din punct de vedere al sntii, includ scaderea producerii de boli si, mai puine
zile de concediu medical i mbuntirea productivitii muncii, precum i scaderea
internrilor in spitale. Deasemenea va creste confortulsi calitatii vietii cetatenilor.
2E * 25723= 51446E/an

Cresterea productiei
Obiectivul general al proiectului l reprezint creterea prezentei industriei de tratare
a deeurilor in economia municipiului Falticeni prin realizarea unei capaciti de producie
capabile s absoarb cantitile de deeuri generate n regiune, avnd ca rezultat,
protecia mediului i a sntii populaiei, educarea acesteia si nu n ultimul rnd
generarea de noi locuri de munc.
De asemenea un al obiectiv l constituie creterea produciei de deeuri valorificate i
reutilizate. 5000E

Evitarea costurilor de prevenire

In urma implementrii acestui proiect, firma tinde sa atinga cota de profit de 25 %,
prin reducerea riscului de amenzi. 1000E/an

Reducerea costurilor de manipulare

Deeurile reutilizate nseamn automat costuri mult mai reduse de transport, de
reciclare ele putnd fi n acelai timp folosite n scopul extinderii veniturilor, prin
compostare. Mai puine riscuri, mai mult sigurana pentru angajai, mai puine costuri de
depozitare i gestionare i minimizarea consumului de energie sunt doar cteva din
beneficiile oferite de reciclare. 25000E/an
Total externalitati: 82446E/an
Total beneficii: 442284 E

Capitolul.4. Costuri
Pentru a estima costul investitiilor propuse n cadrul unui proiect, este necesar
parcurgerea urmtoarelor etape principale:
- determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru ndeplinirea obiectivelor i
tintelor stabilite de autorittile centrale/regionale/locale; aceast investitie este calculat
tinnd seama de rationamentele inginereti i optiunile pentru gestiunea deeurilor ;
- estimarea costurilor unitare; presupuneri privind adaptarea la conditiile locale;
- estimarea costurilor investitiei i a costurilor de operare i de ntretinere;
- estimarea capacittii de plat a populatiei care locuiete n zon;
Costuri necesare realizrii i implementrii proiectului:
- Costuri pentru proiectare, consultant= 150000E
- Costuri pentru lucrri de construcii montaj= 250000E
- Costuri pentru echipamente= 600000 E
- Costuri pentru infrastructura= 70000E
- Costuri pentru management= 130000E
Total costuri= 1200000 E
In vederea realizrii proiectului organizaia a angajat o firm de consultan i proiectare.
Costuri dup implementarea proiectului (costuri de exploatare)
- Costuri exploatare i ntreinere instalaia de compostare;

Costuri pentru utiliti:

Apa= 1200 mc*1,6 E=1920 E/an
Energie electrica= 2400 kWh *2,30E=5520 E/an
Transport= 1500 E/an
Materie prima= 0E
Asigurari utilaje= 2000 E/an

Costuri personal ntreinere.

15 *200E *12luni=36000 E/an
- Costuri amplasament(suprafaa total: 9500 mp): 2E*9500=19000E
Total costuri: 65940 E
Total cheltuieli: 1265940 E

Capitolul 5. Evaluarea costurilor proiectului

Este important s se ia n considerare, elasticitatea cererii cu privire Ia tarife. In unele
cazuri va fi necesara estimarea elasticitii pentru diferite grupe de venit i, de asemenea,
pentru utilizatori mici si mari, deoarece poate avea valori destul de diferite i impacturi
distributive.
Factorul de actualizare (fa) n condiiile existenei crizei actuale se calculeaz astfel:
, unde:
fa =factorul de amortizare;
r= rata de actualizare= 5%
t= anul de recuperare a investitiei=10 ani
Rata de actualizare se calculeaz conform urmtoarei relaii:
r=

, unde:

rd= rata anuala a dobanzii;

ri= rata anuala a inflatiei;
rv= deprecierea sau reprecierea anuala a monedei;
rr= marja de risc.
Rata de actualizare este 0,05, iar durata de actualizare 10 ani.

Se va determina valoarea actualizat a costurilor conform tabelului 7:

Tabel 7. Valoarea cheltuielilor
Anul Cheltuieli de
(t) investiii(Cit)
euro

Cheltuieli de
producie
(Cpt) euro

Costuri totale
Ct=Cit+Cpt
euro

Factorul de
Costuri
actualizare
actualizate
(fa)
Cat=Ct*fa (euro)

1200000

1200000

0,952

1142400

65940

65940

0,907

59807

65940

65940

0,863

56906

65940

65940

0,822

54202

65940

65940

0,783

51631

65940

65940

0,746

49191

65940

65940

0,710

46817

65940

65940

0,676

44575

65940

65940

0,644

42465

10

65940

65940

0,613

40421

Total

1200000

593460

1793460

1588415

Capitolul 6. Evaluarea beneficiilor proiectului

Se va calcula factorul de actualizare conform relaiei de mai sus. Durata de
actualizare este de 10 ani.
Se va determina valoarea actualizat a beneficiilor conform tabelului 8 :
Tabel 8. Valoarea actuala a beneficiilor
Anul (t) Beneficii anuale

Factorul de

Beneficii actualizate(Bat)

(Ba) euro

actualizare (fa)

euro

0,952

442284

0,907

401151

442284

0,863

381691

442284

0,822

363557

442284

0,783

346308

442284

0,746

329943

442284

0,710

314021

442284

0,676

298983

442284

0,644

284830

10

442284

0,613

271120

Total

3980556

2991604

Calculul rapoartelor cost/beneficiu i beneficiu/cost interpretarea valorilor

obinute prin prisma efortului financiar depus de ctre
firm i a beneficiilor nregistrate

Costul total: 1588415 Euro

Beneficiul total: 2991604 Euro
Raportul cost/beneficiu: 0,53
Raportul beneficiu/cost: 1,88

Concluzii

Tema studiata n cadrul proiectului se refera la analiza cost profit si ecoproiectarea

unei instalatii de compostare a deseurilor.
Din cele prezentate, rezulta c utilizarea composturilor la fertilizare a solului are
consecine benefice pentru ecologizarea suprafeelor i a produselor agricole i, deci, a
sntii oamenilor i, de aceea se impune ca i n ara noastr s se implementeze
aceste tehnologii.
Producia i consumul sunt componentele economiei cu cel mai mare impact asupra
mediului. Acest impact deosebit de important nseamn n acelai timp un mare potenial
pentru protecia mediului, atunci cnd sunt alese metode de producie "curate" sau sunt
alese pentru consum acele produse mai puin nocive, prin compoziia sau deeurile
generate post- consum.
Beneficiile obinute sunt mai mari dect costurile se poate afirma ca firma i a atins
scopurile cu un efort minim financiar din partea acesteia.
Analiznd rapoartele cost/ beneficiu i beneficiu/ cost se poate vedea c proiectul
propus este unul durabil. Aceast investiie se poate realiza i este foarte eficent datorit
imbuntirii condiiilor de mediu i a sntii populaiei.

Bibliografie
1.
2.

Suport de curs Analiza cost-profit- Prof. Dr. Luminita Lupu

http://www.twinning-waste-bacau.ro/twinning/focussed-domestic-waste-

management/materiale-documentare-intocmite-suplimentar-fata-de-cele-din-cadrulseminariilor/manual-producerea-compostului-in-gramezi-neacoperite
3.

http://www.icpa.ro/Coduri/Compostarea.pdf

4.

http://www.deseuri-online.ro/new/download/Tratarebiologica.pdf

5.

http://www.cjc.ro/Anunturi_posturi/Raport_mediu_%20SMID.pdf

6.

http://adrnord.md/public/files/brosuri/Analiza_Cost-

Beneficiu_Brosura_ADR_Nord_2012.pdf
7.

http://www.primariatm.ro/uploads/files/wwwwwwwww/Capitolul%2008.pdf

8.

http://www.inginerie-electrica.ro/acqu/pdf/2008_1.pdf