Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Pădurii Româneşti Din Cele Mai Vechi Timpuri Până Astăzi - Giurescu, Constantin C. (1976)
Istoria Pădurii Româneşti Din Cele Mai Vechi Timpuri Până Astăzi - Giurescu, Constantin C. (1976)
Istoria Pădurii Româneşti Din Cele Mai Vechi Timpuri Până Astăzi - Giurescu, Constantin C. (1976)
i to
40.
;
CONSTANTIN C. "GIURESCU
11.
!STORM PADURII
ROMANESTI.
-
trarea
statului,
importano
influenta
pdurii
www.dacoromanica.ro
ISTORIA
PADURII ROMANESTI
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PiNA ASTAZI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
MEMBRU AL ACADEME! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ISTORIA PADURII
ROMNE$T1
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI PNA ASTAZI
Editia a doua, reva.zutd
i addugitc7
E
EDITURA CERES
BUCURE0-1
1976
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Prefata
7-8
I
11
29
48
38
55
64
gea 84-85
86
100
Legislatia silvica.
Despre impaduriri
127
139
1.48
86
93
126
Padurea in cartografie
165
Comertul intern cu lemn, produse din lemn 0 alte produse ale padurii
182
0 plutritul
www.dacoromanica.ro
219
243
6 CUPRINSUL
Fructele padurii
VInatul din padurile noastre
Padurea 0 toponimia romaneasca
Numiri de taxi, regiuni 0 judete, tinuturi sau districte 278; Numiri de Urguri
sau orae 280; Numiri de sate 283
Padurea 0 onomastica
Padurea, heraldica 0 sfragistica
Padurea 0 creatia literal
Padurea 0 creatia artistica
Civilizatia romaneasca a lemnului
Perspective
251
258
277
302
315
321
326
340
356
358
359
An exa
Indice
www.dacoromanica.ro
PREFA TA
pentru a ardta laturile mai putin cercetate, a indica problemele la care nu s-a
dat inca' un reispuns satisfeiciitor. Dupei mine vor face altii, desigur, mai bine.
Indreiznesc aceastd sintezei nanat de dragostea ce am fatei de peidure in genere
www.dacoromanica.ro
cuvtntatei sa fie peidurea noastrei, care ne-a fost ca un [rate, ne-a adapostit, ne-a
ajutat sa traim fi set ne apiirdin. Dar noi, de vreun secol fi un sfert incoace,
n-am ftiut sei o cruteim afa cum se cuvine, s-o pdstram, nu numai ca o frumusete fi o avere, dar f i ca un izvor imens de seineitate. Am felcut grefeli multe
fi mari. Sei priveasca cineva ripile din atltea parti ale dealului fi muntelui
fi va Entelege vina noastrei. Am inceput s reparam in ultimul timp, dar ranile
se vindeca foarte incet f i cer timp indelungat.
Multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei lucreiri.
Multumesc conducerii actuale fi trecute a Ministerului Economiei Forestiere
fi Materialelor de Constructii fi a Inspectoratului General de Stat al Silviculturii. Multumesc prietenilor cunoscutilor care au areitat interes pentru
aceasta lucrare, dindu-mi informatii, fotografii fi harti, sau facindu-mi sugestii ;
maramurefanul. Ii asigur pe cei amintiti mai sus de recunoftinta mea, iar celor
plecati dintre noi le pdstrez o recunoscatoare fi pioasei amintire. In acelqi timp,
multumesc calduros Editurii Ceres pentru concursul dat in prezentarea grafted
a lucrdrii de fatd.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
Ce tim despre pdurea tinutului carpato-danubian In vremurile neguroase ale preistoriei, apoi In vremea dacilor i In aceea a Daciei Romane ? Un
fapt e sigur: era mult mai intinset declt astzi, acoperea nu numai muntii, dar
www.dacoromanica.ro
12
veche a mdndstirii Dintr-un lemn" din judetul Vilcea ; de aci i numele ei.
Traditia acestui fapt e inregistratd, impreund cu o
OT,
adaugd aprecierea cA biserica e frumoasd 1. La Vizantea rdzeascd, in judetul Vrancea, exista in 1930 2
i exista i azi un ste-
t'
...
`e,
417/
r,
,.,
,
4..1747
V=
www.dacoromanica.ro
13
inAltime i
curtea lui Vasile Gavrilescu, pe strada pirlul Morii, a de2Aqit apte sute
de ani, caz extrem de rar de longevitate a ulmului 2 In Bucureti sint
numeroi copaci
stejari, frasini seculari ; in curtea Casei Grddinilor",
In C4migiu, doi aluni turceti ating peste zece metri InAime 3. La tarmul
mrii, In pdurea Comarova (jud. Constanta) se all un stejar brum6riu, de
26 de metri inaltime i cu diametrul trunchiului de 70 de centimetri 4. *i
exemplele se pot upr 1nmu4i 5 (vezi fig. 1-7). Dar chiar i in cele doul stepe,
Oduri naturale izolate, la marginile lor, n-au lipsit. Aa e Odurea Chirana,
din judetul Ialomita, pAdure de stejar, de corn i alte esente 6, i p6durea
de stejar de la Frdti1e0i, din acelai judq, mentionat6 In timpul rdzboiului
din 1768-1774 7. Nu mai vorbim de perdelele de protecOe i de plantatiile
de salcim
stejarul stepei care reuesc perfect in once parte a stepei 8.
(judetul Wm.), nue care ar fi cel mai batrin... din tara noastra" (Roma' nia Libera' din
29 iunie 1974, p. 5.).
4 Romcinia Liberd din 19 iunie 1973, p. 5; Petre Mihai Baeanu, Hem din
din curtea scolii generale nr. 2 din Braila (C o n s t. C. Giuresc u, Istoricul oraplui
Bucuresti, 1968, pl. 3); stejarul secular circa 450 de ani existent linga Tighina in perioada interbelica (informatie Dr. M. Tanasese u), stejarul secular (Quercus robur L.) de pe strada Maior ontu din Focsani; tufanul Buzatului" de la Jiana
(judetul Mehedinti) cu un trunchi aviad doisprezece metri in eircumferinta si o virsta de
multe sute de ani (Petre Mihai Bacanu, in Ronzdnia Liberd din 7 februarie 1973, p. 5; alunul
urias de la Ionesti, intre Rimnicul Vilcea i Dragasani (idem, idem, din 5 iunie 1974) etc.
etc. Pentru diferitele monumente ale naturii din tara vezi si Emil Pop, N. Salageanu, Monumente ale naturii din Romemia, Bucuresti, 1965, 174 p. in 8, cu planse si o harta.
patele romdne la inceputul secolului al XIX-lea, Ducureti, 1957, p. 44. Va fi citata in cele
www.dacoromanica.ro
ea=
f+4
rL.
P'
61_ .efirofe..
S toiculescu)
www.dacoromanica.ro
Fig. 4
Copac bAtrin
Tulcea
Fig. 6
Fig. 7
In ocolul
www.dacoromanica.ro
Fig. 8
Fig. 9
www.dacoromanica.ro
I. Dumitriu TAtiranu)
www.dacoromanica.ro
19
fructele pduretilor care, lsate pia. toamna tirziu, cind cad singure, i
tinute i iarna in cask devin, In cele din urm, comestibile. Tn sfir0t, tot
soiul de ciuperci i bureti vineti de fag, de brad, glbiori, mintrci, rapt*,
ghebe, zbirciogi etc. precum i frunze leurda, ale crei foi, ca ale mrgritarului, sint excelente primvara, dragaveiul, Opdia, loboda sau tirul,
griuorul, tevia rdcini i seminte (chimionul, purul sau usturoiul slbatic), ca s nu mai amintim de petii piraielor de munte: astrvii, lipanii,
lostritele
acestea din urna, se gseau pin la inceputul secolului al XIXlea i in apele din Muntenia, aa cum ne aratil Dionisie Fotino
zgldvoacele,
noapte, cu armata sa (Vezi povestirea istoricului antic Arrian in Izvoare privind istoria
romtinilor, I, Bucuresti, 1964, p. 585). Le foloseau i soldalii lui Vlad Dracul in 1445,
www.dacoromanica.ro
20
nius Curio, atinge, Cu armata sa, Durfrea, In fata Banatului dup alti
cerceatori In fga Olteniei sau a Teleormanului dar nu indriznete
treaa
s-a temut, dup6 spusa istoricului antic Florus, deintunecimea codrilor" ( C urio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit" ) 1
A Indaznit un alt general roman, Cornelius Fuscus, pe vremea impAratului
Domitian In anul 57, dar indrilzneala i-a fost funest: armata lui Decebal
l-a surprins In locuri grele, In mijlocul pdurilor, i, In lupta care a avut
loc, Fuscus a pierdut intreaga sa oaste, el Insui azind pe locul btliei 2
In timpul rdzboaielor dintre Traian i Decebal, in anii 101-102 i 105-106
ai erei noastre, regele dacilor a avut ca aliat pgdurea ; Columna ridicatI de
impArat la Roma arat in mai multe locuri pe daci luptind lingA pklure 3.
Jar istoricul antic Cassius Dio, care ne d detalii asupra rilzboaielor dintre
daci i romani, afirm c dup o lupt grea in Banat, In care ambele otiri
avusesea pierden, Decebal, spre a induce In eroare pe romani, a pus s se taie
copacii unei pAduri tinere la un stat de om i i-a camuflat Cu haine i arme
dacice, spre a da impresia, de departe, a mai are, in rezervl, Ina o Wire. 4
Cu greu ne putem face o imagine despre intinderea pdurilor acum dou
milenii. Unde se inalV azi Bucuretii erau pkluri Intinse i ele mergeau spre
miaztinoapte, incluzind viitorul codru al VIAsiei, pin dincolo de Ploieti,
unindu-se Cu pdurile dealurilor i, apoi, ale muntilorl Spre miazzi, ajungeau
ros i Ora tirziu, In secolul al XIII-lea, Odurile lui au fost greu accesibile
formind o fortdreata natural 5. .Aceast imagine, de fortreata sau cetate,
i din cauza padurilor impenetrabile, o Intilnim la .difer4i scriitori strEni,
referindu-se atit la Transilvania, cit i la Moldova. Astfel, alAtorul Verancsics
1 F 1 o rus, In lzvoare privind istoria Romdniei, I, Bucureti, 1969, p. 522-523.
www.dacoromanica.ro
21
433 p. in 8.
4 Aceasta inscriptie, descoperit de Vasile Parvan la Histria In 1914, e publicata
In Anal. Acad. Rom. Mem. Seq. Ist., s. 2 t. XXXVIII (1915-1916), p. 556-593.
Ing. I. Dumitriu-Ttitgranu
siste-
1952, p. 25-31.
6 V. Petrescu, Fagii din pdclurea Snagovului gi originea lor spontand In Revista
Ridurilor, XXXIX (1927), 8, p. 431-439.
7 Cicerone Poghirc, Sur les lrnents de substrat du roumain In Dacoromania.
Jahrbuch fiir ostliche Latinitt, I (1973), Miinchen, p. 199-201; I. I. Russ u, Die autochtonen Elemente im Wortschatz der runainischen Dialekte, ibidem, p. 192-194.
www.dacoromanica.ro
22
rest i,
1959, p. 16.
www.dacoromanica.ro
23
inseamna Ins balta." 3. De ce s-a ales ins acest termen, al carui inteles
este departe de acela al padurii, spre a se exprima notiunea de padure ? Oare
pentru c uneori pe marginea b1ii sint copaci (Weil, plopi)? i de ce nu
s-a utilizat termenul obisnuit sylva", mai ales ea avem In romaneste slbatic
care deriva din sylvaticus" ? Nu cumva padure are alta etimologie ? Nu cumva
sintem In fata unei mosteniri dacice, asa cum e cazul cu brad, copac, gorun,
codru, bunget ? Exist i alti termeni de origing dacica, terminati in -re, ca
nweare, strugure, mugure, viezure, Dui-14re 4, dar Cu accentul pe prima silaba.
Vez ..menea case si tambre reprezentate pe Columna Traiang, reliefurile I, XIX,
www.dacoromanica.ro
71t
e.
,
74 "-.
el,
`4
44.
'
Fig. 12
Casa din Curtisoara, jud. Gorj. Circa 1800. La Muzeul Satului, Bucuresti
.14
Fig. 13
www.dacoromanica.ro
Fig. 14
Tron din lemn de fag, zona Tirnava Mare. Secolul XIX-lea. Lungime 118 cm ; lAtime 79 cm ; InAltime 50 cm
Gin
Fig. 15 Scaune:
aScaun din leran de nuc, spatele din fag,
cioplit Cu barda. Comuna Turt, jud. Satu
Mare. b-Scaun cu spate, din lemn de nuc,
www.dacoromanica.ro
Fig. 16 - Elidar din lemn de brad sculptat, crestat 0 pictat, 1779. Din Transilvania;
lungime 88 cm; Mime 13 cm; inaltime 50 cm
www.dacoromanica.ro
27
In afar de numele de arbori de mai sus, tot de origine latn sint urmatoarele parti componente ale copacului: reidcicin (din radix, radicis), trunchi
(trunculus), scoargi (scortea), ramur (ramus), foaie (folia), [loare (flos,-ris),
fruct (fructus), sdmint (sementia), rnustat (mustacea), putregai din putred
(putridus), burete din boletis (= boletus), cucuruz, fructul bradului ; in limba
sard cocoriza, deci origine latin.; de aici, apoi numele porumbului, ai cOrui
stiuleti seamin Cu cucuruzii brazilor.
De asemenea latine, ca origine, sint colectivele, Cu sufixul -et (latin -etum)
vi anume: fdget (* fagetum), ulmet (Ulmetum: nume/e unui castru roman vi al
5 Const. C. Giurescu, Un vechi oral al Tdrii Romdnefti: Corndlelul, Bucureti, 1957, 36 p. in 8 (Extras din Studii fi articole de istorie, II).
1-4, p. 38-49.
www.dacoromanica.ro
28
galbena, vie, In timp ce restul padurii e inca negru, neinfrunzit, sau privelistea
cirePor salbatici, cu frunzele roii, de un rou aprins toamna, ca aceia
de pe Suba, la poalele magurei OdobeOilor. Aceti padureti pe care unii
iubitori de oameni fi altoiesc citeodata, facindute ca alturi de cei obinuiti
ale caror fructe Iti strepezesc dintii, s gaseti, In mijlocul padurii, cite un mar
sau un par Cu fructe bune, aidoma celor din gradina explica multimea
topicelor peri : unul, de pilda, In Ilfov, altul in Transilvania, cu diminutivul
lor perior 1 - dar i peret, cu sufixul latin meri 2, scoruget sau padure
de scorui In codrul Scorugetului au cautat adapost Horia i Clora, la
sfiritul toamnei anului 1784, cu gindul sal reia, in primavara, mimarea.
Aadar, o puternica, predominant, motenire latina, In terminologia
privind padurea, paralel cu aceea privind agricultura, viticultura i creterea
vitelor 3.
1 Un sat Periforul al mAnlistirii Colma sub Mihai Viteazul: Monahia Irina Gavrilfi,
Danii fficute de Mihai Viteazul mdndstirii Cofuna Bucoodl, In Mitropolia Olteniei, XXIV
(1972), 9-10, p. 792 Satele Periforul i Stejariul, In judetul Mehedinti, in documentul
3 Pentru aceste din urm4 domenii, vezi Cons t. C. Giur es c u, Dinu Gi ur ese u, Istoria Romdnilor, Bucureli, 1971, p. 141-144.
www.dacoromanica.ro
animate ale celor dintii. Mai ales ca intre primii veniti In Dacia, au fost i
carpii adica dacii liberi din estul qi nordul Moldovei, rude bune, de singe, Cu
cei din fosta provincie romana. Oraele au avut mai mult de suferit, deoarece
ele atrggeau mai mult prin stralucirea i bogatia lor ; mu4i oraeni s-au retras
prin satele vecine ; au mai ramas Ina' unii in casele modeste qi in bordeiele
de la margine, aa cum arata sapaturile arheologice de la Alba Iulia, de la
Sarmizegetusa, de la Porolissum i din alte centre. Satele n-au avut prea
mult de suferit: tkanii 1i luau putinele lucruri i, mininduli oile i vitele
avutia principala intrau In pdurile vecine unde se adgposteau pint)."
treceau iureul, primul impact. Casele i bordeiele daca fusesera arse sau
risipite i le refaceau repede : lemn era din belpg iar muruiala nu lua
mult timp.
In indelungatul rastimp
circa un mileniu care separa parasirea Daciei
de formarea Statului Tarii Romneti sau Munteniei, pcidurea a jucat un rol
de ceipetenie in continuitatea populatiei romanice a stramoilor noqtri nemijlocild In stinga Dungrii, In tot tinutul carpato-danubian, de la Tisa
ping la tarmul marii. S-a vorbit mult i se vorbete Inca de retragerea la
munte", de adpostul pe care l-au oferit Carpatii In tot timpul acestui mileniu ;
www.dacoromanica.ro
30
0 o build parte a cimpiei, rezultatul a fost Ca' romanicii s-au putut pstra
deopotrivd i la deal i la yes. Este semnificativ faptul cd slavii migratorii
cei mai 'lumen* i din care o parte s-au aezat In tinutul carpato-danubian,
amestecindu-se prin cdsdtorii cu romanicii i fiind, in cele din urmd, asimilati
de cdtre acetia au dat numele de Vlas,.ca, adicd de tara Vlahilor sau romnilor unei regiuni de ces i anume pddurii uriae dintre stepa Bdrdganului
aceea a Burnazului. I-au zis ap, deoarece aici In acest tinut acoperit de
intinse pduri, strldtut de ape Colentina; Dimbovita, Argepl, Cilni0ea,
i presrat cu lacuri i bli Snagovul, CdIddruanii,
Pociovalitea etc.
Greaca, iazurile Colentinei i Mosti0ei etc. au gsit pe romanici, pe vlahi,
In mare numr, facind agriculturd in poieni, crescind vite, prinzind pe0e,
avind prisci, mori i iazuri i vinzind ce le prisosea in tIrguri 1. E foarte
probabil ca i celdlalt nume dat de slavi, Vldsia care se referd la pdurea sau
codrul intins de la nord de Bucure0i, sd aibd acela0 inteles, de tara a vlahilor ;
sub forma vlasi intilnim pe romni atit In documentele din Muntenia, clt
i in acelea din Peninsula Balcanicd 2 Addogdm apoi imprejurarea c i
In Transilvania de miazdzi e amintit In documentul din 1224 dat sa0lor,
pddurea romanilor 0 a pecenegilor" (sylva Blacorum ci Bissenorum" ) 3,
ardtind iard0 legdtura Mtre ai no0ri i pddure ; cIt despre pecenegi crescdtori de vite dar oameni de stepil e probabil c Indelungata conlocuire
Cu romnii circa trei veacuri i jumdtate i va fi deprins i pe ei cu
folosul pdurii in care se pot adposti nu numai oamenii dar i vitele
principala boglde i pentru ai no0ri, dar i pentru ei. kadar, nu retragerea
la munte, ci retragerea la pddure 4.
Vezi Cons t. C. G iur es c u, Formarea poporului roman, Craiova, 1973, p. 125.
A fost o eroare a comisiei de propuneri suprimarea numelui de Vlaca la ultima reformd
administrativa', intrucit acest nume este o dovada concludenta de existenta populatiei
romanice in cimpia munteand, in epoca venirii slavilor i a coabitdrii i asimilrii lor.
Eroarea se poate indrepta prin adaogirea numelui de Vlaca la acela de Ilfov, a5a incit
pe viitor, judetul sd se numeascd Ilfov-Victfca, Cu nume compus, dupti pilda judetelor
Cara-Severin i Bistrita-Ndsud (Vezi i cele ce am spus in privinta aceasta in Magazin
Istoric, VII (1973) 8, p. 31-32.
2 Astfel, in documentul din c. 1481 (rdspunsul dat de locuitorii din judetele Braila,
Buzau i Rimnicul-Sdrat lui Stefan cel Mare) rumdnii sint numiti vlasi (I. Bogdan, Brafovul, p. 282-284). Pentru vlasii din Peninsula Balcanica vezi N. Drdgan, Romanii in
veacurileXXIV pe baza toponimiei i a onomasticei, Bucureti, 1933, p. 17-18, 616;
Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Bakanice in evul mediu, Bucureti, 1959,
p. 13, 24, 25, 55.
3 Documente privind istoria Romeiniei, C. vol. I, BucurWi, 1951, p. 209.
4 La finele secolului al XVI-lea, Giovanni Antonio Magini spune despre casele rom anilor a nu sint de piatrd i nici impodobite, cdci romanul se multumete sd stea In
case de valdtuci i sa traiascd in munti i in codri" (Ceileitori streiini, IV, p. 581). intrebarea lui H. H. Stahl, Studii de sociologie istoricei, Bucureti, 1972, p. 64, dacd populatia
www.dacoromanica.ro
31
Din conlocuirea cu
ii i asimilarea lor de cdtre inainta0i nqtri, a
r'mas in limba romnd o serie de termeni in legdturd cu pddurea. In primul
rind, clteva nume de copaci: stejar (bg. steier), girneat (granica, pronunt
granita), scortq (bg. skoruga), apoi cring (vechi slavul krongu), precum i
s-a format numele riului Tutova care s-a dat apoi judetului respectiv.
Ungurii spuneau arinului eger, de aci egeres, pAdurice de arini, de unde
topicul transilvnean Aghire, ; de asemenea egerbegy, arini, care a dat
Agirbiciul nostru 3.
De la ultimii migratori, pecenegii i cumanii, care au stat in tinuturile
noastre circa trei secole i jumdtate (circa 900circa 1241) a rdmas numele
pdurii mari care acoperea odinioard partea de sud-vest a Munteniei, T eleormanul (teli orman pdure nebund); de la pddure
luat numele
riul respectiv i apoi, la intemeierea statului, i judetul.
bdtinag s-a putut mentine In cImpia Trii Rom Aneti *i a Moldovei", oricit am admite
c s-ar fi adApostit i in ochiuri de pdure" e nejustificatd, deoarece nu e vorba de ochiuri
de padure" ci de masive imense ca acela dintre stepa Bardganului i aceea a Burnazului
sau de masivul teleormAnean, cel olLean i de Intin*ii codri moldoveni. De altfel, Stahl
admite continuitatea de-a lungul Dundrii (p. 64); de ce n-o admite de-a lungul riurilor
care strdbat amintitele masive?
www.dacoromanica.ro
32
o a patra parte din Vagieti, parte din cara apa Trotuplui i cu poenile
anume Podena i Runcul, ce este terebejul [. curatura I] lor cari sint piste
apa Trotuplui .1 a patra parti din poeni Borilei".
Aceeai harta statistica amintita mai sus india satul Lazurile din judetall
Dimbovita . Iar un act din Braov, datat 6/18 iulie 1840, referindu-se la
satul Simbata de Sus, arata c acum au lazuit (i)obagii i p'dure de 50
de cara de finu cu paguba curtii" 7. Curdturd i seiciiturd (seatura) sint termeni formati mai tirziu, dupa formarea limbii romne, i au acelai inteles
ca i runc i laz ; primul arat ca s-a curtit padurea, facindu-se loe de fineat
sau aratura ; cel de al doilea c s-a secat pdurea adia, tot aa, s-a curatit.
Dar sacatua (sectura) india. i tehnica special& Intrebuintat anume cojirea circular a copacilor pe o anumit ltime, asa incit circula-Va sevei
Documente, A, XVI, vol. II, p. 145.
2 Principatele ronuine, p. 211, 219, 224, 249 si 285.
3 Diclionarul limbii romdne mod,erne, sub laz.
www.dacoromanica.ro
33
se intrerupea. In consecint6, copacii se uscau In picioare" i apoi erau taiati, lemnul uscat putind fi Intrebuintat imediat pentru cherestea sau pentru
cordectionarea a tot felul de lucruri. La Inceputul secolului al XIX-lea existau
satele Curatura in judetele Mehedinti i Ia0 i Blidari Curdtura in Rimnicul
Srat, precum i Vasuiu (Sdatura ) i Pdrosu (Sdcdtura), ambele In Putna 1.
JariVe i arMei au o acceptiune specialL loe din Odure curd-tit prin foc,
arzindu-se copacii; e binecunoscut satul de podgorie Jaritea din fostul
tinut al Putnei, azi In judetail Vrancea.
Facem s urmeze acum o sam6 de documente din secolele XVXIX
privind actiunea de defriare ; ele ne lumineaz6 asupra felului cum se proceda
In lungul mileniu al migratiilor, deoarece procedeele erau acelea0, nu exista
alt tehnic6. La 15 aprilie 1498, Radu oel Mare int6rete nfdstirii Govora
livezi i din vadul Slatinei de /a Trestioar i din jos i din sus, cu livezile
i cu pgdurea, i eit este curtat In padure" 2. La 7 aprilie 1518, Neagoe Basarab intArete jupanului Danciul i altora o pklure la Aninoasa, fiinda
Danciul cu ai lui au cerut de la domnia mea aceast6 ocin, Odurea toat,
ca s'a curete acel loe cu foc i cu securea" 3. Printr-un act din 20 martie 1543,
dat In Bucure0i, Radu Paisie voievod Intdrete lui Mircea i feciorilor lui
s'd le fie mo0e la Poenile Zltarului" numele e semnificativ ; and a
cump'arat Mircea aceast6 mo0e, cu 750 de aspri, au fost plira de pdure
i de copaci i au curtit Mircea acea mo0e cu securea i cu tirnAcopul i
cu foc i cu mult sudoare i osteneal" 4. La 14 iulie 1538, la Tirgovite,
Radu Paisie voievod IntArete slugii sale Cana i fratilor acestuia ocin'd
in Nego0na, cinci pgrti de cilia', fiindc6 le este veche 0 dreaptg ocina dedin4 5 0 curAtit cu securea 0 cu foc i cu munc6 in ar00, Ine in zilele lui
Dan voievod cel bdtrin" 6. Sapte ani mai tirziu, la 6 iunie 1545, Mircea Ciobanul le-o Intre0e din nou, precizind eh' o stdpineau inch' din zilele fa'posatului Dan voievod ; i au cur`alat cu securea i cu sapa 0 cu focul In pdurea deas6 i tare" 7. 0 intArire similard d'a' Alexandru voievod, la 7 iunie
1571, lui Vladul 0 lui Baico 0 altora, pentru ocina lor din Poeni numele
e iar0 semnificativ lug loe de pdure", cumprat de bunicii lui Vladul
i Baico cu 500 de aspri. Si au curdtit-o cu securea i cu sapa 0 cu foc i
cu mult chin". 8. Un act similar este acela din 18 iulie 1587 prin care Mihnea
1 N. Iorg a, Acte romdnefti fi diem grecefti..., p. 189 i 261 Pentru s6cAtur" vezi
*i H. H. S tah 1, Paysages et peuplement rural en Roumanie, In Nouvelles tudes d'histoire,
www.dacoromanica.ro
34
jurul lor, spune: Pentruc aceast6 mai sus zis ocia a fost ocin domneasc
si a fost Odure intreagh" i necurlat, ci au cuetat-o elug'rii de la mnstirile care sint mai sus zise, cu securile si cu foc i cu mult" trud" IatI
acum citeva documente moldovene. La 25 octombrie 1683 feciorii lui Stefan
Budgescul And lui Dima pircAlabul, intre altele, o curAtur de fin la Cremenet" 2, in actualul judet Vrancea. La 15 aprilie 1702, Neculai Vilcan
feciorii lui, veniti din Muntenia, se inteleg cu r'z'sii din N'ruja, ca, fkindu-si dou'a" bordeie la Chee, in Simion, s6 drn pe anu cite trii lii btuti
pe cite scturi i curAturi vom face, s' le pPtim cite seizci de parale pe
cite vom put descurca din pgdurea m'runt" 3. In loe de a curati sau a
lzui se mai intrebuinta citeodat si a destupa, dovad actul din 15 martie
1718, prin care Mihai Racovit voievod hotArAste lui Vasilie Danciul i fiului
acestuia s fie volnici
lima ale sale drepte ocini i mosii, a le destupa
din codru si a le opri de car toti rzesii; aceste mosii li se cuvin de pe Bodiman, unul din Mtrinii" satelor Poiana-Ndruja 4. Interesant si sub raportul inceputurilor m'ngstirii Agafton, este cartea domneasc' (lath' de
Grigore Ghica voievod, la 1 octombrie 1729, lui Agafton slastrul" care
au mers in codrul ce este pe locul domnscu la ocolul BotAsenilor si au curgtit pAdure i s-au Meut m'dstioar cu chilii i s-au pus pometi pe ling'
chilii". I se d si o poeni0", tot pe loc domnesc", 1111g sihAstria lui 5. De
asemenea interesant pentru faptul c arat6 cum o sealturg'" abandonat
devine iarsi pdure dup cit'va timp, este diata din 1863 a Mtrinului vrincean Poiad pentru o poiang cu fineat" pe Dealul Secturei. Avind eu
dreapt secaur' rcutl cu topor din codru meriu de taiaarat unchiasul
miu, din vremea robiei i apoi am l'sat-o si al doile iar a umplut-o pdure.
am zis fratilor mei s.' mergem s o secgm. Fratii i nepotii nu au vrut,
zicind: cine a seca pdure, va stpini. Apoi m-am sculat impreud cu feciorii
mei si am tgiat pgdure i i-am dat foc si am f'cut sec'turi de iznoavg din
pAdure mere, opt MI6, care aceast sec'tur' se numeste Dealul Seaturii".
fiindc eu am ars ochii i miinile
Arat hotarele ei i le face feciorilor
pir am fcut sec'tur'" 7.
2 Documente B. Veacul XVI B, vol. V, p. 316.
2 Aur el S av a, Documente putnene I, Focsani, 1929, p. 26.
Idem, p. 57; cf. Simion Iltrnea, Locuri Fi legende vrincene, Baclu, 1972, p. 143.
Aurel Sava, op. cit., I, p. 64.
5 N. I org a, Studii gi documente, V, p. 232.
Adicl de pe clnd Vrancea Inapuse pe nedrept In stapinirea marelui boier Rosnovanu, cu care vrIncenii au purtat un Indelungat i, pinl la urma, biruitor proces.
7 Simion HIrnea, op. cit., p. 125-126.
www.dacoromanica.ro
35
id quod semper possederunt et ad eos concernent, eos prohibet ne quidquam iuris illic
habeant et se inde abstineant inter densam silvam si campum limpidare curaverunt".
2 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 22.
www.dacoromanica.ro
36
vale de Ar01,5, Ora in Petic" 1 lar In februarie 1808, intr-un act scris la
Birs0i, e amintit, In hotarul Topetilor, Fundu Ar0tii" 2 In Marele Dictionar Geografic, volumul I, aprut In 1898, slut nu mai putin de 47 (patruzeci i apte) de topice cu numele Arfita simplu sau compus (Aria Ascuns,
Ar0ta Baieescu, Aria Cretalui, Aria lui Toader etc.), o samil din ele
dup' numele celui ce Meuse aria. Relev'm ,,Aria pdure pe mo0a Sinuti, comun Tureatca, judetul Dorohoi" i Arita, pdure de fag pe mo0a
Tot In 1560, in luna mai, clugrul Marchel, pustnic In locul numit Tolici,
inchin. mnstirii Neamt, locul s'u de prisaca pe care singur 1-a curlat
comuna NAruja.
Idem, p. 158. Pentru Arsita, coast de deal pe partea nordicg a satului Birsesti, ... pe vremuri acoperit de padure" cAreia oamenii i-au dat foc de si-au deschis
locuri de culturl, Odurea fiind frd valoare In acele vremuri" vezi Simion Hirnea, op. cit.
sub voce.
3 Toponimia romdneascd, p. 23.
4 Documente A, XVI, vol. II, p. 83.
www.dacoromanica.ro
37
este hotarnica mnstirei Sucevita In care slut mentionate i poiene cu flneata". Dintre punctele de reper ale hotarnicei: la stina Ursului rediul
Sdcdrei poiana Mrului dealul Homorului ce este pentru vratec
unde iese drumul din pdure poiana lui Hirea ... la cornul Brdtelului"
La 15 mai 1.584, Teofan mitropolitul Sucevei ddruiete mnstirii Galata
nite chilii pe care le-am fcut eu ling mnstire i cu locul pe care 1-am
curtat cu oamenii i cu banii mei In p'durea intreag6 i deas i am Ingrdit
cu gard acele chilii i cu locul" 2. Urmeaz dou acte privind via ridicat
pe loe de pclure. Primul este din 1631 aprilie 17: Leon Toma intrete lui
Nedelco, Intre altele dou pogoane de pdure", cumpArate de la popa Saya
pentru 400 de aspri gata, s fac vie" 3. Cel de al doilea act, din 28 ianuarie
www.dacoromanica.ro
fie cele turce0i, fie cele ungare sau polone sau chiar cele ttre0i superioritate care nu permitea o lupt cu sorti de izbind pe cimp
deschis, unde disproportia de forte era imediat vizibil, marii notri voievozi au fAcut apel la sprijinul pdurii ; cu ajutorul acesteia, disproportia
de forte nu mai era vizibil. ; surpriza atacului devenea posibil, aprarea
mai uwar iar In caz de retragere, aceasta era protejat. Am reprodus mai
Inainte dou mrturii din secolul al XVI-lea artind in general rolul pdurii
adverse
In apararea trii; vom indica acum o seam de cazuri concrete care justific
lneepu deci a suferi de foamea cea mare", dup ins0 expresia cronicii
ungure0i. Aa Incit, ajuns In fata cettii de la Arger e vorba de Curtea
de Argq regele trebui s dea ordinul de intoarcere. Aci, In drum spre
cash', pe chid armata ungarh se angajase intr-o vale lung i strima, cu coastele
www.dacoromanica.ro
39
multime nenumrat din ostasii lui Carol Robert ; s-a pierdut sigiliul regatului; regele 1nsui, ca s. scape, si-a schimbat hainele cu unul din credinciosii s'i i abia a putut iei asa, neobservat, din vlm'sagul acela. O prad
foarte bogat czu in mlinile ostasilor nostri. tim toate aceste am'nunte
dintr-o cronic ungar contemporan, numit Cronica pictatd de la Viena
(Chronicon Pictum Vindobonense); i se spune asa din cauza miniaturilor
care-i Impodobesc textul si din care dou' se refer chiar la lupt
Nu se stie sigur unde s-a dat aceast memorabil' btlie, care a dovedit
puterea noului stat romanesc si In acelasi timp i-a asigurat o dezvoltare
Unii istorici cred c6 ea a avut loe Intre Cimpulung si Bran, la punctul numit
Posada. Dar de la cetatea Arzesului", unde ajunsese armata ungark drumul
cel mai scurt de Intoarcere nu e prin Cimpulung, Bran si Brasov, ci prin
Lovistea i apoi Valea Oltului, spre Sibiu. E mai probabil deci ca lupta
fi avut loe pe aici, asadar Intre Curtea de Arges si Sibiu, probabil prin Lovistea.
O lupt asemnltoare a avut loe dui:4 cileva decenii, In timpul domniei
lui Vladislav I sau Vlaicu Vod'. Si de data aceasta, armata ungar a fost
cea care a atacat. In toamna anului 1368, dup. 13 octombrie, aceast armat,
alatuit, potrivit Cronicii lui loan de Kiikiill, din nobili", din secui
din multi ostasi dintre cei mai de seam", i comandat de voevodul Transilvaniei, Nicolae Lackfi, a trecut muntii spre a ataca din spate pe Vlaicu
care avea de infruntat o a doua armat ungar ce voia s treac Dun'rea 2
Impotriva armatei care cobora din munti, Vlaicu trimisese pe pirclabul
de Dimbovita, Dragomir. Acesta, dup' o prim ciocnire care-i fusese defavorabil, se retrage, atrglnd armata advers lntr-o regiune p'duroasa, cu
locuri tari. S &din aici cuvintul cronicii sus-amintite: Dar dupg aceea,
Inaintind fr grij mai departe prin pduri dese, clnd se Infundase pe
niste poteci foarte Inguste", Nicolae Lackfi" a fost atacat de multimea romnilor din pduri si din munti si a r'mas mort, Impreun cu vrednicul
brbat Petru, vice-voievodul su, cu Deseu zis Vas, cu Petrus Ruffus, castelanul Cettii de Balt, cu secuii Petru i Ladislau, brbati viteji, i cu alti
numero0 ostasi i nobili de seam. Si dupa ce ungurii, prsind oastea, d'.dur' dosul si o rupser la fug, ajungind prin locuri noroioase i mlstinoase...,
multi dintre ei fur ucisi de romani; numai citiva au scpat , cu mare primejdie pentru persoana lor i cu pagube In avut. Iar trupul voievodului
Nicolae, scotindu-1 cu lupt grea din mlinile romanilor, 1-au adus In Ungaria,
Chronicon Pictum V indobonense, In Scriptores .Rerum Hungaricarum, I, ed. G. I.
www.dacoromanica.ro
40
In once caz, el este Intr-o regiune pduroas. din Muntenia, poate la limita
dealurilor cu cimpia, dat fiind urrarirea in locuri noroioase vi ml4tinoase".
Cronicarul bizantin Laonicos Chalcocondylas, povestind rzboiul lui
Baiazid cu Mircea cel Btrin nu se poate preciza dac e vorba de razboiul din 1394 sau de cel din 1.400 spune c dup ce Mircea a pus In sigurant femeile vi copiii in munti, dup aceea se lima vi dinsul cu armata pe
urma lui Baiazid prin pdurile de stejar ale trii, care slut multe vi acoper
in toate prtile tara, s nu fie uvor de umblat pentru duvmani vi nici lesne
de cucerit" 1.
A treia mare lupt dat la adpostul pdurii a fost aceea a lui Bogdan
voievod, tatAl lui Stefan cel Mare, Impotriva polonilor care voiau s readuc
domn in Moldova pe Alexandru voevod, devotat lor. Ea a avut loe, la 6 sep.
tembrie 1450, in codrul Crasnei, marea pclure ce se Intindea la sud de Vaslui,
levilor,
ci aprIndu-se levii,
abia
p. 64 nota 2.
' Letopisetul Tcirii Moldooei pinci la Aron Vocki, ed. C. Giuresc u, Bucuresti,
1916, p. 38-39.
www.dacoromanica.ro
41
jul, iar ceea ce nu putuse fi ascuns, fusese ars. In acelai timp, fuseserd
inchise drumurile spre miazdnoapte, astfel cd alimente i nutre t nu puteau
sosi nici din Polonia. In curind, oastea lui loan Albert Incepu s sufere de
foame. Aa inch craiul fu bucuros s primeasa mijlocirea voievodului Transilvaniei
care sosise, Intre timp, cu 12 000 de oameni In ajutorul lui Stefan
spre a face pace. Ea se incheie, dar cu conditia lmurit ca polonii s se
retrag tot pe unde veniserg, iar nu prin alt parte, ca s nu fac alte stricAciuni. Pe unde venisera nu mai era insd nimic de mincat, astfel c ei trebuir s ja un alt drum, prin oraele Siret i Cernuti, drum care trecea prin
codrul Cozminului. Chid oastea polon fu In mijlocul pdurii, moldovenii
prvlied asupra ei copacii mninati asta lnseamn cd se tineau numai
intr-o margine a trunchiului, restul fusese tiat i-i atacar cu putere
(1497, octombrie 26). Neavind unde s fug, neputindu-se desfura din
pricina locului strimt, leii fur zdrobiti, ca odinioard ungurii lui Carol Robert. Regele putu, cu mare greutate, ad-0 facd. drum Odd' la Cernuti, unde
avu loe o nou luptd.; infrinti i de data acesta, putini dintre soldatii lui loan
Albert 1i mai vdzur rara. Prada luat de moldoveni fu enorm In ce
privete pe prizonieri traditia consemnat de loan Neculce In 0 samd de
cuvinte spune c Stefan ar fi poruncit B fie pui ad are mai multe locuri intinse pe care le-a semdnat apoi cu ghind i aa au crescut dumbravi pentru
pomenire ca sd nu se mai acoliseasa (s' se lege) de Moldova: Dumbrava
Roie la Botoani i Dumbrava Roie la Cotnar i Dumbrava Roie mai
gios de Roman" 2. Unii se indoiesc de veracitatea acestei traditii; noi socotim
1 Pentru lupta din codrul Cozminului vezi Letopiselul anonim In Cronicile slavoromiine din sec. XVXVI publicate de Ion Bogdan, editie de P. P. P an ai t es c u, Bucureti, 1959, p. 21. Iata pasajul respectiv: Si la 19 ale lunii Octombrie, joi, s-a Intors
craiul lepsc i nu a pornit pe aceea*i cale pe care venise, ci a pornit pe alta cale, pe unde
era tara Intreaga. Deci s-a miniat Stefan voievod i a gonit pe urma lor cu otenii sai i
i i-a lovit, joi, luna
cu dou mii de turci. i i-a ajuns la marginea fagetului Cozminului
Octombrie 26 i ... a biruit atunci, domnul Stefan voievod i i-a batut. i apoi i-a gonit
prin fagetul Cozminului, omorindu-i i taindu-i i au fost luate toate schiptrele craiegli
au cazut acolo multi boieri i voievozi lei mari i a cazut acolo multa oaste i toate
tunurile cele mari, cu care batusera In cetatea Sucevii, au fost luate atunci i altele mici
i mai mici, multe, pe care nu este Cu puling a le nOra."
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
xIvxviti
43
a durat patru zile, de marti pin vineri noaptea", pe un mare noroi", cum
arata letopisetul. Unii dintre fugan i s-au inecat in apa Siretului, altii in Dunre ;
pe multi i-au luat prizonieri. Rareori s-a vzut o infringere mai dezastruoas.
O recunosc 1nii cronicarii turci. Astfel, unul dintre ei, Seadedin, spune:
Cei mai multi dintre soldatii islamici au murit
multi viteji au pierit pe
cimpul de btlie ; Hadimbul ... a scpat cu greu de la nenorocirea pieirii"
Tot ling6 o pdure i anume 11110 dumbrava de la Lipinfi sau Lipnic,
aproape de Nistru, are loo biruiata lui Stefan cel Mare asupra ttarilor care
veniser s prade Moldova (20 august 1470) 2 Iar la R'zboieni, unde lupta
s-a dat pe un platou impdurit, la rsrit de Valea ADA, ai novtri luptind cu
desradejde i fiind in cele din urm striviti literalmente stropviti" cum
spune eronica retragerea s-a fcut la adclpostul peiclurii, (26 iulie 1476) 3.
Semnificativ, pentru salvarea pe care o oferea pdurea in caz de retragere este episodul luptei de la Popricani intre drbanii lui Gheorghe
Stefan, noul domn al Moldovei, i cazacii lui Timuv Hmielnitki care aduceau
indu-se, multi pierira, multi prinsi de pedestrime au fost, ce i pre aceia pro toti i-au taiat,
puscile /
unde apoi migle de cei morti au shins. Si multi pasi i sangeagi au perit
= tunurile 1 / le-au dobindit i steaguri mai mult de 100 au luat" (Letopiselul Teirii Moldovei pind la Aron Vodei, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 57-58.
Cronici turce.,sti privind leirile romdne, I, ed. Mihai Guboglu i Mustafa Mehmet,
3 Idem, p. 69 Cronicarul turc Seadedin, relatind preliminariile luptei de la Razboieni, arat5. ca Stefan cu ostasii si se tinea ascuns prin desisurile unui codru, a carui
intrare o astupase cu copaci uriai, asa Incit sultanul in zadar Il cauta, cad nu putea gasi
urmele..." .lar la sfirsitul luptei domnul Moldovei, iesind din padure pe o carare ascunsa"
se retrase la munte cu putini de ai sal". (A lexandru V. Boldu r, ,,Stefan cel Mare,
voievod al Moldovei, p. 213).
www.dacoromanica.ro
44
Intre inAltimi, arp incit armata turceascA nu putea inainta decit sub formA
de coloank cu un front redus. In timp ce Mihai, in fruntea oastei sale, respinge
printr-un contra-atac fulgerAtor, pe turci, care trecuserk peste pod, un detaament de patru sute de soldati, sub comanda cApitanului Cocea, atacA,
protejati de pAduri, din spate. Turcii, cuprin0 de panicA, incep o retragere
dezordonatA, In care era s piar chiar Sinan pava, zvirlit de pe pod In mlafink daa nu-1 scpa, luindu-1 in spate, un veteran din Rumelia 1.
Tot in legAtur cu expeditia turceascA impotriva lui Mihai Viteazul,
relevAm citeva detalii privind pAdurea, gratie unui martor ocular, spaniolul
Diego Galn. AflAm de la acesta c' Sinan pava ordonase flotei de 4 fregate
de sub conducerea lui Mami pap &A coboare pe Dundre in jos ca s'A ja la bord
pe hanul tAtarilor ce venea &A ajute pe turci, han care se temea de primejdii/e pe care ar fi trebuit s'A le intimpine In numeroasele pAduri ce InfrumuseteazA tara aceasta". La intoarcere flota a fost vestit CA in amonte de
Silistra, romnii au pregAtit o ambuscadd, cu muschete i douAzeci de piese
de artilerie, intr-un des4 de copaci" ; de acolo s-a tras intr-adevAr asupra
galerelor, care avind pierden i 0 in primej die de a fi scufundate, s-au retras
In dosul unei insule spre malul drept al DunArii; apoi, dupA trei zile, au ajuns
la Rusciuk 2. Cit privete locul bAtAliei de la CAlugAreni, cronicarul turc Selaniki spune cA era foarte strimt, pAduros 0 mltinos" 3, alt cronicar turc
Naima aratA ea pdurea era de stejar", iar spaniolul Diego Galn o calificA
drept foarte deas6"; In aceast 'At:lure, adaog6 el, statea ascuns Mihai
cu putinii oameni de care dispunea i cu douAsprezece piese de artilerie" 4.
0 pretioas6 mArturie despre rolul pAdurii ca loo de adApost in timp de
rAzboi este mrturia unui iezuit, privind calamitltile din Moldova in 1.653.
Aceti oameni nenorociti, ingrijindu-se doar sA scape cu viat, au umplut
pAdurile, muntii i pe0erile, In aa fel, incit p'rea sA se fi adus In aceste
ascunziuri < adevArate > colonii i numai cei mai indrAzneti mai obinuiau
s ias6 de prin pAduri s'A-0 revadA casele pustiite". Oamenii sufereau i din
partea tilharilor care cercetau pAdurile 0 atacau oamenii ce se ascundeau
acolo" 5.
www.dacoromanica.ro
45
apa DImbovitei, s-a ascuns la Cotroceni unde atunci era o mare i deasa
padure. A ezut trei zile ca s nu-i poata gasi urma cei trimii in toate
dupa el gonaci. Apoi, aflind de la casa lui ca s-au intors gonacii, atunci
iar noaptea, plecind din pdure, a doua zi dimineata au trecut Dunarea
pe la Giurgiu i s-a dus la Tarigrad" 1, de unde s-a Intors domn, Duca fiind
mutat in Moldova.
Relevam, In sfirit, rolul pe care-1 avea codrul Tigheciului, in lupta
de aparare impotriva tatarilor, rol pe care-1 subliniaza Dimitrie Cantemir
In Descriptio Moldaviae". Cealalta padure spune invatatul domn
qezata dincolo de Prut, la marginile Basarabiei i numita Tigheci are jur
imprejur aproape 30 de mile italiene. Ea este cel mai puternic bastion al
Moldovei contra scitilor / = tatarilorl / pe care acetia de mai multe ori au
Incercat, dar niciodata nu 1-au putut cuceri. Copacii grit totui atit de dei,
incit nici macar un om care merge pe jos nu poate inainta decit pe poteci
cunoscute doar celor din partea locului. Odinioara se aflau acolo mai mult
de douasprezece mii de locuitori, cei mai vajnici oteni din toata Moldova;
azi dupa atitea lupte i mceluri din amindou partile, au rmas de-abia
cloud' mii. Ei au o Invoiala cu tatarii din Bugeac, vecini cu ei, prin care s-au
legat sa le dea In fiecare an un anumit numar de trunchiuri, fiindca Basarabia
duce foarte mare lipsa de paduri. Aceasta invoiala ei o tin i astazi cu stric-
t* ; dar dacti ttarii vor s incalce conditiile i s ceara mai mult, ceea ce
nu se intimpla rar, se impotrivesc cu armele i adesea ies Invingatori" 2.
Chiar i cind luptau departe de tara, ostaii notri cautau sprijinul
padurii. Aa s-a Intimplat In 1422 cu detaamentul de calareti trimis In ajutor de Alexandru cel Bun regelui polon Vladislav Iagello In lupta acestuia
Impotriva Cavalerilor Teutoni care, dupa ce fusesera siliti sa paraseasca
Tara BIrsei, se stabilisera In Prusia Orientala. Detaamentul de moldoveni
e atacat In fata cetatii Marienburg de o armata mult mai numeroas. Ei se
retrag atunci In ordine, intr-o padure din apropiere unde descaleca i se dau
fiecare In dosul unui copac, ateptind cu arcurile pregatite, atacul teutonilor.
Cronicarul polon Dlugosz, relatind acest moment, adaoga ca moldovenii
intrasera In padure pentru ca, mai uor dupci obiceiul ci firea neamului lor,
Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. I or g a, Bucure*ti, 1902, p. 211.
www.dacoromanica.ro
46
facilius, ut est nos et natura gentis tecti fronde et ligno, pedestres certaturi").
turia lui Miron Costin despre felul cum a reuit Vasile Lupu, pe and era
boier, dar avea ginduri de domnie, s scape de a fi pedepsit de catre Moise
Movila, noul domn, care 11 considera i pe el vinovat de tragica moarte a
lui Miron voda Barnowski, decapitat la Constantinopol. Moise trimisese,
Inca' nesosit in Moldova, trei boieri mari ca sa-1 prinda pe Vasile Lupu. Dar
acesta arat. Costin avindu tire de toate cite i se gatisa, au fugit den
Iai i in citeva dzile au fost tupilat aicea in tara pen paduri. Apoi pen Tara
6 Miron Costin, Letopisetul Tdrii Moldovei, In Opere, ed. P. P. P anal tes c u, Bucureti, 1958, p. 105.
5 Paul de Alep In The travels of Macarius, ed. F. C. Belfour, vol. II, London
1836, p. 396.
www.dacoromanica.ro
47
temindu-se i ei s aib acolo, intr-acia pdure, vro oaste supus s-i sminteasa. ; i s-au intors czacii inapoi i au incungiurat casa Duci Vod"
Foarte instructiv este memoriul, din 1697, al lui Nicol de Porta, functionar austriac, care fusese, in 1694, .1 in serviciul lui Constantin Duca, domnul Moldovei: Tara e cuprins de pduri i codri mari; intre pduri stau
semnate micile lor tirguri i sate i, dac sint vreunele in cimpia goal, apoi
sint vecine cu vreo padure unde se retrag i-i ingroap proviziile, uneltele
i tot ce au. Intrind vreo armat inamic, in intunericul din acele pduri
dese, n-are din ce subzista. In pduri nu se pot mica cleat putini i acetia
sint omoriti de trani care se ascund in ele i oblig6 pe inamic s se piard
In acele clmpii. Ei Ins bAtinaii ii pot purta de grij, deoarece au
In acele pduri multe mnstiri care le servesc drept locuri de adpost la
nevoie ; In timpul din urm, principele Trii Romneti i predecesorul su 2
au lnltat diferite asemenea mnstiri, In locuri potrivite, in chip de cetlti" 3.
Mentionm de asemenea ca in timpul rzboiului ruso-austriaco-turc din 1736
1739, nite refugiati din partea locului i chiar din Focani s-au ascuns in
ripile p'duroase ale Mgurii Odobetilor 4. Incheiem acest subcapitol privind
pdurea ca loe de refugiu i de adpost printr-un fapt din vremea primului
rzboi mondial. Prelungindu-se rzboiul, soldatii sirbi, croati, sloveni, dalmati,
romani i slovaci din armata austro-ungar au inceput sA dezerteze i
formeze in pduri .1 in munti detaamente inarmate, aa-zisele companii
verzi" sau cadrul verde" , detaamente sprijinite de steni care le procurau
alimente, bani i imbrcminte 8i in muntii i pdurile Transilvaniei a existat de asemenea un cadru verde", dui:4 cum a existat unul i in Carpatii
nordici, slovaci i galitieni" 5.
6 Caitori strdini, V, p. 487.
1 Cronica anonimd a Moldovei (1661-1729), ed. Dan Simonesc u, Bucuresti,
1975, p. 54.
pecte ale problemei agrare in monarhia austro-un gard la inceputul secolului al XX-lea (1900
www.dacoromanica.ro
Udriste paharnicul din Ompina vinde toatd partea lui de ocind din Peris,
insa dd peste tot satul a doosprezecea parte, din pdure, din cimpu, si din
ap i din moard", lui Hrizea vel vistier" drept 30 galbeni gata si drept 5
cold de grand" 3. Ond, la 8 iunie 1629, Ivasco vornic i cu 12 boieri hoarnicesc ocinile de la Hdresti ale lui Aslan vornic i Hrizea vornic, ei precizeazd :
am fcut doao impnleale, cimpul deosebi, pAdurea deosebi, apoi am potrivit
codrii, cimpul cu padurea"... dind la amIndoi i cimp i pAdure 4. Matei Basarab
2 Documente B, veacul XVI, vol. VI, p. 28.
5 Arhivele Statului Bucuresti, Ms. 573, f. 51.
3 Arh. Stat. Bucuresti, Ms. 256, f. 235. Tot in Peris vinde, la 30 martie 1692,
;Aduva lui Matei clucerul, partea ei den cimpu, den al:, den pAdure, den helesteu, den
moara" mAnAstirii Radu Vod (Idem, f. 235-235 v.).
4 Documente B, XXII, p. 552-553.
www.dacoromanica.ro
49
intrqte la 3 aprilie 1635 monenilor din Turcineti (judetul Gorj), ocina lor
cu toate hotarele i Cu toate veniturile, din cimp i din pdure i din ap...,
din hotar pina in hotar, pe btrinele hotare i semne" 1. La 7 februarie 1732, in
tirgul Trotuplui, Mavric Grecul i fiicele lui vind lui Gligorcea biv jignicer
i sotiei acestuia Roxanda, partea lor de ocin din Drmneti (jud. Bac6u)
din vatra satului i din cimpu i dintr-ap cu loe de moar i din pdure i
din curatori i cu tot venitul" pe 45 galbeni de aur", dou vaci cu vitei
o iap 2.
p. 466-467.
Documenta Historica Romanio,e, A. vol. XXI, Bucureti, 1971, p. 7. Se va cita in
cele uringtoare: Documenta.
www.dacoromanica.ro
SO
tit mai sus privind moia Suplac, iata un altul in hotarnica moiei Bercu
(judetul Satu Mare) din 1348 mai 24: hotarul trece printr-o padure mare,
1 Documente C. Veacul XII, vol. II, p. 17.
2 Editorii documentului nu explica termenul Jartan.
7 Document din 1350, martie 3: arin cu doua virfuri" (Documente C. Veacul XIV,
vol. IV, p. 531).
6 Ibidem: la un carpen".
9 Document din 1295 martie 20: trei semne vechi dintre care doll& slut In nite
salcii" (Documente C, Veacul XIII, vol. II p. 410-411); document din 1332, aprilie 10:
spre un copac sau salcie care are doua ramuri", apoi semnul de hotar aflator sub o sal-
p. 55-58).
11 'bidem.
12 Document din 1347 mai 27: doi nuci" (Idem, vol. IV, p. 363).
13 Document din 1334, iulie 9: la un par" (Idem, vol. III, p. 326-7); document
din rastimpul 1350 martie 8-1358 dup5. 31 martie: la un par numit parul lui Neman
unde i In jurul carui pom se Impreuna hotarele celor trei moii" (Idem vol. IV, p. 533).
www.dacoromanica.ro
51
din 8 iulie 1779 a. s-au pus boor"... prin copaci... intr-un mr tinr... intru
un cere... i boor la un stejar" 4. Din acelai an i aceeai zi e documentul
privitor la hot'rnicia moiei Oboga pe care vistierul Gheorghit Argetoianul
o primise ca zestre, hot'rnicie care se face pe temeiul alteia mai vechi, din 1700.
Iat cum descrie aceasta din urin' hotarul: din apa Oltetului pre din sus de
crivinita cea de MO Oltet, prin surptura in stejariul cel infierat, la deal
prin lunc6 in gura vilcelii cei dintre poienite, prin capul cerilor 5, pe vilcea
1 Documente C., Veacul XIV, vol. IV, p. 441.
2 Documente A, Veacul XV, vol. 2, p. 146.
www.dacoromanica.ro
52
la deal ping In drum, in copacii cei Infiergi, pe supt obrejle, inainte de pisc,
iar in copacii cei infiera%i... ping In poiana Ocheglului... pin' in copaciul
Infierat... ping in obiria Rumnii" (sic!) 1. Pe temeiul acestei hotarnice, se
face hotarnica nou, din 1779, din care extragem: ping in marginea 144H
ce-i cu cgtina unde s-au infierat doi frasini i de aci drept peste baltd In plopul
infierat... In gura vilcelii... unde s-au infierat un pgr i un cer", apoi la Orn4a infieratd unde s-au pus i piatrg... la girnita cu 3 fiar" 2.
Citeodatg, la hotgrnicii se indicau numai copacii sau pomii, Mil sl se
mentioneze cg au fost infierati. Aa de pildg In actul din 1528 noiembrie 10,
dat In Tirgovite pentru o ocing a mAngstirii Arge: pin la fagul de la Soci3... pin la fag < pin pleaa plopului >... pin la fagul Secar... pe valea Cireului... in mgrul lui Sacarg'... ping la anini... ping in dud" 4. Tot aa In documentul din mai 1531 de la Vlad voievod prin care intgrete mgrastirii
Cutlumuz de la muntele Athos ocinile sale ; in hotarnica satului sgu HIrteti
ggsim: la teiul cel mare... strabate lunca la frasinul cel mare" 5.i iargi in
hotarnica din 1628 aprilie 23 a bgltilor mgnstirii Viforita, de la Vdrgti i
1 Se repeta mai jos: obirsii Rumanii".
Facem sg urmeze si hotgrnicia, din 1727
septembrie 6, a mosiei SAcuiul si a selistei Bucoviciorul, stgpinite de mangstirea Buco2 Academie, Documente, CCCLXXI/222
vat: S-au insgmnat un car intr-o vilcea ... s-au pus piatra la o &nip, in marginea
drumului ... ping la o &nip ..., unde am pus piatrg ... s-au insemnat un frasin. *i de
aicea inainte, fiind pricing, au luat Badea Viriceanul mosneanul traista cu pgmint de au
pus-o in spinare si au mers ... pa unde au stiut el ping in vadul Focsei ... ping in suvita
Bobrei ... la o salcie. Aicea au lgpadat traista cu pgmint jos ... pe padina Spinisorului
unde s-au flcut semn intr-un stejar drept tufele Albului ... si s-au insamnat un copaci ...
la un stejdrel s-au pus piatrg... la muchia Rastocii unde s-au curat doi ulmi si un stejar
si s-au pus piatr ... la un stejar insamnat unde s-au insemnat un stejar si s-au pus
piiatrg" (Pr. D. B 6,1 a s a, Documente, In Mitropolia Olteniei, XXV (1973), 3-4, p. 272
273). In hotarnica din 1695, iulie 21, a pgrtii lui Cornea BrAiloiu vel ban din Birsesti (judetail Vilcea), e mentionat ca punct de reper gorunul cel mare semnat" (C o n s t. C.
Giur esc u, Din trecut, Bucuresti, 1942, p. 198).
3 Echivalentul lui Socet.
4 Documente B. Veacul XVI, vol. II, p. 58.
5 Idem, p. 98. Iatg si alte exempla in care copacul, caracterizat prin mgrimea lui
sau altg particularitate, serveste drept punct de reper la hotarnicie: 1) La 3 august 1571,
Alexandru, voievodul 'Dili Romnesti, tntgreste mai multor mosneni, o cumpgrAturg
a lor in satul Comanesti: *i hotarul lor sd se stie: de la stejarul patru frati, pe drum ping
la piscul Cu goruni ... la stejarul bgtrin ... ping in Poiana pgrtisitg ... si iar la stejarul patru
frati" (Documente B, veacul XVI, vol. IV, p. 39); 2) Acealasi Alexandru voievod intgreste, in ianuarie 1575, lui Dan, fratilor acestuia si altora un loc de pgdure" lingg apa
Snagovului, cumpgrAturg; puncte de reper in hotarnicg: si pina la fagul lui Sucald si
pe drumul Perisului" Se adaugg apoi: *i incg sg se stie cg au cumpgrat acei oameni mai
sus-zisi padurea, de au sgpat si au ars pgdurea Cu foc" (Documente B, veacul XVI, vol. IV,
p, 152); 3) La 20 aprilie 1626, hotarnica unei ocini la IarosIgvesti: din marginea iazului
In sus, pre la fagul cel mare" (Documente B, vol. XXI, p. 92).
www.dacoromanica.ro
53
si din poieni, unde a fost nandstirea lor si fineala lor cea veche, sub codru"
04 ddruiete ctitoriei sale, mAndstirea Putna 4. Tot stefan cel Mare intdreste,
la 14 martie 1497 vinzarea a dou sate: Puteni In Dumbravd" si un alt sat
la marginea Dumbrdvii, unde au fost Muntenii Puteni" 5. Doi ani i jumdtate
mai tirziu, la 22 septembrie 1499, *tefan miluieste o slugd" a sa cu doao sate
supt codru anume Cervacintii si alt sat anume arba" 6. Din acelasi an, la
15 noiembrie, e amintit satul unde a fost ZIrnd, sub codru" 7. In sfirsit,
la 24 martie 1559, Alexandru Lpusneanu Intdreste lui Ion Diac, sotiei lui
si fratilor lui jumdtate de sat din Oglinzi, ce este sub pdure, In tinutul
Neamtului", cumpdrat cu 370 de zlo-ti Otdresti 8
Unele asezdri omeneti datoresc pddurii dezvoltarea lor. Asa cum Ottawa,
capitala Canadei, este o creatie a vastei pAduri canadiene 9, tot asa, pdstrind
proportiile, citeva aezdri de la noi isi datoresc cresterea lor pddurii, mai exact
intreprinderilor legate de pddure. E cazul Mdnecilor-Ungureni (judetul Prahove), care s-au dezvoltat s'i au devenit ores datorit, In primul rind, fabricii
1 Documente B, XXII, p. 116.
www.dacoromanica.ro
54
In jurul unui sau unor herdstraie s-a format cu timpul un ntun, apoi un
sat ; aa s-a Intimplat in Vrancea, unde exist6 azi satul Herdstru care in
1835 se numea Vetreti i avea 70 de gospoddrii 1, la f el in Bufteni (judetul
Prahova) care dintr-un loc unde se depozitau butenii a devenit azi un ora.
www.dacoromanica.ro
BRANI TILE
Legea" branistei, amintitd pe vremea lui Matei
Basarab, dovedegte cd aceastd instituge era stritveche gi Pcea parte din obiceiul peimintului"
Branistile erau locuri oprite sau rezervate, in care nimeni n-avea voie s
intre spre a tla lemne, a cosi fin, a paste vitele, a vina, a prinde peste sau a
culege fructele pdurii, fr voia prealabil a stpinului. Cine contravenea,
cine cAlca legea" branistei, era pedepsit i pedeapsa varia, de la confiscarea
carului cu boi, a securei, a uneltelor de vinat i pescuit si a hainelor pink' la
tierea miinii i chiar pin la spinzurgoare. Cuvintul branifte e de origine
veche slavon ; vine de la verbul braniti care inseamn a opri"; termenul e
In lunca Dunrii, deci lemn, vinat i fructe ale pdurii, cursuri de al:a,
I Documente, B. I, p. 224.
www.dacoromanica.ro
56
deci pescuit, ima i fineata pentru vite mari i oi, precum i locuri de
prisaca.
lui Vlad Calugarul este confirmata de fiul ski Radu cel Mare, la 20 iunie
1507; domnul Ii intarete branitea de la Slatina, cit este loc domnesc, pentru
c a daruit-o parintele domniei mele sfintei manastiri" 2. Urmeaza o hit:66re
similara, la 30 iulie 1512, de la Neagoe Basarab 3. O a treia branite dom-
neasca era linga oraul Buzau. Aflm de ea din actul domnesc, datat
govite, 8 septembrie 1525, prin care Radu de la Afumati daruiete episcopiei
www.dacoromanica.ro
BRANI$TILE
57
Suceava, dar se potriveste foarte bine cu satul Cozia din branistea Bohotinului. Vezi si
Const.C. Giurescu, Intilnirea lui Guillebert de Lannoy cu Alexandru cel Bun,In Rep.
1st. Rom., IV (1934), p. 286-7. Satul Cozia se afla pe phlul Cu acelasi nume; tot In braniste era si Capul Piscului (Vezi documentele din 1454, ianuarie 1 si 1455 august 20 in
www.dacoromanica.ro
58
tirii Arge, s apere branitea din PiiatrA, de ling6 FlAminze0i, de sus, cit
tine moia mAnAstirii, pin in hotarul Albetilor i s'a' apere riul, sA nu vineze
nimeni pe0e... i pAdurea de am1ndoud laturile de riu pida' in hotarul Albe-
tilor. Deci, nime sA nu indrazneascA a chica mcar o urmA sau s'A' vineze
pete ; iar de s-ar ispiti cineva s'A tae pAdurea sau a vina peOele... acelui om
i se va t'Ala mina" 4. Mai drasticA e sanctiunea pentru cei ce ar indrani sA
se atinga de branitile mngstirii Cozia in satele ei CArAreni i Lumineni, de
la balta Borcei. Iat ce citim in hrisovul prin care Vlad vodA VintilA II dA,
la 27 decembrie 1534, mAnAstirii: oricite bran4ti sint pe acele ocine ale
sfintei mAngstiri, nimeni sA nu indrzneasc sA taie nici o nuia sau sA ia vreun
copac, cAci pe acel om domnia mea 11 voi spinzura de acel copac"5. Petru voievod
intArete, la 17 mai <1560-1568> mAngstirii Cutlumuz de la Muntele Athos
poate mAnAstirii
www.dacoromanica.ro
BRANI$T1LE
59
30 mai 1.646 prin care Matei Basarab Intrind mnstirii Radu-Vod din
Bucureti ocina ei de la Ciumernicu, intre Dudeti, Irdcdreti i Popetii
Conduratu, ordon s'a' nu se ating6 nimeni de ea mcar ce om va fi". Iar
pe cine vor prinde clcind i cosind moia mnstirii i tind pdurea, s fie
ia carul Cu boi i scurea i s-i fac mare certare",
volnici / clugrii /
dupg cum era legea" branitei. Ba inc, adaug vod: unul ca acela bine s
tie cd de mare prad va fi i btaie" 1 Aceste sanctiuni severe loveau, in
primul rind, in tirgovetii sraci care, in iernile atit de aspre ale Bucuretilor,
ar fi indr'znit s taie vreun lemn din p'durea mnstirii latifundiare. Faptul
c' domnul se referd la legea" branitei dovedete c aceast institutie era
strveche i fAcea parte din obiceiul pmintului" transmis prin viu grai, din
c' am fost greit noi de am fost tlat o branite a sfintii lui. Apoi sfintiia lui
s-au miniiat ce au trimes la noi de ne-au adus de i-am sttut de fat'd innaintea
judecdtii de ne-au judecat i am rmas noi de lege pentru c'd am fost greit
noi de am tiat branitea. Apoi sfiniia sa printele ne-au certat de aceast
greeal. lar de acum inainte am fcut zapis la mina printelui, de vom mai
t'dia branitea sau s o drm'm 3, s' fim inchinati ughi 100 domneti 4. Si
aeest zapis 1-am M'out de inaintea jupinului Loiz clucer, ispravnec scaunului
Bucuretilor i a lui Lepdat c'pitanul i a lui Damaschin vornec, a Simei
c'pitanul i al Hamzi arma i a lui Neculai arma i a lui Constandin C'pitan
www.dacoromanica.ro
60
dac vor afla tdind lemne sau once pe locul lor, ele (cdlugdritele s aibd
voie sd ja de la acel om cite 4 boj" Citrn de asemenea, branitea mndstirii
Bistrita. La 3 septembrie 1633, Moise Moghil Ii intdrete branitea ei veche",
dup uricul lui Stefan voievod cel bdtrin" adicd Stefan ce! Mare. Sint amin-
5 Idem, p. 98.
Catalogul documentelor moldovenegti, II, p. 24, nr. 52.
www.dacoromanica.ro
BRAN1$TILE
61
al lui DrAghici vi copiilor lui vi nepotilor lui, intre altele, satele, Pricopul
vi Ruvetul tot vi cu amindou branivtile lor i... revtii toti vi cu morile sale
vi cu branivtile sale" 2. La 27 februarie 1516, Neagoe Basarab Intgrevte lui
Harvat vel logofdt vi copiilor lui partea lui Drgulici din satul Cruvovul,
toat vi cu branivtea", parte cumpArat6 cu 1 400 de aspri 3. Foarte interesant
nu numai pentru metionarea branivtilor din sate, dar i a seirii, este actul din
16 iulie 1538 dat din Tirgovivte de Radu Paisie dregtorilor sdi jupan Drghici
s'Atar vi fratelui acestuia Udrivte vel vistier i fiilor lor, intrindu-le satul
MArginenii... vi cu Poienile srii vi sarea de la Mislea vi Ruvetul jumtate vi
cu toate branivtile vi Cscioarele toate vi Cu branivtile... vi din Tiha jumtate
vi din ap vi din Odure" 4. Mihnea voievod, care mai pe urm" s-a turcit spre
a-vi sc6pa viata, inarevte, la 26 ianuarie 1590, jupInitei Stoica ocin6 in mai
multe sate care au vi vii vi livezi vi branivte ; satele sint: 1) Tomeani (vi din
prin care-i Int6revte popii Tudoran din Cimpulung ocing In TiOneti, cumpgrat de la divervi ; intre altele, o branivte de la Radul al lui Uli pentru
245 de aspri gata" 7.
Pentru incheiere, pomenim cartea domneascA, din 1628 februarie 28,
prin care Alexandru Voievod intrevte lui Socol paharnicul din Cornteni
ocina vi branivtea lui din satul Clici, s nu lase pre nimenilea s tae branivtea,
frvtirea lui Socol paharnic... Iar pre care om va prinde... tAind branivtea,
s fie volnici oamenii lui sl le ja sacurile, cum au fost legea" 8.
Dar nu numai domnii, mAnAstirile vi boierii aveau branivti ; le Intilnim
vi In sapinirea unor movneni care, din pricina greutatilor !vi pierd libertatea,
vinzindu-se rumAni. E cazul lui Leca din Studena care, la 26 februarie 1627,
Documentul e rupt.
2 Documente B, Veacul XVI, vol. I, p. 60.
Idem, p. 114.
4 Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 249-250.
5 Idem, vol. V, p. 428.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
BRANI$TILE
63
de Roman, care slut sat vldicese, dar nu tirg" de diferite slujbe .1 de cei
care-i string branite lui vel comis din pre la trguri" 2. In cazul celorlalte
tirguri i, poate, de la un moment dat, i pentru Iai e probabil ca
aceast slujba" sau muna s se fi transformat tot intr-o dare in bani ; felul
in care e redactat documentul de mai sus, cu branitea care se stringe" ca
birul, ne duce la aceast concluzie. A doua obligatie este o dare pe pivnite
adia pe butur, aa cum ne arat documentul din 30 iulie 1718 prin care
Mihai Racovit voevod scutete o pivnit a iezuitilor din Iai. El d' ordin
in consecint care cei ce vor fi cu slujba camenii, bezmenul, boorul, branitea, locul agesc .1 alte dri ce slut asupra pivnitelor de aice din Ei" 3.
Dintr-un alt act moldovenesc, din 1769, rezult cA branitea se ridica la 3 lei
pe butea de butur 4. De ce s-a dat numele de branite" acestei dri pe Mutur e mai greu de rspuns. Bnuim a la inceput i circiumarii erau
ca i ceilali tirgoveti, s dea care de branite" i a pe uring s-a convenit
N. I org a, Studii ci Documente, VI, p. 151. AstAzi, exist5. sate cu numele BraIntlInim braniti
nitea, In judetele Arge, Bistrita-Nas5.ud, DImbovita, Dolj, Galati.
(}i In secolul XIX; ele poart5 numele de opriturti de p6dure"; vezi cazul pAdurii de pe
moia Bucov a vornicului Grigore Filipescu, In documentul din 1832, ianuarie 27 (Arh.
www.dacoromanica.ro
Am shins la un loe, in acest capitol, cileva nume de pduri mai Insemnate de pe fata pmintului rom Anesc. HArtile ne dau unele indicatiiI; la acestea
3 Idem, V, p. 34.
4 Geschichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, p. 442-443.
www.dacoromanica.ro
65
i la tot ceea ce cere un lemn tare i compact. Sint stejari care au un diametru
de cloud sau trei picioare 1, drepti i de o Inaltime uriaa" 2.
www.dacoromanica.ro
66
care o stralate 2. Aceasta. brazda" un fost val roman din vremea lui
Constantin cel Mare pornete de la Durare, din judetul Mehedinti, i,
mergind spre rasarit, trece printr-o suma de paduri, In cuprinsul crora ea
s-a pastrat muIt mai bine decit pe terenul agricol unde a fost aproape nivelat.
In judetul Mehedinti, ea trece prin padurea Dobra 3 i prin Padurea Noua"
sau Purcaret, In Dolj ea strlate padurile 9tiubei, Tufanul Popii, Terpezita,
din Teleorman prin care trece limes transalutanus" 5, acel val roman de la
rasrit de 0/t, care pornind de la Dunare i indreptindu-se spre nord-nordest, raspundea In Carpati la Ruck.
Din vremea lui Mircea cel Batrin (1386-1418) cunoatem dou nume
de pduri. E frith Brddetul din judetul Arge, in legatura cu care st numele
schitului omonim, ctitoria voievodului i a sotiei sale Mara . E apoi pdclurea
cea mare" din Vlara, la vest de 14111 Arge, lmpotriva adica In fata
inaltul Divan 1831-1847, Bucuresti, 1958, p. 168, nr. 631 O alt1 mosie Pridurelii
in Muscel,
In Vim, la 1839 (Idem, p. 440, nr. 1839), o a treia, cu acelasi nume
la 1841, iunie 20, amintind judetul cu acelasi nume de odinioara (Idem, p. 265, nr. 959).
2 D. Tudo r, Oltenia romand, editia a treia, Bucuresti, 1968, p. 255.
Idem, p. 252. In aceasta pklure, brazda este inalt de 2 metri, lata de 10,30
metri, cu santul adinc de 2 metri i lat de 8,70 metri." (Ibidem).
www.dacoromanica.ro
67
mgngstiri, existente din timpul pgrintelui sgu Mircea cel Barin, jumdtate
din satul Bolintinul 1 Minstirea a dispgrut, inch' din a doua jumgtate a seco-
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
Pentru hanul de la Slon, numit in harta din 1835, Slon de Piatrd i situat intro Buteni
www.dacoromanica.ro
71
pdurea cea lung6" (ad longam silvam") in regiunea riului Some3, iar
In circa 1202-1.203 pAdurea numit. Silva", in regiunea Tirnavelor 4. Apar
dota fgeturi: unul in 1223, fgetul numit Nogebik ling riul Arpa 5,
cellalt in 1228, cind, in hotarnica moiei Suplac, gsim mentionat pdurea
de fag care se chiam Madadbiki" 6 O pdure foarte Intins, anume Keykus,
e amintit intr-o diplom din 1231, de la regele Andrei al II-lea. Cea mai
mare parte a acestei pduri citim in act se afl intre cele dou riuri
adic Lpu i Some, iar ala parte se afl ling6 riul Some, spre pdurea
Ardud" 7, Aceasta din urm era de asemenea o pdure uriarf, de stejar, in
care erau adui aa cum aflin din actele secolului al XVI-lea mii de
mascuri la ingrApt 8. Tot din 1231, de la acelai rege, este diploma care amintete o padure cu numele Finteus, scoas de sub atirnarea cettii S'Amar" 9.
Prima men-Pune despre pAdurea Maramureplui este in diploma din 31 decembrie 1271 prin care regele Stefan intrete privilegiile oaspetilor" din
satul Kirihaza, de lingA Tisa, in comitatul Ugocea; se spune, intre altele:
le-am mai ingduit ca incepind de la hotarele pmintului lor i ptn la intriturile pdurii Maramureplui s aiM voie s pescuiasca once fel de pete
In Tisa" 1 Aci, in Maramure, documente din secolul al XVI-lea pomenesc
de pdurea neagrA" i, apoi, mai precis, de pdurea neagra cea mare" prin
care trebuie s intelegem pdurea mare de brad. Astfel in documentul din 3
1 Calcitori straini..., vol IV, p. 584.
2 Vezi documentul din 1224 in Documente C, vol. I, p. 209.
www.dacoromanica.ro
72
iunie 1448 prin care Iancu de Hunedoara, guvernatorul tarii, ddruievte lui
Mihail, fiul lui Tatul, i lui Bogdan din Jalova, pentru vitejia aratata mai
ales in luptele contra turcilor, moiiIe Craciunevti, Bocicou i Lunca, inclusiv
toate pertinentele lor anume ogoare lucrate i nelucrate, pavuni, paduri vi
In deosebi padurea neagra" 1 La 20 iunie 1450, se face hotarnicirea moviei Borva ; unul din punctele de reper este padurea mare numita Padurea neagra" 2
Tot intr-o hotarnica, din< 30 martie >1296, a pamintului Gimbut, din
Oldie Luduvului, cairn: la capatul de sus al pddurii numite Ana" 3. 0 alta.
Padure lunga", linga satul Minarade, aproape de Blaj, apare in hotarnica
din 13 iulie 1.347 a satului Since14. Nu mai putin de trei paduri i anume
Padurea Veche", Padurea de fagi" i Padurea de margine" sint mentionate in hotarnica din 5 august 1347 a satului Diviciori din imprejurimile
Gherlei (judetul Cluj) 5. La o judecata din 1 aprilie 151.5 a castelanului de
Fagarav e amintita o padure de stejar intre hotarele aceleiavi posesiuni
Zwnyogzeg, pe care o numesc Cu un alt nume Stejari" 6.
In iunie 1583, francezul Bongars, amintit mai sus, arata cum vi-a continuat drumul la rasarit de Fagarav: am mers prin paduri drum de o leghe.
Am dormit la Sercaia, tirg al domnilor din Bravov", dupa care a mers trei
leghe mari prin paduri i prin munti numiti Pcidurea yS'erceiii" 7. 0 alta padure
vestita, care a dat numele ei i muntilor respectivi, e aratata la 50 de kilo-
metri de Oradea de un izvor istoric al secolului al XVII-lea: Pcidurea Craiului 8; pentru comparatie trimitem la topicul Virful lui Crai, munte in Carpatii Meridionali, In judetul Prahova, vi la frumosul munte Piatra Craiului,
In aceiavi Carpati.
8 I. Puca iVirgil Maxim, 0 lucrare necunoscutii privind istoria Transilvaniei la mijlocul secolului XVII, in Rev. Arh. XLIX vol. XXXIV, 1, Bucureti, 1972,
p. 136.
9 M. Sofronie, Aspecte privind relaliile dintre Tara Romeineascei f i Transilvania
In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu, In Studii fi comuniciiri, 14, Sibiu, 1969, p. 375.
www.dacoromanica.ro
73
iobagii din aptesprezece sate care-i spuneau codru" sau, uneori, i codru
de aram" 2.
Cele mai intinse pduri, proportional cu suprafata, erau in Maramure.
www.dacoromanica.ro
74
17) PurcgreI 18) Izvorul Oii 19) Virful Arinului 20) Valea FAtaciunii. i stefan
Buzilg, din a cgrui lucrare am luat numele pgdurilor de mai sus, comenteaz:
faptul ctt peste trei sute din arborii ei au virste intre 650-720 de ani" 8.
In Banat erau grit i azi intinsele pgduri 88 668 de hectare
care au intrat in componeata domeniilor Reitei 7. Apoi pdurile din muntii
Semenicului i Poiana Ruscgi. Aidoma pgdurilor fondului grniceresc din prtile Bistritei-Msudului, skit aici pgdurile fondului graniceresc
bgngtean. Semnalm, in sfirit, pdurea din regiunea Portilor de fier, bogat
In elemente sudice, submediteranee, avind i tis i viV slbatic51 (Vitis
silvestris ) 8, mojdrean, liliac, crpiniV, alun turcesc etc.
MOLDOVA. Dacg s-ar adeveri etimologia numelui Moldova, propus
de unii filologi, anume din molid ova 9, atunci insgi numele tgrii ne-ar.
trimite la pdurile de rginoase care acopereau muntii i prtile dinspre
miazgnoapte. Pe de altg. parte, Insgi trad4ia intemeierii, cu bourul vinat
de Drago, trimite tot la intinsele pgduri moldovene, tinind vinat mare 10.
Primele nume de pg.duri apar in vremea lui Alexandru cel Bun. La 6
iulie 1413, voievodul druiete soacrei sale, doamnei Anastasia, Cotmanul
.; Op. cit., p. 346.
2 Aci a fost impucat in 1933 un cerb capital (Carpalii, I (1933), 12, p. 37).
I on el P o p, Poienita ielelor, Bucureti, 1974, p. 68.
4 Idem, p. 174-175.
www.dacoromanica.ro
75
Cu trei caune cu toate locurile ce tin de ele, ptn sub satul Valeva, apoi
spre Valeva pina la Odurea care se chiam.' Dumbrava" situatg. in Bucovina de miazg-noapte. Acelasi voievod 1nt6reste, la 28 decembrie 1428, ocina
fiilor lui Ivan vornic si da mngstirii lor, de la Humor, trei sate sub Dumbrava InalO", dumbrav situaO in tinutul Dorohoiului 2. A treia dumbrav6
e mentionaO in actul din 15 iunie 1431 prin care Alexandru cel Bun intreste lui pan Cupcici vornicul satele lui; in hotarnica acestor sate, se precizeaz5. : iar de la Ciuhru in jos pinb.' la Dumbrava Rotund" .3 Amintim,
insfirsit, de dumbrava de la Lipnic (Lipinti) aproape de Nistru, unde stefan
cel Mare a srrimat pe Otari la 20 august 1470.
Arturi de dumbOvi sint bucovinele" adica pgdurile de fagi. In actul
din 1412 (tratatul de la Lublau) sint amintite bucovinele cele mari" si bucovina cea mic6" ambele in nordul Orii 4. Miron Costin, in lucrarea sa in
limba polon6 Cronica prior Moldovei i Munteniei" are un subcapitol
despre riurile care izvoresc din pklurile de fagi" ale Moldovei; e vorba
de afluenti ai Siretului i ai Prutului, ca Birladul, Vasluiul, Ialanul, Simila etc.5.
p. 71. Lunca Mere" era Lunca Siretului In partea de nord a tinutului Putna i In cea
de sud a tinutului Bacn.
7 AdicA tliati OLA aproape de coaj, astfel c la cea dintli izbitur, se prabueau.
Cronica Sarmatiae Europae, Cracovia, 1611, p. 115-116.
9 Gh. lingureanu, Gh. Aughel, C. Botez, Cronica Cotnarilor, Bucureti, 1971, p. 51.
www.dacoromanica.ro
76
Din 1.532 avem prima mentiune despre Codrul Tigheciului. La 28 februarie din Vaslui, Petru Rare intrete nepoatelor lui Duma i loan, anume
Salta 0 Marena, ocina lor, cu uric de la Stefan cel Tinr, dou parti din
selitea Cociurihani la captul codrului Chigheciului", pe vechile hotare,
pe unde au folosit din veac" 1. De la acest codru i-a luat numele tinutul
Chigheaci" amintit intr-un document din 1.546 mai 11 2 i intr-altul din 1.548
aprilie 5 3. Miron Costin referindu-se in Poema PolonA" la acest tinut, spune
c a fost rpit de turci, numai o prticica a lui rminind la Moldova, anume
pAdurea de fagi" 4. Mai multe lmuriri asupra codrului Tigheciului ne d
Miron Costin in Letopisol su. Relatind nvala ttarilor i a cazacilor, in
1650 0 prada pe care au fcut-o trii, cronicarul adauga: Iar Codrul Chighe-
ciului la Flciu foarte putina pagub au fcut ttarii atuncea, c5. indat
au nzuit la codriorul lor, ce au ei acolea, anume Chigheciul ; 1:6:lure nu
aea inalt In copaci, ca copacii foarte putin sintu, cum este deasd i ripoas
0 de spini mai mult decit de alt lemnil crescuta. Si s-au apArat chighecenii,
de nu le-au putut strica nemic6 ttarii "5. Dimitrie Cantemir in Descriptio
Moldaviae d o descriere a codrului Tigheciului in parte convergentA, in parte
ins divergent fat de aceea a lui Miron Costin. El arat mai intii c6 acest
codru are aproape 30 de mile italiene" de jur imprejur, adaugA apoi: copacii, dei inalti, stilt totui atit de dei inch nici mcar un om care merge
pe jos nu poate inainta decit pe poteci cunoscute doar celor din partea locului". Mai inainte erau peste 12 000 locuitori, cei mai vajnici oteni din
toat Moldova" ; acum adia. in 1.716 dup atitea lupte 0 mceluri,
au rmas de abia doug mii". Ei au o invoial ca ttarii din Bugeac, vecini
cu ei, prin care s-au legat s le dea in fiecare an un anumit numr de trunchiuri de copaci, fiinda. Basarabia duce foarte mare lips de pduri. Aceast
Invoial ei o tin 0 astzi cu strictete"; dac4 ins ttarii cer mai mult, ei se
impotrivesc cu armele 0 adesea ies invingnori" 6 Cantemir crede chiar ca
In tinutul Tigheciului a fost o republic" adic o formatie prestatal, asemenea acelora din Vrancea 0 din Cimpulungul moldovenesc 7. Sub raportul
7 Idem, p. 302-303.
8 Cronica Ghiculeftilor, editia Nestor Camariano i Ariadna Camari an o-C iora n, Bucureti, 1965, p. 307.
www.dacoromanica.ro
77
4 Idem, p. 254-255.
5 Atlasul Dimiincescu, f. 151.
Ibidem.
7 Ion Neculce, Letopisetul Trii Moldovei, ed. I orgu Iorda n, Bucure0i, 1959,
p. 306-307.
9 Idem, p. 277.
" Documente A, Veacul XVI, vol. I, p. 385. Satul Maceanii`r exist6 i astazi, ca
numele foarte putin schimbat, Mdcifeni ca sat component al comunei Corni, in judetul
Galati. Vezi Judelele Romdniei Socialiste, Bucureti, 1972, p. 273.
www.dacoromanica.ro
78
linga padure, atunci aprindeam un foc mare in cerc In mijlocul cruia puneam
www.dacoromanica.ro
79
de Plaiul bourilor 3
aici: un act posterior cu citiva ani, cuprinde mrturia unui Ion Gigitul
care arat6 a la vreme tulburrii" au fost in bejenii in Mdgura, mistuiti
In nite ripi"
Letopisetul lui Miron Costin amintete de Codrii Cdpoteftilor, de la
apus de Iai. Cind au n4v4lit tgarii impreun6 cu cazacii, in 1.651, Vasile
Lupu au pornit pre doamna depreun4 cu casele boierilor pen frinturile
codrilor, pe la apoteti, spre Cetatea Neamtului. Iar i singur adaugI
n-au Iinut multe dzile scaunul, ce s-au mutat din Iai in nete
poieni a codrului, ce-i dzicu Codrii Cpotetilor i s-au aklzat acolea in
Letopisetul
1 Azi RAchitaul
2 Arh. Stat. Bucureti, ms. 656, 1'. 4 y
vene.,sti,
www.dacoromanica.ro
80
tAiat capul, iar pre dinsa au dat-o la cAlugArie, de-au cdlugArit-o". 4 Dimitrie Cantemir pomenevte In Descriptio Moldaviae5 de pddurile foarte
dese" care se aflau In partea de apus a tinutului Fdlciu, pdduri in cuprinsul
cArora, oamenii trimivi de el au dat de nivte temelii de ziduri vi de turnuri
din cArAmidA arsd".
www.dacoromanica.ro
81
i se mai spunea uneori i codrul Birnovei. In august 1672, Hun vameul daruiete manastirii de la Buciumi, intre altele poiana lui Tigan,
In codrul Iaului, pi apa Vasluietului" 1. In decembrie 1713, Mihai Racovita voievod druiete lui Andrei pisar o bucata din locul domnesc in codrul Eilor, unde au trimis pi Grigora cu Cucoran vornic de poarta i Vasili
Popa i Ion vataf di au hotarit de call toate hotarale. i sa incepi hotaru
din virfu dialului pistie apa Vasluiului, unde au aflat trii buore in trii fete
unde s-au fost inpreunat alte hotara cu hotarul domnesc" 2 La 25 februarie
1746, o noua cercetare in legatura cu dania facuta de Mihai Racovita lui
Andrei pisar unguresc" din locul domnesc din Codrul Iailor". Se ridica
1629),
acum Ora de care feciorii lui Bogdaproste, raza de Popeti, din tinutul
Vasluiului, cum ea la hotarnicia din timpul lui Mihai Racovit n-a fost nimeni
dintre raz'ai i ea li s-a imprejurat locul Popetilor" 3. Se face deci o noug.
Paul de Alep care strabate codrul mergInd de la Scinteia la Iasi. Drumul, strimt si
numai pentru un car, e marginit de padure s'i inspira o extrema teama (The travels of
Macarius, ed. F. C. B elf ou r, I, London, 1836, p. 48).
www.dacoromanica.ro
82
vi anume intre Hotin vi satul Toporuti. Iat pasajele respective: 1) Petriceicu vod, dui:4 ce s-a intors in 1672 de la Hotin, a trecut Prutul pe la
Zalucie i au mrsu la satul lui la TtrAveni i dela Tharveni au luat
pre supt codru asupra Iubnevtilor intru intimpinarea levilor" 2) Petriceicu
Vod, fiind pAr'sit de care boieri de Miron Costin i de altii precum
paduri care strbat tara in lung vi in lat". In afar6 de fag, esenta domi1
2 Idem, p. 53
3 Idem, p. 49.
Idem, p. 71.
5 Idem, p. 79.
www.dacoromanica.ro
83
nant, aceste pduri mai au stejari, tei i cei mai frumo0 meri, peri, pruni,
cirei, viini, aluni, corni i alti pomi de felul acesta puratori de fructe" 1.
Un raport diplomatic francez, din 11 iunie 1798, citeaz, pentru lemnul
de constructie, patru codri imenpi": Codrul Btcului, dintre Prut i. Nistru,
Codrul Ia,cilor, Codrul Hertel; i Codrul din Emprejurimile Pietrei-Neamt 2.
Acesta din urma era In special furnizorul butenilor i al cherestelei de export, deoarece ei se puteau transporta cu upurint5, sub form de plute, pe
Bistrita i apoi pe Siret pa' la Galati, de unde, pe Dunre, i pe Mare, luau
calea Constantinopolului i a celorlalte porturi. Din cauz c imperiul otoman era un mare client pentru cheresteaua noastr casele Constantinopolului ca i multe din navele marinei sultanului erau construite cu lemn
romnesc
In codrii Bicului era vestit, In deosebi pdurea de la Corneti, in tinutul Lpunei, pdure care adpostea vinat mare.
Si in tinutul Bacului erau pduri mari; una din ele era pdurea de
la Grozefti. La 29 ianuarie stil nou 1873 Baligot de Beyne, fostul secretar al
lui Cuza Vod, serie acestuia din urm', pe atunci in exil la Florenta, c este
2 Hurmuzak i, Documente, Suplimentul I, vol. II, p. 186. Pentru codrul Bicului vezi i Traian Ulea, Amintiri de vtniftoare, Bucureti, 1969, passim. Consulul francez
Peyssonel, un bun cunoscator al comertului din bazinul Marii Negre, pomenete In lucrarea
sa Observations sur le commerce de la Mer B Noire, redactata in 1760 (vezi pagina 82 a
279).
3 Vezi Cons t. C. Giuresc u, V iala fi opera lui Cuza Vodcl, editia a doua,
www.dacoromanica.ro
84
Sint mai Intii padurile din zona de luptd a anului 1917 vi anume: Rdzoare
unde s-au dat lupte crincene In ziva de 6 august Cdlini i Prisaca, tustrele In regiunea Mardvevti 1. Este apoi pAdurea cea mare de la Anghelefti
care Incepe In Putna i continud In Bacau.
Din ceilalti codri istorici ai Moldovei, socotim cd meritd s fie pomeniti codrul de la Sldtioara de pe muntele Rardu codru secular, azi rezervatie naturald codrii de la Baisa, spre Botovani, codrii Dobroviiplui,
In judetul Vaslui, cu vechea ctitorie a lui Stefan cel Mare, pAdurea
de la Ilicecti, in Bucovina, fare Suceava i Paltinoasa, avind In mijloc un
frumos motel.
DOBROGEA. Dac nu putem localiza exact pdurea de pin din care-vi
fceau, acum doud mii de ani, locuitorii Histriei fchii pentru luminat 2
bnuim Ins c va fi fost pe dealurile Bevtepe 3, eventual pe unul din grindurile Deltei In schimb avem informatii asupra pddurilor mai noi de pe celeavi
grinduri ca i asupra codrului" din nordul Dobrogei. Harta din 1835 aratd
pdurea de pe grindul Letea 4; e o pdure de stejar , amestecatd i cu alte
esente i cu liane, vi sdlbaticti vi plante mediteraneene. O padure asem.d-
de stejar, frasin, corn, ulm, dar avind i tei mult de aceea apicultur a
luat dezvoltare in regiune i exportul de ceard prin Vicina, pe locul jsaccei
2 Pentru aceste fachii vezi V. Prvan, Histria IV, In An. Acad. Rom. Mem. Sect.
Ist., s. 2., t. XXXVIII (1915-1916) p. 572.
3 Informatie H. Grumazesc u.
4 Principatele romdne, p. 36.
www.dacoromanica.ro
85
Pentru afectiunea arltat de romani dobrogeni codrului lor sint semnificative cuvintele lui Ion Ionescu in articolul su tiprit in Romnia Literar "din 8 ianuarie 1855. Iat ce spune el: Romnii sint avezati la poalele
codrilor vi pe malul apelor, cci lor le place umbra de codru verde vi rcoarea
de apl limpede; la alt loe sA nu-i cauti, cA nu-i gsevti" 7.
Alte pduri dobrogene sint cele de la Negureni-Beineasa i Talalmanu,
din judetul Constanta, pduri de foioase, cu predominanta stejarului; de
asemenea, pdurea din Cheile Albegilor, ling6 granita de miazzi, unde
fondul autohton, cu esente specifice Dobrogei i cu unele de caracter mediteranean, a fost mrit prin plantatii noi, de plop. Notm i pAdurea de la
Murfatlar, de tuf i stejar, completat cu salcim.
Dup 1878, s-au fAcut plantatii de salcim in Dobrogea, in partea de
miazAzi a ei, lipsit de pduri. Citm, astfel, plantatia de la Negru-Vodd
mai inainte Cara Omer de 800 de hectare vi cea de la Comorova, aproape
de malul Mrii, la nord de Mangalia, de peste 1 000 de hectare 8. Ultima
are irisa i alte esente, de pild stejar.
Vezi G. I. BrAtianu, Vicina I. Contributions A l'histoire de la domination
byzantine et du commerce genois en Dobrogea in Acadmie .Roumaine, Bulletin de la Section
territoire de la Moldavie pendant la domination tartare, in Nouvelles tudes d'Histoire, Bucuresti, 1965, p. 55-70.
2 Vezi mai jos, p. 182
romeine, p. 96). Pentru martini crestini ingropati la Niculitel vezi Victor Baumann, Bazilica
cu martyricon" din epoca romanitalii tirzii descoperitd la Niculiiel (jud. Tulcea), in Bul.
www.dacoromanica.ro
Ind prin lemne" In actul din 1441, iunie 30 3. Traducerile vechi romneti din secolele XVIIIXIX, redau termenul slay prin lemne": astfel
In traducerile documentelor din 1.443 ianuarie 9 4 0 1445 5. Credem el e pre-
ferabil s fie tradus In actele mentionate anterior, prin lemne": este obligatia pe care o aveau nu numai locuitorii satelor, dar qi ai oraelor cazul
TIrgovitei de a aproviziona cu lemne de ars eventual 0 cu lemne de
esente diferite din care se faceau tot felul de unelte i vase curtea dom1 Documente B, vol. I, p. 83-84.
2 Id,em, I, p. 133-134. Tot asa In documentele din 1445 august 7 (Idem, I, p. 173
174) si 1473, mai 7, (Id,em, I, p. 238-239). Ultimul document din secolul al XV In care
stilt amintite lemnele" e din 1488 aprilie 17, de la Vlad CAlug6rul pentru manastirea
Cozia (Idem, I, p. 338-340).
3 Idem, I, p. 165-166.
4 Idem, I, p. 167
5 Idem, I, P. 172.
www.dacoromanica.ro
87
aflam cA locuitorii din Transilvania trebuiau sA dea anual manastirii Dumis (azi in R. P. UngarA) dougzeci de blani de jder, o pide de urs tsi un corn
de bour 7.
Pentru obligatia de a aproviziona cu lemne de constructie sau cu checuvint mai nou, de origine turceasca exista termenul teilpi (de
re,stea
I D. Pr oda n, Iobdgia in Transilvania in secolul al XVI-Iea, vol. I, Bucuresti,
1967, p. 244.
2 Ibidem.
LIXLX.
4 Idem, p. 151.
5 Const. Giurescu, Material pentru letona Olteniei supt austriaci, vol. II,
Bucuresti, 1944, p. 296-297.
6 Idem, H, p. 292.
7 Documente C. Veacul XI, XII, XIII, Bucuresti, 1951, p. 3, cf. p. 192 si Veacul
www.dacoromanica.ro
88
la tlpile" sau tlpoaiele" care se aezau la temelia caselor. Primul document care amintete aceast a doua obligatie fiscal este din 1424, februarie 28,
ziselor alpi" i a transportului lor erau supui atit locuitorii satelor cit
aceia ai oraelor.
C existau dou6 obligatii deosebite, lemnele" de o parte, Vlpile" de alta,
rezult ciar din documentul cu data 1445, august 7, dat In Tirgovite, prin
care Vlad Draculintrete lui Badea Ciutin i fiilor si ocin6 la Malul de Sus
august 55, 1452, august 56, 1472 mai 17v. Ultimul document din secolul
al XV-lea pomenind Vlpile" este din 1499, ianuarie 25, de la Radu cel Mare
2 Idem, I, p. 125-126.
3 Idem, I, p. 173-174.
4 Idem, I, p. 179-180.
5 Idem, I, p. 184-185.
6 Idem, I, p. 189-190.
7 Idem, I, p. 238-239.
Idem, I, p. 472-473.
Se pare ea denumirea de bile" vine tocmai din cauza formei rotunde, cilindrice,
a segmentului de trunchi de brad.
19 Documenta B, XXIII, p. 276.
www.dacoromanica.ro
89
Aa interpream documentul din 1645 prin care Vasile Lupu apr pe vecinii
i poslunicii Episcopiei Huilor de angarii, poruncind oltuzului i pirgarilor
de Hui a nu-i Invlui la podvoade, la olkrii, la teslrii 2 sau alte mincturi
ale tirgului" 3.
O a treia obligatie, contind tot printre angariile" sau muncile la care erau
supui locuitorii era aceea a facerii de poteci. La 9 ianuarie 1498, din Tirgovite,
Radu cel mare scutete satele Bahna, Virful Vladului ri Clecevtul, ale mns-
tirii Tismana, de toate slujbele i drile, mari i mici, intre care nici poteci
s nu fac" (HH
noTELITE Aa He
In primul rind potecile prin padure unde drumetii se puteau orienta mai greu
i, deci, rtci mai uor ; in cimp deschis, orientarea era mult mai lesne. Aceeai
obligaVe o gsim i in documentul din 27 martie 1505, tot de la Radu cel Mare:
voievodul scutete pe vecinii (rumnii I) care se vor aduna sau se ala in Topeti,
satul mnstirii Tismana, de toate slujbele i drile, mari si mici ; futre 3 altele
www.dacoromanica.ro
90
36 91.2
talen.
Ceea ce inseamn. laolalt 44 112 talen i adic mai bine de 88 de pungi de bani,
o sum. important
p. 322 nota.
4 Const. C. Giurescu,
secolele .XV
1907,
www.dacoromanica.ro
91
a era bine cunoscut cuantumul gortinei i a aceast dare era veche i avea
caracter de lege. Desigur ea este anterioar Intemeierii statului, ca i dijma
din petele pescuit. 0 dare similar era In Transilvania; cuantumul ei a variat
dup timp i loc 2.
In ce privete vama pltit pentru cheresteaua exportat n-avem informatii speciale privitoare la epoca veche. Este sigur a se plaea varn, dup
toate probabilittile trei la sut, ca i pentru alte mrfuri; dar cheresteaua
nu e specificat In tarifele vamale din vremea lui Mircea ce! 136trIn i a urmailor lui, cum nu e specificat nici grlul, nici sarea, nici vinul. Ceea ce nu Inseamn
pierre au dit, chastel quy n'eust coust it sondit pre une pierre de sel, quy se prent
en roches ou pays de Vallaquie, comme on fait par decha les cailleaux s qarrieres".
www.dacoromanica.ro
92
cei (IA frunte patru pg lude, cei de mijloc cite 6 si cei (1 coadA cite 8"1. Se
stia pinA acum cA atenii de la hotare si cei de pe drumurile mari sau sleaurile
IArii, pe unde se miscau ostile si mergeau solii si olAcarii, beneficiau de o reducere a birului ; se adaugA acum si categoria celor care trAlau in locuri de pAdure
infundate.
SemnalAm, in sfirsit, c5. In epoca Regulamentului Organic exista drep-
tul pentru guvernul tArii de a percepe o dijmA de zece la sutA din lemnul
ce se exploata din pAdurile mAndstiresti. 0 stim dintr-o telegramA adresatA
la 11 iulie stil nou 1860 de care Mihail KogAlniceanu, prim ministru al Moldovei, lui Vod. Cuza, arAtind cA lemnul provenind din aceast dijm6 este
destinat lucrArilor publice si cA asa s-a procedat sub domnia lui Mihail Sturdza
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
94
afirmind c ferstraiele mecanice au putut exista cu secole inainte de prima mentiune documentar este c mecanismul lor nu difer fundamental de mecanismul morii de al* atit doar Ca' energia uvoiului de ap, in loc s fie transfor-
8 Idem, p. 99.
www.dacoromanica.ro
95
dova lemnul" i anume stejarul, cornul, bradu15. Este evident ea' o parte
din acest lemn era sub forma de cherestea, tiata la ferastraie/e mecanice,
alt parte exportindu-se sub forma de buteni i catarge, formind plute, lar o
a treia parte ca cioplitura, din topor i bard.
De la finele secolului al XVIII-lea, i anume din 8 mai 1798 avemtiri
despre moiile brincoveneti de la Simbta de Sus, in Tara Fgaraului, i de
la Poiana Mrului, cu mari fierastraie, munti, paduri, circiume" etc.
La inceputul secolului alXIX-lea se inmultesc tirile despre ferstraiele
mecanice instalate pe apele moldovene. lata citeva din aceste tiri, provenind
din documente inedite, referitoare, la ferastraiele de pe apele moiei manastirii Slatina i de pe alte ape. La 7 august, 1.803, Ionita Gina din satul Borca
se leag sa dea anual numitei mnstirii cite un jder bun blana cea mai
pretuita din Ora noastra pentru ca i-a dat voie s-i facA un herstrau"
pe apa Borcii de pe moia manstiriii. In anul urmtor, la 1.0 mai, mai mulfi
coproprietari vind vel vornicului Dumitrache Bogdan jumatate din, herstraul
lor de pe apa Nechidului, din stilpul" Punga, In satul Mastacani.. Ispravnicia
tinutului Neamt, legalizeaza tranzactia. ,La 27 martie 1805, Filaret, egumenul
manstirii Slatina, d voie capitanului Grigore de la Ocolul. Muntelui s-i
faca herstraie pe apa Neagra afluent al Bistritei dret rasplata lpentru
1 N. I or g a, Documente romdnegti din arhivele Bistrilei, I, Bucuresti, 1899, p. XCV.
2 Acad. Documente , CDXXV/7.
3 Idem, CDXXV/7.
www.dacoromanica.ro
96
7 Sic !
3 Sic !
www.dacoromanica.ro
97
pomenit heresul, voi fi volnic a-1 stpini in pace i nesuprat de cAtre mn's-
tire" atit el cif, i fiul su. Dupd moartea fiului ins, ferstrul va reveni
mnstirii. Obreja se indatoreaz6 de asemena s nu poat vinde altuia acest
ferstru2. Notm i zapisul din 26 aprilie 1823 prin care mnstirea Slatina
druiete cpitanului Simion Novitchi cele douzeci de flci de loe ce a curtit
din codru imprejurul herstrului de pe Suha Mare3. Curtirea" insemna
i terenul curtit".
dea
1) Scrisoarea
din 19 decembrie 1830, a parintelui Filaret Apamias catre Teodorit, dichiul manastirii
Slatina (Idem, CLXXXVI/202); 2) invoiala, din 16 decembrie 1832, intre Ileana vaduva
rasposatului capitan Simion Novitchi, si dichiul manastirii Slatina (Idem, CLXXXVI/
254).
Etnografia V dii
..., p. 248.
www.dacoromanica.ro
98
fi sau cel din judetal Arge 4, sau cel din judetul Rimnicul Srat 5 sau mai
probabil cel din marginea Bucurestilor, Inglobat ulterior In ora 6 In acest
ultim caz, ferstrul este predecesorul celui existent, la inceputul secolului al
XIX-lea, pe apa Colentinei, In partea de miazanoapte a Capitalei, la locul
numit azi Herastrau. Kreuchely, consulul prusian din capitala Tarii Romanesti, seria la 11 noiembrie 1827, ministrului su la Berlin Intre altele, c
Herastrau e plimbarea favorita a lumii bune din Bucuresti" 7. In jurul ferastrului de aici s-a format, treptat, o mic avezare ; ea figureaz sub numele
de Heresteu, In harta statistica rus. din 1835, ca avind intre 5 i 20 de gospodrii. La 14 iulie 1801, Damaschin, egumenul manastirii Sinaia, se plinge
voievodului Alexandru Moruzi, c arendaul mosiei Comarnic au pus i face
hierstrau de cherestea In moiia manastirii", fr voia legiuita 8. lar
la 23 aprilie 1.807, egumenul manastirii Margineni vinde popii Vasile din Tesila
economicd a Moldovei 1848-1864, p. 198, indicind ca izvor Arh. St. Iasi, tr. 1772,
op. 2020, nr. 16593.
2 Agricultura in judclul Putna, Bucuresti, 1869, p. 48-49. De aceea mi se pare
sub realitate si cifra de 608 ferastraie pentru intreaga tara datA de P. S. Aurelian, Industrii
derivate din vegetale, In G. Zane, Teste, din literatura economicd En Romcinia, sec. XIX,
Bucuresti, 1960, p. 349.
3 Documente privind relaiile agrare in veacul al XVIII, vol. I, Bucuresti, 1961,
p. 189.
4 Documente B, Indice, p. 29.
9 Idem, p. 74-75.
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
101
doarece parnamin-
6 Sic! Exagerare pro causa ! Dar nu foarte departe de adevilr and ne gindim la urjaele p6cluri care acopereau inc4 acum dou secole cimpia munteana i olteana.
7 Codul lcgislaiei silvice, Rlmnicul-S5rat, 1931, p. 41.
www.dacoromanica.ro
102
terval de patru ani. In 1837 aceste psduri grit evaluate la 399 254 de falci
cele mai bogate tinuturi In failure fiind Bacaul cu 94 530 falci, Neamtail
cu 86 403 i Suceava cu 79 386 pentru ca In 1841 ele sa reprezinte numai
375 730 de falci 2. 0 scddere apdar de 23 794 de falci sau circa 34 000 de hectare in interval de 4 ani. Oricit ar fi de relative statisticile vremii 3, faptul ca'
cifrele slot date din acela0 izvor de aceea0 autoritate ne face s admitem
scgderea ca certa, ea ridicindu-se numai pentru Moldova la 8 500 (opt mii
cinci sute) de hectare anual.
Dezechilibrul se va accentua considerabil In perioada a doua cind actioneaza marile fabrici de exploatare a lemnului. Acum exploatarea devine, aa
cum s-a spus pe drept cuvInt, devastare 4. Dac p1n acum atentia exploatatorilor se lndreptase asupra padurilor de es i de deal, acum ea se Indreapta
asupra imenselor paduri ale regiunii muntoase. Ca exemplu tipic de felul
salbatic In care s-a lucrat pot servi pa.durile mopenilor din Vrancea. Aci
primele exploatari s-au facut de catre Societatea anonimal Forestiera Romn" de sub conducerea baronilor Groedl. Ea a achizitionat la preturi micu concursul citorva mopeni frunnime putem sa le numim derizorii
tqi adevarate cozi de topor pdurile cele mai frumoase ale Vrancei.
La fel au procedat celelalte societati anonime TiOta", Carpati" i Contele
Armin Miker. Numele acelora0 mopeni frunta0 revin i In contractele Incheiate de aceste societati 5. Apdar o prima spoliere, In detrimentul masei mo-1 Emil Po p, Pdurile fi destinul nostru national, p. 18-19. *i Pierre Deffontaines,
op. cit., p. 32 consider& cA agricultura reprezintA principalul inamic al padurii", HT&
Ins& ca opozitia dintre ele O. fie constantA, ba fdcind chiar loe, uneori, unei actiuni cumplimentare.
2 D. R. R usesc u,
1906, p. 268-269.
indicat& mai sus pentru anul 1841 (Anale Parlamentare, XI, II, p. 926-929).
4 G. D. B elinsk y, Pdurile mofnenevi din Vrancea, in Revista ptidurilor,
XXXIV (1922), P. 72.
5 Idem, p. 73.
www.dacoromanica.ro
Fig. 18
103
nenilor care e frustrat, neprimind decit o minima parte a pretalui real. Dar
paguba cea mai mare este in felul In care se face exploatarea, taindu-se
ne/uindu-se nici un fel de msura In vederea reimpduririi. Toate aceste sociefati pornesc din capul locului cu gindul c vor pierde garantiile depuse pentru
impadurire garantii care variaza filtre 40 si 60 lei de hectar
deoarece
p. 280-283.
www.dacoromanica.ro
104
lui 1974, la virsta de o suta de ani: Cind eram fecior, padurea era pina-n poarta
ograzii. Azi mergi o zi s-i incerci cararea" 1. Acelai lucru s-a petrecut i In
alte prti muntoase chiar daca exploatarea n-a avut caracter atit de salbatic,
www.dacoromanica.ro
tAt.,
Fig. 19
www.dacoromanica.ro
106
E greu de dat o cifg, chiar aproximativg, a micor6rii domeniului forestier rom&nesc in intervalul 1781-1918. Tinind seam de defrigrile masive ins
din regiunea de es i de deal precum i de tierile din munti, credem ca cifra
de 2 500 000 hectare nu e exagerat. Contemporanii acestei epoci sint extrem
de ingrijorati de felul cum se taie pdurile, de imputinarea lor. Francezul
Lejeune, in lucrarea sa, aprut in 1828, relevA, potrivit celor spuse lui de
atre munteni 0 moldoveni, scderea suprafetei pdurilor fat de ce era mai
inainte 1. Stenii din Hoghiug sat in regiunea Braovului relev i ei,
si 148;M. Motoc,M.Botzan si C. Haret, Imbunittatirile funciare, in Istoria gtiintelor agricole, ms., 1974, p. 95.
www.dacoromanica.ro
cit., p. 95.
107
din cauza opozitiei Rusiei tariste, exercitat prin consulul ei de la Ia0, legea
nu putu fi aplicat manstirilor lnchinate. Pe de alta parte, vornicul bisericesc, care veghea la aplicarea legii, nu se putea amesteca In gospodria manastirilor cu soboare, cum erau Neamtul, Secul, Varatecul, Agapia etc., aa
Inch, rezultatele legii full reduse. Tot In aceasta epoca Incepe invdpnintul
forestier, are loc constituirea de parcuri dendrologice i de greidini botanices
precum i Infiintarea de societdri i de reviste avind ca scop raspindirea cunotintelor In legatura cu fiinta padurii 0 cu apararea ei. Incununarea tuturor
acestor masuri i initiative vor fi codurile silvice (vezi capitolul special Legislatia silvicd; ea cuprinde i analiza primelor rinduieli de la sfir0tul secolului
al XVIII-lea).
Sub raportul Invatamintului forestier, semnalam ca. prima coala de silvicultura a luat fiinta la Sibiu, in 1817, director al ei fiind silvicultorul S. Guilleaume iar profesor de botanica farmacistul Peter Sigerus ; cursurile durau
trei ani 1 In proiectul de reorganizare din 1843 a invatamIntului moldovenesc se prevedeau materii ordinare, obligatorii, 0 materii extraordinare, Impartite In trei categorii: tiintele politehnice arhitectura hidraulica, mecanic, astronomie populara
tiintele economice
0 intre acestea din
urma economia cimpului", chimia" 0 Varga pddurilor" i tiintele filologice
greaca, franceza, germana, rusa 2. E prima data and pdurile constituie
obiect de InvatmInt dincoace de Carpati. Un pas mai departe este Infiintarea colii din Bucure0i, In 1851, avind ca profesori trei silvicultori francezi;
elevii erau In numr de 15. coala n-a durat lima cleat, pin In 1853 and
profesorii francezi s-au reIntors In Franja 3. Nici coala silvica superioar tuftintata In 1860 prin struinta lui Mihail Rhnniceanu, primul silvicultor roman,
n-a durat mai mult 4. Intre 1862 0 1883 silvicultura a fost predata la coala
de agricultur' mai frith. la Pantelimon, pin 1n 1867, 0 apoi la cea de la
Herastrau. A urmat coala de silvicultura de pe lInga Ministerul de Domenii,
Intre 1883 i 1886, revenindu-se iar ca materie la coala de agricultura, pentru
ca abia In 1893 s se Infiinteze coala propie de silvicultura, la Brane0i, judetul Ilfov, coala care, din 1901 Inainte, a primit numai bacalaureati. In
sfir0t, incepind de la 23 septembrie 1923, Invatraintul silvic superior a fost
Incadrat In coala Politehnica din Bucureti, iar dupa al doilea razboi mondial s-a creat Facultatea de silvicultura 5.
In Moldova s-a Infiintat o coala de silvicultura In 1859 la TIrgul Neam-
2 I. C. Filitt i,
P. 607.
3 D. IvAnescu, op.
cit., p. 305.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
108
2 D. IyAnescu, opt.
op. cit.,
p. 7.
9 Idem, p. 23.
www.dacoromanica.ro
109
tr-o plantatie de citeva mii de arbori divervi, toti indigeni, cind circa optsprezece luni dupd sosirea mea la Pechea, un atac de apoplexie fulgerdtoare a
rdpit pe acest print familiei sale" 1 Prin moartea lui Moruzi i plecarea francezului, lucrdrile au incetat. S-a infiintat insd, in 1856,1a Iai, prin stdruinta
cu cheltuiala medicului Anastasie Ftu, o grdind botanicd, avind aproximativ 2 500 de specii 2 Cea din Bucurevti, inauguratd in timpul domniei
lui Cuza la 5 decembrie 1860, vi-a avut sediul mai intli pe un teren de lingd
actuala grAdind botanicd, apoi in fata Universittii, spre a fi mutatd i mdrit,
in 1885-1890, pe locul unde i astdzi se afld, in lunca vi pe dealul Cotrocenilor 3. Nu poate fi trecut cu vederea parcul Cipnigiului, din cuprinsul Bucurevtilor, parc a crui realizare a inceput in 1845, a continuat in, 1851-1852
vi a mers mereu, infrumusetindu-se, pind in zilele noastre. El cuprinde arbori
autohtoni i exotici 4. Mentiondm, in sfirvit, i doud mari parcuri particulare
2 Istoria Romdniei in date, p. 201; Adina Arsenescu, The Society of Physicians and Naturalists of Iassy, Bucureti, 1973, p. 153 (Extras din Noesis I).
3 Const. C. Giurescu, Istoria BucureFtilor, p. 397.
4 Idem, p. 392-3.
5 Idem, p. 395.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
110
tat, a organismului care a preluat administrarea pdurilor statului si a vegheat la aplicarea legii privind pdurea in general. La Inceput, n-au fost functionari cu atributii pur silvice. Cind s-au infiintat primele pepiniere prin
doi din inspectorii agricoli aveau
lege la 1. septembrie 1862, de fapt In 1.864
intre atributiile lor si pe aceea de a se ocupa cu impdurirea locurilor sterpe"
si de a vizita odat pe an... pepinierele forestiere" 4. La infiintarea, in 1883,
a ministerului agriculturii, industriei, comertului i domeniilor, s-a prevAzut,
prin articolul 17 al legii, cA serviciul exterior al pdurilor, compus din inipectori, subinspectori, guarzi generali i agenti secundan i este Insrcinat cu
1 Revista ',Murder, I (1886), p. 18-25.
Printre membrii fondatori i ai consiliului de administratie, aldturi de personaje
p. 77-78).
www.dacoromanica.ro
111
lucrrile privitoare la exploatarea, pstrarea i inmultirea pdurile statuDeci numai pdurile statului, de celelalte nu se amintete. Exploatarea
padurilor statului este rasa' defectuoasa; faptul rezulta i din tabloul cifrei
lui"
www.dacoromanica.ro
112
V.467`.7'
PADUREA CONTEMPO-
UP'
din
trm
l.
care
2 053 691
hee-
tare apartineau
statului,
1 921 530 particularilor, dar
administrate de stat, 217 880
comunelor i stabilimentelor
publice, iar 2 941 099 proprietarilor particulari cu
administratie proprie 1. Pe
provincii istorice, aceasta
op
rr
3 Ibidem. Tinind seama de aceasta suprafata de 6 448 475 de hectare, Romania ocupa
In 1938 locul al nourilea dupa suprafata medie de padure pe cap de lcuitor si al patruspre-
zecelea dupa procentul suprafetei de padure in raport cu suprafata totala a tarii. Din
totalul padurilor europene, Romania detine 2,4% , in timp ce U.R.S.S. (partea de la vest
www.dacoromanica.ro
Fig. 21
-.
www.dacoromanica.ro
114
diferenrd in minus fatd de totalul domeniului forestier, indicat de aceea,si statisticd, de 685 725 de hectare.
unirea cu Transilvania
reprezentind 24,5% din suprafata totala a trii 6,i ea' in 1938 padurile reprezentau numai 5955 000 hectare, rezulta c in acest interval de 20 de ani pddurile s-au micforat cu 1 283 985 de hectare. Aceast dureroasa concluzie
este foarte apropiata de aceea a mult regretatului Emil Pop, fost preedinte
al sectiei de biologie a Academiei Republicii Socialiste Romania i un foarte
bun cunoscator al pdurii romaneti, care, Intr-un studiu publicat in 1943,
arata ea' din 1920 Ora in 1935, in 16 ani, s-au taiat aproximativ 1 280 000 ha
de Urali 53%, Finlanda 9%, Suedia 8%, Germania 4%, Franta 3,5%, Polonia 3%, Iugoslavia 2,8% i Norvegia 2,5% (V. Sabd u, Cultura fi exploatarea poldurilor, In Enciclopedia Romeiniei, III, p. 449).
Codul legislaiei silvice, vol. I, p. 646.
2 Ibidem.
3 In expunerea de motive aceste doud din urmd categorii slut trecute in mod greit
Cu un procent egal de 10,1%; In realitate pdurile comunelor i judetelor reprezintd
10,5%, suprafata lor, de 681 197 de hectare fiind mai mare declt aceea a composesoratelor
care au 655 707 hectare.
4 Anuarul statistic al Republicii Socialists Romdnia pe 1972, p. 317.
5 Ibidem.
6 Expunerea de motive a legii din 1930, sus mentionate, In Codul legislaiei silvice,
I, p. 644-645.
www.dacoromanica.ro
115
aproape 1/5 din Intreg patrimoniul nostru pduros. Cu lmi neatinse pin atunc
care au infiorat chiar i pe economitii i silvicultorii streini, observatoli" 1
Cum s-a putut ajunge la o asemenea situalie fr precedent, care ilustreaz o gospodrie prdalnica i o lips total de prevedere, de ignorare a
intereselor viitorimii, atit In ce privete statul, eft i particularii? Cauza principal a fost reforma agrarci de dup primul rzboi mondial, reform prin
care s-a luat din domeniul forestier o suprafal4 de 1 168 345 de hectare pentru
satisfacerea nevoilor de ima i chiar de teren agricol al celor improprietriti 2.
Trebuia oare luat neaprat aceasta suprafat din domeniul forestier ? DacA
ar fi existat o conceptie ciar, f and amentai tiintific, in privinta imaurilor,
dug s-ar fi pus accentul pe cultivarea plantelor furaj ere lucerna, trifoiul,
iarba de Sudan
pline, multe din ele, de scaieti i ciulini, este sigur cA suprafga luat asupra
pdurii ar fi fost mult mai mic. Diferenta Intre I 283 985 de hectare pierderea total i 1 168 345 eft reprezint aplicarea reformei agrare, adic6
115 640 de hectare sint rezultatul exploatrii de care marile societti ano-
Dev8z e, op. cit., p. 102 apreciaza scaderea domeniului nostru forestier In perioada
interbelicd la poate un milion de hectare".
3 Dr. Val eriu Din u, Der rumeinische Wald, Bucuresti, 1933, p. 29.
3 Vezi, in privinta aceasta, si mai sus, p. 102-103.
4 Emil Pop, Padurile Fi destinul nostru nalional, p. 22.
5 Ibidetn.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
VIM
...21,A614
avind suprafata varlind intre Fig. 23 Culturi In benzi pentru fixarea soluIui
30 si 100 de hectare fiecare, pe terenuri Cu Inceput de degradare. Milgura
Rodnei, 1962
Cu o productie de puieti mult
(Foto ing. Paul Done i)
superioar pepinierelor anterioare 3. Se planteazd diferite esente in aliniamente de-a lungul drumurilor
plopi piramidali i euramericani, frasini, nuci etc. In 1960, suprafata reimpdurit se ridic la 78 649 de hectare 4, dar in 1970 ea nu este decit de 52 679 de hec-
www.dacoromanica.ro
118
actiuni dindu-se prioritate plantgrii celor peste 700 mii hectare suprafate
despadurite, preluate dupa anul 1948" 1 Problema aceasta a reimpaduririi
atit a terenurilor cu paduri exploatate cit i a terenurilor degradate este de
cea mai mare importanta nu numai pentru tara noastrg, dar pentru toate
tarile cu domeniu forestier, din Europa i din celelalte continente. Se cauta
pretutindeni esente repede crescatoare i care s dea in acelai timp o masa
de lemn indicata nu numai pentru celuloza necesar hirtiei, dar i pentru
lucru. Problema refacerii pgdurilor a aurului verde" cum i se mai spune
prin comparatie cu aurul negru" sau petrolul se pune cu o deosebita stringent pretutindeni; nerezolvarea ei, depairea continua prin taiere a cotei
de refacere a padurii, depgire care se urmeazd de atta vreme, poate sg duca
intr-un viitor previzibil, debe indepartat, la o eriza a lemnului i a hirtiei,
similara crizei petrolului 2.
Impgdurirea e necesara i dintr-alta pricing. Pe terenurile unde pgdurea
s-a taiat i nu s-a efectuat replantarea, apa de ploaie nu mai e oprita in scurgerea ei, capata un caracter torential i mina la vale stratul de humus de la
fata pgmintului ; coastele dealurilor i muntdlor se ravineaza i devin, dupa
citva timp, terenuri degradate i bazine torentiale. Daca pe vgi se afi lacuri
de acumulare in slujba uzinelor hidroelectrice, aceste lacuri, treptat-treptat, se
colmateaza, pamintul spalat de pe coastele dealurilor depunindu-se la fundul
lor. In citiva ani, un asemenea lac cu o capacitate de 6 milioane metri cubi a
devenit colmatat in proportie de o treime 3.Singura solutie este reimpadurirea
rara intirziere a tuturor suprafetelor de pe care s-a tgiat pdurea i a terenurilor degradate i gospodarirea rationala a padurilor existente in aceste bazine.
iunie, p. 4.
www.dacoromanica.ro
51
CONTEN1PORANA
119
in regimul socialist, prin consum intelegindu-se atit exportul cit i aprovizionarea fabricilor noastre de prelucrare a lemnului 0 acoperirea nevoilor populatiei In lemn de constructde, de lucru i de foc.Prevederile Programului
national de conservare i dezvoltare a fondului forestier, in perioada 1976
2010, interzic tierea pdurii peste creterea ei anual, neadmitindu-se nici un
fel de exceptie. Numai In felul acesta se poate asigura viitorul patrimoniului
nostru forestier, numai astfel punem bazele unei economii forestiere gridtoase. La consfluirea pe tail a silvicultorilor, in octombrie 1974, prwdintele Republicii Socialiste Romania, tovar6011 Nicolae Ceauescu, a spus-o
limpede i rspicat: Set nu mai admitem sub nici un motiv tiiieri mai mari
cleat cele normale, set asigureim o crestere corespunzettoare, anualei a fondului
forestier" 1 Patriotismul luminat i spiritul de prevedere al preedintelui
s-a luat ing numai In 1925, cind, prin decizie ministerial, a fost declarat
ca rezervatie naturald pdurea Sltioara, in intindere de 671,11 hectare. In
1931, i s-a redus suprafata la 295,28 hectare, adugindu-i-se Irish' 292,92
hectare pe muntele Giumalu 2 Aezat pe versantul sud-estic al masivului Raru, In regiunea cea mai pitoreasca a Carpatilor bucovineni, pdurea
Sltioara, alctuit din arbori seculari, monumentali, tine i vinat frumos :
ri0, coco0 de munte, mistreti etc
Din cauza vInatului abuziv i a braconajului, o sum dintre podoabele
pdurilor i muntilor notri, ca risul, cerbul, capra neagra, ursul, cocoul
de munte, cocoul de mesteacn se imputinaser considerabil i erau, unele
3.
2 Ing. I. Poclitaru, Situaga Fi importanja actuald a pdurii seculare Sidtioara" In Codrii Bucovinei, IV (1933-1934), p. 3-11. Potrivit listei oficiale de rezervatii
www.dacoromanica.ro
120
de 20 000 (douaeci de mii) de hectare, de caracter complex, cuprinzind pduri, goluri alpine, lacuri pe locurile vechilor ghetari, faun i flor. A fost
decretat parc national in 1935, in urma unei intense 0 argumentate propagande 3. Vin apoi rezervatiile complexe Muntele Cozia, de 5 547 de hectare,
In judetul Vilcea, In apropierea localittilor Climneti-Sltrucel ; Feigiira,s
( Moldovanu-Capra), cuprinzind virful cel mai inalt al Carpatilor romneti,
la nord de localitatea Arefu ; trei rezervatii complexe Bucegi, de 3 849,8
hectare In zona Sinaia-Buteni-Azuga, 2 050,3 hectare in zona Moroieni i
1. 839,9 hectare, ling localittile Bran-Zrnqti, Lacul Snagov, de 1. 727 de
hectare 0 Domogled, In Banat, aproape de Mile Herculane, cu o suprafat
de 1 132 de hectare, avind i aluni turceti i castani cu fructe comestibile,
precum i arbori i arbu0i fcind tranzitia spre flora mediteranee.Tot in Banat
e rezervatia complex. lzvoarele Nerei-Beufnita, de 3 368 de hectare, ling6
Sasca Montang. In Transilvania, citm rezervatiile complexe Lacul RopCheile Bicazului, de 960,8 hectare, din apropierea oraplui Gheorghieni,
defileul Cr4ului Repede, de 147 de hectare, lingl Vadul Criului, i Pietrosul
Rodnei, de 3 068 de hectare ling hotarul sud-estic al Maramureplui, localittile cele mai apropiate fiind Bora-Moisei. In Moldova, mentionm rezervatiile complexe Ceahldul-Polita ca crini, de 3 489 de hectare, i Cheile Bicazului, de 2 219 hectare.
Ca rezervatii pur forestiere, In afar de codrii seculari de la Sleitioara
i V alea Putnei-Giumaldu, amintite anterior, notm codrul secular Glodeanu,
Vezi-le in lista indicat mai sus, p. 119, in nota 2; ele cuprind nu numai rezervatii forestiere i complexe, dar i botanice, zoologice, geologice , speologice etc.
3 Vezi de pilda articolul lui A I. B or z a, Retezatul, viitorul parc nagonal al Romliniei, in Carpaiii, I
www.dacoromanica.ro
121
Bogata din zona oraului Rupea (judetul Braov), pdurea Latorita, de 650
hectare, in zona Mlaia, judetul Vilcea fgetul de la Dragomirna, de 131
de hectare, in judetul Suceava, pdurile Frasinu i Spdtaru, de 153,20 i
respectiv 164,40 hectare (in judetul Buzu) Luncavita de 154,20 hectare i
Letea de 298,70 hectare In judetul Tulcea (vezi fig. 4, 24, 25), Dumbrdveni,
de 359 hectare i Canaraua Fetei, de 168 hectare, in judetul Constanta.
O mentiune special merit parcurile dendrologice de la MihdieVi, 69,2
hectare, in judetal Arge, de la Hemeitq, 48,5 hectare, i Dofteana, din judelail
Bacgu. Ele fac cumpn, de partea aceasta a Carpatilor, parcului dendrologic de la Simeria, cruia i s-a adugat, din februarie 1965, rezervatda tiintific de la Dosul Laurului (Gura Hont, judetul Arad), In suprafat de 28,7
hectare i Grdina dendrologic a Facultldi de silvicultur din Brafov. Pe
ling bogatele colec-tii de arbori autohtoni i exotici, aceste parcuri se caracterizeazd i prin semintele forestiere selectionate pe care le produc pentru
pepiniere ca i prin puieii ornamentali de rinoase
Credem c ar fi foarte indicat ca printre parcurile naturale ale trii
1.
hectare. Referitor la parcul de la Hemeius, vezi si nota lui C. Azoitii din Romtinia
Liberd din 9 mai 1974 unde se da cifra de 700 (sapte sute) de specii de arbori si se releva
incercArile de aclimatizare a pinului de zandr, originar din California, si a chiparosului
de Oregon.
www.dacoromanica.ro
Fig. 24
taranu)
www.dacoromanica.ro
123
tul vinului singurul exemplar de acest fel pstrat Oda' azi 1, Muzeul din
Cimpulungul Moldovenesc este nu numai un element de atractie turistica,
dar si un important mijloc de documentare pentru civilizatia lemnului"
care a dominat secole de-a rindul viata rural in tinutul carpato-danubian.
Si la Muzeul etnografic din Sighet, obiectelor din lemn le este rezervat un
amplu spatiu.
La Muzeul Vii Teleajenului din Cheia (judetul Prahova) este i o sec.tie
de boli si dunatori ai pdurilor" infatisind: 1) bacterioze (cancer), 2) gale,
3) insecte, 4) ciuperci, 5) licheni. Dintre insecte sint infatisate: viespea lemnului de rasinoase, croitorul mare, croitorul mic, croitorul albastru al fagului, inelarul, catelul frasinului, gindacul rosu al frunzei plopului, carabusul 2. Dintre ciuperci sint expuse ghebele si iasca, dintre licheni, matreata
bradului.
Dintre bolle care afecteaza copacii, o deosebita gravitate prezinta aceea
a ulmului, nu numai la noi, dar in intreaga Europa. Ulinii se usuca; incercarile
fcute Oda' acum de a combate aceast boala n-au dat rezultate. Pentru alte
boli ale copacilor s-a recurs, in ultimele trei decenii, la stropiri sau prafuiri
din avion; ele prezint avantajul, pe de o parte, ca pot acopen i suprafete
mari, pe de alta, ca ating virfurile copacilor care, altfel, ar fi greu accesibile.
Un aspect care se cuvine neaparat sa fie relevat este tmbundtcitirea situatiei
www.dacoromanica.ro
124
joagdrul, se introduc funiculare pentru scosul butenilor de la locul de recoltare, precum i tractoare i camioane pentru transportul pe drumurile forestiere. Productivitatea muncii crete, ca i specializarea, scade In schimb efortul,
mai inainte istovitor, al muncitorului. Trebuie subliniatd Insemndtatea noilor
drumuri forestiere. Ele deschid bazinele forestiere infundate, care mai inainte
nu aveau drumuri de acces, din care cauzd arborii btrini, czuti din pricina
virstei i furtunilor, putrezeau pe loc, pierzindu-se astfel insemnate cantitti
de materie lemnoas de calitate, in special fag, molid i brad 1.
5 lug. M. Sude r,
www.dacoromanica.ro
125
mare a avut loc dupa 23 August 1.944 cind s-a infiintat o Facultate de silvicultura, actualmente cu sediul la Braov, i s-a creat o serie de coli secundare, profesionale i tehnice, cu profil silvic, pentru pregatirea muncitorilor calificad i a cadrelor medii, maitri i tehnicieni. S-au infiintat astfel
4 licee forestiere pentru cele 4 specialitati: silvicultur, exploatare, transporturi i constructii forestiere, industrializarea lemnului, apoi 21 de coli profesionale, 17 coli tehnice de maitri
intre ele cea de la Codlea i 10 coli
pentru personalul tehnic. In aceste coli s-au pregatit lucratorii calificati
i maitrii pentru fabricile de cherestea, de parchete, de placaje i furnire,
de placi aglomerate i de placi fibrolemnoase, de instrumente muzicale i
de ambarcalduni, de mobila, creioane i chibrituri, de budane i butoaie,
precum i tehnicienii necesari pentru construirea de drumuri forestiere. In
total, din aceste co1i, de la infiintarea lor i ping in anul 1966, au ieit 13 233
de muncitori calificati i 3 078 de maitri i tehnicieni
Avind o temeinica pregatire de specialitate i o indelungata experienta,
silvicultorii romani slut solicitati i in afara hotarelor tarii. La Bucureti
a avut loc, fare 7 .1 14 august 1972, a doua sesiune a subcomitetului ministerial mixt romno-iranian de cooperare economica i tehnic in domeniul
forestier i al industriei lemnului. Cu acest prilej s-a semnat un memorandum
care constata progresul realizat in construirea complexului iranian de industrializare de la Neka, cu colaborarea specialitilor romni4. Pe de alta parte, in
cursul anului 1973, mai multi cercetatori tiintifici ai Institutului de cercetare,
3.
4 Vezi Scinteia din 15 august 1972, p. 5, nota Semnarea unui memorandum privind
cooperarea romano-iranianci In domeniul industriei lemnului.
www.dacoromanica.ro
126
Yemenului (sudul Arabiei) s-a aflat ca expert Eugen Costin in vederea unei
campanii de imp adurire a terenurilor aride. Un alt expert, Alexandru Clonaru, s-a deplasat in Irak spre a acorda asistent tehnica i tiintifica in acVunea de cultivare a speciilor de arbori repede crescatori, in primul rind a
plopilor
In mai multe tari din Africa Centrala intre care Republica
Zair, Republica Nigeria, Republica. Guineea au fost chemati mai multi
1 Romdnia Libera din 8 aprilie 1973, p. 3, nota Faima fcolii romdnefti de silvicultura.
2 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
Prima reglementare oficial a regimului pdurilor
pe teritoriul carpato-danubian, este cea din Tran-
www.dacoromanica.ro
128
moartea acestuia se edicteaz, in 1791, legi care prevad c dreptul de propietate asupra paclurei apartine numai movierilor ; ele dau acestora din urm
posibilitatea sa revendice padurile satelor de tarani 1 Reglementarea privind
padurile din Bucovina s-a tiparit in nemtevte i in romanevte, versiunea
romana purtind titlul Orindueala de pdure" 2 Are 12 ponturi" sau capitole; in pontul intli se prevede In ce chip trebuie dup rinduial
tie padurile in buna rinduiala, s s haznuiasc i sa sa tae". Se formuleaza
ideea ca movinavul de pacluri... e datoriu pe tot anul atita lemne sa taie
dentr-insa, pe citu paclurea intr-un an poate sa deae; iar. amintrele Wind,
apoi greveavte impotriva rinduielii vi aduce pe urmatorii sau movtenitorii sal
la lips de lemnu" 3. Se introduce as:adar notiunea de amenajament, care sa
garanteze refacerea padurii, notiune dezvoltat In pontul doi. In pontul trei
sInt Infativate soiurile de copaci vi ce s face" din lemnu lor. Pontul patru:
stringerea semintelor de pdure, pastrarea i semanatul lor". Pontul cinci:
neces:tatea padurarilor buni i cu vtiinta". In pontul vase, despre evitarea
grevelilor i primejdiilor: incendiile de pduri, ruperea coajei de pe copaci,
drmatul de frunze la oi i capre, greblatul mu. Fhiului de pe copaci. Pontul
vapte: porunca de oprire pentru capre i oi". Pontul opt: pentru steclarii,
Mile de fier i facerea potajului sau fierturile de cenuve. Pontul noud: pentru
padurile tirgurilor vi... razavevti". Pontul zece: pentru pduri bisericevti
pentru stricatorii
sau ctitorevti". Pontul unsprezece: Pedepse
calcatorii de paduri". Pontul doisprezece: taetura padurilor la munti 4.
Foarte interesante grit definitiile pe care le da Orindueala" la diferitele
esente sau soiuri de copaci, artind vi la ce sint buni. Dam citeva exemple:
Larisul sau precum unii zicu sorbul este cel mai bun soiu de lemnu de munte...
da cel mai bunu lemnu de cherestea, traievte mult In apa vi la uscat vi este
foarte bunu de tot lucrul de gospodarii, de uvtori vi de lemnu de ferestrii
vi de pari de vie... Acest copaciu d ceale mai bune catarturi de corabii care
mascurilor (H urmuzaki-Iorg a, Documente, XV, 2, p. 1498).
Pentru regulamentul
turcesc privind padurile din Dobrogea vezi Vasile Sabau Evolutia economiei forestiere in
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
129
In ce privete epoca tlerii lemnului in pdure, Orindueala" precizeaz oh' ea este iarna i anume lemnul pentru cherestea in decembrie i
cofe" 8.
1.0rinduealcl, p. 19
De fapt, sorbul e alta esenta decit laricele. Pentru diferitele
specii de arbori i caracteristicile lor, a se consulta urmatoarele lucrari: 1) D. Drimb
Etude physique et mcanique du bois roumain, Nancy, 1932, V -I- 247 p. in 8; 2) I. D u-
bori f i arbufti forestieri qi ornamentali cultivai In R.P.R., Bucureti, 1960, 811 p. in 8';
3) Ing. Dr. A t. Haralam b, Cultura speciilor forestiere, editia a doua, Bucureti, 1963,
778 p. in 8. 0 serie de informatii utile i la E. A. Bi el z, Handbuch der Landeskunde Siebenbargen, Sibiu, 1857, VIII -I- 613 p. El indica , de pilda, doud feluri de stejar in Transilvania, i cinci feluri de tei (Tilia argentea, parvifolia, grandifolia, cordifolia, Nigua).
5 Orinduealii p. 16.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 17.
5 Idem, p. 18-19.
6 Ideal, p. 17.
7 Idern, p. 21.
8 Idem, p. 19.
www.dacoromanica.ro
130
s-a introdus un regulament silvic care se aplica deja din 1872 In Galitia ;
s-au Infiintat ocoale silvice ; In 1922, numrul lor se ridica la 32 6. In ce priveste exploatarea p'durilor, ea s-a fcut la Inceput cu ajutorul ferestraelor
miscate de ap' ; In 1834 erau 29 de asemenea ferestrae 7. Exploatarea s-a intensificat odat cu Infiintarea fabricilor de cherestea, cea dintli fiind aceea a
Societatii pe actiuni Philip si Charles Goetz, din Cernautd, cu zece gatere 8.
Treptat, societatea a Infiintat fabrici In alte centre si anume la Vatra Dornei,
Iacobeni, Gura Humorului, Rusii Moldovitei si Brodina 9. S-a adaogat apoi
O nou societE.te Bucovina".
Intrucitva similara organizrii date padurilor fondului religionar din
Bucovina a fost organizarea Incepind din 1890, a padurilor satelor de unde
s-au recrutat regimentele graniceresti imperiale i anume acelea din regiunea
Bistrita-Nsud, regiunea Sibiu-Orlat si din regiunea Banatului. In regiunea
Bistrita-Nsaud, de pilda, padurile grniceresti, apartinlnd la 44 de comune
aveau o suprafat de 147 043,42 hectare 10, ceea ce revine In medie la circa
3 342 hectare de comuna. Pina In 1890 administratia acestor paduri a fost
Abata pe seama comunelor respective, ceca ce a dus, dupa afirmatia unui
cunosctor, la devastarea padurilor pe scar Intima" 11. O lege ungara din
Ortnduiala, p. 12.
2 Idem, p. 146.
2,
p. 148.
11 Idem, p. 153.
www.dacoromanica.ro
LE GI SLATIA SILVICA
13$
In ce privete averea comunittii grnicereti din Banat, Cu sediul in Caransebe, ea se alatuia din pedari, poieni, puni i goluri de munte in intinderea total de 251 919 de iugre i dintr-o serie de cldiri i terenuri
Caransebm Bile Herculane, Ohaba Bistra, Teregova, Orova i Bozovici 2.
In Moldova, la 28 noembrie 1792, voievodul Alexandru Moruzi intrete
anaforaua pentru codru, rdiuri, dumbrvi i lunci" 3, anafora care este
urmat, la 28 noembrie 1794, de un aezmint intitulat Ponturile in ce chip,
s-au hotrit cu sfatul de obOe pentru paza dumbrvilor, a rdiurilor, a luncilor i a codrilor merei" 4. Pentru justificarea ponturilor" se spune in introducere c din pricin eh' s-a tiat fr socoteal, multe dumbrvi i. pduri i
codrii merei au rmas mai cimpi precum este tiut i vzut de toti, c6 intii
la tinutul Sorocgi e.0 fost nite dumbrvi ca nite codrii, i acum mai nici
se cunosc unde au fost ; asemenea i la tinutul Covurluiului, au fost citiva
codri merei, care era foarte de trebuint ; cdci cind era vreo poronc vrednic
de graire, ca s se dea din tara aceasta cherestea pentru trebuinta Tarigradului
sau pe la sarhaturi, acolo se gsia. i prea Cu inlesnire se pogora la schele,
iar acum au rmas cimp ; numai abia se cunosc ciritei; i asemenea au rrnas
i alte pduri mari i lunci de pe la tinuturi". Aadar, este nevoie s se ia
anumite msuri pentru a se pstra pdurile in fiint. Ponturile, in numr
de 6 prevAd mai intli ca s fie oprire de a nu s strica rdiurile i dumbrvile supt niciun feliu de nume, ci stpinii moOilor s le apere i s le pzeascA". Dac cineva tae lemn de cherestea, sau pari, haraci, bete pentru
cercuri, nuiele, trebuie 0,6 dea zeciuial stpinului pdurii. Dac4 ins stenii
taie cherestea pentru a-vi lace case pe moia pe care s-au aezat sau pentru
biseric, slut scutiti de zeciuial. Nu se pot tia pomi" adic pdureti pentru
lemne de foc sau ori pentru ce trebuint alta." Se pot tia Ins, i fr
a se da zeciuial spini, porumbei, ctini i alti spini." Nimeni n-are voie
s bage turma de mascuri la jir sau ghind fr invoiald prealabil Cu stat. Demetrescu-Girbovi, Peidurile greinicerevi din judejul Miseiud, p.155.
Pentru regimul silvic In pAdurile grdnicereti vezi V. Salo u, op. cit., p. 187-222.
Ce este comunitatea de apere greinicereascei din Caransebeg, Lugoj, 1944, p. 11
Padurile propriu-zise ocupd o suprafatd de 216 068,24 iugAre (Ibidem).
3 Academie, manuscrisul romanesc 95, f. 91-95 (numerotatie veche p. 179-187).
4 Idem, manuscrisul romdnesc 91, f. 76 v 77 v (numerotatie veche p. 138-140).
Vezi i R. Rosett i, PcImintul, setenii f i steipinii In Moldova, t. I. De la origini ptna
la Regulamentul Organic, Bucureti, 1907, p. 478-483.
www.dacoromanica.ro
112
pinul pgdurii. Din lemnele luate pentru arsu in foc" de cAtre sgteni i anume
stgtean care va avea carul i boii sai" ; cei ce n-au car i boi s nu se
supere" ; e o obligaIie similarg aceleia care exista de mult vreme In Transilvania. Condica de legi a lui loan Vodg Caragea (1818) prevede i ea intre
ohligaiile clcaului, pe aceea de a aduce de Cr'ciun un car de lemne de
la pgdure la casa stgpinului moiei sau In alt loc, la distang de maximum
ase ceasuri 4, obligalie mai redus fatg. de aezAmintul din 1805.
Legea moldoveang din 1843 pentru crutarea pgdurilor a stabilit regulile
dupg care urma sg se facg exploatarea pdurilor mngstireti, exploatare
care ping atunci era un prilej de abuzuri i de citiguri ilicite. Noile reguli
sint luate in cea mai mare parte, din codul silvic francez 5. Padurile mdngstirilor inchinate i neinchinLte, reprezentau o suprafaV considerabild ; in Mun-
tenia ele totalizau 694 525 de pogoane, deci aproape un sfert din totalul de
2 802 977,5 pogoane cit insumau bunurile mangstireti 6.
In Tara Romneascg, reprezentantii tgrAnimii in Comisia improprietgTirii, la 1848, propuseser sg se dea stenilor de la munte i celor cu meteug,
stlipiniti
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
133
2,
p. 279.
www.dacoromanica.ro
opera
134
se aplica ins aceast dispozitie, se poate vedea din exemplul pdurii Boistea
fcind parte din complexul Caluti ce se intindea pe ambele maluri ale Tro-
www.dacoromanica.ro
LE G I SL 4.TIA SI LVICA
135
lie 19103. Acesta din urm reprezint un pas inainte fat de legislatia precedent ; totu0 nici el nu supune aceluia,si regim toate pdurile tdrii, mentinind
discriminarea fatd de cele mai multe din pdurile particulare. Intr-adevr,
articolul 1 al noului cod, din 1910, prevede : Sint supuse regimului silvic 0 se
vor administra conform legii de fat : a) Pdurile ce apartin Statului,
Domeniului Coroanei, Casei coalelor, Casei Bisericii, judetelor, comunelor,.
once alt proprietar particular. d) Pdurile pe care monenii sau rze0i lestpinesc in dev1m4ire. e). Pdurile particulare situate pe virfurile, crestelemuntilor, precum i pe dealurile regiunilor muntoase. f) PAdurile particularezise de protectie. g) Padurile sau prtile de pdure a cror mentinere este necesar pentru protejarea malurilor riurilor ... i acelea care asigur cursul regulat
al apelor 0 conservarea izvoarelor. h) Pdurile trebuincioase pentru apArarea
teritoriului trii, a fruntariilor i a oraelor"4. In ce privete pdurile de la
yes, ele sint supuse regimului silvic numai in cazul in care procentul suprafetei de pdure in regiune este inferior lui 25%. Toate pdurile supuse regimu-
lui silvic nu pot fi exploatate decit pe baza unui amenajament sau a unui
regulament de exploatare aprobat de forul oficial. Proprietarii grit obligati
s consemneze o cautiune pe seama Ministerului de Agricultur 0 Domenii
1 D. Drimbd, Apergu... , p. 15.
' Ibidem.
3 E publicat in Codal legislagei silvice, ed. cit., vol. II, p. 95-140. Ca o completare a Codului silvic se publica In Monitorul Oficial din 12 august 1912 ,Conditiunilegenerale pentru exploatarea padurilor statului", reproduse In Codul legislaliei silvice, ed..
cit.,
p. 375-388.
4 Codul legislatiei silvice, ed. cit., vol. II, p. 95.
www.dacoromanica.ro
136
1923 dud Codul silvic roman din 1910 a fost aplicat pe Intreg teritoriul
Rom Aniei 2.
www.dacoromanica.ro
LEGISLATIA SILVICA
137
rile i regiunea de bala a Dungrii i Prutuluii. Din 1923 este Legea de organizare a Corpului silvic
votata de Camera la 23 mai i de Senat la 30 mai
care inlocuiete legea anterioarg din 10 septembrie 1920. Noua lege prevede
personal silvic superior inginerii mediu conductorii silvici i inferior brigadierii i pgdurarii 2, asigurind o incadrare corespunzgtoare i permitind formarea de personal specializat.
O lege care a insemnat micorarea fondului forestier a fost aceea din
1 iulie 1924 pentru satisfacerea trebuintelor normale In lemn de foc i de
constructie ale populatiei rurale din Vechiul Regat, Basarabia qi Bucovina"3.
Se prevedea exproprierea de pduri in scopul mai sus enuntat i se precizau regulile de expropriere. Regulamentul de aplicare a acestei legi s-a publicat
in Monitorul Oficial din 1.6 aprilie 1925. Nu tim exact la cit s-a cifrat suprafata de pgdure expropriatg, cert este c6 fondul forestier a fost amputat
pierderea a trebuit s'a' fie considerabil, tinind seam de faptul c erau mii
de sate vizate de lege. In 1924 s-au aprobat i regulamentul serviciului silvic
exterior 4, iar in anul urmgtor Legea privitoare la amnestierea delictelor
silvice svirite de locuitorii din tara motilor. Erau amnestiate toate delictele
savirite lntre 2 noiembrie 1918 -- inceputul prgbuirii monarhiei austroungare
i 31 august 1.924, aceastg din urmg data' fiind aceea a comemorrii
centenarului lui Avram Iancu 5.
In 1.930 apar doug noi legi: 1) Legea pentru administrarea padurilor,
prevgzind doud mari directii in administratia forestierd: a) Directia generara'
a Casei autonome a padurilor statului. b) Directia regimului forestier care
exercitg controlul general in ce privete aplicarea Codului silvic 6. Ca urmare
se infiinteaz Casa autonom a pdurilor Statului" (C.A.P.S.) care este, dupg
avizul Consiliului Legislativ, o regie publica* comerciala" i se desfiinteazg
Casa Padurilor" creeat prin Codul silvic din 1.910. A doua lege din 1930
este Legea pentru ameliorarea terenurilor degradate, prevzind reimpa'duriri
i corijarea torentilor 7. Urmeaza, in 1933, Legea asupra msurilor complimentare necesare pentru utilizarea ppnilor comunale provenind din paduri",
In legatura aadar cu legea din I iulie 1924 care dispusese exproprierea de
Publicat In Monitorul Oficial nr. 138 din 1920, republicat In Codal legilsafiei
p. 404-431.
2 Codal legislafiei silvice, ed. cit., vol. I, p. 478-496.
Idem, I, p. 565-582.
4 Idem, I, p. 497-534.
5 Decretul nr. 931 din 10 martie 1925, publicat In Monitorul oficial nr. 56 din 11
martie 1925.
AceastA lege, din 25 aprilie 1930, e republicat In Codal legislagei silvice, I,
p. 670-690.
7 Idem, I, p. 705-728 cf. D. D r m b A, Aperpu...., p. 16-17.
www.dacoromanica.ro
138
paduri pentru nevoile satelor. Tot din 1933, vi anume din 8 martie, este Legea
pentru amenajarea pdurilor Statului din vecintatea Capitalei. Prin aceast
lege, Ministerul Agriculturii i Domeniilor cedeaz Primriei Municipiului
Bucurevti 300 de hectare din pdurea Pustnicul pentru a servi ca loo de agrement i recreatie" a populatiei Capitalei. Municipiul va construi vosele de
acces, restaurant etc. Pdurea de stejar vi tei, plus alte foioase, a devenit
un /oc obivnuit de recreatie a bucurevtenilor, ca vi pdurea de la Bneasa. lar
In 1935 alto dou6 legi care slut, in realitate, dezvoltarea vi precizarea alMeatelor f, g i h din articolul 1 al Codului Silvio din 1.910. Prima lege e Legea
Mai inainte ins, In 1.947, a fost votat legea nr. 204 pentru aprarea patrimoniului forestier3. In expunerea de motive a acestei legi se afirma: In ultimii
25 de ani, procesul distrugerii pduri/or noastre a luat un ritm mai accen-
tuat
avem azi peste un milion hectare pduri complet degradate, iar
restul produce cantit4i de material lemnos cu totul redus in comparatie
cu pdurile asemngtoare din alte tari"4. Articolul 1. al legii a considerat,
drept pduri toate suprafetele mai mari de 2 500 metri ptrati. lar Constitutia din 13 aprilie 1.948 a statuat c'd toate pdurile sInt proprietate de Stat.
Noul cod silvic din 1.962 n-a izbutit s opreasc lug micvorarea continua
a fondului fgrestier. De aceea, el a fost Inlocuit, In urma initdativei Prevedintelui Republicii Socialiste Romlnia, Nicolae Ceauvescu, prin legea din
aprilie 1976 care adopt Programul national pentru conservarea i dezvoltarea fondului forestier In perioada 1976-2010" i prevede prin articolul
3, un control riguros i sistematic asupra executrii prevederilor programului".
www.dacoromanica.ro
DESPRE iMPADURIRI
Primele pepiniere forestiere au fost infiinfate in
1864, in vremea lui Cuza Vodei
numit Landes ; s-au plantat aci, mai bine de un milion de hectare cu pin
maritim schimbindu-se fata regiunii i creindu-se un adevrat izvor de bog-
tie'. Intr-adevr aceast pdure ddea anual in 1933, trei milioane metri
cubi de lemn jumtate din intreaga cantitate de lemn uor a FrarrOi;
numai in ferestraiele mecanice lucrau zece mii de muncitori, iar r4inarii"
erau in numr de optsprezece mii"2.
Nu e de mirare aadar c6 nu intilnim la noi Oda' in secolul al XIX-lea
impduriri, in sensul de a reface pdurile tiate. Pdurarii pe care-i gsim
amintiti documentar in Transilvania inc din secolul al XII-lea3, ca i brniterii de dincoace de Carpati in Moldova prima mentiune e din secolul
1 Pierre Deffontaines, L'homme et la fora, Paris, 1933, p. 161-162.
2 Idem, p. 162. A avut loe 0 In Banat o asemenea operatiune dar la o scarl
incomparabil mai mica, In a doua jurndtate a secolului al XIX-lea, Impadurindu-se nisipurile zburatoare ale Deliblatului (A l. B or z a, Vegetaga Banatului, p. 128).
3 Vezi actul din circa 1169 prin care unei m6if5stiri i se IntAresc diverse posesiuni
i In Transilvania, Intre care doul case de pivari, patru de moran, cinci case de strungari"
i trei case de pddurari" (Documente C., Veacul XI, XII 0 XIII, vol. I, Bucureti, 1951,
d. 5). Vezi i actul din 1181, referitor tot la Transilvania, in care se precizeaza: in prediul Tur stilt doi pAdurari", arAtati pe nume, in prediul Cheke ... e 0 iln radurar" (Idem,
p. 8). De asemenea actul din 1231 care specifia: o padure cu numele Finteus scoasa de
sub atirnarea cetdtii SAtmar, Impreun4 cu pmIntul casei paznicului acelei pAduri care
se all ling casa paznicului pgdurii noastre cu numele Cherep" (Idem, p. 252).
www.dacoromanica.ro
140
al XIV-lea
aveau ca sarcin numai paza pdurii, nu 0 refacerea ei. Cunoatem o actiune de impAdurire pe vremea lui Stefan cel Mare, dar nu pe
locul unor foste pduri, ci pe ni0e intinderi de pmint goale. E vorba de
msura luat de voievod lndat dui:Ca' victoria din Codrul Cozminului ; pe prizonerii levi i-a pus In jug i a arat cu ei mai multe locuri pe care apoi le-a semnat
p. 7-8.
8 Se aflA Intr-o scrisoare trimisl de Cuza primului ministru C. Bosianu la 11/23
martie 1865 (Academie, Arhiva Caza Vodd, vol. LII; f. 433-440). incA mai Inainte,
la 20 noiembrie 1841, C. S tur d z a, ministru si cavaler" Maintase un raport Sfatului
Moldovei In privinta defrisgrilor (Academie, Ms. romdnesc 1034, f. 15-15 v).
www.dacoromanica.ro
DESPRE tMPADURIRI
141
3 Idem, p. 163; Const. C. Giurescu, Viala f i opera lui Caza Vodd, editia a
doua, Bucureti, 1970, p. 142.
4 D. R. Rusesc u, op.
cit., p. 164.
5 Idem, p. 162-163.
7 D. R. Rusescu, op.
8 D. R. Rus escu, op.
cit., p. 181.
cit., p. 193.
9 Idem, p. 194.
www.dacoromanica.ro
142
din Dolj s-au plantat 1 750 de hectare, la Piscul Tunari in rdstimpul 1884-1889,
si 750 de hectare la Ciuperceni in rdstimpul 1886-1889. In Brdgan i anume
In judetele Ialomita i Brila, s-au impddurit, in timp de cinci ani de zile, pe
Bobul ; restul pin la 3 850 de hectare s-a plantat in trei loturi egale de cite
Mdrgineni si Colea'. Pind la 5 oc250 de hectare la Coslogeni, Ciocdnesti
tombrie 1895 se plantaser nisipurile zburdtoare pe o suprafatd de 5 180 de
hectare dintre care 5 000 la Ciuperceni i Piscu Tunari, 150 la Ivesti, in sudul
judetalui Tecuci, si 30 lingd Constanta 2. Dintre speciile plantate, salcimul a
dat rezultatele cele mai bune ; se pot vedea azi exemplare frumoase ca grosime
atit in Oltenia cit si in Dobrogea3. Acest copac, de origine nordamericand, introdus in Europa la 1601, a ajuns la noi in secolul al XVIII-lea
In Transilvania4, i poate, chiar in al XVII-lea dincoace de Carpati. Numele,
de D r.
114
www.dacoromanica.ro
DESPRE IMPADURIRI
143
scdere a fondului forestier al trii. Devi asupra cifrei exist mari discutii3,
este sigur ins c'd un minimum de 110 000 de hectare au fost luate din mentionatul fond ca urmare a reformei amintite 4.
1 Ing. A t. H ar al am b, Cultura speciilor forestiere, editia a doua, p. 428-429.
In Dobrogea, scAderea fondului forestier In intervalul 1850-1922, a fost de circa 63 000
ds, hectare, reprezentind circa 45%. (Ing. dr. Valeriu Din u, Problemele forestiere
ale Dobrogei, ms. 1951, p. 14-15). in Transilvania, Banat, Criana, Maramure,
durea a scAzut de la 3 943 348 hectare, cit era In 1885, la 3 282 207 hectare in 1929 deci
www.dacoromanica.ro
144
Iugoslavia, Cehoslovacia
tdiau bazinele riurilor In aa fel lncit regiunea muntoas sau deluroas era
intr-un stat, iar cea de es intr-altul. Articolele 292 i 293 ale tratatului prevedeau modalittile continuArii lucerilor necesare pentru amenajarea cursurilor
de ap, executate Inainte de finele lui 1918, fie de stat, fie de sindicatele pro-
prietarilor funciari interesati. Se prevedea deci Infiintarea unei comisii tehnice permanente alctuite din cite un reprezentant al statelor interesate
avind un preedinte numit de Consiliul Societtii Natiunilor. Comisia s-a
constituit i la una din edintele ei, aceea de la Sinaia, din iunie 1935, reprezentantul Romniei, inginerul D. DrImb, un remarcabil cunosctor al problemelor silvice, a prezentat o dare de seam artInd lucrrile efectuate de
Statul roman In cursul anului 1934. Sub raportul forestier, s-au relinpdurit,
In prtile exploatate din bazinele Tisei, Someului, Criurilor, Mureplui,
Caraplui i Nerei, o suprafaVd total de 19 116 hectare pentru care
s-au cheltuit lei 18 628 887 sau 574 199 de franci aur. S-au Intrebuintat
64 780 000 de puieti, 8 136 hectolitri 0 1 341 kilograme de seminte 1. S-au
reimpdurit apoi In terenurile degradate (goale) 1 397 de hectare, din care 506
hectare ale statului i 891 hectare ale particularilor, cheltuindu-se 1 934 000 lei
sau 58 517 franci aur 2. S-au Infiintat 275 de pepiniere, cu o suprafat cultivata de 302, 45 hectare din care 170,20 hectare pentru seminte i 132,25 hectare
pentru puieti repicatd ; din aceste pepiniere, 193,96 hectare se datoresc
statului, 63,33 hectare prorpietarilor pdurilor administrate de stat, 41,35 hec-
www.dacoromanica.ro
DESPRE IMPADURIRT
145
s-au dovedit utile, sem'nturile din spatele lor dezvoltindu-se mai bine.
Esenta folosit: in special salcimul, dar aldturi de el i alte foioase. Aceste
perdele trebuiesc mentinute ; hotrirea de a le desfiinta spre a spori terenul
agricol, hotrire luat In 1955 asupra c'reia Ins din fericire, s-a revenit, nu
corespundea intereselor reale i permanente ale economiei agricole romnesti 2
Tot din perioada dintre cele dou rzboaie mondiale i anume din
26 aprilie 1930 este legea pentru plantarea drumurilor publice, a paunilor
hotarelor lor precum i a locurilor publice" 4. 0 asemenea lege se aplicase
In Transilvania legea ungar a drumurilor din 1890, paragraful 134
plantindu-se pe marginea drumurilor, de-a lungul lor, fie pomi roditori, fie
diferite foioase. Legea din 1930 a contribuit, pe de o parte, la infrumusetarea
drumurilor, in special in regiunile de cimpie, pe de alt parte, ca i perdelele
de protectie, la imbunttirea microclimatului.
O alt lege din acela0 an 1930, iulie 1, a fost legea pentru ameliorarea
terenurilor degradate. Ca o consecint a tierii nechibzuite a pgdurilor
secolul ce a precedat, a lipsei de reimpdurire, a ravinrilor consecutive, a
felului gre0t in care se fceau ogoarele in unele regiuni de deal, ar'tindu-se
de-a lungul pantei In loe s se are de-a curmeziul ei, facilitindu-se in felul
acesta alunecarea humusului i dezgolirea dealului, se ajunsese in 1923, ca
din 29 489 200 de hectare, 6 751 457 adicg aproape 23% s fie considerat
teren necultivabil 5. Suprafata acestui teren necultivabil scade in 1925 la
D. D r mb A, Apercu sur les travaux... p. 22.
2 In 1950 existau in Dobrogea doar 786 de hectare de perdele de protectie, dintre
care majoritatea in judetul Tulcea i restul in judetul Constanta (Ing. Valeriu Din u,
Problemele forestiere ale Dobrogei, p. 61-63).
3 Ca urmare a acestei hothiri s-au desfiintat o serie de plantatii forestiere in Dcbrogea, in complexul Carasu, in suprafat.5 de circa 3 600 (trei mii ase sute) de hectare1
efectuate in 1950, cu cheltuieli mari.
www.dacoromanica.ro
145
5 118 456 hectare pentru ca in 1928, adica' peste alti trei ani s. ajunga la
4 849 000 hectare 1. Considerind exacta' aceasta ultima. cifra, inseamna
terenurile necultivabile, deci degradate, reprezentau Inca circa 16,44% din
totalul terenului, ceea ce era mult ; necesitatea iegii se facea deci simtita.
In anii care au precedat cel de al doilea razboi mondial a existat o preocupare continua de a se spori suprafata impdurita, antrenindu-se In aceasta
directie si comunele rurale si urbane 2. Asa se explica' partea din programul
gospodaresc al Tinutului Dunrea de Jos, din 1939, care prevede crearea de
pepiniere si de paduri comunale 3. Inceputul M'out in acest tinut a fost extins
apoi, prin ministerul de interne, in primavara anului 1941, la toate judetele.
Intrarea Romaniei In razboi, in vara aceluiasi an, n-a Ingaduit insa, din nefericire, dezvoltarea acestei
Cel de al doilea razboi rnondial i urmrile lui au insemnat nu numai o
nona micsorare a fondului forestier cifra nu poate fi Inca precizata dar si o
intrerupere a actiunii de impadurire. Ea a fost reluata insa in 1.948 i continua' de atunci incoace In mod sustinut. Astfel in judetul Vrancea, In intervalul 1948-1973, s-au replantat 34 000 (treizeci i patru de mii) de hectare,
din care circa 6 000 (sase mii) in terenuri degradate 4. In 1972 s-au impadurit
En Entreaga tarei 84 400 de hectare, in 1973, 85 490 hectare, iar pentru 1974
au fost prevazute a se impaduri 87 200 de hec4a-e, dintre care 72 700 hectare
In pddurile gospodarite de Ministerul Economiei Forestiere, 11 600 hectare
2 In acesti ani, de pilda, a fost Impadurit dealul cel mare din marginea de rasara
a orasului Birlad.
3 Vezi Const. C. Giurescu, Ordonante f i circulari privind programul gosporesc al Tinutului Dunlirea de Jos", Bucuresti, 1939, p. 5-7 si 39-40, vezi si Programul gospodaresc al T inutului Dunarea de Jos, Bucuresti, 1939, passim.
4 Din darea de seama citita de primul secretar Simion Dobrovici la 27 aprilie 1974,
la Focsani, cu prilejul comemorarii a 400 de ani de la victoria de la Jiliste a lui Ion \Toda
Viteazul. Vezi Coordonate, culturale vrincene, Bucuresti, 1974, p. 9. A vr a m Cri st a ch e, Re [acerca padurilor in volumul Aspecte din economia forestiera a Republicii
Populare Romcine, Bucuresti, 1964, p. 36 afirma a In perioada 1949-1959 s-au executat
brie 1973, p. 5)
www.dacoromanica.ro
DESPRE 1MPADURIRI
147
www.dacoromanica.ro
rioare, fierastraie mirate de puterea apei i Cu unul, doi, maximum trei lucrAtori
statistica din 1863 indica In Muntenia 608 fergstraie cu 885 lucratori
se ajunge in a doua jumatate a secolului al XIX-lea la intreprinderi mari, la fabrici cu multe gatere, mirate de forja aburului, i avind multi
lucatori. Nu avem informatii asupra SocietAii pentru exploatarea pOdurilor
Moldovei pe care o descriere a trii, din 1835, o aratO ca existind la Galati 2,
nu tim ce caracter avea aceast societate, daca dispunea de o instalatie industriara sau era o simplA societate bancar6. Statistica sus mentionat aratO tare
cele 608 ferAstraie i unul actionat cu vapori 3. In 1869 se constata', tot la
Galati, fabrica Schwab et Prawatke", avind dou motoare cu aburi i douzeci de maini. InstalatO In partea de jos a oraului, executa luceri de tim-
www.dacoromanica.ro
149
din Galati i de cea din Cernduti, amintit anterior, mai face una la Nehoi
(judetul Buzdu) dup6 ce achizitioneazd, in conditii de necrezut un leu
copacul 2
dreptul de exploatare a imenselor Oduri ale domeniului Maican,
ce se intindeau futre riul Bisca Rusilii (afluent al Buz'ului) i vechea granit.
O dat dat impulsul prin intreprinderea cea mare din Galati, iau natere
fabrici de cherestea i In alte prti. A doua, in ordine cronologica, in vechiul
regat, este cea din Brezoi, la confluenta Lotrului cu Oltul. In bazinul Lotrului
erau peste 200 000 de hectare pduri, bradul, molidul i fagul fiind esentele
predominante. Prima mentiune documentara' despre un joagr sau ferstru
la Brezoi e din 1819: joag6rul diaconului Soco16. De la 1840 joagdrele se inmultesc i totdeodat aflrn c se aduc prin plutire pe Lotru buteni de la
Voineasa7. In 1873, Carol Novac, ceh de fel, stabilit din 1864 la Brezoi, unde
achizitionase mai intii patru joag'dre i construise alte ase, face o fabric de
cherestea, cu o main cu aburi care actiona dou. juguri", fiecare jug avind
intre 10 i 20 de pinze de ferdstru ; numrul pinzelor care lucrau era in raport
cu cantitatea de cherestea ce trebuia livrat68. Novac era un spirit intreprinztor: in 1868 face mai multe Mrci mari pe care le duce pe Olt pin la Riureni
unde fricara sare de la Ocnele Mari i o transport la Turnu Mgurele, repe-
tind procedeul cu nvrAile" din secolul al XVII-lea. In 1877 10, la luceputul rzboiului pentru independent, la Brezoi s-au construit, lucrindu-se
zi i noapte, pontoanele pe care s-a aezat podul pentru trecerea Dunrii,
la Silitioara 11. Dup moartea lui Novac, in 1881, fabrica sa trece succesiv,
1 Paul Paltilnea, Istoria Galatilor, ms., p. 996 si 1039.
2 Idem, p. 942.
29-30.
p. 103-104.
www.dacoromanica.ro
150
Petre Bardasu
2 Idem, p. 23-24.
5 Idem, p. 37.
6 Idem, p. 37.
7 Idem, P. 47.
8 I. VIAdutiu, Etnografia
VcIii
Bistrila, P. 249.
9 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
FABRICI
151
..,
tratiti
Fig. 26 Tapinari incArcind un vagon
ceva mai lung6 cleat a toporului, terminat6 printr-un cioc ascutit de fier
care se infige In trunchiul sau butucul tnat, spre a-I mina sau roti 3 (Vezi fig. 26).
G h. Z a n e, Industria din Roma' nia in a doua jumeitate a secolului al XIX-lea,
Bucuresti, 1970, p. 147.
2 Em. Ftdcild, Exploatarea regiunii de munte fi de deal in timpul ocupagei germane 1916 1918 ms. 1974.
8 V. Ar vi n t e, Terminologia exploateirii lemnului St a pluteiritului, p. 29-36
(Extras din Studii si cerceteiri Ftiinlifice, VIII, 1957) ; I. VIdduti u, Etnografia romdneascd, p. 300.
www.dacoromanica.ro
152
Totdeodata se introduc i unele expresii noi In legatur cu corhanitul lemnelor i cu trimiterea lor pe jilipuri sau uluce. Astfel stilt: volta pentru sucirea
trunchiului in jurul axei longitudinale ; marina pentru tragerea intr-o parte
a trunchiului de la captul gros la vale, printr-o rotatie ; varda, semnalul celor
din partea superioara a jilipului ctre cei din partea inferioara a lui ca incepe
trimiterea butenilor pe jilip ; garga, semnalul celor din partea inferioar a
jilipului c slut gata sa primeasc buteniii. S-au mai introdus i alte expresii,
de origine germana sau saseasca 2.
In timpul ocupatiei din 1917-1918, germanii au exploatat intens pdurile, taind cit puteau i la Brezoi i la Nehoi i in Prahova ; lucratorii erau recrutati in majoritate dintre prizonierii de razboi rui i italieni. S-a aplicat cu
strict* directiva formulat in august 1917 de care mareplul von Mackensen,
comandantul suprem al trupelor de ocupatie, directiva care suna: Problema
principala a Administratiei militare In Romnia consta in utilizarea economic
maxima a teritoriului administrat in profitul Germaniei"3.
Dupil realizarea statului national unitar, societtile de exploatare fores-
tiera cunosc o noua dezvoltare. In 1920, Lotrul", Oltul", Societatea anonim romn pentru industria forestiera" i alti actionari, inclusiv Petroani" i Banca Romneasca", formeaza Societatea anonima romn pentru
industria de paduri Carpatina", cu un capital de 100 milioane lei4.Cu tot
incendiul care, in 1921, distruge fabrica sa de cherestea din Brezoi pentru
care primete ins 30 de milioane de la societatile de asigurri 5 - treburile
Carpatinei" merg infloritor, cu beneficii mari, care ji permit, pe linga dividendele impartite actionarilor, sa faca, in 1925, i unele investitii sociale i culturale in folosul muncitorilor . In acest ultim an, Carpatina" produce 186 952
de metri cubi cherestea de brad i 12 906 cherestea de fag, dintre care la
Brezoi 104 311 metri cubi ; se exporta 35 809 metri cubi in Bulgaria, Ungaria,
Palestina, Cipru, Grecia, Siria, Egipt, Franta, Anglia i Germania7. In 1926,
capitalul societatii ajunge la 126 075 000 lei, controlul asupra ei exercitindu-se
de catre baronul Groedel din Budapesta, detinatorul majoritlii actiunilor.
1 Idem; M. Sadovean u, Ncazuri ale pdstriivilor fi pdstrdvarilor, in volumul
Istorisiri din Ardeal, Bucuresti, 1972, p. 169-176.
2 V. Arvin t e, op. cit., p. 36-50, passim; I. Viiidutiu, op. cit., p. 300.
3 E m. Racil a, op. cit. E interesant de semnalat c si in timpul ocupatiei austriece
din 1854-1857, s-a luat lemn si anume fAr plat'A, din p'durile m6rastiresti (L. Boicu,
Austria fi Principatele romcine in vremea rdzboiului Crimeii, Bucuresti, 1972, p. 160)..
forestiere.
cit., p. 40-41.
www.dacoromanica.ro
153
Dar din cauza crizei din 1930-1933, productia scade pina la 65 958 metri
cubi, pentru a se ridica apoi, In 1935, la 1.10 417 metri
In 1938, Groedel,
presimtind evenimentele al doilea rzboi mondial si urmrile lui vinde
cilea pe -tara; utiliza aproximativ 15% din totalul muncitorilor, fiind pe locul
al treilea, iar sub raportul investitiilor, pe locul al saptelea.
p. 41.
2 Idem, p. 42.
3 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
154
si mai bine, gospodrie de jaf" (Raubwirtschaft") era rezultai ul dorintei nelimitate de citig
a societtilor forestiere
productia de cherestea nu
era propriu-zis o producde transtie
formare a lemnului, ci
o pseudoproductie indusFig. 27
(Foto
Silvice)
ta Insi a pgdurii de
rsinoase 2.
necesitind un efort fizic redus (vezi fig. 27). In genere, procesul de mecanizare creste la diversele operatii ; se introduc funiculare pentru transportul
bustenilor, de asemenea autocamioane si tractoare. Rezultatul e o productie
Vezi mai sus, p. 119.
2 Vezi, in privinta aceasta, si M. Manoilesc u, Silvicultura f i tehnica, Bucureti, 1922, p. 15.
www.dacoromanica.ro
155
5 Ing. M. Sude r,
Idem, p. 23.
op. cit.,
p. 7.
7 Idem, p. 12. Alte date oficiale (vezi mai sus p. 117) dau cifre de 1 300 000 ha.
8 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
156
Fig. 28
www.dacoromanica.ro
157
cotei anuale de tliere pina' in anul 1974 ciad, in urma ordinului categoric al
conducerii de partid si de stat, pentru prima ara' in ultimul secol, s-a enunrat
ci urmeirit echilibrulintre ce poate da pcidurea si ce se taie. E o hotrire epocal;
de aplicarea ei strict de aci inainte depinde dezvoltarea favorabild a pidurii
romnesti 1.
FABRI-ILE D
prinderile din
IiiRTIE i IVIUCAVA. Nu putem lua in considerare intresecolele XVIXVIII in Transilvania sau cele din secolele
Anglia 9.
2 E. A. Biel z,
www.dacoromanica.ro
158
lartie Letea",
www.dacoromanica.ro
159
I FIBROASE.
1898.
Mai
Intre cele dou razboaie mondiale s-au adaos fabricile de mobil din
Transilvania, Bucovina i Banat ; unele din ele ca, de pilda, Lengyel, produceau mobilg fina. In aceast perioada iau natere i fabricile de placaj
i furnir ; citm astfel fabrica din Gugeti (judetul Rlmnicul Srat, azi Vrancea). Dar dezvoltarea cea mai mare, atit sub raportul mobilei clt i a elementelor constitutive, are loo In vremea noastra In ultimele dou decenii.
S-au Infiintat opt fabrici noi de placaj, cea mai Insemnat fiind aceea din
cadrul Combinatului Industriei Lemnului Blaj, cu o productie anual de
36 000 metri cubi, ceea ce reprezinta de peste cinci ori productia totala de
placaj din 1938 5. In anul 1966 s-au produs 222 000 metri cubi de placaj 6.
In ce privete furnirul, constattim la fel un salt remarcabil: In 1966 productia
e de patru ori mai mare fa-VA de 1959, ajungind la circa 34 de milioane de
metri patrati 7. Esenta cel mai mult intrebuintat e fagul: aproape 50%,
pentru rest se utilizeaza de preferint stejarul, nucul, paltinul, frasinul, cireul ;
2 Paul P &it tne a, Istoria Galatilor, p. 942. Mai Inainte, In 1872 decembrie 19,
societatea Marteaux i Compania" Meuse propunerea sd deschidd o fabricd de chibrituri romne" la Galati, In Vadul Ungurului. Primdria, la Inceputul anului urmAtor, aprobl
propunerea: nu se cunoate Insd urmarea (Paul PAItInea, Istoria Galafilor, p. 850). Pentru
propuneri similare, Ina In 1840 i 1847, vezi G. Z a n e, Industria din Romeinia, p. 164,
nr. 63.
Ing. Mihai Suder, op. cit., p. 60.
3 Ing. N. Ar c a di a n, Industrializarea Romdniei, BucurWi, 1935, p. 131.
In 1870, la Galati, se infiinteazd Prima fabricti romind de mobile i tapiterie" (P a u 1
13 Al tine a, Istoria Galajilor, p. 850). La Bucure0, semnaldm fabrica lui Manu Gama care avea In 1911 peste 300 de lucrdtori i peste 40 de maOni perfectionate ; Incepuse
In 1884 ca un mic atelier cu 5 lucrAtori (G. Z a n e, Industria din Romemia, p. 173).
Ibidem. Una dintre aceste Intreprinderi, aceea a lui Manole Mihdilescu din Galati cu o productie de 1 360 de scaune anual, pind In 1902, ajunge la 28 600 scaune In
1911, clnd tntreprinderea lucra cu 23 de lucrtori i 12 ucenici (P. 13 Alt in e a, op. cit.,
p. 943).
5 Ing. M. Sude r, op. cit., p. 44. Pentru fabricile de placaj, furnir, plAci din particule aglomerate i fibre de lemn, vezi i Ing. S. P ac o vschi i dr. docent D. S b u r-
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
160
iar in 1966 de 222 000 m3, adic" de 1.4,8 ori mai mult ca In 1950 si de 32,5
ori mai mult ca In 1938 1. Productia de furnir : 1 888 000 m2 in 1938, 1 265 000 2
In 1950 si 33 340 000 m2 in 1966, asadar de 17,6 ori mai mult ca In 1938 2
Dou produse care nu existau la noi inainte de al doilea rzboi mondial, si
anume plAcile aglomerate de lemn (= PAL) si plcile fibrolemnoase (= PFL)
utilizind lemnul subtire, deseurile de fag si esentele slabe (salcie, plop), au
cunoscut, de asemenea, o dezvoltare remarcabil. PAL-ul, de la 17 083 de
tone in 1.959, a trecut la 67 093 de tone in 1962 pentru a ajunge la 130 000
tone in 1966, asadar de 7,7 ori mai mult ca in 1959. PFL-ul, care in 1959
nu se producea inc.& reprezint 24 376 tone in 1962 si 144 000 tone in 1966,
adic de circa 6 ori mai mult 3. S-a fcut socoteala c gratie acestor dou
produse s-au putut cruta In 1966 sute de mii de tone de cherestea de rsinoase. In ce priveste mobila propriu-zis s-au 1nfiintat intre 1960 si 1965
unsprezece fabrici de mobila corp, lucrind deci garnituri (dorrnitoare, sufragerii, livingroom-uri cu o productie de 1.0 000-20 000 garnituri anual fiecare
patru fabrici de scaune curbate citm dintre aceste fabrici pe cele din
Bucuresti, Iasi, Cluj, Arad, Focsani, .116(164, Trgu-Mure i Dej
fiecare
din acestea din urm putind produce anual 600 000 de bucli 4. 0 parte
din productia noastr de mobil ajunge, prin export, In peste 30 de tri ;
In ultimul timp s-a trecut i la productia de mobil de art.
ALTE FABRICI. Un progres asemntor constatam si la fabricile de ILO-
4 Idem, p. 52.
www.dacoromanica.ro
161
S-a dezvoltat mult industria de ambalaje din rainoase i fag, dar tenmaterie pretioasa
prin ambalaje de plastic. Notam apoi fabricile de butoaie de fag 0. de stejar 1.
Confectionarea 2 acestora are o foarte veche traditie in tara noastra, tara
de podgoreni 0 de prunari. Pe linga butoaiele de stejar
gorunul de Piteti
e renumit In privinta aceasta 0 de fag, notam i butoaiele i buriile de
dud, special indicate pentru pstrarea tuicii i rachiului. Satul Bozioru din
judetul Buzau se specializase in producerea de burie i buriae de tuica' 3.
Productia de creioane Inregistreaza un salt remarcabil ; intre 1948 i
1966, ea crete de aproape ase ori 4.
O mentiune speciala merita fabricile de ambarcatii i cele de instrumente
muzicale. A existat o foarte veche traditie de confectionare a navelor de
la monoxilele" mentionate pe vremea lui Alexandru cel Mare (335 I.e.n.)
Odd la corabiile i fregatele" construite in antierele navale de la Galati,
Braila i Giurgiu 5. Materia prima era lemnul, i anume stejarul. O data cu
progresul tehnicii, vasele de lemn au fost inlocuite, In cursul secolului al
XIX-lea, prin vase de metal ; s-au pastrat Insa i citeva centre pentru confectionarea brcilor i lotcilor din lemn, la Tulcea In primul rind, la Oltenita,
la Giurgiu. !litre cele dou' rzboaie mondiale s-a infiintat la Reghin, pe
Mure o intreprindere pentru ambarcatii sportive skifuri, caiacuri, canoe
precum i pentru barci universale" (turism, pescuit) ; ea s-a dezvoltat
In ultimele dou decenii; o parte din produsele ei se export. Incepind din
1937, se fabrica' aci i rachete de tenis ; s-a depait cifra de o ma de mii
de bucti 6. Tot la Reghin exist.' 1. fabrica de instrumente muzicale care a
ajuns la o productie de 10 000 de unitati In 1.966 7. E o industrie de caracter
special, cerind lemn de rezonanta 0 de calitate, molid i paltin In primul
rind. Acest lemn e ales de catre cunoscatori din pdure, iarna, pus la uscat
timp indelungat i apoi preluorat. Sintem una din tarile europene care mai
avern asemenea lemne de rezonanta ; crutarea lui e un imperativ al economiei
muzicii romneti.
dina este
este O. se inlocuiasn aceste ambalaje de lemn
1 Idem, p. 60.
3 G h. Z a n e, Industria din Romnia, p. 68.
2 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
162
D. A. Sburla n, Industria le,nnului, In Enciclopedia Rominiei vol. III, Bucureti, 1939, p. 936.
www.dacoromanica.ro
PADUREA IN CARTOGRAFIE
litirlile din secolul al XVIII-lea f i de la inceputul
secolului al XIX-lea, comparate cu cele de azi stnt
de cea mai mare utilitate pentru studiul evolutiei
supraferei forestiere a teirii
O categorie de izvoare utile pentru a ne da sema de padurile de altadat sint heirtile ; ele ne dau indicatii, uneori pretioase, citind chiar numele
padurilor ; nu trebuie insa in multe cazuri s luam ad litteram" aceste indicatii, chiar cind e vorba de haqi reputate, deoarece, adesea, ele sint incomplete, au lacune grave ; alta data, indicatiile sint de-a dreptul greOte.
Una din cele mai vechi harti indicind paduri este aceea de la finele secolului al XIV-lea 1, probabil din vremea cruciatei din 1396: Nicopolul, pe malul
drept al Dunarii, e inftiat ca fiind turcesc, deoarece are un steag cu semiluna, In timp ce Turnul i Giurgiu, pe malul sting, sint cretine, avind steaguri
cu cruce. Harta arata pduri fie sub form de copaci izolati, fie sub forma
de masive, avind marginile Impodobite cu copaci. Ele apar atit in Oltenia,
cit i in Muntenia i, fapt surprinzlor, la nord de Delta Dun'rii. Poate sa
fie o reprezentare a padurii de lunch' ce insotete cursul fluviului o constatara
i in alte portiuni ale malului acestuia poate s fie rasa i o indicatie greOta. Copacii sint de clima feluri: unii mai mari, cu coroana inalta, colorati
gdlbui, i altii mai mici, in forma de tufe, colorati verde (vezi fig. 29 i 30).
Unele informatii asupra pdurilor din Transilvania ne da harta lui Reichersdorf, din 1532, intitulat Chorographia Transylvaniae. Sybenbiirgen 2. Ea
arata o serie de paduri In partea de rasrit a Iarii, intre Olt i Carp4i, apoi
1 Harta a fost publicata de F r. Babinge r, Eine Balkankarte aus dem Ende
des XIV Jahrhunderts, in Zeitschrift fr Balkanologie, Wiesbaden, II (1964), p. 6. Reprodusa In Cdlcitori streiini despre Tifrile romne, I, Bucuresti, 1968, plana intre pagi-
nile 86 si 87 si in Dinu C. Giurescu, Tara Romdneascd En secolele XIVXV, Bucuresti, 1973, plana ultima intre paginile 64 si 65.
2 Un exemplar la Academia R. S. Romania, in Monumenta Cartographica Mol-
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
PADUREA TN CARTOGRAFIE
167
5 Idem, f. 87.
Con-
stantin Cantacuzino, Bucuresti, 1943, 28 p. in 80 (Extras din Rev. Ise. Rom., XIII).
www.dacoromanica.ro
168
Calugdreni.
Urmeazh o serie de hh.rti de la inceputul secolului al XVIII-lea, interesante mai ales pentru pdurile moldovene. Cea dintli e harta lui Guillaume
Delisle, geograf al Academiei regale de tiinte" din Paris, harth intitulat5.
Le Royaume de Hongrie et des Pays qui en dpendoient autrefois", tip6rit,
dui:4 cit se pare, in 1703 3. La nord-vest-vest de Cotnari
despre care harta
face precizarea, in frantuzete loc celebru pentru vinurile care se fac aici"
e reprezentath o pdure ; o alta e la nord de HirlAu faimosul codru
al Hirlului 4. In harta din 1706, a lui Nicolaus Visscher, amintith' mai inainte,
e inftiath o pdure tare Birlad (Barladach") i FhIciu (Falxin") 5. Comparabir, sub raportul importantei, cu harta Stolnicului, dar Mfg sh' dea
Sa fie determinat numele de grosimea copacilor, In speta a stejarilor?
in aceeasi regiune este si splendida padure de stejar de la Cotmeana, pe care stolnicul n-o pomeneste cu acest nume nu cumva e una i aceeasi cu Grosii? padure pe care I onel
4 Aceea.si harta arata o padure fara nume la nord-est de varsarea Argesului; s-ar
putea sa fie padurea Ciornuleasa, reputata prin vInatul ei.
5 Atlasul Dimeincescu, f. 109.
www.dacoromanica.ro
,r-
v-7 tv,-;
rr
.0*
A !4> 4 <NONA.
riTZ
t
itt
**--;
."
4.7ir
I
Aor''
'If I
r 040
Ir
04,
Fig. 29 - flartd de la finele secolului al XIV-lea infiltisind o parte a Peninsulei Balcanice, cu orasele Sofia si Filipopol sub doininatia turceasca si o parte a regiunii carpato-danubiene, cu mentiunea VIallia" adidi Tara Romaneascd. Nidurile slut reprezenlale fie
prin tufe verzui grupate la un loc vezi de pila, coltul din dreapta sus fie prin arbori izo/ati de culoare glbuie. Biblioteca
Nationald din Paris, manuscris latin nr. 7239, f. 113 v
Hart. de la finele secolului al XIV-lea infdtisind partea de esi a Peninsulei Balcanice si a regiunii carpato-danubiene. i aici paduri le
sint reprezentate fie prin tufe verzui grupate, fie prin arbori izolati gdlbui. Biblioteca Nationald din Paris, manuscris latin nr. 7239, f. 140
Fig. 30
PADUREA TN CARTOGRAFIE
169
nume proprii de pduri, este harta lui Dimitrie Cantemir, alcatuit de invtatul domn moldovean in 1.716, ca anex a Descrierii Moldovei", dar
tiprit abia in 1.737 la Amsterdam, de &are fiul su Antioh. Ea ne arat
o pdure intins la est de Prut, in tinutul Flciului, intre riu i hotarul Basarabiei sau Bugeacului: e codrul Tigheciului. O alt pdure luting in %inutul
Lpunei, la nord-vest de Chiindu, i in acela al Orheiului. 0 a treia e la
nord-vest, vest i sud-vest de Hotin, o a patra la sud de Cernuti. Alte
pduri slut inft4iate in inutul Sucevei, la vest i est de Siret, apoi in
tinutul Hirlului, la nord de oraul Hrlu. Intre Iai i Vaslui e notat faimosul codru al Iailor dar nu i se d numele apoi un altul la est de
Birlad. Pdure mare codrii Tazl'ului i Neamtului e insemnat intre
riurile Trotu j Bistrita; o alta intre riurile Moldovei i Suceava 1 Ultima
hart din acest grup este harta din 1716, a lui S. Sanson, geograf al regelui
Frant,ei i privete sud-estul Europei. Ca i harta lui Dimitrie Cantemir,
ea noteaza un complex de pduri ling Nistru, una la sud-vest de Hotin,
alta, mai mic, la est de precedenta i o a treia, cea mai mare, la est de a
doua 2. Despre pgdurile din preajma Hotinului avem tiri i din harta din
1738 privind rzboiul ruso-turc 3. Ea indic6 o pdure tare Hotin i Prut,
coborind pin ceva mai la miazzi de tefneti 4. lar in harta cettii Hotin
din 1739, se vede pdure la sud i la est de oraul Hotin8.
Avem informa0i asupra pdurilor din Banat, intr-o hart a acestuia,
din 1717. Ea ne arat o pdure la sud i sud-vest de Teregova i la vest de
Domanea; o alta, la vest de Slatina, o a treia la sud de Marga, o a patra
intre Tisa i Timi, la vest de Timioara 6.
Harta lui G. Delisle, Carte particulire de la Hongrie, de la Transylvanie ..." Paris, 20 mai 1717, nu ne d. tiri noi fat de harta Stolnicului;
skit i aci inf4iate pdurile de pe cele dota maluri ale Oltului, de la sud de
Ilimnicul-Vilcii pin la nord de Slatina 7. Mai bogat este harta lui Jo. BapIdem, f. 122. In Descriptio Moldaviae", Dimitrie Cantemir afirm c5. numai
4ou6 regiuni In Moldova n-au pAd.uri: Basarabia" In sens istoric adic Bugeacul
pArtile mai Inane" ale tinutului Soroca. Despre cea dintli citim: Basarabia este toatl
o c1mpie, nu are nici un fel de munte i de p6duri... in loc de lemne (locuitorii) folosesc
bAlegar de vite; cu acesta, dupa ce a fost uscat la soare, 1si Inalzesc cocioabele" (Editia
1973, p. 83). Despre cea de a doua: Lipsa de apti si de lemne Impiedica cultivarea
lilor mai Inalte ale acestui tinut, astfel Steil ele formeazd singurul desert, dar nu atit de
mare, care se Intilneste In Moldova si aceastA parte a locului se noteaza ca pustie In hdrtile
geografice mai 1ngrijite " (Idem, p. 79).
2 Idem. f. 112.
a Intitulat5. Theatrum belli", editat5. de Academia de stiinte din Petersburg.
4 Idem, f. 123-124.
Idem, f. 125.
6 Idem, f. 114.
7 Idem, f. 113.
www.dacoromanica.ro
170
In VlIcea, la nord-est de Mldreti. Pe malul estic al Oltului, este o pdure intre mnstirea Ostrov i satul Flminda, o alta la vest de Pite0i,
alte dou la sud i la nord-est de Bascov, In sfir0t una In judelul Dimbovita, la est de Odobeti 1.
Harta austriacului Tobias Conrad Lotter, tipArit la Viena In 1722 2
cunoscut prin faptul c numete iezerul Siutghiol Iezerul lui Ovidiu" 3,
arat o pdure la sud-est de Tighina, apoi intre Prut i hotarul Bugeacului,
la est de Trojan" e codrul Tigheciului dup aceea la est i sud-est
de Hui i la est de Ia0, toate la rsdrit de Prut. E mentionat de asemenea
o pdure la sud-est de Hotin, precum i una la nord-est de 8tefneti, tot
dincolo de Prut. In restul Moldovei, se indic pdure intre Hui i Margozest" la est de Birlad, apoi la sud-est de Ia0, la sud-vest-vest de Suceava,
la vest de Roman 4.
In timpul ocupatiei austriace a Olteniei, s-a alctuit, in 1723, de ctre
cpitanul Heinrich Schwanz o foarte amnunOta hart a acestei pdrli de
tar, cu toate aperile omeneti, drumurile i apele; din nefericire, ea nu
d i pdurile 5.
ca i Moldova dealtfel In
harta din 1729 a fraOlor Gerardum i Leonardum Valk" 7. 0 mare pAdure
la est de Prut, In dreptul Ia0lor i alta la vest de Ia0. Bucuretii slut inconjura0 de pduri la vest, la sud, la est, la nord-est i la nord-vest ; numai la nord nu slut, de0 in realitate erau! Nu e sin gura eroare a hArtii ;
mult mai grav e aceea aratind hotarul sudic a/ Tdrii Rom neti nu pe
Dunre, ci traversind cimpia muntean; ea coincide cu Duarea pe hart
Idem, f. 115.
Vezi Cons t. C. Giuresc u, Lacul lui Opidiu, In Sliptdmina din 22 septemb rie 1972, p. 3-4.
4 Atlasul Dimeincescu, f 116.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
CARTOGRAFIE
171
numai de la vArsarea Ialomitei in aval. Tot pline de psduri sint trile romane
unora din multele sate inirate In aceleai Memorii" 3. lath' mai intii ce
spune el despre amintitele pduri (d'a'm traducerea romfineascd a textului
s4u): Valahia nu duce lips'a' nici de lemn ; muntii stilt acoperiti cu intinse
i frumoase p6duri i o parte din tinutul es aijderea. Trebuie s except6m
www.dacoromanica.ro
172
manastirii are vir de vie ; spre vest de lac i la sud de Ialom4a e notat
ctunul Sticlari. Prin Codrul Vlasiei curge apa cu acelai nume (Wlasziu").
In jurul Bucuretilor, harta austriaca' anta' padure mard grupe de copaci
la est de Colentina, la sud de Otopeni, la est de Pasarea un masiv
mare
i apoi de la Dirvari spre nord-vest pe linga Bolintin resturile
marii paduri in mijlocul creia, sub Mircea cel Batrin, se afla o manstire.
Padure mare e i la sud de Falcoianca, de Prisiceni, de Buda, de Cornet
(padure de corni !) i de Bragadiru. La Bneasa, pe locul pdurii, sint tufe.
Manstirile Cotroceni, Vacareti, Mrcuta sint aratate toate In dar. de Bucureti (plana 72), ca i. Dudetii, Grozavetii, Ciurelul, Herastraul. Nu e
cu putinta a arata aci toate pdurile din harta austriaca, dar subliniez faptul
ca aceast harta este de cea mai mare utilitate pentru un studiu comparativ
al padurilor noastre din 1790-1791 fat de cele de astazi.
Pentru padurile din zona bucureteana In timpul razboiului din 1806
1812 i a ocupatiei ruse, este pretioas harta ridicata de generalul-maior
De Hartingh. Oraul apare inconjurat de pduri din toate partile, i dinspre
vest, i dinspre nord i dinspre est i dinspre sud 1. Spre vest erau codrii
Cotrocenilor, In care i-a gasit scaparea erban Cantacuzino, viitorul domn,
pe cind era urmrit de aceea a zidit mnstirea sa aci apoi codrii Grozdveftilor
unde sint azi caminele studenIeti i uzina electrica i. codrii
Lupeltilor, ca s'a' nu mai amintim de padurea cea mare" de la Bucani i
Bolintin 2 Spre nord-vest era padurea de la Rtioasa, spre nord padurea
faimosul Codru
Bdnesei i padurea Miticdnefti; dupa ele, padurea Vldsiei
, a Tigdneftilor, a Snagooului i a Scroviftei. Spre est la inceputul secolului
al XIX-lea padurea venea pina. la marginea oraplui, la Tei, continIndu-se
cu padurea Brdneftilor, iar spre miazazi, ea incepea la Vacareti i continua
cu marile paduri de la Comana, Branitari, Dadilov, pina spre Dunare.
1 Atlasul Dimiincescu, f. 175.
2 Pentru toate aceste paduri, vezi i mai sus capitolul PAcluri importante mentionate in izvoarele istorice,", p. 64-85.
www.dacoromanica.ro
PADUREA TN CARTOGRAFIE
173
Dar cel mai mare interes pentru studiul pdurilor muntene, moldovene
dobrogene in vremea rzboiului din 1828-1829, terminat prin pacea de
la Adrianopol yi a ocupatiei ruseyti sabsecvente, este harta ridicat de serviciul cartografic al armatei tariste In rstimpul 1828-1832 yi publicat In
1835 1 Pdurile dealtfel ca i ayezrile omeneyti, drumurile, fintinile, miau fost lnsemnate cu grij atit in regiunea muntoas cit yi la deal
nele etc.
yi la yes. Impresioneaz in primul rind bogatul briu de pduri care incinge
tare de la un capt la cel'lalt, de-a lungul Carpatilor. Satele din depresiunile
intracarpatice yi de pe cursul superior al apelor par pierdute in mijlocul codrilor imenyi care le inconjurau din toate prtile. Din acest brlu lat coboar
masive peste regiunea dealurilor, masive care, In unele locuri, se prelungesc
yi peste cimpie ping spre Dunre. In special impresioneaz mrimea pdurilor din Oltenia unde ele coboar pin la sud de Craiova, pe valea Jiului,
ajungind apoi, intr-o fiyie destul de lat (tare 3, 4 yi 8 kilometri) ping aproape
de vrsarea acestui riu, In dreptul satului Oryeni. In Teleorman, justificind
strvechiul nume al acestui judet, harta arat mai intli o pdure mare Intre
Olt yi Cillmtai; ea incepe In dreptul satului AlimAneyti yi tine pin la nordest de satul Vispeyti, pe o distant de circa 25 (douzeci i cinci) de kilometri lungime yi o ltime variind intre maximum 12 (doisprezece) yi minimum 2,4 kilometri. La est de Clmtui, Intre acest riu i Vedea, este apoi
o alt pdure, continuind, putem spune, pe precedenta, spre nord-vest-vest
de Ruyii de Vedea ; ea se intinde in dreptul satelor Vleni, Seaca, Bltati,
Gresea, Bratcovu i Mgureni, pe o distant de aproape 13 (treisprezece)
kilometri lungime i aproape 5 (cinci) kilometri lime (ltimea maxim& 1).
La est de Ruyii de Vedea este inftiyat o a treia pdure care merge din
dreptul satului Beuca pin In dreptul satului Tigniea, pe o distant de 18
(optsprezece) kilometri lungime i aproape 10 (zece) ltime. Ea se continu spre est prin alte pduri pira la riul Teleorman, trecind In unele locuri
yi la est de el. Se continu, de asemenea, spre sud, printr-o pdure de-a
lungul Vezii, pe o lungime de circa 14 (patrusprezece) kilometri yi o ltime
maxilla de peste 2 killornetri. De la aceste pduri care odinioar ajungeau
Ora la Dunre yi de care s-a spimintat poate generalul roman Caius Scribonius Curio, biruitor al dardanilor, vine numele satelor Pdareti, artat In
hart cu 160 de curti sau gospodrii, Pcidureti, cu 5 Ora la 20 de gospodrii
PeidareVi, cu 46 de gospodrii din judetul Teleorman.
Foarte important este i uriaya pdure din mijlocul Munteniei care,
acoperind nordul i vestul judetului Ilfov i sudul judetului Dimbovita, se
continua In Vlayca, formind In acest din urm judet masivele de la Cscioara
Cirtojani Bucyanii de Jos. Harta ne arat, prin dispozitia masivelor
paduroase yi a petecelor de pdure intermediare, c odinioar pdurea trePentru aceast hart, vezi Principatele rornoine.
www.dacoromanica.ro
174
vest
documentele secolelor
anterioare amintesc de codrii
Cotrocenilor, GrozAvetilor i
Lupetilor
cit i dinspre est
continuind prin codrii de la
Dadilov. Aceast
Comana
uria6 pAdure se unea spre sud-
vest cu marile paduri ale Teleormanului, jonctiunea Meindu-se in regiunea Dealu de Jos
Izvorul de Jos
Osgbitii ot Negreni
Adun4i
Cata-
fla
Fig. 31
din 1835 ne aratg pAduri mai mici, adevarate petece", fr6 continuitate
intre ele. Ultimele petece spre est, dinco/o de apa Mostitei, adevArate avanposturi in fata stepei, snt in regiunea Crgsani (TorcAtura)-Lehliu-Sgpunari:
o pgdure la sud-est de CrAsani i trei la sud de Lehliu-Sgpunari (vezi fig. 32).
F r. I. Sul ze r, Geschichte des transalpinischen Daciens, I, Wien, 1781,
p. 112.
In judetul Dimbovita harta din 1835 mentioneazd satul Adunatii ot Pddurea
domneascd" cu 35 de gospoddrii ; calificativul ce se dgi pAdurii aratd cd ea era o posesiune a domniei, ca i Heleteul domnesc", tot in Dimbovita, ca i Moara domneascd"
din Ilfov ( Principatele ronzerne, p. 222).
www.dacoromanica.ro
PADUREA IN CARTOGRAFIE
175
Aprozi
Vasilati.
cit., p. 141.
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
LEGENDA
BRAILA
Macin
Raduri in.Baragan
Harta intocmita de
Ing.Agr. Alex. Burnea
. Ur leas
Faurei
50
10
15
Localitati
osele
20
4
.Pd.Bordeiu Verde
25 Km
4
eci
Q\\
G.Dudesti
)Pd.NiculeVi-Jiana
Cate ferata
. Limit& frontiera
PdBerte.
Bravu
llMihai
Bravu
iur
Constanta
HirvAia
" Cpir..na
Crasani
Pd.Groasa
Pd.Pen
01-loria
Pd. Ghimpat
G. Lehliu
G. CuLra
ete0i
OCemavocla
!erg.
Cal5rai
Sticleanu
Silistra
ltenita
Fig. 32
x.) LGARI
.--.
A,
Harta pdurilor din Brggan, intoemit de ing. agronom Al. Burn e a, 1974
www.dacoromanica.ro
PADUREA TN CARTOGRAFIE
177
muri mici. In marginea de est a pdurii e satul Caraorman, cu 47 de gospodrii sau curti. Pe celelalte patru grinduri ale Deltei i anume pe grindul
Chilia Veche, pe cel de la vest de iezerul Gorgov, pe grindul dintre limanul
Dranov i limanul Belciug i pe cel de la sud de limanul Dranov nu sint
pduri. Important este pdurea din nordul Dobrogei , aa-zisul Codru, care
se compune din douh masive, aproximativ de aceeai mrime, desprtite
prin pIraiele Taita i Lozova i prin drumul care leagil Babadagul cu Mcinul,
trecInd prin Cerna i Greci. Masivul din nord se intinde intre chlunul Freatei (Fricace") la est i satul Greci (140 de gospodrii) la vest, lntre
atunul Alebichioi" (Alibeichioi) la sud-est .1 cdtunul Lttuea la nordvest. La marginile acestui masiv sint In afar de cele amintite statia
de pot5. Telita, satul Parchir, cu 25 de gospodrii, i cnunul Feteti, spre
Dunre, satul Mnstirite zis i Niculilel, cu 80 de gospodrii Intr-un golf
regiuni), precum i ctunul Taita. Piraiele care strbat acest masiv stilt
Fortuna" i Telita.
Masivul dinspre miazAzi vine la vest de oraul Babadag (500 de gospo-
gospodrii, la extremitatea de nord-vest-vest, satul Laella", cu 23 de gospoddrii, la extremitatea de nord-vest, ctunul Ortachioi, satul Velichioi, cu
24 de gospodrii, atunul Douci", satul Gormaclei", cu 48 de gospodrii
satul Camberi", cu 36 de gospodrii, ambele pe valea Lozova. In mijlocui
www.dacoromanica.ro
178
Karl Gol d" 1 Padurile sint reprezentate prin pete neregulate, verzi,
mai mari, pentru padurea batrin, 8i mai mici pentru cea tinar. In primul
plan care cuprinde i satul Pietroasa 8i, sub semnul XXVII, indicatia la
comoar"
e vorba de tezaurul descoperit cu un an mai Inainte, in 1837,
i numit popular Clo8ca cu pui"
www.dacoromanica.ro
FVXDUREA IN CARTQGRAF1E
179
stejar ; Broteni 995 hectare, fag; Vizantea 1 745 hectare, brad. In judetul
Rimnicul Sarat (azi impartit intre Vrancea i Buzau: Bordeti, 796 hectare,
ulm; Borza 481 hectare, stejar i ulm; Sihlele 92 hectare, stejar ; Virtecoi
Col. XVXVI, sectiunea 29-30.
2 Ibdem.
tru imprejurarile alcatuirii hartii din 1864 vezi Cons t. C. Giuresc 11, Viata i opera
lui Cuza Vodd, editia a doua, Bucuresti, 1970, p. 440-441. Harta are 115 foi colorate
(62 x 42 cm) si e prima hart5 de mari proportii si atit de detaliata realizata la noi.
4 Un exemplar la Institutul de cercetari i amenajari silvice", Bucuresti (Pipera).
5 Recte: Bolotesti.
www.dacoromanica.ro
180
144 hectare, stejar. Pe malul sting al Prutului, intre Reni i Cahul: Giurgiulesti 480 hectare, stejar ; Valeni 1. 220 hectare, stejar ; Slobozia 2 700 hectare,
stejar ; Colibasi 2 250 hectare, stejar ; Brinza 600 hectare, stejar. Asadar o
continuare masiva' a codrului Tigheciului pinA aproape de varsarea Prutului.
Slobozia din Ialomita e trecuta cu 747 de hectare, ulm, iar Clarasii Vechi
cu 149 de hectare, salcie. Pretioas este si indicatia referitoare la domeniul
Brailei": Insulele (ostroavele) de pe domeniul Brilei, malul Dunarii si canalul
Dunarii cuprind 10 700 hectare s/alcie/ i pl/op/". In afara de esentele specificate mai sus, mai skit referir i la t/ei/, c/arpen/, m/esteacan/ i am/estecatura.
Fata de aceste date, pozitive, trebuie sA notam ins i citeva deficiente.
In primul rind, harta nu old toate satele. Numai in partea de nord a judetului
Buzau lipsesc satele Nehoi, Nehoias, Gura Teghii si Chiojd, toate cu paduri
intinse.
Sint apoi sate la care nu se indica' suprafata pdurilor. Sint, In sfirsit, sat e
la care se indica suprafata ptidurii, dar nu si esenta sau esentele ei. Astfel Bucova, linga Craiova, are trecut suprafata de 1.99 de hectare, dar nu se specifin
felul padurii. Tot asa Spantovul, in Ilfov, 5 860 hectare, Miera, In Putna,
6 608 hectare, Clipicesti, iar in Putna, 177 de hectare. Cu toate aceste deficiente, harta din 1869 i pastreaza. valoarea, In special pentru studiul evoluiei
de padure, pe sate. Se poate constata astfel c. o sum'
de pduri din regiunea de deal si de ses au scaut considerabil ca suprafata,
iar unele au disparut chiar.
In 1900, Serviciul Silvic al Statului a publicat o harta colorata a ptidurilor, in 38 (treizeci si opt) de planse aratind repartitia pe categorie de proprietari", dupa. cum apartineau statului culoarea roz, stabilimentelor puculoarea portocalie Domeniilor coroanei
culoarea galben
particularilor culoarea verdel. Suprafata totala a padurilor era la acea data
de 2 774 048 de hectare, repartizindu2se astfel: 1) statul: 1 085 033 ha, cele
mai multe paduri fiind in judetul Near* 150 827, ha, apoi in judetul Tulcea:
blice
106 639 ha, iar cele mai putine in judetul Dorohoi: 5 279 ha si In judetal
Roman: 6 269 ha. 2) stabilimentele publice: 125 986 ha, maximum avindu-1
judetul Prahova: 28 846 ha, iar minimum judetul Covurlui: zero ha. 3) Domeniile coroanci: 70 188 ha, maximum fiind in judetul Suceava: 40 459. 4) particulare: 1. 492 841 ha, maximum fiind in judetul Gorj : 180 000 ha, apoi in
judetal Vilcea: 161 000 ha, iar minimum in judetul Constanta: 86 ha. Aceast
hart constituie un excelent reper, impreuna cu harta din 1835 si cu cea din
zilele noastre, spre a ne da seam de evolutia suprafetei pdurilor, de felul
cum s-a micforat aceasta suprafatii.
Un exemplar la Academia R. S. Romania, Cabinetul de harti, sub cota H. 23H
CLXXII 1.
www.dacoromanica.ro
181
Mai putin importatt este harta din 1902, cu titlul Harta pdurilor cu
impartirea teritoriului trii in 10 Regiuni Silvice"; e util frig tabelul inc/us
In care se arat suprafetele in hectare i pe regiuni ale pdurilor statului,
ale particularilor i ale institutiilorl.
fondul forestier de pe intreaga suprafat a statului din acea perioad. Impresioneaz masivitatea pdurilor carpatice i din Muntii Apuseni i putindtatea
lor din Wrganul Ialomilei i Brilei i din jumtatea de rsrit a Moldovei 2.
0 hart special pentru pdurile de odinioar i de azi ale Brgganului,
la scara 1: 300 000, hart reprodus mai jos, a intocmit inginerul Alex andr u Bur n e a in 1974. Ea ne arat pdurile cuprinse intre Dunre, Mostite,
oseaua Urziceni BuzAu, riul Buzilu i RIul Siret: treisprezece de toate i
anume: Groasa, Lehliu, Vrti, Bogdana, Ghimpati, Corntelu, Putineiu
Bazarghideanu i Ciunga II-Are Ialomita, Mostite i Dunre, precum i Chirana,
Jianu i Bordeiul Verde Intre Ialomita i Buzgu (vezi
Ograda, Niculeti
1 0 reproducere, nu prea ciar, in studiul lui D. R. Rusesc u, Cestiunea impdduririlor ..., plana dintre paginile 92 i 93.
2 Harta, executat6 la Kr a f f t *i D rotlef f, Sibiu, e reprodua in Holzproduktion, Holzindustrie und Holzhandel von Rumdnien, Sibiu, 1933, intre p. 36
3 B a w r, Mmoires ..., 1778, p. 141.
37.
www.dacoromanica.ro
din capul locului aduatoare de venit, prin multimea produselor sale, cerute
aa cum i-a aezat regele Bela al IV-lea, le dilruiete pminturile pustii ale
nobililor i ale iobagilor cetii, aa pustii cum au ramas de pe vremea navalirii tatarilor i cum sint lipsite de folosinte i de venituri adica de heleteie
i de padurile ce pot aduce folos (silvis lucrativis"). Sint Insa adauga regele
i pminturi pustii ... care se bucura de folosinte rodnice adic sint bogate
In heleteie i in paduri dese". 1
Daca satele se aprovizionau direct din padure cu lemn de constructie
i de unelte, precum i cu lemn de foc padurile erau intinse i multe iar
oamenii putini In schimb tirgovetdi sau orgenii trebuiau s'a le cumpere,
afar de cazul, bineinteles, in care pe hotarul tirgului era i pdure, ceea ce
nu s-a intimplat intotdeauna. Regulamentul turcesc din secolul al XVI-lea
pentru vama mica a oraului Babadag, adic pentru comertul local, prevede,
Intre altele: Daca vin scinduri cu carul, se ja cite o scIndura de la fiecare car
i daca sosesc copaci pentru case se ia cite un aspru de car"2. Prin copad"
trebuie s lntelegem cheresteaua grea, mare i, In primul rind talpile" de
stejar.
1 Documente C, Veacul XIII, vol. II, p. 219.
vietii economice
din orctfele fi tirgurile Dobrogei sub stiipinirea otomana, In Studii, 26 (1973), p. 42.
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
183
Ins4i curtea domneasci, la inceput aprovizionat atit cu lemn de constructie, cit i cu lemn de foc prin prestaOile in naturd ale tirgovetilor E;i. ale
satelor din ocolul respectiv, incep, de la o vreme, sd cumpere cu bani lemnele
retilor, care podini s fie da stijar bun, lung 32 de palme, lat i gros cite
o palma" i s i le transporte sub forma de plute pe Argeq pin la satul Prisiceni. Pretul va fi de 4 talen i de podind, deci 2 800 talen i sau lei, din care jurntate vor primi acum, la facerea Invoielii, iar restul la predarea In Prisiceni 8.
Comertul intern legat de pdure privete urmtoarele categorii de produse :
3 Idem, p. 51.
4 Idem, p. 69
insemnAri similare in 1695 (Idem, p. 86, 113, si 176) apoi in 1703.
p. 7431.
5 Idem, p. 25. La 30 martie 1694 baia era isprAvitA. Se noteazA si plata mesterilor,
I. Cojocaru, Documente privitoare la economia Tara Romeinefti, vol. I, Bucuresti, 1958, p. 239.
www.dacoromanica.ro
184
cele necuratite, mia 1 taler ; sindrila de brad mare, mia 2 talen i 30 bani; sin-
clrila de a doua mina, mia 1 taler 90 bani; sindrila de stejar, rnia 2 talen;
haracii buni despicati za7 palme 12 cu adusul, mia 5 talen; haracii obli, cu
adusul, mia 2 lei" 8. In ce priveste imprejmuirile, e de remarcat c In anumite
AdicA; de cite trei slinjeni.
2 De calitatea a doua.
3 Dublu clt scindurile de tei.
4 Talpi si mai late si groase decIt cele indicate aci se pot vedea la unele case vechi
de la Muzeul Satului din Bucuresti.
5 V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, V, p. 353.
6 Cred cd aceste nuiele curatite sint totuna cu nuielele boieresti" amintite in alte
izvoare.
7 Adia: de.
V. A. Urechi a, Istoria romcinilor, V, p. 353 si 352
In ce priveste facerea
indrilelor vezi I on Ionesc u, Agricultura romana din judelul Meheding, Bucuresti,
-1868, p. 396-397, unde se arat cum se alege bradul pentru sindril: el trebuie s5. crape
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
185
epoci, unele orae ale noastre au fost prevaute cu imprejmuiri alatuite din
trunchiuri de copaci sau pari gro0. Cronicarul Bonfinius relatind cantpania lui Matia Corvinul in Moldova in 1467 arat ca Baia era inconjurat
cu o imprejmuire de lemn (zid de lemn")1. Iar despre Suceava avem informatia
unui important martor ocular, participant la expeditia turceasa. din 1476:
oraul era inconjurat cu arrturi i pari"2. Cit despre Bucureti, avem dou
mrturii. Prima este a sasului Hier onim Oster may er care ne spune
In cronica sa c Mircea Ciobanul (1545-1554) a fcut ca oraul &Vie ingrdit
cu lemne mari de stejar" (Bukarest mit grossen eychenen Hlzer hat umschrnken lassen"3). Cea de a doua mrtuirie se datorete parizianului
mia 3 talen".
Foarte numeroase sint obiectele casnice i uneltele de lemn. Iat lista
lor din nartul cu data 1793, care le grupeaz sub titlul generic Dogria":
Hirdu de stejar za vedre cinci, 90 bani ; vadra de stejar pentru cratu nisipului, 30 bani ; hirdu de brad, 40 bani; hirdu de stejar za vedre zece, 1. leu ;
cercul mare cu pusul In pivnit la butea cu vin, 4 bani; iar me0erul s cumpere prjina, 3 bani ; cercul de buriu za vedre zece cu pusul, 2 bani ; cofa mare
se arata cite sindrile pot iesi dintr-o bill: 15 pinA la 20" e vorba de sindrile mari ca
de un pod de min5. de groagi i ca de o palmd de lunga"
cite dintr-un brad: 2 pinl
la 4 mii", cum se scot sindrilele din munte: incdrcindu-se cite 200 pre un cal" si cit poate
face un om muncind tot anul: nu... mai mult de 20 000".
Ant onii Bonfini i, Historia Pannonica, Coloniae, 1690, p. 397, col. 1:
ligneam urbem, vimineo muro circum septam".
Donaldo de Lezze, Historia turchesca (1300-1514), ed. I. Ursu, Bucuresti, 1909, p. 91: Era .... Suzava con fossi et palanche circondata".
a Editia J. Kemen y, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbargens, vol. I,
Klausenburg, 1839, p. 31.
4 Ceitatori strdini despre rile romne, vol. I, Bucuresti, 1970, p. 426.
www.dacoromanica.ro
186
Larr
'
,;
Fig. 33 - M-ter cdrutar fixind spitele unei roti. In spatele lui, doi butuci i douti roti
ne0nuite
51
Amenajart Silvice)
de brad, 12 bani ; cofa mai mic, 6 bani; lopata 47 bani/sic !/ ; albia sau cApesterea mare, 30 bani ; copaia de mijloc, 15 bani ; iar copaia mai mic, 9 bani ;
lingurile de lemn, testeaua2, 12 bani; testeaua funii tei topit, 15 bani ; testeaua
f unii tei netopit, 12 bani ; trunchiul de tei uscat pentru lucru, In creast de
o palm, stinjenul 4 bani ; carul nou i mare, cu roatele i Cu dricurile strimbe,
de treaba cimpeanului, fr de fier, 12 talen; iar carul sirbesc Cu dricurile
drepte, 7 talen; iar calruta nou fard de fier, 5 talen; roatele de car mare,
ptirechea, 2 talen i 60 bani ; roatele de crut, prechea 1 taler, 60 bani"3
(vezi i fig. 33). Din tariful varnal muritean cu data 1 ianuarie 1792 aflm
Cred a e o eroare, date fiind preturile pentru albia mare, copaia de mijloc i cea
2 Testeaua, in cazul lingurilor de lemn, cuprinde zece bucati ; In cazul hirtiei, 24
de fol.
a V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, V, p. 352 1 354. Nartul din 1791 noiembrie
18 (1dem, p. 331-332) cuprinde mai putine articole. In 1843 se exportau prin Focani
din Moldova in Muntenia fabricaturi de lemne" in valoare de peste 3 000 de galbeni
anume cofe, cercuri, osii, sAnii, care, cArute, roate, fuse, furci, linguri, cozi de topor,
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU I ENIN
Fig. 31
Vaso de lemn
187
Muzeu 1 Satulu
www.dacoromanica.ro
188
bintele sau putinicile era obinuit proverbul: cind e bring nu-i brbint"
putineiele de bAtut laptele pentru a obtine untul, butoaiele, antalele adic
butoaiele lunguiete, buriele i buriaele, ciururile, uleiele sau stupii de albine.
Acetia din urm se rceau dintr-un fragment de trunchi de copac de obicei de tei care se scobea aa incit s se obtin un cilindru cu peretii destul
3 Ab una cista sau scrinio majori Transilvanico colorato", a mediocri", a minori" (Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austriaci), vol. II,
Bucureti, 1944, p. 521.
4 V. A. Ur echi a, Istoria romdnilor, IV., p. 235 Tariful vamal din 1 ianuarie 1792 adauga: coade de biciu", cfntarul platind o taxa de 16 bani.
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
189
trile de nvod", luntrile de pod" si luntrile cele mai mici"5 pentru care taxa
este de 120 de bani, respectiv 60 si 40 de bani, In sfirsit morile de lemn care
duc pe ap la Dunre".
Un articol cutat erau ploftile, mai mari sau mai mici, intrebuintate la
drum, la nuati, de anul nou si In general la srbtori. Inch' In 1596, italianul
Botero, referindu-se la comertul romnesc, citeaz, intre altele plostile de
rdcin de tei, pretuite pentru frumusetea vinelor"7.
In afar de care
i am artat varietatea lor , se fceau, in trile
i
noastre,
treisuri sau cucii i carete. In condica vistieriei lui BrIncoveanu,
sub data 1697 mai 1, gsim Insemnarea: 414 1/2 talen i s-au dat pentru chieltuiala cuciei Vezirului; 1 076 talen i 55 bani s-au dat la 5 cucii ce s-au fAcut
chehaialii i tefterdariului i reizului i lui Silistra Pasa si alta mai proast
unui efendi"1. Asadar, cucia vizirului coasta dublu eft una obisnuitd. Documentele mentioneaz caretasi la Bucuresti i laIasi2. Dar Transilvania era cea
care se specializase in trsuri i leagne" de calitate i chiar in care de acest
fel. Basarab cel Thar, domnul Trii Romanesti (1477-1481) roag pe Orgarii Brasovului s-i cumpere doua leagne: s-mi cumprati dou leagne
le scrie voievodul dar s fie mari i frumoase"3.
Aceeasi rugAminte din partea lui Vlad Clugrul, la 20 noiembrie 1482:
Tocmiti-mi un leagn bun i ce-i va fi pretul s-mi dati de -tire". Iar Radu
cel Mare se adreseaz6 brasovenilor, pe la 1504 (sau 1.507), artind c a trimis
pe omul su A/exi ca s-i &eased dou care, dar s fie mari i ferecate i cu
cosuri i cu toate ale lor i s fie noi i bune, cum stiti domnia voastr c sint
5 Idem, IV, 236 Luntrile de n5sod erau luntre mari In care IncApeau totl ravodarii unui navod, plus acest nilvod; luntrile de pod erau cele Intrebuintate la podurile pe vase; luntrile mici, erau cele cu care pescuiau unul sau doi pescan.
6 Idem, IV, p. 237. Mori ancorate In fluviu si ale cAror roti erau miscate de curentul fluviului. Se vedeau luck pa la al doilea r52boi mondial, In dreptul Turtuaii, pe
malul drept si din jos de acest oras; de asemenea In Nistru, In dreptul cettii Hotinului.
7 CcIlatori straini despre lrile roinclne, vol. IV, Bucuresti, 1972, p. 575. Plosti frumoase se fceau si In Slovenia, In tirgusorul Ribnica; ele erau vIndute In toata
pia DunArii i Tisei (Pierre Deffontaines, L'homme et la fora, Paris, 1933, p. 96).
I .Revista istoricii a Arhivelor Romtiniei, p. 307 Pe ling cucii pentru meghistanii turci, fAceam i arute" pentru hanul tatArAsc i ajutoarele lui. Dovadd urmAtoarea
insemnare a condicei vistieriei lui BrIncoveanu, sub anul 1694: 471 1/2 talen i s-au dat
la cheltuiala a trei arute, Ins a hanului talen i 196 ... si a lui Calga sultan talen i 159
si la altd cgrup ce s-au mai facut talen i 116" (Ed. cit., p. 56). 0 altA Insemnare, In
aceeasi condia mai departe: 199 1/2 talen i s-au dat cheltuiala carutii tefterdariului"
adicA ministrului de final* turc (Idem, p. 74).
2 Pentru Bucuresti, vezi Cons t. C. Giuresc u, Istoria Bucureftilor, p. 280,
Cu izvoarele respective.
www.dacoromanica.ro
190
7 HurmuzakiIorga, Documentele,
XV, 1,
p. 617.
1 Cioacla e un car mic, ceva mai mult decit jumdtatea unui car obipuit cu doi boj.
In 1811-1812, sub ocupatia rusk fiind nespusa i nepovestitd scumpete", carul de lemne
ajunsese 5 i 6 lei, ear la Bucureti 10 lei caru" (D ionisie Ecclesiarhu I, Cronograful Terei Ronteinesti, R. Vilcea, 1934, p. 184).
2 Notice sur la .Rownanie, 1867, p. 149.
3 V. A. Ur echi a, Istoria ronuinilor, V. p. 353-354. Pentru rAddcinile intrebuintate ca lemn de foc, vezi observatia consulului austriac Raicevich, reprodusd i de
cdlAtorul Lejeune: Romnii au obiceiu s zmulgd i sa usuce raclacinile arborilor pe care
le 1ntrebuinteazd foarte bine ca lemn de foc; acest lemn arde mai mult timp i produce un foc mai iute decit trunchiul copacului" (L ejeun e, Voyage... Paris, 1822, p. 21).
4 Notice sur la Roumanie, Paris, 1867, p. 78.
5 Emil Po p, PcIdurile fi destinul nostru national, Sibiu, 1943, p. 21.
www.dacoromanica.ro
COMEECTUL CU LEMN
191
legaturd cu pddurea, aduse in tirguri spre vInzare erau fructele ei, apoi iasca,
rdina, gogoi/e de ristic i potaul. Fragii, smeura, murele, afinele, coacdzele
et la fort,
p. 107).
www.dacoromanica.ro
192
la aer rece, numai timp de o oil, se va toi sau cind, fiind dizolvat In ap,
un ou sau o bucat din cel mai bun lemn de merior push' In acea ap, va
pluti. Ceea ce se numete cenua bogat." (rich ashe") este flcut numai
din cenu: de barest care, fiind ars In cuptoare mari, cade printr-o gratie
de fier, ca plumbul topit, 0 e scoas6 cu anumite lingouri, dar acest soi e mult
inferior celuilalt" 2. Din descrierea lui Bargrave rezult c prin arderea, in
condildi speciale, a lemnelor de stejar 0 de alt esenV, se ol4ineau dou produse: potasa caustia, sau cum Ii spuneau moldovenii, potasul i aa-zisa cenu bogat.'" mult inferioar primei.
In afar de centrul de productie de ling5. Dracani, mai era un al doilea,
In tinutul Dorohoiului, la Zamostea, exploatat tot de un scotian, dar In asocia-Ve cu doi greci. Voievodul din acest timp al Moldovei, Gheorghe stefan,
era cointeresat la aceast exploatare, investind suma lnsemnat. de 20 000
de talen i 3. Dar producerea de pota era deosebit de rentabil: caltorul francez
Descrierea de eAlatorie a lui Bargrave a fost editatd, in ce privete Dobrogea i Moldova, de Franz Babinge r, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans
les Pays Roumains du temps de Basile Lupu (1652), in Mem. Seq. Inst. Acad. Rom.,
s. 3, t. XVII (1935-1936) p. 141-189.
2 Idem, p. 172-173. Stinjenul englez era egal cu doi yarzi, deci cu 1,83 m.
8 M. Berza, in Istoria Rometniei III, p. 51; cf. D. Todericiu, Istoria f tiinejf i tehnicii romcin,efti in Contemporanul din 5 noiembrie 1965. Alte dou6 centre au fost
www.dacoromanica.ro
COMERTUL CU LEMN
193
pontul 8 se refera si la facerea potajului sau fierturile de cenuse" (Ortndueala de pddure pentru Bucovina... 1786, reeditatd de G. T. Kirileanu, Bucuresti, 1908, p. 38-39).
Pentru comertul fAcut de scotieni cu potasul moldovenesc un Patrick Simson se judecd. sub Stefdnitti Lupu (1659-1661) cu doi asociati greci, Vervari i Pepano, dar pierde
si e condamnat la 15 000 florini despdgubire vezi si E. D. Tapp e, Patrik Simson,
A seottish Merchant in (he Moldavian Potash Trade, in The Slavonic and East European
Review, XXX (1952), nr. 75, p. 494-513.
V. Mihordea, O descriere a Moldovei Enainte de Cantemir in Revista "storied,
In 1799 septembrie, sultanul Selim al III-lea scrie lui Constantin Ipsilanti, voievodul Moldovei sd interzia tdierea arborilor din pddurile Moldovei pentru obtinerea de cenusd". O seam
de negustori au fAcut instalatii i ard copaci uriai, exportind cenusa in special in Polonia,
apoi la Viena. Daca se continud asa, atit imperiul, eft si Moldova insgsi risa s rdmind
fArd cherestea (Cat. doc. tureqti, II, p. 400, nr. 1413).
4 Documente B, veacul XVI, vol. IV, p. 498-499.
La Cenuserie" in Muscel (Toponimia romcineaseci, p. 419).
5 Op. cit., p. 104 si 222
6 Ibidern, p. 104. Tot in judetul BrAila topicul Cenusarul ( Toponimia romdneased,
p. 419).
www.dacoromanica.ro
194
de potar se mai obtinea din copaci, dar nu prin ardere total, ci prin
distiliare In cuptor, un lichid uleios numit catrand care servea la clrdtuirea
vaselor i la ungerea osiilor. Lemnul intrebuintat era un soi de pin anume
pinul negru; Procedeul a fost motenit din epoca daco-roman; naturalistul
Pliniu 11 descrie. Tot latin este i termenul catran. Dimitrie Cantemir cunotea acest unguent de origine vegetal. In Descriptio Moldaviae, amintind
romdnesc, p. 262: pacurd extrasa in vechime din coajd de copac inainte de a se exploata
titeiul" e greita, deoarece, pe de o parte catrana s-a produs simultan Cu exploatarea
titeiului, pe de alta parte catrana nu poate fi definita drept pacurd i nu se scoate numai
din coaja copacului.
Bucureti, 1946.
www.dacoromanica.ro
MESTESUGURI AI LEMNULUI
195
Astfel In vechiul tinut al Putnei, azi Vrancea, erau satele Sccifari i indrilari care lucrau scafe i indril. Alturi, in Rimnicul Srat gsim satul
indrila. Tot In Rimnicul Srat erau cloud sate Blidari unul din ele purtind i un al doilea nume, semnificativ, Curdtural, unde se fceau blide. Un
alt sat Blidari era in judetul Arge; e trecut In harta statistic6 din 1835
3 Pentru toate vezi Ghidul drumurilor din Ronzdnia... Pl. 36, 3a, pl. 28, 1 c; pl. 34,
b.
c.
www.dacoromanica.ro
195
i unul din Banat7. Despre carbunarii din Transilvania avem tiri vechi.
In 1291, inainte de 10 iulie, regele Ungariei intrete oaspetilor austriaci
adica fierarii, minerii, carbunarii i lucratorii" adui din Eisenwurzel i
aezati in Rimetea, linga riul Arie, toate drepturile lor vechi; intre altele,
dreptul de a se folosi de paduri, de ape i de pauni pentru caii lor de povar,
pind la o departare de o mild spre apus5. Intre padurenii din comitatul Hunedoara erau i crbunari care produceau cantitati mari de carbune de lemn,
necesare la reducerea minereului de fier ; ne-o spun socotelile anilor 1517 i
1530 care arata de pilda, c'd in 1517 pentru obtinerea a 13 maji de fier era
nevoie de 116 couri de carbune9. Orinduiala pentru padurile Bucovinei,
din 1786, prevede, la pontul" 8, sd aibd grijd cdrbunarii ca stolurileu) carbunriei cum sintu aprinse s nu le deschiza. vintul i sa imprdtie, luindu-le
cu pail, din care sa scornescu focuri" 11. Si in Dobrogea se faceau carbuni
de lemn; de aceea gsim in partile Macinului topicul Carbunarian. In Banat,
locul carbunilor de lemn, la siderurgiile intemeiate de austriaci, este luat de
3 Idem, p. 184.
www.dacoromanica.ro
ME$TE$UGAR1 AI LEMNULUI
197
3 Toponimia, p. 225.
5 Idem, pl. 36, 3 b; pl. 30, 3 b; pl. 35, 4 a Satul din BuzAu avea in 18351, patruzeci si doua de gospod6rii (C o n s t. C. Giur es c u. Principatele romdne, p. 218).
6 Idem, pl. 35, 4 a.
7 * t. Pascu, op.
cit., p. 187.
8 Const. C. Giurescu, .,Stiri despre populatia romdneascd a Dobrogei..., Bucuresti, 1966, p. 40.
www.dacoromanica.ro
198
Lopdtari 1, din judetul Buzau e satul celor care faceau lopei, caci pentru indeletnicirea cealalta de vislai, se recrutau oameni din satele apropiate de Dunare,
Rotar, sate in Prahova i in Vaslui14, apoi sub forma Roteiria, dou sate in
1 Idem, pl. 30, 3 b.
2 Toponimia, p. 226.
3 Idem, pl 228.
4 Ghidul drumurilor, pl. 36, 2 a.
5 Vezi mai sus, p. 189.
Ghidul drumurilor, pl. 35, 2 c.
t. P as c u, Meftefugarii, p. 183.
Ibidem.
11 Idem, p. 239-240.
p. 331.
12 I. Bogdan, Documente Brafo9,
13 ldem, p. 357-358.
Idem, pl. 23, 2 a *i pl. 30, 2 c Ce! din Prahova, mai inainte in Sticuieni,
avea 24 de gospodrii in 1835 (C o n s t. C. Giurescu Principatele romeine, p. 271).
In Condica liuzilor din 1803 gsim trecut, in -Omani Iai1or, satul Costuleni-Botari,
ai Mitropoliei", o mqie Rotar, pe la 1697, in partea locului (P r. C. Bobulesc u, Satul
i biserica din Costuleni, judelul Iaci In Rev. Ist., II (1916), p. 9-10).
www.dacoromanica.ro
MESTE$UGARI AI LEMNULUI
199
fie in legnur cu prjinile sau stinghiile, fie in legnur cu o min, o exploatare miniern cazul credem, al aezrilor din Hunedoara. Scortari slut dou
sate: unul cu 77 de gospodrii, ardtat in 1835 in Rimnicul Snat8 i altul, cu
40 de gospodnii, In judetul Brila6. Locuitorii lor se indeletniceau cu lucrul
scoartei copacilor, in special a teilor. Strungarii slut foarte vechi, ca i butnarii i rotarii. li gsim amintitd intr-un act din circa 1169 privind o mnstire
care avea posesiuni i In Transilvania. I se intresc acestei rdnstiri,intre
altele, cloud case de pivari, patru de moran, cinci case de strungari ca sa
fac vase, zvoare la porti i once alte lucrri de strungnie pe care le-ar
porunci abatele" precum i trei case de pdurari" 1. ;S'oimarii eran cei ce prindeau oimii care urmau sd fie dresati apoi pentru Annoare Gsim In harta
statistic din 1835, un sat .5'oimarii, cu 102 gospodnii, In judetul S'cuieni 12
i un sat Soimeregi, cu nume derivat i cu 34 de gospodrii In tinutul Suceava
Teslarii, cei ce lucreaz6 cu tesla, slut trecuti ca o categorie separat, in Galati,
in anii 1863-1864 i grit cei mai bine piniti: 16-17 lei zilnic, in comparatie
cu dogarii: 10-15 lei, cu pietrarii : 14-15 lei i cu fierarii : 12-17 lei 14 Timplari e un mic sat in Arge; num elearat limpede meseria locuitorilor. Eran
numeroi i vechi pe intreaga falA a prnintului romnesc. Formeazd bresle
nu numai in crap, dar i In o surn de tirguri mici din Transilvania, ca Biertan,
Cisndie i Atel 15. In 1857 eran in numn de 971 in Transilvania, In acest numr,
1 Idem, pl. 23, 2 a, i pl. 15, 3 b.
2 Idem, p. 30, 2 b.
3 Idem, pl. 36, 1 a i pl. 11, 1 b.
4 Idem, pl. 37, 1 c; pl. 36, 3 a 0 4 b; pl. 35, 3 a 0 pl. 40, 4 a.
Idem, p. 33, 4 a.
6 Cons t. C. Giuresc u, Principatele romdne, p. 249. Avea 77 de gospoddrii
In 1835.
7 Ghidul drumurilor, pl. 37, 2 a; pl. 28, 4 c; pl. 19, 3 b i pl. 27, 2 a.
8 Const. C. Giurescu, Principatele romcine, p. 263.
www.dacoromanica.ro
200
butnarii din Maratai, linga Piatra Neamt, azi cartier al oraplui, vind cu
43 de lei batuti" manastirii Bisericani un loo al lor chid au trimis Dabijea
Vod...sa facem oameni de oaste"9. Nici numele Hraului, nici acela al Mra.
tailor nu ne ingaduiau sa banuim ca. In ambele sate era cite un grup de butnari.
La 10 martie 1687, cinci gospodari din Cimpuri (judetul Putna, astazi Vrancea)
4 Cons t. C. Giuresc u, Principatele romdne, p. 261 0i 290; avea 58 de gospodgrii In 1835 0 123 In 1853.
5 Cei din Ia$i s-ar putea Insa sa fie In legAtura Cu via din regiune, deoarece bucium se spune In Moldova 0 butucului de yip. Vezi i Dictionarul Enciclopedic Cartea
Roma'neascd sub voce.
Ghidul drumurilor, pl. 12, 2 a; pl. 22, 3 b; pl. 29, 2 a; pl. 27, 4 a; pl. 5, 1 C.
cit., p. LXXX.
8 D. Pr oda n, Urbariile Tdrii Frigiirafului, vol. I, Bucureti, 1970, p. 47.
Arhiva Istoricd a Romiiniei, I, 1 , p. 79-80.
www.dacoromanica.ro
MESTESUGARI AI LEMNULUI
201
p. 212.
3
51.
Satele de pe
moiile manastirii Slatina anume Malini, Bogdanesti, Gainesti, Draceni, Boroaia, Poiana Prisacii etc. fac i duc la tirg de vInzare cherestea: tlpi, grinzi, cdpriori, costoroabe, leaturi, dulapi, scInduri i dranita (G h. Plato n, Domeniul feudal, p. 15). Pentru
varietatea mestesugarilor dintr-un judet, facem sa urmeze indicatiile catagrafiei din
1773-4 referitoare la judetul Arges: 2 carbunari, 1 cursar care face curse mari de
prins vInatul si curse mici pentru soareci i obolani 5 dogari, 2 leganari care fac
leagane" asadar carute bine suspendate 1 luntrar, 2 ploscari, 6 podan, 7 rotar
(I. I onase u, Despre judetele Olt f i Argeq..., p. 7). Pentru sate de mestesugari In a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, vezi G h. Z a n e, Industria din Romdnia In a doua jumigtate a secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1970, p. 66-70.
Th. Frincu si G. Candrea, op. cit., p. 51.
Revista Pildurilor, I (1886), p. 159
Se mai vindeau tot la Buzau, atunci, doniti de BIsca", cu 80 de lei suta, fedelese de AdInca" sat In DImbovita cu 150
de lei suta i albii de BIsca" cu 5-50 lei suta (Ibidem).
4
www.dacoromanica.ro
202
adica de plop
scutete de dri i slujbe satul Luciianii din judetul DImbovita, numai sa fie
de lucrul i de treaba Curtii domnii mele, sa lucreze la ce va trebui aicea la
scaun In Bucureti, tot lucrul de lemnu, caci grit meteri domneti i slnt scoi
i de la catastih de in vistierie, de nu sint in numar cu teara la djdi" 4. lar
la 6 februarie 1630, acelai voievod scutise de d'ari satul Dobruetii ai mans-
dinte de tinut. Cei mai multi, 136, grit In Botoani, urmati de Bacau cu
107 dar fara meterii evrei de Galati, cu 93 dar iarai fail meterii
1 Georgeta Penelea, Les foires de la Valachie pendant la priode 1774
Interesantd, In acelasi rdspuns si clasificarea pddurilor
de brad, de fag, de paltin si alte felurimi mai proaste",
care Insd nu corespunde unui criteriu just, deoarece frasinul, ulmul si carpenul nu pot fi
socotiti ca esente inferioare.
2 Ed. cit. p. 87, Balgi-basa era dregAtorul turc Insdrcinat cu strIngerea mierii.
1848, Bucuresti, 1973, p. 177
3 ldem, p. 104.
www.dacoromanica.ro
ME$TE5UGARI AI LEMNULUI
203
Se tie ca' existau In tdrile rom "ane drumuri ale srii" pe care coborau
carele cu sare de la ocne la DunAre, la punctele principale de pescuit, cum
era, de pild, Slonul, pe malul b1ii Greaca. Dou6 din aceste drumuri ale
sarii treceau pe la marginile Bucuretilor 4. Exista apoi un drum al petelui",
pe care urcau carele cu pete grat sau proaspd't de la Dungre spre Bucureti g, precum i un drum al untului" In prtile Teleormanului i un drum
al mdlaiului" in Dolj. Tot aa au existat i drumuri ale lemnelor". Unul
e constatat documentar in regiunea de es a judetului Romanati ; un document
din 1570 noiembrie 7, intArind mnstirii Bistrita mina in satul Vgdastra,
d'a" ca element al hotarnicii pin la teiu... i. pin in drumul lemnelor" 6.
Celtilalt este In partea de sud-est a judetului Ilfov la hotarul satului Descopereti spre Corntel. IntArind mn'Astirii C5talui ocina ei In jurul mnstirii i
satul Descopereti, Mihnea voevod, prin actul din 1579, decembrie 12, precizeaz punctele de reper ale hotarnicii astfel: pe balt la Solduul cu stuful i
peste cimp la pupil lui Jilezea i pe drumul lemnelor In drumul Bucuretilor" 7.
Amintim, de asemenea, de drumul pAdurii" In judetul Tulcea, care unea,
la Inceputul secolului nostru, comunele Congaz i Agighiolg. Plutaii, cind
2 E. A. Biel z,
a Moldovei
1848-1864,
op. cit., p. 286-287.
p. 184.
www.dacoromanica.ro
204
18 e trecut ca punct de reper in hotarnica satului Bldlui drumul Stejariului"2, iar intr-un altul 1703, noiembrie 3, privind hotarnica unei prti
din Mihdeti (OH) gsim Calea Nucetului, In jos p drumul OO... drumul
Nucetului" 3.
si 591.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
205
clt de putin pret avea In 1884 o padure greu accesibila din bazinul mediu
al Lotrului. 3) Colonelul Maican vinde, cam in aceeasi vreme cu mosnenii
din Salistea, societlii forestiere Goetz padurea de pe intinsul su domeniu
de la Bisca Rusilii, in preajma Penteleului, cu pretul de un leu copacul3. Ce
derizoriu era pretul, rezulta din imprejurarea ca un singur brad voinic putea
s'a dea mai multi metri cubi de cherestea, iar un singur fag slodun mai multi
steri de lemn de lucru si de foc. Pe de alta parte lusa, trebuie avut in vedere
faptul c fara mijloace de comunicatie societatea Goetz a fcut nu numai
calea ferata forestier, mergind pina la vechea granit, dar si, impreuna
cu judetul, calea ferat cu ecartament normal Nehoiu, (unde era fabrica de
cherestea, cu gaterele ei) Buzau pdurea putea s randna neatinsa,
neexploatata, inca multi ani, pina dupa moartea lui Maican.
Incepind cu secolul al XVI-lea avem date"mai precise, dar care inca nu
ne permit a stabili proturile pe unitati. O socoteal transilvaneana din 1517
suta de araci, mia de nuiele sau funja de tei nu rezulta din aceste date. In
1518, doua insemnari privind palatul de la Hunedoara: Sindril' pentru acoperirea palatului, I florin ; dulgherului pentru acoperirea acoperisurilor, 2
florini" 5. Dar, iarsi, nu putem sti en costa mia de sindrile ; ceea ce se poate
stabili e ca manopera i atunci, ca si mai Urziu, reprezenta mai mult decit
materialul; aci, in speVa, de dou. ori.
Insemnri contemporane ne arata ca In zona cettii de la Bran, o scindura costa 1 aspru la 1560, 4 dinari la 1580 si 10 dinari la 16006. Pentru 400
de sindile se plateau 12 aspri in 1504; pentru 3 000 de sindile In 1507, un florin
si 40 de dinari, iar pentru 2 000 in 1522, un florin si 12 dinari; pentru 5 700,
1 Arhivele Statului Bucuresti, Schitul Scinteia, pachetul 1, documentul 2.
2 Corneliu Tamas, Petre Bardasu, Sergiu Purece, Indrumdtor in Arhivele Statului Tudetul Vilcea, Bucuresti, 1972, p. 55.
3 Const.C.Giurescu, Contributii la istoria stiinfei ci tehnicii romcinefti, p. 153.
4 Iosif Patachi, op. cit., p. LXXVIII.
5 Idem p. CX.
6 D. Pr oda n, Iobligia in Transilvania, II, Bucuresti, 1968, p. 671.
www.dacoromanica.ro
206
de un florin'.
Incep, acum, In prima jumtate a secblului al XVI-lea stirile cu privire
la lemnria exportat sau furnizatd imperiului otoman. Dintr-un registru
vamal turcesc, cu data 15 aprilie 1520, aflm ce taxe se plteau la Giurgiu,
In raja: Dac se aduc si se vind cu carul scinduri de brad, eminul ja de car
cite 4 akce 2. lar Efliak3 ja de la fiecare sut cite 3 akce badj" 4. Asadar se
aducea cherestea de brad, de la munte ; din alte insemnri ale registrului
aflm c4 se mai aduceau si busteni, si lemne de foc pentru constructia cldirilor obstesti si pentru nevoile populatiei locale 5. Dar nici de data aceasta nu se
indica' preturi precise. Avem stiri interesante pentru exportul de lemn dobrogean spre Istanbul si pentru comequl cu lemn din Babadag. Regulamentele
5 Acesti copaci pentru case" trebuie intelesi ca tlpi mari si groase pentru temelia
caselor.
cit., p. 42.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
207
la gura Niprului.
Stirile se inmultesc in secolul al XVII-lea i ne dau i informatii precise
asupra costului lemnriei. O astfel de informatie gsim in condica vistieriei
lui Constantin Brincoveanu in care, sub data 1694, martie 28, citim urmtoarele:
5 250 de talen i s-au dat la voivoda 2 ot Giurgiov de s-au pltit 3 000 de scinduri mari i 4 000 de crivaci i 2 000 de scinduri ce se zic duimea i 200 cupe-
brie 24: 330 talen i i jumtate i 33 de bani s-au trimis la Sterie eapitanul
s faca' 1 900 de opacini, opacina Po bani 20" 4. De vreme ce l'isla, lucrat gata,
costa numai 20 de bani i tinind seam de faptul ch* i in acest caz, manopera reprezenta de dou'a ori mai mult decit materialul, rezult c lemnul
unei visle, cu transport cu tot, valora 6 bani i o treime, deci lemnul singur
2-3 bani maximum 5.
Inmultindu-se populatia, crescind numrul tirgurilor, mrindu-se exportul, adogindu-se apoi faptul c, dup tratatul de la Kuciuk-Kainargi, comertul e din ce in ce mai precis reglementat i se iau primele msuri de crutare.
a unor pduri, valoarea lemnului incepe s creasc, dar inc intr-o m'asura'
foarte mie. Narturile i tarifele vamale din a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea ne dau o seam de indicatii in privinta preturilor. Am reprodus
mai inainte citeva din aceste indicatii ; adogm acum altele. Mai intii ins
reproducem sinetul adresat de Poart, la 9 ianuarie 1784, ambasadorului rus,
In care se specifie, lntre altele, orice procurare de cherestea se va face pl1Mihai Gubogl u, Catalogul documentelor turcefti, II, Bucure*ti, 1945, p. 27
28, nr. 74.
2 Voivoda ot Giurgiov" era unul din titlurile care se dddeau guvernatorului turc
al cettii i raielii Giurgiului.
3 Revista istorica a Arhivelor Romeiniei, Bucure0, 1873, p. 13.
4 Idem, p. 270.
5 Vislele se fAceau de obicei din lemn mai uor, de luncg, in nici un caz din stejar
sau corn.
www.dacoromanica.ro
208
Un car nou, mare, cu roate, insg fgrg fier, de treaba cimpeanului", 12 lei
iar un car sirbesc, mare, tot fgr fier, 8 lei; o cgrutd noug, fgrg. fier, 6 lei. 0
pereche de roate de car mare, 2 lei, iar de cgrutg, 1 leu si 60 de bani. Hirdgul
de stejar, de 5 vedre, 90 de bani, iar vadra de stejar pentru &drat nisip, 30 de
bani. Buriul de stejar de 5 vedre, 1 leu si 30 bani, cofa mare de brad, 12 bani,
iar cea mica' 6 bani. Lopata, 4 bani, albia sau cApisteria mare 30 de bani,
copaia de mijloc, 15 bani, iar cea micd 9 bani. Testeaua de funii de tei topit,
15 bani, iar netopit 12 bani ; testeaua de linguri 12 bani. Cgrbunii delmangal"4,
suta de oca, 1 leu si saizeci, iar carbunii tiggnesti de lucru", ocaua 1 ban.
0 serie de firmane din aceastg vreme aratg cg furniturile de cherestea
care Poartg erau scdzute din tributul sau haraciul pe care atit Muntenia, eh
si Moldova 11 plgteau anual. Astfel grit, de pildg, firmanele din 1787, iunie 18,
august 27, septembrie 17 si octombrie 18. Prin cel dintli acelasi sultan Abdul
Hamid I, adresindu-se voievodului Moldovei domnea Alexandru Ipsilanti
1 Catalogul documentelor turcefti, I, p. 94, nr. 341.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
20,
fi cere sd trimita pentru repararea cetlii Oceakov: 650 de tglpi in lungime de.
3 arinil, lAtime 12 parmace O grosime 5 parmace, apoi 2 500 de scinduri de
stejar de 3 arini lungime, 13 parmace 14ime i groase de un parmac, 217 scinduri de pardosit i 837 scinduri de stejar ; toate in contul tributului Moldovei 2.
Un firman similar s-a trimis i lui Mavrogheni voievod in Tara Rom Aneas*.
pentru partea sa de cherestea 3. Prin cel de al doilea firman, acelai sultan cere
voievodului moldovean ca, in cursul anului curent, s construiascd alupe i
poduri, in contul tributului. Se cer pentru Ali pava, seraschierul din Ismail,
tura cu contextul.
1 5arampoaie mai groase la un cap i mai subtiri la celdlalt, capul gros fiind ascutit
www.dacoromanica.ro
210
In total 2 351, 50 guruii, bani care i ei aveau, desigur, s" se scad.6 din tribut,
turceti apar, in legtura cu cheresteaua, termeni romneti. Astfel in firmanul din 31 martie 9 aprilie 1787 al sultanului Abdul Hamid I &are binaemini
dregtorul insrcinat cu reparatiile cettii Hotin i se comunicA acestuia din urm c va primi din partea Moldovei, urmtoarele: 800 de tlpi (talpa
tahtasi), 400 de grinzi pentru acoperi, 200 de scinduri de stejar pentru pardoBit, 2 000 de cApriori, 20 000 de indrile drepte etc.3 lar in firmanul similar, cu
aceeai data, ctre bina-emini al cettii Ismail i se arat a va primi din Moldova : 1 500 de pari arampoaie (Farampoi
kazigi), 4 250 scinduri pentru
pere0, 3 250 de grinzi i stilpi, 9 000 bucti trui, precum i 75 de zidari, 333 de
a Idem, p. 63.
9 Adica al imparatiei, al Portii I
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
211
Adaugd c aceste produse sint pentru raiaua sdracd, iar nu pentru negustori 4.
La 21 ianuarie 1824 pava de Silistra roagd pe Grigore Ghica, domnul Trii
Romane0i s trimitd 40 de bucli mari de lemn de stejar ca s facd tlpi pentru
de acostare, pod pe care coborau la alupd marinarii sau suiau spre ora? De
prin care-1 roagd ca, potrivit firmanului impdrtesc, s dea dispozitii ispravnicului sd taie i s trimit, in conformitate cu lista aldturatd, cheresteaua
lemnele de f oc necesare cetii Giurgiu. In ce prive0e pretul, s hotdrascd
domnul i sd plteasc posesorilor lemnelor prin omul sdu. Transportul lemnelor
se va pldti raialelor" 7 la sosirea lor in scheld8. Tot la 24 noiembrie 1824 serie
Rom Anesti.
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
213
2 Anul I (1886), p. 63
un franc francez.
Idem, p. 95.
Preturile sint socotite in lei aur, un leu aur fiind egal cus
www.dacoromanica.ro
214
scinduri, se vindea la Buzdu In 1886 Cu 45 de lei metrul cub, iar sub forma' de
dulapi, Cu 100 de lei metrul cub'. Dupa lemnele de constructii, lista bucure-
cimpeni" 80 lei suta, iar osii necioplite" pentru localnici 60 lei suta 5. Lista
din Cdldrai cuprinde: lanti de brad sau Idnteti, tdiati cu fera'straul" 40 lei
suta. Din fag: obezi de 0,79 metri pe coardd, 40 lei suta, iar de 0,60 metri pe
.coardd, 35 de lei suta ; oivti, 170 de lei suta, in timp ce oitile de mesteacin
sint simtitor mai scumpe: 240 de lei suta. Tot din fag: lopeti, coade de topor,
coade de sape. Din fag sau carpen: osii fasonate din topor" 100-120 de lei
suta. Din frasin: spite mari, 17 lei suta, spite mici, 13 lei suta. Din stejar:
spite mari pentru care de transport 17 lei suta6. O altd list dd urrratoarele
indicatii: stejar, tAlpi ecarisate de 0,20 m X 0.20 m i 8 metri lungime, 20
Revista paclurilor, I (1886), p. 159.
2 Idem, p. 95.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
215
PRETUL LEMNULUI
('
gdleV,
0,20
0,25 m, grosu
cincizeci bani bucata 4. Fig. 36 Linguri cu verigA", din lemn: cojud. Maramure, Muzeul Sighet
La Flimnicul VIlcii, In aceeasi muna Bora,
(Foto Muzeul Sighet)
vreme, erau de vinzare cdpdVni
de roate mari", de ulm, cu 40 de lei suta de bucdti i cdpdlini de roate mici,.
1. leu
2 Idem, p. 255
Termenul e de origine turceasca: mertek.
3 in podgoria moldoveneasca: tumurugi.
4 Revista pa"durilor, II (1887).
Idem, p. 223.
Idem, p. 287.
www.dacoromanica.ro
216
Libertatea comertului pe Dun're i Marea NeagrA, prevzut' prin tra-tatul de la Adrianopol (1829), pe de o parte, cre0erea populatiei satele se
mresc, se Infiinteaza orae, tirguri i sate noi pe de alta, fac ca cererea de
lemn s creasca. Sint necesare cantiati tot mai mari de lemn de constructie,
s-au luat 16 188 lei iar de pe fin 6 828, de pe oi i miei 596, de pe lin 608
lei i 7 parale 5, toate celelalte venituri totalizind deci 24 220 lei 0 7 parale,
cu 15 433 lei i 3 parale mai putin decit a dat p klurea. AWAm i detalii cu pri-
4 Op. cit., p. 78. In schimb, importm lemn brut pentru o valoare de 1 407 495 lei
lemn lucrat pentru 688 065 lei (Idem, p. 151).
5 Gh. P 1a t on, Domeniul feudal, p. 112.
www.dacoromanica.ro
PRETUL LEMNULUI
217
vire la comertul cu lemne al moiei: astfel, s-au vindut 613 stInjeni lemne de foe
la cardmiddria Sturzei" sau la Iai, s-a produs cherestea, furci i alta hereste
mai mare, funii, coveti facute in parte, sanii, roate, linguri, mangal" 1. Toad'
cheltuiala la padure cu facerea stinjenilor i altele s-a ridicat la 4 430 de lei 1,
aadar la circa a noua parte a venitului acestei paduri 2. Ne intrebdin insa,
.dat fiind suprafata relativ mica a acestei paduri a moiei Voinetilor, daca nu
avem de a face cu o taiere rasa a padurii sau macar a unei parti a ei. In once
o stagnare, dar indata dupd aceea, preturile incep din nou sa creased. Prin
realizarea statului national unitar, piata interna se marete, se marete insa
fondul forestier prin marile paduri ale Transilvaniei i Bucovinei. Preturile diferitelor categorii de lemn skit in urcare, in special rainoasele i
stejarul. Dar marea criza din 1929-1932 aduce o scadere generala i masiva
a preturilor, scadere care afecteazd i lemnul. Intre timp Incepe sa-i facti
drum conceptia c lemnul poate fi valorificat mai bine, prelucrindu-1 industrial sub forma de !Artie, celuloza, placaj, furnir, mobila i ed a intrebuinta
lemnul, in special fagul, ca lemn de foc, este o erezie din punct de vedere economic. Biruinta acestei conceptii are loe dupa cel de-al doilea razboi mondial,
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
I PRODUSE LEMNOASE
cele
mai
Pechi
fuseserd de timpuriu tdiate s-a adus lemn din locurile noastre ; tot aa in
pusta Dunrii i a Tisei.
N-avem tiri pentru veacurile de dinainte de era noastrd, nici pentru
vremea Imprtiei romane i a evului mediu timpuriu. tim insd In mod sigur
cd au existat relatii cu tara Egiptului, cu Grecia, cu Asia Mich*, cu oraele de
pe tdrmul Mdrii Negre, c veneau negustori din toate aceste locuri cu mrfuri
2 V. Parvan, op. cit., p. 72; Const. C. Giurescu, Despre relaiiile roma'noegiptene, p. 92.
3 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
219
dou mari centre comerciale i pentru care se platea vamd, era i lemnul 1.
Ce anume fel de lemn ne area' un registru din 1586-1587 care precizeaz ca.
la Chilia se aduceau scinduri, talpi (de stejar) pentru temelia caselor, plute
fiind un tanant.
Constantinopolul era un mare client al lemnariei romne0i. Mai tali
pentru constructia de locutinte. Casele din Istanbul utilizau nu numai lemnaria
obinuita, necesard scheletului, acoperiplui, pardoselelor, uilor, ferestrelor
etc. dar avea i peretii exteriori
ca i casele americane din scinduri. Cum
scindurile acestor pereti nu se vopseau cum se vopsesc cel e americane
cu vremea ele capatau o patina cenuie, sur, caracteristica. Cea mai mare
parte a lemnariei pentru casele constantinopolitane venea din tinuturile
noastre i anume in primul rind din Moldova, prin Galati, apoi din Dobrogea
i Tara Rom Aneasc.
XXIII) Nicoard Beldiceanu, Kilia et Cetatea Alba et travers les documents ottomans, in Revue des tudes islamiques, 1968, 2, p. 259.
cit., p.236.
3 Idem, p. 246.
4 Idem, p. 236 si
246.
tru case, se ja cite un aspru de car" (Idem, p. 42). Prin copaci pentru case" credem
c se intelegea lemnaria necesara construirii caselor adica talpi, stilpi, grinzi etc. si, in
primul rind, teilpile groase de stejar.
7 Asa de pildd, la incendiul ce a izbucnit la Istanbul dup decapitarea lui Miron
Voda Barnowski au ars ctteva mii de case" (M iron Costi n, Letopisetul Tara. Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 103).
www.dacoromanica.ro
220
Araci (haragi), ramuri de alun, tei, salcie etc., lungi de circa doi metri care
se infig In pmint ea suport al corzilor de vita, a fasolei urctoare etc.
Bastard, plural bastarde, vas de razboi, cu 26-32 perechi de visle, fiecare
visla necesitind 5-7 vislasi. Prin extensiune, cheresteaua necesara construirii bastardei.'
Birnd, sortiment de cherestea, lunga i groasa, de stejar, brad, fag; se obtine
nu numai prin ferstruire, dar si prin cioplire cu barda. Etimologie veche
slava: bruvino. Cf. vechiul proverb: Vede paiul din ochiul altuia si nu
vede birna din ochiul lui".
Bulumac, trunchi relativ subtire de stejar (10-12-14 cm diametru) de obicei
cojit, uneori necojit, care se IntrebuinIeaza: a) In vii spre a fixa spalierul de sirma galvanizata pe care se intind corzile vitei; b) la gardurile
de lemn.
Catarg, trunchi lnalt de brad, de prefering molid, cojit, din care se faceau
catargele corabiilor.
Dranitd, indril mare, de brad, fag sau stejar. Ea poate fi cu horj" adica
uluc sau fara horj 1
1 Mihai Ittu, Unele exemple din bogtifia terminologiei silvice in Revista Ptidurilor, XXXIV (1922), p. 610.
www.dacoromanica.ro
EX PORTUL DE LEMN
221
www.dacoromanica.ro
222
".
AA,
Fig.
37
Mal A,AAW4
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
223
4 Descriptio Nloldaviae, ed. 1973, p. 75-77. Iatd pasajul respectiv: La Galati acosteazd de cloud sau de trei ori pe an corbii nu numai din locurile invecinate cu Marea
Neagrd, Crimeia, Trapezunt, Sinope, Constantinopol, dar si din Egipt si chiar din Barbaria si se intorc incArcate cu lemne moldovenesti: stejar, corn, brad etc. si totodatd
Cu miere, ceard, sare, unt, salpetru i griu, de pe urma cdrora se scoate un cistig foarte
insemnat pentru toti locuitorii Moldovei". lat.& si un al doilea pasaj, tot din Descriptio
Moldaviae, editia citatd, p. 65 nota, referitor la exportul de lemn: Moldova trimite peste
www.dacoromanica.ro
224
p. 512. Vezi
i Traian Ionescu,
www.dacoromanica.ro
225
EXPORTUL DE LENIN
conducerea unui negustor Condemine intr-o intinsa. padure de stejar, apartinind lu Barbu tirbei, fratele domnulu %aril Gheorghe Bibescu ( tirbei
era nascut tot Bibescu, dar 1i schimbase numele In tirbei, fiind adoptat
de ultimul descendent, fara feciori, din aceasta familie). Padurea era alcatuit din nenumaraIi copaci seculari i fusese vinduta pentru 600 000 de
franci, dintre care 100 000 trebuiau pltii anticipat. Consulul francez din
Bucuresti, Billecocq, este invitat si vine in iulie '1844 s-i vad pe lemnarii
francezi la lucru ; el ne spune c trei lucrtori au doborit un stejar batrin
In mai putin de 12 minute. Din trunchiul, curatat de craci, se obtin patrusprezece bile" adica segmenti cilindrici si din aceste bile se confectioneaza
375 de doage, gata de exportat la Marsilia sau Bordeaux. Chid Billecocq vizi-
teaza exploatarea, mai bine de sase mii de stejari fusesera doboriti iar la
finele lui 1845 mai bine de trei milioane de doage erau gata. Un lucrator putea
si la Anvers 5 marele port belgian, unul din cele mai mari din Europa. 0 satistica din 1845 ne arata ca /Ana la data de 10 octombrie, s-au exportat In acel
an prin Galati cantitatea de 205 697 de scinduri incarcat In 30 de vase .
Prin anii 1855-1860 exportam cherestea i la Atena i in insula Mitilene 7.
1 Le nostre prigioni ou le Journal de Billecocq, diplomats francais, t. I, Paris, 1849,
www.dacoromanica.ro
226
prime expeditii, a dus de mai multe ori Inca' cerealele noastre in portul
Alexandriei" 1 In a doua jumtate a secolului al XIX-lea, lemnul nostru
ptrunde in tot mai multe piete strine. El ajunge in 1.884 in Algeria 2;
cantitti importante se trimit i in Sudan, unde se intreprind constructdi
de en ferate de cdtre englezi 3. Printre -trile importatoare de lemn romanesc
In aceast vreme, cita'm Italia, Spania, Olanda, India 4. Dat fiind c acelai constructor care Meuse Canalul de Suez
Ferdinand de Lesseps incepe i Canalul Panama, in America Central, lemnul nostru ajunge i in
acest indeprtat loe 5.
Cantittile de lemn exportate devin din ce in ce mai mari. Pin la infiintarea marilor societti forestiere, dispunind de gatere, in a doua jumtate a
secolului al XIX-lea, cheresteaua exportat era produs de ferstraiele mici,
particulare, micate de cursurile de al:4 piraie i riuri de la munte i de
la deal. Cind lima' intr' In funct,iune instalatiile de ferstraie circulare, actio-
Vodei,
5 Bucarest, In Les capitales du monde, nouvelle dition, Paris, 1910, p. 339: Les
chemins de fer sillonnent le royaume en tout sons, pour amener les rcoltes la mer,
le btail en Italie, les forts au Panama".
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
227
de 139 632 de lei, in timp ce exportul nostru la acest ultim articol se cifra
la ... 66 (aizeci i ase) de lei 1 Deficitul balantei comerciale in privinta
lemnului, in anul 1885, de peste mud nzilioane i jumeitate lei aur arat mai
bine ca once starea deplorabil a economiei noastre forestiere de atunci.
Dup6 dou6zeci de ani, in 1904, cantitatea de lemn exportat prin Galati se
ridica la 40 000 de vagoane cherestea i 120 000 de metri cubi sau 12 000 de
vagoane buteni. Din acestea, 12 500 de vagoane au avut ca destinatie porturile olandeze Rotterdam i Amsterdam, s-au mai trimis cantitti in Anglia,
la Londra i Liverpool ; in Franta, la Marsilia, in Turcia, la Constantinopol,
Smirna i Salonic, in Egipt, la Alexandria ; in Rusia, la Batum, pe coasta
www.dacoromanica.ro
228
parte: bou de jug 10 lei, 12,15 cel ales, vaca 6 lei cu lapte, cal, cirlan de
3 ani 8 lei, 10 ... oaia cu miel 1. leu, capra cu ied 1. zlot, carnea ocaua o
para sau mult dou4, vinu vadra 10 paraIe pe ales, ocaua de vin la circiume
2 parale, gdina 2 sau 3 parale, puiu I sau 2 parale, oua zece de o para,
gIsca 6,7 parale, curca 10 parale, curcanul cel mare 15, Mina de griu o para,
cind era mai scump o para i o lscaie...; era i petele berechet, morun
proaspt la Dunre ocaua 4 parale, la tirg la scaune ocaua 8 parale, crapu,
somnu, 5 parale i 4 ocaua, cosacu i alt pete marunt era o para ocaua
i nici II lua cineva, raci 20 de o para, icre tescuite de morun 30 parale
ocaua, de cele proaspete 20 parale ocaua, fasolea, lintea, mazrea 1-2
para ocaua" .
Zece ani mai tirziu, in 1786, preturile crescuser considerabil: catargul
de corabie se vindea la Galati cu 12 lei, tahtalicul mare cu 6,50 lei pin la
5 lei, cel mic cu 3 lei, 1 000 de indile cu 2 lei 3. Din 1792, tot din condica
vistieriei moldovene, citeva informatii in legItur cu preturile pentru tiatul
i transportul cherestelei cerute de Constantinopol. Suma total a cheltuielii
ce s-au fcut cu tAietul i coboritul la schele Galatilor, cherestioaoa ce s-au
cerut de la Tarigrad i navlonul ce s-au dat corbiilor i plutilor ce-au dus
cheresteiaoa", este de 6 073 de lei i 60 de bani 4. Se adaugl 475 de lei i
60 de bani ce s-au cheltuit de pitariul Serbanu plata brdailor i toporailor
plutailor ... ce-au coborit cherestiaoa pe Siretiu la Galati, cite 8 lei de plut.
De asemenea 140 de lei cheltuiti de care dumnealor pIrclabii pentru inarcatul cheresteleii intr-aceste trii corbii, puindu-se clituri, i plata pluN. Iorga, Documente gi cercetdri asupra istoriei financiare f i economice, p. 161.
AlAturi de dulapul de Galati", dam i sclndurile de Galati" despre care face pomenire firmanul din 21 octombrie 1787 adresat de sultanul Abdul Hamid I voievodului
Moldovei Alexandru Ipsilanti prin care-i cere sa procure si s transporte la schela Galati
80 bucati de seinduri bune de Galati (Kalas tahtast") , din cherestea de tei, avind ambele capete egale, scinduri necesare pentru 80 de chesoane de tunuri; costul lor se va
scadea din tribut (Catalogul documentelor turcegti, II, p. 338-338, nr. 1184).
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
229
ta01or pentru pinte pin6 la Sulina boaz, i cumpArAtoare funiilor ce-au trebuit la legatul plutelor" 1.
In timp ce Moldova aproviziona Constantinopolul dar i cettile turce0i
Oceacov 2 - numit de ai no0ri Vozia iar de turci Ozii Hotin, Bender
(Tighina), Cetatea AlbA i Chilia 3, Tara Rom neasc procura cheresteaua
necesar cetatilor turceti de pe malul drept al Dunrii, de la Cladova
Adakal pina la Silistra, plus Brila. Tot de prin 1792 este o In0iintare a
marelui vizir cAtre Mihai Sutzu, domnul muntean, privind hambarele mari
de zaherea ce urmeaz6 a se construi la Silistra 0 la Rusciuk; sh' dispun6
2 Pentru Oceacov vezi scrisoarea din circa 1757-8 a lui Scarlet Ghica, voievodul
Moldovei, catre marele vizir, comunicindu-i ca a discutat cu bina-emini (seful construetiilor) din Oceacov pentru salahori, cherestea i alte materiale i promite ca le va da
pe toate acestuia (M. Gubogl u, Catalogul docunzentelor turce.,sti, vol. II, Bucuresti,
1965, p. 258, nr. 872).
3 Pentru toate aceste cetati vezi arzul din circa 1757-8 a lui Scarlet Ghica prin
care comunica Portii ea va furniza cherestea, salahori i harabale pentru repararea cetatilor Oceacov, Bender, Hotin, Akkerman (Cetatea Alba) i Chilia, subliniind i dificultatile care exista la obtinerea de cheresteaua necesara pentru repararea a cinci cetati
(M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcegti, II, p. 255, nr. 854). Special pentru
Bender vezi: 1) Firmanul din 27 aprilie 1787 al sultanului Abdul Hamid I catre voievodul Moldovei, Alexandru Ipsilanti, repetind dispozitia data de inaintasul su, ca pentru
repararea condacelor (afeturilor) de tunuri din cetatea Bender sa fie taiati i transportati
grabnic, in contul tributului, 90 de ulmi (kara-agaci) din Moldova (Idem, II, p. 319
320, nr. 1112) 2) Firmanul din 11 octombrie 1787 al sultanului Abdul Hamid I catre
acelasi sa trimit pentru repararea cetatii Bender: 264 grinzi lungi de cite 5 arsini, alte
176 de grinzi (lungimea indicata pentru acestea, de 54 de arsini este evident o eroare I),
scinduri subtiri pentru tunuri etc. (Idem, II, p. 334, nr. 1169) 3) Firmanul aceluiasi catre
acelasi, la 11 octombrie 1787, sa trimita, pentru Bender intre altele, 1500 pari lungi de
cite zece coi; sa trimita si 100 de grinzi pentru repararea cet4ii Hain (Idem, II, p. 335,
nr. 1172).
www.dacoromanica.ro
230
Pentru anul in curs fiind prevazute 2 200 de bucati stilpi si grinzi precum si
10 750 bucati scinduri pentru carcasa si alta cherestea, de diferite marimi,
se recomanda a se lua masuri pentru stringerea si transportul ion la timp ;
dupa predare, se vor inregistra si In defter (adica in condica vistieriei) 3.
Notam, in sfirsit, si scrisoarea comandantului Brilei catre acelasi Ionita
Sandu Sturdza trimitindu-i o list de cantitatea exacta a scindurilor si grinzilor cerute din Moldova pentru construirea celor 4 vase destinate flotei
otomane de Dunare. Lista e dupa indicatiile inginerului Costi, insarcinat cu
construirea aces tor vase si aflator la Braila. Comandantul adauga ca nu
e timpul prielnic a se taia acum din paduri, lemnul necesar ; scindurile si
grinzile pot fi cumprate de la negustori, din stocurile de anul trecut si, daca
e posibil, la un pret mai jos decit cel platit de comandant anul trecut negustorilor din Braila si Galati, anume de 5 piastri grinda 4.
In furniturile cerute de Poarta revin adesea scindurile de u/m pentru
condacele" (afeturile) tunurilor si paturile pustilor. Astfel, la 4 mai 1787,
sultanul Abdul Hamid I, repeta ordinul
cel anterior nu putuse fi executat
care Alexandru Ipsilanti, voievodul Moldovei, sa urgenteze taierea si
trimiterea cantitatii de scinduri de ulm, in lungime de cite 5 arsini si jumatate si 6 arsini, in latime de cite 18 si 20 de parmace si in grosime de cite
7 parmace, necesare pentru cinci sute de condace, si s'a" le predea mumbasirului trimis pentru ele in Moldova 5. Un firman similar, la 8 martie 1788,
al aceluiasi &Are acelasi ca sa trimit la cetatea Bender pentru condacele
tunurilor baliemez" 6, 359 scinduri de ulm, apoi 70 scinduri pentru roti,
1 M. Gubogl u, op. cit., II, p. 336-7, nr. 1176.
2 Idem, II, p. 349, nr. 1220.
3 Idem, II, p. 472-473, nr. 1669.
4 Idem, II, p. 496, nr. 1757.
5 Idem, II, p. 321, nr. 1117.
6 Inseamn5, tunuri grele, de mare calibru. In textele romne0i forma balimezuri".
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
231
200 scinduri de brad i altele Spre finele anului 1818 sau inceputul lui 1819
marele vizir se adreseazd lui Alexandru Sut,u, voievodul muntean, ardtindu-i
c.' Ina nu a sosit cheresteaua necesard pentru condacele din cetdtile Nicopole,
Rusciuc, Silistra, Hiuova i Mdcin. Dacd nu se gsete ulm, sd fie furnizate
500 de bucti de stejar, dindu-li-se dimensiunile, la schela Brilei 2. In sfirit, la 1 septembrie 1824, Hadj Abdul Kerim, guvernatorul Cladovei, confirmd
cit mai mare de lemne de foc pentru arderea varului necesar reparatiilor
cetAtii Giurgiu .10 Tot cu lemn romdnesc se construiau uneori i dalianele"
sau gardurile cu leas din bltile Brdilei. Sint necesari in acest scop 1.600
1 M. Gubogl u, Catalogul docunzentelor turcefti, II, p. 356, nr. 1251.
2 Idem, I, p. 258, nr. 1303.
3 Idenz, I, p. 385, nr. 1916.
4 Vezi mai sus, passim. Citam i dispozitia, din 16 noiembrie 1787, a sultanului Abdul
www.dacoromanica.ro
232
aratg, sub data 24 ianuarie 1811 tara e sub ocupatia rus, dar obligatia
construirii podurilor fmine neschimbat cg pentru podul de la OltenitaTurtucaia, s-a tgiat de care salahori cheresteaoa In pduri", s-a Mcut plata
dulgherilor i a herarilor ce au lucrat podu", precum i a salahorilor, dar nu
s-a pltit transportul lemnului 5. Mai inainte, se Mouse un pod la Hirova,
tot peste Dungre 6
Se tdia, bineinteles, cherestea i pentru curtea domneascg. Dintr-un act
din 12 iunie 1792 aflgm cg se dduse o asemenea poruncg judetului Dimbovita, dar cg Intre timp, a venit tirea cg. un zapciu, anume Filip Bodulescu,
a profitat de acest prilej, punind sg se taie mai multg cherestea, In folosul
sgu. Se precizeazg c s-au lucrat: uluce, palme 10 lungul; lati, cgpriori,
insd cei dintii Po 7 stinjeni 2 1/2 i cei de pe urmg po stj 3 1/2 lungul ;
tlpoaie Po stj 2; grtii" 8.
1 M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcefti, II, p. 560, nr. 1991
i 1994.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
233
p. 286.
Din acelai an este i expedierea a 1200 (o mie dou sute) de catarge, sub forma
de plute, la Constantinopol, pentru flota turc6 (Revista "storied, XVII, 1931, p. 181).
7 Ibidem. Din 23 i 24 ianuarie 1818 cunoatem dou6 documente inedite privind
catarge i dulapi" din tinutul Neamtului pentru turci (Academie, Documente CCCXL/161
i 299).
www.dacoromanica.ro
234
In 1822 arsenalul turcesc din Istanbul cere 2 200 de buati stilpi i grinzi
oi 10 750 scinduri pentru construirea carcasei ndvilor 1 Nu tim cit au costat ; In schimb, cunoa0em cifra cheltuielii pentru cheresteaua tarsanalei"
pe intervalul iunie 1822 iulie 1823: 60 982 de lei 0 30 de bani 2
ce anume s-a adus la Galati: 400 de plute de catarge, 8 400 de dulapi, 1 000 de
grinzi, 1 850 de tecnlucuri", 40 000 de doage, 200 de ghiondere adic prjini 3 Cheltuiala cre0e in anii uringtori ; acte contemporane ne arat sumele
In 1823
24, 73 998 de lei, In 1825, 75 538 de lei i 66 bani ; In 1826, 67 818
lei 0 51 de bani 3 In 1825 s-a construit la Galati o remiz adpost pentru
4 ldem, p. 447-448.
5 Academie, Documente, MLXXVIII/89. Lista de materiale intrebuintate la construirea acestei remize ne informeaz i asupra preturilor: 50 de grinzi mari" 125 lei
200 de grinzi de brad" 400 lei; 310 dulapi ... brad" 620 lei ; 5 500 scinduri brad cu
care s-au invAlit magazeoa" 1 100 lei; 100 oc cui fier" 225 lei; 10 mii c5.rtimidV 50 lei,
etc. La 16 noiembrie 1824 se cer voievodului Grigore Ghica, in numele marelui vizir,
57 de grinzi pentru moscheea din Mangalia i 3 grinzi mai mari pentru fusul morilor aceluia.5i vizir (M. Gubogl u, Catalogul documentelor turcegi, I, p. 393, nr. 1955).
in loc de ghiondere".
7 Marangoz: dulgher specializat in construirea de b6rci i alte vase.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
235
www.dacoromanica.ro
236
inte 1. Alteori, lemnul tinut prea mult in ap sau lsat descoperit, in ploaie,
Aceasta nu inseamn ins c nu continu comertul de cherestea cu imperiul otoman. ConstatAm negustori turci, in 1830, la Dorna, alAturi de trani,
cind acetia din urm sint impiedicati, in urma unei porunci domneti determinate de interventia fratilor Bal in frunte cu logoftul C. Bal, stpinul
stantinopol) sau in alt parte, s nu fie suprat cu nimica (M. Gubogl u, Catalogul
documentelor turcegti, II, p. 422, Nr. 1481).
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
237
neni 1. Francezul Bois le Comte intr-un memoriu al sau, trimis la 15 mai 1834
din Bucure0i la Paris, arat c exportul de lemn de constructie moldovean
prin Galati s-a ridicat la suma de 500 000 franci aur In 1832 0 la o valoare
egal In 1833. El adauga informatia ca la Galati se formeaz mari plute din
acest lemn, care sint expediate la Constantinopol, remorcate de bastimente.
Se trimeteau astfel multe in Egipt afirm el dar sultanul, in ultimul
timp, le-a interzis trecerea spre aceast destinatie" 2. Tot cu privire la trimiterea de plute la Constantinopol, avem i informatia consulului german
Wilhelm von Kotzebue. El arata ea, venind pe Siret, plutele ajung la Galati
de unde apoi 40-50 de plute de aceste mici se aaz una peste alta /sic I/
i, legindu-se de corbii, se trag pe NA" pia. la Constantinopol. Ins, la iscarea
unei furtuni &it de mici, se desleag i plutele se lash" slobode In voia soartei
lesne se poate inchipui cite se pierd in asemenea imprejurri" 3.
Informatii despre exportul de cherestea prin Galati avem 0 din rapoartele consulilor Sardiniei. Aflam din ele ca in 1850 s-a exportat spre Italia
cherestea In valoare de 210 000 lire noi italiene valoarea acesteia fiind
egal cu aceea a francului aur iar in 1851 numai de 90 000 lire 4.
Crete numrul exportatorilor de cherestea. Dupa acte oficiale se indeletniceau cu acest comer t la Galati, in 1860, Aristide Diamandopulo, Neculai
Gridov, Ali Iasagi, G. P. Mantu, Neculai Matei, Constantin Sculi 5. Deci
judecind dup nume, doi romani, doi greci, un slay 0 un turc. De fapt,
turci erau mai multi, dar sediul lor era, dup cum am vzut, In judetul
Neamt, la Piatra i chiar la Dorna 6, adic aproape de locul de productie,
tratind direct cu stapinii pdurilor. In timpul domniei lui Cuza i anume
in 1861, cherestegii turci din Piatra ajung, pentru motive care nu ne sint
cunoscute mai de aproape, in conflict cu autorittile romne0i, i sint arestati
i arestul lor se prelunge0e. La 20 februarie stil nou 1861, Costache Negri
reprezentantul Romniei la Constantinopol, telegrafiaz cifrat lui Cuza, ara"-
www.dacoromanica.ro
238
tindu-i cg. a primit o noth' din partea lui Aali pava, ministrul de externe al
imperiului otoman, referitoare la turcii din Piatra Neamt care grit inch' la
inchisoare. Il roag deci s dea noi ordine in privinta lor i s pun s i
se rspund, spre a putea, la rindu-i, 66 informeze-pe ministrul turc. In cele
din urm, cherestegiii turci sint eliberati i pleaca la Constantinopol. Negri
intervine inch' odat, in legatur cu ei, la 22 octombrie 1861, recomandind,
de data aceasta, lui Cuza, s dispuna solutionarea pricinii lor care determinase
i arestarea. Ma diferent fag de epocile anterioare in care negustorii turci
din Principate se simteau stpini ! 1
Incidentul cu cherestegiii turci din Piatra nu influenteaz ins relatiile
lui Cuza ri ale guvernului roman cu turcii. Printr-o scrisoare din 22 iulie/3
august 1862, deci din anul urmtor, Cuza anunt pe Costache Negri, c, la
cererea Portii, el, impreun cu Consiliul de minitri, a hotrit sa avanseze,
in contul tributului, suma de 10 000 (zece mii) de galbeni trimisului Portii
la Galati pentru achizitionarea lemnului necesar marinei imperiale 2
Din cauza timpului Indelungat In care exportul de cherestea se facea in
special la Constantinopol, au rmas In bimba romn citiva termeni de origine
turceasca in legtur cu lemnul. Mai Intii insui termenul generic cherestea,
insemnind lemnrie lucrat adic6 grinzi, dulapi, laid, ipci etc. 3. Apoi manele
lor pentru gard. Intr-o insemnare din / 1865 / de diferite materiale cum1 Cons t. C. Giur es c u, Iiiata fi opera lui Cuza Vodci, editia a doua, p. 120-121.
2 Academie, Arhiva Cuza Vodd, vol. IV, f. 72-74.
3 Vezi si Dictionarul limbii moderne, Bucuresti, 1958, sub cherestea.
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LENIN
239
Orate pentru constructia casei Cezar Librecht din Bucure0i azi Casa
Universittii gsim trecute 1 800 tinichiele de Vdleni" i 3 600 bucAti
tinichiele de Rucher" (Rucdr !) 1 5) caplama sau felul special de a imbina
scindurile, jum'tate din marginea superioar a uneia venind peste jumtate
din marginea inferioard a celei urmdtoare 6) burghiu (din turc. burga), echivalentul sfredelului. De la turci, am luat i numele saleimului Cu terminatie
specific turceasc vezi tacim foarte apropiat totu0 de numele de origine latind, al salciei.
In 1872 se infiinteaz in Galati prima mare intreprindere care Imbind
exploatarea de pdduri cu prelucrarea lemnului prin ferdstraie micate de
puterea aburului. Este societatea Goetz, sub firma inregistratd Societatea
pentru exploatarea de pdduri i ferdstraie cu vapori P. i C. Goetz et Comp."
Infiintarea acestei intreprinderi inseamnd inceputul unei noi ere in exploatarea pddurilor noastre, exploatare care devine intensivd, industriald, cu mare
profit pentru actionarii 0 conducerea intreprinderii, dar cu mic &Wig pentru
stdpinii pAdurilor. Societatea Goetz ajunge cea mai mare exportatoare de
cherestea din tard. Ea monteazd o fabric de cherestea cu mai multe gatere
la Nehoiu, pe valea superioard a Buzdului, spre a prelucra lemnul din
masivele pduroase Gura-Teghii-Varlam, mergind Ora la vechea granitd spre
Transilvania. Spre a se vedea mai bine conditiile In care opera aceastd societate, e suficient s ardtdm c a fcut un contract cu stdpinul amintitelor masive, colonelul Maican, contract potrivit cruia plaea un leu, pentru fiecare
copac. Iar dintr-un copac obipuit al acestor pdduri seculare brad 0 fag
se puteau obtine cifiva metri cubi de cherestea, fdr sd punem la socoteal
crcile i depurile 2.
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
EXPORTUL DE LEMN
241
regat s-au adus cele din noile provincii ; ne referim anume la societatile
Bucovina", ,,Loma", Feltrinelli" etc. A crescut deci exportul de lemn
fasonat adica de cherestea ; a crescut i organizarea capitalista a exportatorilor. In 1928 s-a organizat Cartelul exportatorilor din lemn din Romania"
alcatuit din toate marile intreprinderi forestiere, incepind cu concernul Foresta". El fixa preturile, acelea0 pentru toti membrii cartelului, facind deci
imposibila concurenta, fixa cota de export a fiecrui membru, precum i
felul de cherestea pe care urma s-o produca. Opt ani mai tirziu, in 1936,
se infiinta cartelul Biroul de evidenta a cherestelei" care centraliza i coordona vinzarea celor cincisprezece mari societali forestiere.
Iat citeva cifre despre exportul de produse lemnoase al Romniei in
perioada dintre cele dou razboaie mondiale: In perioada 1923-1925 lemnul
reprezenta 16%din totalul exportului Romaniei, pe cind in perioada 1936
1938 numai 9,4% 1: aadar o scadere importanta de 41,25%, a ponderii exportului de lemn. In 1929, exportam 1 898 880 de tone de lemn, cu o valoare
de 4 262 089 000 lei, reprezentind 1.4,7% din totalul exportului nostru. In
1930, numai 1 522 932 tone, cu o valoare de 2 845 986 000 lei, reprezentind
www.dacoromanica.ro
242
lemn. Astfel lemnul pentru celuloza, de la 706 300 metri cubi In anul 1965
ajunge la 563 100 In 1971 i la 327 600 in 1973, Inregistrind chiar un minim
de 274 600 In 1972 1 Cheresteaua de rainoase, care de la 867 800 metri cubi
in 1960, ajunsese la 1 422 300 in 1972, scade la 1 176 500 in 1973; cheresteaua
de foioase care de la 360 900 metri cubi In 1960 ajunsese la 751 000 In 1970,
metri parati in 1960, la 9 631 900 in 1973, adica de circa treizeci de ori
mai mult 4. lar plcile fibrolemnoase care in 1960 nu se fabricau Inca la noi
tree de la 10 425 300 metri patrati in 1965 la 17 834 000 In 1973, cu un maximum de 19 038 000 In 1972 5. Mobila inregistreaza o cretere remarcabila:
de la 61 900 000 lei la 826 200 000 adica de 13,3 ori mai mult O. 8i exportul
de hirtie crete puternic : de la 8 400 de tone in 1960 la 76 900 de tone in
1973 adica de peste noua ori mai mult, maximum fiind atins In 1970, cu
103 800 de tone 7. Aceasta dubla tendinta de scklere a exportului de materie
prima i de crqtere a Broduselor fabricate este tendinta sanatoasa, ce trebuie
intensificata, ea pstrindu-se ins, bineinteles, In limitele cresterii anuale a
pcidarii, adica nemaimicorind fondul forestier al trii.
4 Idem, p. 329.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
7 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
PLUTELE
PLUTARITUL
www.dacoromanica.ro
244
deloc c' slavii au introdus pluta, aa cum termenul unclip, tot de origine
slavA, nu Inseamn c, inaintea venirii lor, n-am cunoscut pescuitul ; dovada
contrard o formeaz6 foarte numeroasele undite, din os, din aram, din bronz,
din fier, gsite In tinutul carpato-danubian In epocile neolitic, bronz i fier,
precum i In epoca daco-roman, deci mult lnainte de venirea slavilor. Plu-
Ce-
lemnelor e una din principalele ocupatii forestiere, lungimea retelei de apa flotabile este
de 3 270 de kilometri; in 1927 s-au flotat 17 736 925 de trunchiuri de copaci (Idem,
p. 113).
Diclionarul limbii romdne moderne, sub voce. Pentru vechimea plutaritului vezi
si Michel D ev 6z e, Histoire des Preis, Paris, 1965, p. 47; el crede ca plutaritul dateaza din antichitate, daca nu din preistorie."
2 I. Bogdan, Documentele lui ,,S'tefan cel Mare, II, p. 138.
Idem, I, p. 96-97. In textul slay al documentului, termenul corespunzator pentru
plute este mask, de unde romanescul plavie, adica plaurul, care pluteste la suprafata
4 In afara de documentele citate mai ininte, la capitolul Exportul de lemn, dam
aci trei acte privind cetatile Vidin si Ada-Kal: 1) 1813, mai 31. loan voda Caragea porunceste ispravnicilor de Gorj sa trimita 300 de salahori cu topoar i cu berde/plural
de la barda I/ i cu merinde trebuincioase de hrana lor" ca sa ajute taierea cherestelei
din judetul Mehedinti, cerute de Ali pasa de Vidin (I. Cojocar u, Documente, I, p. 157.
2) Circa 1825. Muhafizul (comandantul) de Vidin roaga pe Grigore Ghica, domnul Tarii
www.dacoromanica.ro
PLUTELE SI PLUTARITUL
245
i de la gura
Niprului, Ozu sau Vozia. Ne putem uor inchipui ce cantitate considerabil
de lemn'rie se transporta pe calea apei, fiir s mai punem la socoteal cheresteaua necesar oraelor noastre, de la podinele" i urii" pentru podurile"
de pe ulitele mari pin la grinzile i cealalt lemnrie necesar constructiile
civile i bisericeqti.
tirii Sf. Spiridon din Iasi pentru cheresteaua ce se aduce la Galati. Ei sustin c atit
negustorii turci eft, si altii n-au platit acest havaet sub domnii precedenti (M. Guboglu,
Catalogul documentelor turcesti, II, p. 256, nr. 1873). Dar aceeasi negustori, adresindu-se
In aceeasi zi i muhafizului de BrAila, it roag6 s4 intervin'A pe ling& domn pentru a fi
respectat vechiul havaet" al mAndstirii Sf. Spiridon (Idem, II, p. 526, nr. 1874). Recunosc
www.dacoromanica.ro
246
mai mici Incarcindu-se In vase" 1. Din acelai an, august 3, este scrisoarea
lui Reis Effendi Mehmed Sadik adresata tot lui Ioni Sandu Sturza, informindu-1 despre jalba vice-consulului austriac din Galati 1mpotriva domnului
8 Paul P 5.1 t Axle a, Istoria Galatilor, ms. 1974, p. 853, E vorba InsA de stInjeni
lungime, nu de stinjeni suprafat; faptul rezult6 nu numai din Imprejurarea ea' pe 323
de stfnjeni suprafat, adicl 1292 metri Wrap, n-avea loe nici mAcar depozitul unui singur
exportator mare, dar *i din venitul anual, de 3575 de galbeni, pe care 11 aducea primariei
Galatilor, acest loe, lung de 646 de metri de pe malul Dungrii.
9 Idem, p. 854.
www.dacoromanica.ro
PLUTELE $1 PLUTAR1TUL
247
de la _talpa pin la acoperis, o incarcau apoi pe plute, coborau 'Ana in regiunea Ludusului, descarcind-o, o duceau apoi cu carele pina in satul de
unde era cel ce o comandase. Acolo montau casa repede lemnele aveau
semne sau numere si se intorceau acasa procedeu deci cam la fel cu
mesterii din atiasul Chiojdului, doar c6 acestia din urm'a nu utilizau plu1 Idem, p. 853.
nescu.
www.dacoromanica.ro
248
7 Mihail Anania, Descrierea pdurii Tarcilu fi pluaria pe Bistrita, Bucuresti, 1900, p. 27; V. Arvint e, Terminologia exploateirii lemnului gi a pluaritului,
In Studii fi cerceteiri faingfice, VIII (1957).
cit.,
I. VIAdutiu, Etnografia
p.27.
romcineascd,
p. 303.
www.dacoromanica.ro
PLUTELE $1 PLUTARITUL
249
,,se tine ginj" adic nedesprtit din nuiele de diferite esente alun, ulm,
carpen, mesteacn prin odgoane de tei, prin cuie de lemn de carpen, de
mesteacn sau fag tinr 1 Pentru ca s dea in ap. lemnele adunate stiv
pe mal, plutasii se foloseau de manele adic pari numele e turcesc. Exist
o intreag terminologie tehnic5., in legItur cu plutritul, terminologie care
-cuprinde i termeni strvechi, dacici, precum butuc, copac, termeni grecesti
medievali, cum sint catarg, galion, trinchet, termeni turcesti, in legAtur
cu exportul intens, timp de sute de ani, la Constantinopol cherestea, dulap,
manele, taftaluc
i, bineinteles, multi termeni romanesti ciocirlie,
la circa 2 000, iar in judetal Neamt la circa 3 000. Ei se recrutau din satele
de munte ca Hangu, Bicaz, Brosteni, Buhalnita, Pingrati, Galu, Tarcu,
Doamna etc. 4. 0 plut avea un cirmaci care o conducea si un daccitu, un
tin'r care-i da ajutor. Exista un dragoman termen turcesc care da in
primire pluta, la plecare, si un altul care o lua in primire la destinatie. Se
ajunsese la specializare: erau cete de legcltori care se indeletniceau numai cu
legatul plutelor 5. Erau i drumuri ale plutassilor, drumuri pe care se intorceau
plutasii dup ce predaser5 plutele si care tiau de-a dreptul, peste dealuri,
fr s urmeze meandrele apei e. Plutasii i aveau semnele lor pe care le
crestau pe lemnele plutei, constituind semne de recunoastere i, in unele
cazuri, de proprietate 7, intocmai cum ii aveau zidarii (masonii") pe ale
1
www.dacoromanica.ro
250
lor i stpinii de cirezi i herghelii iari pe ale lor (tamga"-ua care se imprima cu fierul rou pe prul vitelor, pe old).
Plutritul a sczut o dat cu introducerea tehnicii noi. Prin construirea
hidrocentralei de la Bicaz, plutele s-au oprit aci, pe lacul de acumulare, n-au
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADURII
O caracteristica a padurii romemefti este frecvenja
arborilor qi arbufti/or cu fructe comestibile
dupti aceea bureti i ciuperci, in sfirit rid i iasc. In trecut, erau Indeosebi pretuite ghinda i jirul, deoarece serveau la ingrarea mascurilor
iar din jir se scotea i un ulei comestibil apreciat 1. La vreme de foamete,
ghinda se mInca i de oameni, mcinat i amestecata Cu fain, uneori se
rinea coaj de ulm 2 i chiar papur 3; nu mai vorbim de jir, al crui miez
servea ca hran gustoas. Astzi, Mina de ghind, In amestec cu cacao, constituie un medicament indicat pentru copiii cu tulburri intenstinale. Erau
de asemenea cutate sint i astzi nucile i alunele, apoi buretii i ciupercile. In ce privete fragii, zmeura murele, afinele, coarnele etc. n-aveau
valoare comercial deosebit aa cum au astzi intrucit ele se consumau la faIa locului, nefiind susceptibile de export.
Ghinda i jirul grit pomenite documentar inc6 in evul mediu timpuriu;
in Transilvania, pdurile de stejar i de fag apar In acte, cu refering la acest
rod al lor care aducea un venit serios. Pe domeniul Ardud din Criana erau
pduri imense In care se aduceau la ingrat, In 1566, porci nu numai de pe
domeniu dar i din tirgul Carei i din alte locuri. Se ddea un pore din zece
din cei ingrati cu ghind sau jir ; dac erau tinuti numai la pune, se
1 *i in Franta se obtinea din jir (faine") un ulei comestibil foarte fin (P. Def f o ncit., p. 62).
2 S-a intimplat in 1795 in Moldova, din cauza secetei (A n dr e as Wol f,
t aine s, op.
1805,
p. 129-130.
3 S-a tntimplat in timpul domniei lui *tefgnit Lupu (1659-1661) care a i fost
poreclit, din aceastg pricing, Papurg
www.dacoromanica.ro
252
ddea un porc de turma 1 Din socotelile pe 1588 ale acestui domeniu rezult
ea s-au adus in padurile lui 5 427 de porci din 42 de sate, pltindu-se drept
dijma 200 de porci 2. Foarte intinse (immanes sylvae") erau i pdurile
Hurmuzaki-Iorga,
D. Prodan,
D. Prod an,
lobkia, I,
p. 276.
8 ldem, I, p. 51.
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADuRii
253
asa cum rezult si din adresa trimig din Cluj de guvernul ardelean la
11 octombrie 1.727, impratului la Viena. Se spune in aceast adreg c. in Tara
Roma'neasca, pdurile de stejar precum i merii i perii pdureti, din cauza
saarelui clement, a aldurii, slat cu rod continuu din sapte sau opt ani,
doar intr-unul dac n-au rod pe chid in Transilvania, dimpotriv, din
cauza climei inclemente, in acelasi rstimp, abia dac rodesc o dat 1. De
aceea se aduc porci din Tara Romaneasc, de aceea, adugrn noi, se trimiteau turme de porci din Ardeal la ingrsat in pdurile oltene i muntene.
In Orinduiala" din 1.786 pentru pdurile bucovinene gsim urmAtoarele
recomandri in vederea conservrii ghindei sau jirului de semnat : dup ce
s-a cules numai cea bun, nu si cea viermnoas
i s-a uscat la Vint,
se bagil in groap in straturi alternante: nisip (la fund I) ghind sau jir,
nisip i asa mai departe. Primvara chid se scoate din groap spre a fi semnat, graffito arat asa de proasptil si de sntItoas ca chid atuncia
din Vilcea care a dat primul nume al mnstirii Cozia, in documentul din
circa 1. 400 3, nume schimbat apoi in Cozia, spre a nu fi confundat cu Nucetul
un pogon de paragine In dealul Nucetului"; 1699, august 10: niste pAr5gend' de vie
In dealul Nucetului"; 1720, februarie 28: viia din dealul Nucetului" (A ur el Sace rdot ean u, Acte drajnene, In Bul. Com. Ist. XIII (1934), p. 184-187). Pentru nucii
din Transilvania si In special pentru cei din regiunea Orastiei, ale cAror fructe slut eft
oul de ghind", vezi E. A. Biel z, op. cit., p. 93. Lejeune, op. cit., p. 19 mentioneaza nucii
www.dacoromanica.ro
254
taie nucii pe un cap. Nu ne referim la tierile din vreme de rzboi, ordonate de armatele de ocupatie 1, ci la acelea din timp de pace, care n-au alta
justificare cleat lacomia. Lipsa de sanctiuni serioase pedepsele pentru taieraa sau degradarea pomilor erau Inca simbolice a facut ca In ultimii
ani ritmul anual al defriarilor la nuc s intreac pe acel al plantarilor" e
concluzia unui bun cunoscator al problemei 2. De aceea salutam cu toata
eldura faptul ea s-a votat de Marea Adunare Nationala legea pomiculturii
care pune capat situaldilor de acest fel.
Alunul crete In mod natural pretutindeni in tara noastr din Oltenia
pin In Maramure, din Dobrogea pin in Criana, dovada alunifurilor pe
care le intilnim freevent in toponimia noastra. Intre obligatiile iobagilor din
Transilvania era i aceea de a culege alune pentru stpinul moiei pe care
stateau 3. In Banat i in nord-vestul Olteniei, alaturi de alunul nostru care-i
arbust, crete, In mod natural, i alunul turcesc, arbore cu fruct mai mare,
rotund, i mai uleios 4.
Castanul comestibil se intilnete In dou regiuni, cu clima mai blinda:
in Oltenia de nord-vest, in preajma Tismanii, linga mnstire i pe apa cu
acela0 nume, i In regiunea Baia Mare (judetul Maramure). In aceasta din
urma parte a trii erau, In 1971, circa 270 de hectare de castani 5. Tot aci
i anume In satul Tautii de Sus se anal cel mai vechi castan eomestibil din
Romania : are un diametru de 3,40 metri, deci o circumferint de 10 metri i 67
centimetri i o virsta, dupa opinia specialitilor, de cinci sute de ani minimum 6.
Paduretii merii, perii, viinii, eireii slbatici abund in pdurile
noastre, ca i cornii i scoruii, determinind o bogata toponimie. Ieromonahul
Partenie, clatorind, intre 1830 i 1840, de-a lungul Dunarii dobrogene, de la
1 in timpul ocupatiei din 1916-1918, lemnul de nue trimis din tar in Germania,
Austro-Ungaria, Turcia si Bulgaria a reprezentat nu mai putin de cinci mii patru tone
(E. R e i 1 4, Exploatarea regiunii de munte fi de deal in timpul ocupagei germane 1916
1918, ms. 1974).
metnia Liberei din 21 septembrie 1972, p. 5. Un alt castan mare comestibil, Cu diametrul
de 2,20 metri In Valea Rlusorului, comuna Mu de Mori, judetul Sibiu (Revista Peidurilor,
1962, 7, p. 437)
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADURII
255
planteze cite 200 de padureti tineri: cire0 salbatici, peri, meri. Fiecare padurar i prisacar urma a aduce 500 de puieti de meri i peri care trebuiau
Ingropati in livada coal" spre hultuire (altoirel). Hultoaiele trebuiau aduse
de la Deleni i Horodniceni 3; puteau s le aduca zicem noi 0 de la
Radaeni, unde erau soiuri bune de fructe, In special mere. Coarnele i scoruple se culegeau toamna tirziu i erau apreciate de inainta0. De la forma alungita a coarnei s-a dat numele de coarnei la doua varietati de strugure: coarna
alba i coarna neagra, care se pastreaza atirnate In cladarii in podul caseipina
de pAdure, dintre care 185 tone ciuperci (P etre Mihai Blcan u, in Romania Li-
bera din 20.IX.1972, p. 5 si 29.X.1972, p. 5). Muntele Zmeurcitul de ling6 Chiojdul Mare
www.dacoromanica.ro
256
noastre. Ea a inceput s fie cerutd tot mai insistent la export. Din afine se
face i un apreciat rachiu ; de altfel, asemenea distilate se pot obtine i din
celelalte fructe ca zmeura i mura.
Alt produs al p'durii, foarte eutat In vremea chid nu existau chibriturile, era iasca. Cu ajutorul ei, a cremenei 0 a amnarului se Mon. focul ;
era deci nelipsit din casele gospodarilor. Thiat de pe fagul pe care cre0e
ca un parazit, ea se fierbea mai intii, apoi se usca, spre a deveni pufoas.
Se cuta i continu s se caute reifina, aceast secretie parfumat a
coniferelor. In Transilvania, In secolul a XVI-lea, sate/e de iobagi, In afar
de ce ddeau acetia individual gru, ovz, varz, pstrvi ddeau colectiv, ghind, ra0n6 de brad, pe0e, cprioare sau, in locul Ior, gini i bani 1
Am amintit de r0narii din preajma Sibiului, care o stringeau i o vindeau.
lath' acum ce se spune In Orinduiala" pentru Odurile bucovinene: Fierberile
de r4in In codrii de molidvu totu s se volniceascA ... din pricha ea' pociumbii sau tulpinile rmase i vreascurile ce mai grit, prea bine pot s.' se iae
la aciast treab5." nu hag i copacii Intregi, cum se obinuiete la unii, mai
ales in Bucovina Cu acest chip adie luindu-se copaci intregi zeace
cuptoare de fiertura r4inii nu sintu In stare de a arunca alit c4tigu sau folosu cit stricciune face codrului numai un cuptoriu" 2. Un document din
8 august 1816 dovedete cr4ina se stringea 0 in res tul Moldovei ; protopopul
culbeci i
1968, p. 18.
1960, p. 757.
E. A. B i el z, op. cit., p. 93.
www.dacoromanica.ro
FRUCTELE PADURII
257
este vechi i cere ca aceia care se intilnesc sub tufe de vise s se sdrute.
1
Sic!
2 Bibliografia romdneascd veche, vol. III, p.; E. A. Biel z, op. cit., p. 88.
cit.,
p.54.
4 In afaril de gogoOe de ristic indigene, erau i cele importate din Turcia; vezi
pentru acestea din urmd, nartul din 3 aprilie 1793, la V. A. Ur e chi a, Istoria romdnilor, V, p. 347. Pentru valoarea astringentd a gogoilor de ristic, a ghindei i a cojii
de stejar vezi E. A. B i el z, op. cit., p. 94.
5 Notice sur la Roumanie, p. 81.
6E. A. B ie 1 z, op. cit., p. 89.
7 Idem, p. 90.
Ibidem.
www.dacoromanica.ro
colele XVI, XVII i XVIII; ele sint adinc graitoare in aceasta privinta
ne permit sa deducem ce va fi fost mai inainte vreme. Astfel, intr-un act
din 1138, septembrie 3 al regelui Bela al II-lea catre manstirea Dumis
Ungara) se spune ea locuitorii din Transilvania vor trebui s dea anual acestei
www.dacoromanica.ro
259
argint; de asemenea pe din dou vinatul din munti, din pescuit , din
cursele puse fiarelor sau din once alt folosint4 a padurilor" 5. Cronica
Trii Romneti, scrisa de Radu Popescu, povestete ca voievodul Vlad
Vintila de la Slatina (1532-1535), trecind 3 ani ai domniei lui, s-au dus
In primblare &are Craiova, ca s vineze padurile Jiiului ca s prinz cerbi
alte vinaturi mai mari, de vreme ce intr-aceale parti de loe se an vinaturi multe i mari" 6. Vinatoarea aceasta i-a fost Ins fatala domnului, deoarece citiva dintre boieri, aflind ea Vlad voda vrea sa-i taie ii considera
dumani
i-au luat-o inainte. Unul anume dintre boieri, Momee logofatul
a Invatat" dou slugi ale sale, unul arvat (croatl) i altul ungurean" cum
s procedeze i intr-adevar acqtia, trecind in fuga calului pe linga domn,
11 strapunsera Cu sulitele. La 12 iunie 1535 se tia de isprava la Braov 7.
In 1632, Paul Strassburg, sol al regelui Suediei, in drum spre Constantinopol, trece prin Tara Romaneasca i noteaza in jurnalul sail de calatorie:
www.dacoromanica.ro
260
militari demni de credint "3. Pe de alt' parte sint bine cunoscuti cerbii
domesticiti ai lui vod Mavrogheni (1786-1790) inhmati la o trsur mai
war& a acestuia, condus de insui domnul. Pictorul contemporan Paul
1 Adica in Tara Romaneasca.
2 B a w r, o.c., p. 14 Sa fie aceasta cotofang neagra cu cap rou" ciocdnitoarea
Istoria Bucureftilor p. 62), despre cea din Tirgovite, secretarul italian al voievodului
Petru Cercel care ne spune ca acesta Muse in 1584 cuti nespus de mari-i frumoase
pentru a tine salbAticiuni" (Ccileitori straini, III, p. 12).
www.dacoromanica.ro
261
la vulpi i la rI0, la haitele de lupi care rtdcesc dintr-o parte In alta prin
pduri" 6. Apoi adaug: Am s las la o parte alte vietuitoare slbatice de
care slut pline pdurile noastre: r10, jderi (nu aceia care slut numiti obinuit
zibeline) i vulpi etc., ale cdror blni servesc mai ales spre a ne apra de
ger" 7. O atentie deosebit acord Cantemir zimbrului, pe care II descrie In
chip amnuntit: Ca mrime este cit un bou domestic, dar are capul mai
1 Un exemplar din aceasta stampa la Academia Republicii Socialiste Romania,
Cabinetul Stampe. O reproducere in culori a ei la Cons t. C. Giuresc u, Istoria Bucure.,stilor,
Bucuresti,
1967,
plana hare
paginile
112-113.
Amintim
pentru vremea noastra, de cerboaica Tunti, imblinzita, care statea libera in gospodaria
familiei I. Popescu de la Lapusna (judetul Mures).
3 Cdlettori strdini despre trile romdne, vol. III, Bucuresti, 1971, p. 181. Prezenta
ursilor In codrii Lapusnei i ai Bicului este surprinzatoare, dar nu imposibila.
www.dacoromanica.ro
262
mic i alungit, grumazul mai zvelt i pintecele mai supt, picioarele mai inalte,
ea are un cap de bour, nu de zimbru. Vezi Dr. E. Boteza t, Bouruli zimbrul, In An. Acad.
Rom. Mem. Seq.
s. 2., t. XXXVI (1913-1914), p. 17-40; Cons t. C. G i u-
Pentru Antioh Cantemir vezi letopisetul lui I o an Neculce: vindtor i slubun, dupa hirea tatine-sau" (ed. I or gu I or da n, Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
263
ldsate In libertate pierdute prin pduri i prin stepe i cdpAtind caracteristice noi In starea de salbdticie ? Un rdspuns sigur este greu de dat, dar ni
s-ar 'Ama surprinztor ca Dimitrie Cantemir sa inventeze, s nu aib nici
un f el de temei. E adevrat c gdsim in opera sa afirmatii care nu corespund.
cum este aceea referitoare /a apa Prutului care ar fi cu treizeci la
sut nzai upara (leca, apa celorlalte rhiri moldovene 4. Dar faptul cd tot el
pomene0e i de hergheliile de cai scilbatici de lingd hotarele Bugeacului, cal
i urii in pdrtile Tdrii de Sus i In regiunea Tdrii Oltului se adund uneEga16. Cu aproximativ 7,6 km.
p. 114-115.
3 Vezi, In privinta aceasta, C. Mota s, Charles Darwin, Bucuresti, 1972, p. 96.
2 Descriptio,
4 Descriptio,
p. 64-65.
5 Idem, p. 116-117.
6 Caleitori strdini..., I, Bucuresti, 1968, p. 489.
7 Idem, p. 505.
8 Idem, vol. II, Bucuresti, 1970, p. 548.
9 Acest detaliu privind caii sAlbatici a putut fi luat de Friilich din opera lui Sebastian Miinster.
www.dacoromanica.ro
264
ori In haite de cite 30-40 si aproape In fiecare noapte de iarn sfisie citiva
cai. In Tara de Sus se realizeaz6 frumoase citiguri cci un cap de familie poate scoate intr-un an din pieile vindute trei pind la patru sute de
florini, o sum pe care cu greu ar putea-o scoate, muncind la vie, podgoreanul
din regiunea vecin lor" 1.
se mai intilnea Inca' In fundul codrilor, In munti 3 ; in Transilvania, el a rezistat pin la jumtatea secolului al XIX-lea. Cit au pretuit strmoii acest
vinat domnesc se vede i din aceea e au pus drept stem a Moldovei capul
de bour nu de zimbru, cum credea Cantemir 4 aletuind si o legend
In legtur cu desedlecatul lui Drago. In ultimul timp, incepind din 1958,
am reintrodus zimbrul, aducind citeva exemplare din R.P. Polon. i colounde ele
nizIndu-le in rezervatia natural din Hateg pdurea Slivut
s-au adaptat, inmultindu-se ; alte exemplare de aci au lost strmutate In
Arge, Neam i Poiana Braov. Castorul sau brebul a disprut i el. I-a rmas
lug numele legat de unele locuri i asez'ri, ca, de pild, satele Brebu in
judetul Prahova, D'imbovita, Buzu, Cara-Severin, Timi, precum i in
Maramure, acesta din urm amintit pe vremea lui Bogdan desclec'torul ;
apoi Valea Brebului, dupg aceea Brebii pomeniti in Moldova: unul in tinutul
Vaslui, pe timpul lui Alexandru cel Bun, altul In Neamt, pe timpul lui Stefan
cel Mare, satul Brebi In judetul Cluj etc. 5. Nici elanul sau plotunul 6 cerbul
Citleitori striiini, vol. V, Bucureti, 1973, p. 47.
2 Dr. A. B. S z ai a y, Bourul din Ardeal. Monografia boului streivechi din Romania, In Carpati, V (1937), 12, p. 351, crede c bourul a disprut In Moldova aproximativ la anul 1460". Amintirea bourului, o pstreazA citeva toponimice, deoparte
i de alta a Carpatilor (Vezi Toponimia romtineascel, p. 396 i 450; Gustav Kisc h,
Siebenbargen im Lichte der Sprache, Sibiu, 1929, p. 169). intr-o hart din 20 august 1804,
gsesc pe MAgura Odobetilor, la est de muntele Riutul raiul cel mic! in judetul
Putna (azi Vrancea I) plaiul bourilor" (Arh. St. Iai, Stampe fotografice, nr. 133).
VVI (1935-6),
p. 126.
Amintirea lui s-a pstrat In folclor, aa cum arat urmtoarele versuri ale unei
poezii populare: Din opinci de plotun descaltatu-o, In cizme galbene incltatu-o" (Al.
F ilipaeu, Sillbtiticiuni din vremea strtimofilor noftri, Bucureti, 1969, p. 133).
www.dacoromanica.ro
265
Cu coarne late,
nici calul slbatic cruia ruii Ii ziceau tarpan" 1, nici
mAgarul slbatic sau colunul nu mai exista azi in pdurile noastre. Doar citeva
toponimice, precum colunul, poian in judetul Doljului, Coluni, loc in judetal
Lostrita, cel mai mare salmonid al trii noastre, exista, la Inceputul secolului al XIX-lea, In toate apele mai insemnate de munte din Muntenia,
Moldova i Transilvania 7; astzi nu s-a mai pstrat cleat In cursul superior
1
Al. Filipasc u, op. cit., p. 170-177; el pune disparitia calului slbatic din
Vezi Const. C. Giurescu, Dinu Giurescu, Istoria romdnilor, Bucuresti, 1971, p. 21; Al. Filip a c u, Sellbetticiuni..., p. 210-212. De aceeasi pdrere
www.dacoromanica.ro
266
al Bistritei, frumosul riu moldovean, i in Vioul maramurepan ; a fost reintrodus In Muffle Someul Mic i Criul Repede i aclimatizat in lacurile
de baraj montane Arge i Bicaz. Notm, de asemenea, Imputinarea considerabilA a sturionilor la gurile Dunrii i de-a lungul fluviului, precum i
dispariVa celor mari morun, nisetru din Maramure, unde a rAmas numai cega. La fel imputinarea scrumbiei de Dundre, care altdat era In cantitAti impresionante.
S-a introdus, in schimb, In ultima sut de ani, pdstrvul curcubeu i pdstrei-
vul fintinel sau finanelul, ambii de origin americanAl. Cel dintli s-a aclimatizat foarte bine i lace azi concurent pstrvului indigen In lacurile mon-
unde se gsete azi curent, e somnul pitic zis i somnicar i opt must4i"2.
0 alt specie nouA, iarAi de origine americanA, este carasul galben, semnalat
1964, p. 33-38.
www.dacoromanica.ro
267
i in judetele Buzau i Alba. Facind insa suma intre speciile nou introduse
sau reintroduse i cele dispArute In decursul timpului, rezultatul e deficitar:
am pierdut mai mult cleat am citigat. De aceea se impune peistrarea al cea
mai mare grij a speciilor de vinat existente, ocrotirea lor fi, adclugarea de specii
www.dacoromanica.ro
268
dent vinatul aa cum relevA calatorii strAini care au strAbAtut trile noastre incit ceea ce vinau sau prindeau fAranii nu se prea cunotea.
In Transilvania Insa, nobilii unguri au luat msuri pentru a interzice
tAranilor vinAtoarea. In 1504, prin decretul regelui Ladislau al II-lea, articolul 18, se prevede cA de atunci lnainte, nimeni dintre coloni itArani s" nu
cuteze in niciun fel 0 cu niciun me0eug sA vineze cerbi, iepuri i mistreti
i nici fazani i gAinu0, ci fiecare s. se osteneascA in cultivarea ogoarelor,
finetelor i viilor i alte me0euguri ale miinilor" ; cine nu se va supune,
va plati trei florini care se vor lua de stApinul colonului care a vinat sau a
prins pAsAri sau de cel pe pAminul caruia a fost gAsit colonul fAcind-o. Iar
dacA amindoi ar neglija luarea amenzii sau din pArtinire pentru colon n-ar
vrea s-o ja, atunci BA o ja vice comitele i juzii nobililor acelui comitat unde
faptul s-a petrecut, de la nobilul sau stApinul pmintului care a crutat pe colonul fAptae. Aadar decretul impunea obligativitatea pedepsei, excluzind
iertarea.
Prevederile din 1504 nu InseamnA Ins. c once vinat era interzis. Iobagii
puteau vina jderi, a cAror blanA avea pret, apoi vulpi, lupi i ri0; puteau
prinde de asemenea oimi 2 Satul Viratori, de pe domeniul Gyula, avea,
printre lndatoririle sale, pe aceea de a vina o spune dealtfel i numele
sAu (In ungurete: Vadszy), iar satul Doboz pe aceea de a prinde rate 3. Voievodul din Marin trebuia sA dea, in 1539 o cAprioarA ; cnejii din domeniul Ciceiu-
lui cite un cerb lopatar 0 cite un oim 4. Potrivit urbariului din 1554, romnii
din Idicel i alte sate ddeau de CrAciun cite un cerb lopAtar. Juzii de pe domeniul Chioarului dAdeau oimi i cAprioare iar satele din Maramurq piei
3 Idem, p. 362-363.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
269
grit datori anual supu0i s le string6 sirguincios"i. Din aceste obligatii ale
iobagilor, plus ce aduseser de vInzare, erau in 1.632 la Fgra 69 de piei
de vulpe argsite i coarnele de la 18 cerbi". Iar In 1637 erau 3 piei mari
de urs 0 2 mai mici, 65 de piei de vulpe lucrate, 7 piei de capr slbatic lucrate,
patru asemenea viratori pe an, Inaintea celor patru posturi ale bisericii
orientale" adic6 postul Cr'ciunului, postul Pa0i1or, postul Sin Petrului i
postul sfintei Mari. La aceste patru viratori arata Cantemir stint datori s ia parte locuitorii trii de once stare: mari dregtori, osta0, boieri,
orgeni i negustori", iar ca Mai* grit strin0 citeva mii de tranii din satele
vecine, poruncindu-li-se s ptrund In pduri i s' stirneasa fiarele". Pe
cimpurile din jurul pdurilor continu Cantemir stau roat vintorii,
unii avind clini de vintoare, altii IntinzInd laturi, i prind uor vinatul speriat
de chiotele tranilor. Dar pentruca rivna vintatorilor s fie mai mare, domnul a statornicit un dar anume pentru fiecare animal slbatic: cine prinde
un iepure capt bacqif (ctici aa numesc ei, cu o vorba turceasa., aceste mici
daruri) douzeci i cinci de aspri, cine prinde o vulpe, aizeci, mistretul se
rdsplate0e cu un imperial 5, ursul cu un galben 6, ciuta cu optzeci de aspri.
www.dacoromanica.ro
270
de acetia i s-au mai trimis dou vase de vin alb i dou4 vase de vin rou, pelin de
Odobeti, un vas cu vin de Cotnari, vechi de 3 ani i dou vase cu o mie de mere domneti pentru iarnA. *Um faptul dintr-un act datat Iai 23 septembrie/4 octombrie 1752.
(Anton Oprescu Ogari din Moldova trimipi lui Ludovic al XV-lea, in Carpalii, IV
1936), 9, p. 237-239).
www.dacoromanica.ro
271
In ordinul amintit mai sus, din 7/18 mai 1792 i intr-altul, posterior cu doll&
zile, Mihai Sutzu cere ctiva oimi i pentru el insui, pentru trebuiqa" sa 6.
Inc. din primele timpuri ale domniei au existat, atit In Moldova cit i
In Muntenia i Transilvania, cite un corp sau steag" de vinatori domneti".
Ei aveau o organizaide cvasi-militara, cu un vataf in frunte i trebuind sa
participe la razboi in oastea domneasca. In timp de pace arat. Dimitrie
Cantemir
lui, fie ucise, pentru masa lui, felurite animale: cerbi, boi7, oi 8, precum i
altele care traiesc in paduri; pentru aceasta osteneala slut liberi de dari i
mai primesc i o lear anume pentru praf de pupa i plumbi" 9. Aceti vinatori
nu trebuie insa confundali cu steagul" de vinatori cinzeci i cinci la numar intemeiat de Grigore Ghica (1726-1733) i avind, ca i pucaii",
'Cons t. C. Giuresc u, letona romdnilor, III, 2, Bucureti, p. 459-460.
2 Descriptio, ed. 1973, p. 271.
3 V. A. Ur echi a, Istoria roma'nilor, IV, p. 279; cf. I, p. 417. Un sat din judetul Prahova poarta pin& astazi numele de qoimari; locuitorii lui in 1835 eran 102
aveau obligatia de a procura oimii necesari domniei. (Pentru
curti" sau gospodarii
moia *oimari i actul din 1837, iulie 11 la Arh. St. Buc. M-rea Nifon, VIII/4). Aceeai
obligatie o aveau i locuitorii satului Ponoarele din Mehedinti (I on I onesc u, Agricultura romdnd din judejul Mehedinti, Bueureti, 1868, p. 96-97).
4 Cons t. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, III, 2, p. 459-460 Un Gheorghe
Ciurar ci-i zic i Coroer" la 1794, septembrie 28 (G h. Ghib an es c u, Surete fi izvoade
XII, Iai, 1924, p. 76).
5 Idem, p. 266. Intre obligatiile voievozilor de pe domeniul $imleului era i aceea
de a da oimi i caprioare. De asemenea, In satele din Dobtca ale Clujului, preotii ro-
mani trebuiau sa dea anual cite un oim (D. Pr oda n, Iobdgia, I, p. 363).
Idem, p. 460.
7 E vorba de boj sdlbatici sau zimbri. in capitolul I din Descriptio Moldaviae, Cantemir afirma ca Drago Voda a intilnit un bou salbatic" (bovem sylvestrem") pe care
moldovenii 11 numesc zimbru (Ed. 1973, p. 51).
3 La fel, e vorba de oile salbatice, de care Cantemir face mentiune la p. 115, in capitolul VIL N-avea sens ca vinatorii domneti sa vineze boi i oi domestic'e, cum sustine
N. Stoicescu In Descriptio, ed. 1973, p. 224, nota 19.
Descriptio, ed. 1973, P. 220-221.
www.dacoromanica.ro
272
3 Numele vechi al oraplui Piatra Neamt. Cu acest nume, Piatra lui Craciun" apare
el
i in lista de orae din 1387-1392. Vezi Cons t. C. Giuresc u, Tirguri sau orase..
p. 70.
covnicqti" urmatorii: Radu Iordache Precupetii Noi; Iancul sin Simion bdcanu ot
Popescu ; Radu Holteiu bragagiu ot Cretulescu ; Dumitru sin Apostu bdcanu, detto ;
Hristea Holteiu sin Deu ; Voinea sin Stanciu, Dichiu; Dobre sin Stan ot Gorgan ; Mincul sin Hristodor, Sloboziia ; Preda sin Rizea alvaragiu, Biserica Albd; Petre Marin,
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Fig. 40
275
In privilegiul de comer t acordat de Alexandru cel Bun liovenilor, la 6 octombrie 1408, primul dintre articolele pe care acetia nu au voie sA le scoatd din
tara sint jderii" aadar blnile de jder, dup'd care urmeazd argintul, ceara
www.dacoromanica.ro
276
confirmare din 1422 precum i intr-una din 1424 se adaugg risul"1. Exportul
blnilor de animale slbatice a continuat neintrerupt ; pe vremea lui Brincoveanu se platea, potrivit tarifului vamal din 1691 ianuarie 1, tarif care
reproducea pe acela al lui Duca vodd, din 1676, urmtoarele taxe de export :
pentru o blan de jder sau vulpe 60 de bani, pentru una de lup 4 bani, pentru
una de ris 40 de bani, pentru una de vidr 8 bani, iar pentru dou blni de
dihor 1 ban 2 In 1867 se precizeaz c venitul anual de la acest export era
de 208 753 de lei3.
In vremea noastr vinatoarea, pe ling6 aportul economic, are o important deosebit sportiv-recreativ. Peste 200 000 de vintori i pescan, membrii ai Asociatiei generale a vintorilor i pescarilor sportivi din R.S. Romnia,
www.dacoromanica.ro
.-
Mlini i
Mlinet, Ruget, Scoruget, Smeuret, Socet, Spinet etc. In sfirit, topicele determinate de cei ce lucreaz6 sau prelucreaz lemnul p'durii: indilari, butenari,
blidari, scgfari, rudari, tulnicari, cgrbunari, dogari, funari etc., de cei ce p'zesc
pdurea pdurari, brniteri, precum i de vinatul ei. Nu va surprinde
aadar, faptul c dintre toate categoriile de numiri topice romaneti in leg-
www.dacoromanica.ro
278
dat ungurii tArii romaneti de peste munti, anume Erdely" care inseamn
tara pklurii", tara pkluroas"1. Chid au ajuns In p Artile Transilvaniei, ungurii
2 Vezi mai sus, p. 32. Parerea c oa ar Insemna braniste adia rezervA domneasa" o gdsesc la Mihail S ad o v ean u, Istorisiri din Ardeal, Bucuresti, 1972,
p. 103. In realitate, oasul" sau oasa" este tocmai contrariul branistei".
3 Romulus Vuia, Ethnographische Beweise fiir das Alter und die Kontinuitt
des rumeznischen Volkes in Siebenbargen, In Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p. 35-56.
4 Principatele romdne, p. 261 (cloud sate, Cu 77, respectiv 89 gospod6rii In Putna),
p. 265 (un sat cu 51 de gospodArii In Roman), p. 275 (un sat fail indicarea gospoddriilor in Tecuci).
5 Istoria Romdniei In date, Bucuresti, 1971, p. 150.
Academie, Ms. 1059, f. 82.
www.dacoromanica.ro
279
brava. Teleormanul (padurea nebula") este o motenire a epocii de conlocuire romano-veche turceasa (pecenego-cuman). Este caracteristic c pe
teritoriul acestui judet i al fostului judet vecin al Romanatilor, cu reedinta
In Caracal, Intilnim a/aturi de topice referitoare la padure, i nume vechi
turceti de ape: Calmatui, Teslui, Geamartalui etc 4.
Pcidurq se numea un vechi judet, cuprins intre judetele Arge i Mucel ;
numele se explica prin multimea padurilor care 11 acopereau; Paduret se
numea
0 se numete Inca satul in care statea, dura toate probabilitatile, pircalabul judatului. Fiind insa putin intins ca suprafata i nedispunind,
1 Const. C. Giurescu, Despre Vrancea In Reo. 1st. Rom., IV (1934).
1958,
P. 139-169.
www.dacoromanica.ro
290
dupa. cite tim, de un tirg sau ora, judetul Paduret a fost desfiintat, se pare
Inc la finele secolului al XVI-lea sau inceputul secolului al XVII-lea, deoarece
In documentul din 1609 ianuarie 23, numele judetului vecin care 1-a incorporat,
dac nu in intregime, dar in cea mai mare parte, este Mucel i Paduretl.
Pentru productia judetului Paduret, cu turme numeroase de oi, este caracteristic actul din 1524, iulie 24, prin care Vladislav voievod daruiete spitalului sau bolnitei de la manastirea Simidreni i adapostului de calatori de la
manastirea Argq toate brinzeturile care se vor alege din judetul Paduret,
once s-ar alege venit ca brinzeturi, sau brinz de burduf sau ca sau once
alt venit".
In Moldova veche, numele tinuturilor Codru i Tutova evod padurea.
Cel dintii, constatat documentar in secolul al XVIII-lea, vine de la codrul
Tigheciului care era cuprins in intregimea lui in acest tinut3. O catagrafie
social-fiscala inedita din aprilie 1786, trece doi ruptai" sau contribuabili
pe baza de rupta" adid intelegere cu vistieria, Toader Tudosi i Ioni Mlautd, i doi mazili sau descendenti din dregtori, Toader Hranacea i Iordache
www.dacoromanica.ro
281
mica sau pIlc de corni gasim doua tIrguri in Tara Romneasc, unul in
Ilfov, altul In Dimbovita. Cel din Ilfov, situat pe balta Mostitei, este sat la
1 Vezi Documenta B, vol. I, p. 590.
www.dacoromanica.ro
Liberci din
282
inceput, devine tirg In secolul al XVI-lea, iar pe vremea lui Matei Basarab,
care clklevte aci o frumoas biserick i se spune chiar orar. Din cauza acestei
ctitorii, avezarea Ii adaug un al doilea nume: Mnstirea, care tinde s prevaleze. In harta statisticd din 1835 sint trecute ambele nume ; astzi, localitatea care a decAzut In secolele XVIII vi XIX, redevenind sat e cunoscuta numai sub cel de al doilea nume vi are din nou o evolutie ascendent,
fiind pe cale de a redeveni tirg 1 Corntelul din Dlinbovita, tirg In secolul al
XVII-lea, cunoscut i prin podul ski de piatr peste 11111 Dimbovita, a avut
vi el o evolutie regresiv In epoca fanariot, devenind sat.
Socii,
numele de la arbustul binecunoscut, cu flori albe, mirositoare i trnkluitoare, era, In secolul al XV-lea, un mic tirg In judetal Filmnicul Srat, aproape de hotarul cu Moldova. Aci a avut loe, In 1471,1upta dintre
Stefan ce! Mare vi Radu cel Frumos, domnul Manteniei, lupt In care cel
dintii, ca de obicei, a biruit 2 Situat in calea ovtilor, prdat vi ars In repetate
rinduri, i acest tirg a deckut ; la inceputul secolului al XIX-lea era un simplu
catun, cu citeva case, ava cum 11 arat harta statistia. din 1835.
Brddicenii, In Gorj, tirg in secolul al XVIII-lea, avind aceast calitate
vi In harta din 1835, s-a dezvoltat dup colonizarea cu elemente sud-slave,
originare din Kiprova i Kobilovat, la Inceputul domniei lui Brincoveanu.
Numele deriv dintr-un btrin" Brdiceanu care, la rindu-i, are ca temei al
numelui sdu bradul.
Bacovul, In apropierea Ploievtilor, e tirg spre finele epocii fanariote
chiar revedint a judetului Scuieni la lnceputul secolului al XIX-lea. Decade
apoi, cum deczuser i Gherghita i TIrgvorul, cum va decade vi Bereasca,
din cauza concurentei Ploievtilor care atrag toate elementele dinamice ale
regiunii 3.
www.dacoromanica.ro
283
rea sint cele privind asezrile rurale, satele sau cdtunele, cu vetrele lor i cu
hotarele lor. Sint sute de asemenea topice, dac. avem In vedere numai asezrile propriu-zise ; sint mii dacA lum in considerare si hotarele lor, cu pdurile, poienile, runcurile i celelalte componente. Astfel, de pild, in hotarul
comunei Chiojdul din judetul Buzu, in afard de satele componente Poienitele
de Sus, Poienitele de Jos si Ctiasul (in vechime atiniasul, de la &Mina!),
notAm urmtoarele topice: Poiana Carpenului, Groapa Paltinului, BrAdetul,
Runcul,
Imprtindu-le pe categorii si din fiecare categorie vom da citeva exemple,
luate din izvoarele istorice, In primul rind din harta statistic de la 1835 si
din documentele inedite
www.dacoromanica.ro
284
Am pomenit de Pddurenii din diferitele prti ale t.rii ; adugAm, din aceeasi
hartd, Pdduroii de sus, cu 44 de gospodrii si Pdduroii de jos, cu 55, ambele in
unul mai mare, cu 160 de gospodrii, altul un biet &gun, avind intre 5-20
de gospodrii, precum si Pciduresti, in acelasi judet, cu 46 de gospodArii 6,
tustrele amintind de marile pduri de odinioard, care au fcut pe pecenegocumani sd numeascg aceast regiune Teleorman. Nu e lipsit de inteles s relev6m cA, in cadrul actiunii recente de schimbare a numelor relevind scderi sau
cusururi, fizice si morale, precum si porecle, actiune care continu, de fapt,
actiuni similare din secolele XVIII si XIX 7, satului Strimba Fizesului din
judetul Slaj i s-a schimbat numele in Pdduris.
In ce priveste satele numite dup diferitele feluri de paduri, notArn intii
Bungetu, cu 58 de gospodrii, din judetul Dimbovita8. Urmeaz6 o serie de
sate, cu nume derivate din codru", ca, de pild, Codreni, in Ilfov, cu 22 de
gospodrii, Codreana, &gun in Dorohoi, cu 5-20 gospodrii, si dou5. sate
Codresti, unul cu 45 de gospoddrii, altul cu 30, in Rimnicul-S6rat 9. Crivina
adic6 pdurea pe loe bltos, mocirlos, a dat numele ei unor sate intemeiate
in marginea ei, ca de pild, Crivina, Cu 100 de gospodrii, din Mehedinti 10,
i Principatele romne, p. 232, 223 0 258.
2 Idem, p. 211.
Unul dintre martori este Costandin sin Pirvul PocivAle0ean" apdar din vecinAtate,
de la Pociovali0e (Arh. Stat, Bucure0i, ms. 256, f. 260 v); vezi 0 actul din 1741, octombrie 26 (Idem, f. 260 v-261).
4 Principatele romcine, p. 258.
7 Idem, p. 134-135.
8 Idem, p. 222. Intr-un document din 1626: ph' vilceaoa bungetului (Documenta
B, vol. XXI, p. 306).
9 Idem, p. 243, 228 i 262.
10 Idem, p. 247.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
I TOPONIMIA ROMANEASCA
285
e qi in harta Stolnicului
i o alt Crivina, scrisa, Cu pronuntarea populara Crighina", cu 34 de
gospodrii, tot In Dimbovita 2 Cringul a determinat i el numele a o serie
Crivina, fara' cifra de gospodrii, in Dimbovita"
i unul cu numai 66 in Tutova". Forma mai rara Heciu a dat numele unui,
sat mare, cu 212 gospodrii in Suceava 15, dup cum sihla, sihlea, cu Intelesul
de padure batrina, nepatrunsa, a dat numele satului Sihlea, cu 72 de gospoda'rii, din Rimnicul Srat16. Numeroase s'int satele numite Rediu, de la felul
1 Principatele romdne, p. 223.
2 Ibidem. Crivina din fata Poenii lui Giltea e amintita intr-un document din 1523
1528, impreuna cu Badenii, Pdtirlagele si Predealul, apartinind toate lui Balaur logofa't
(Arh. Stat. Bucuresti, Sectia Istorica, nr. 257 (XVI/3).
3 Ibidem, p. 247.
4 Idem, p. 258. Este probabil ca i Cringul din documentul datat Tirgoviste, 16
octombrie 1544, prin care Radu Paisie intareste manastirii Bistrita, morile de pe riul
Doamnei, unde este la Cring" (Documente B, Veacul XVI, vol. II, p. 316), sa se refere
tot la un inceput de sat, deoarece, pe linga mori, ii intdreste i toata ocina, cu loe
cu gradini si cu braniste i Cu totul".
5 Idem, p. 260.
6 Idem, p. 223.
7 Idem, p. 243.
Academie, Ms. romanesc 827, f. 5.
Idem, p. 247.
1 Idem, p. 260.
14 Idem, p. 265.
12 Idem, p. 272.
13 Ibidem.
Idem, p. 280.
p. 273. Exista i forma huciu.
16 Idem, p. 263. Vinzarea de mosie, la Sihle, in Rimnicul Sant, in anul 1675 (Arh.
Stat. Bucuresti, Manastirea Rimnicul Sarat, Ms. 724, f. 650 v.). Forma, mai putin obisnuita
25 Idem,
www.dacoromanica.ro
286
de pdure cu acest nume. Astfel Rediul, cu 153 de gospoddrii in Fkill', Rediul, doud sate, cu 53, respectiv 32 de gospoddrii, in Vaslui 2, Rediu, cu 37
In Hirldu3 i, sub forma uor schimbatd Redli, cu 43, in Roman 4. Sint apoi
topicele in care Rediu e asociat fie cu numele stdpinului cazul cu Rediu
Mitropoliei, sat cu 29 de gospoddrii i Rediul Aldli, cu 43 de gospoddrii, ambele
in Idnutul Iai8, cu Rediul (Saracenilor ), micul cdtun incipient din Dorohoi 6,
Rediu Mogildeftilor cu 28 de gospoddrii, din Vaslui 7 1 CU Rediu Balan zis i
intemeiate in golurile naturale ale pddurii. Ele constituie i o indicatie pretioasd despre existenta pdurilor in locuri in care acestea nu mai existd astdzi,
fiind defriate intre timp. Printr-un document inedit din 10 august 1643,
Matei Basarab intdrete indnstirii Menedic, din judetul Buzdu, printre
alte posesiuni poiana Menedicului toatd i cu tot hotarul ; hotarnica are
ca semne de reper, intre altele, pa* piscul poenii ascunse... pd piscul pdcurilor pind la Arceri"14. In aceast poiand s-a intemeiat mndstirea cu acelai
nume i satul. Citdm o serie intreagd de aezdri omeneti cu numele Poiana din
4).
www.dacoromanica.ro
287
poddrii, cu mai multi locuitori deci decit o suma de tirguri sau orae contemporane, in Dolj 2; tot In Dolj, Poeana de jos, fr cifra gospodriilor, i
Poeana de sus, cu 91 de gospodrii3; dota sate Poeana, cu 49, respectiv 67
gospodrii In Gorj 4, Poeana, catun, cu 5-20 de gospodrii, in tinutul Herta 5,
Poeana, cu 65 de gospodrii, In tinutul Ialomita, atestind deci prezenta pdurii
In acest judet de stepA4, dou sate Poeana, cu 95, respectiv 66 de gospodrii
In Mehedinti7; cu acelai nume cite un sat In Prahova4, In Putna, cu 75 de gospodrii 9, In Sacuieni, cu 78 de gospoddrii 10, in Tecuci, cu 187 de gospodrii 11,
In Tutova, cu 30 12. In Transilvania, gsim cite un sat Poiana In judetele
Alba, Arad, Bihor, Cluj, Covasna (Poian") Hunedoara i Sibiu. Adesea, tuttinim pluralul Poeni sau Poenile ca, de pild, in Dorohoi, M'a cifra gospodriilor 13
in Neamt, &aun cu 5-20 de gospodrii 14, in Scuieni, cu 73 de gospodrii 11, In
2 Idem, p. 227.
3 Ibidem.
4 Idem, p. 234.
5 Idem, p. 237.
6 Idem, p. 238.
7 Idem, p. 249.
a Idem, p. 259.
9 Idem, p. 261.
1 Idem, p. 270.
11 Idem, p. 276.
12 Idem, p. 280.
13 Idem, p. 229.
14 Idem, p. 254.
15 Idem, p. 270.
16 Idem, p. 276.
17 Idem, p. 288.
16 Idem, p. 263.
19 Idem, p. 270.
29 Idem, p. 271.
21 Ibidem.
22 Idem, p. 214.
23 Idem, p. 216.
www.dacoromanica.ro
288
Buzul si Poeana Lunga de Sus, sat cu 100 de gospodrii in Dimbovita2. Urmeazg. Poiana Largului, cu 20 de gospodrii, Poiana Prisacii, cu 60 si Poiana
Sachilor, nume dat colectiv la trei asezri mici, cu cite 1-5 gospodrii, situate
in pdure, la vest de Razboieni, toate in tinutul Neamtului 3. In Rimnicul Sdrat
intilnim Poiana Plopului care mai are si un al doilea nume: Lacul lui Bobin,
clun, cu 5-20 de gospod'rii 4. In Roman este Poiana Leonga 5 cu 80 de gospodrii, in Romanati Poeana Mare, cdtun, cu 5-20 de gospodArii 6 iar in SAcuieni Poeana Copaciului q.i Poeana Mierlii, cu 35, respectiv 27 de gospoddrii 7.
Mai sint apoi Valea Poeni, fr cifra' de gaspodrii, tot in Scuieni8, Poiana
Guji, i Poiana Petrii, ctune cu cite 5-20 de gospodrii, in Tutova 9 ; Poiana
4 Idem, p. 26.
5 Idem, p. 265, Transcriere defectuoasd pentru Poiana Lungd?
6 Idem, p. 268.
7 Idem, p. 270.
9 Idem, p. 271.
9 Idem, p. 280-281.
10 Idem, p. 282.
11 Idem, p. 288.
13 Idem, p. 211.
13 Documente B. Veacul XVI, vol. II, p. 155.
14 Const. C. Giurescu, La 450 de ani de la nzoartea lui Radu cel Mare, domnul Tdrii
www.dacoromanica.ro
289
i un al doilea nume Homocea, care apoi a prevalat 1. Sint apoi dota sate
Poenari, in Ilfov, unul cu 109 gospodarii, altul cu 51 2 alte doua, cu acela
nume, in Muscel avind 80, respectiv 37 de gospodariis, cite unul in Gorj, cu
91 de gospodarii4, i in Vaslui, cu 128g, in sfirit dota sate in Dimbovita cu
adaos de nume personal, Poenarii Apostolului, 110 gospodarii i Poenarii Rala"
Cu 41, acesta din urma avind i un al doilea nume, Tirliciu ; in harta Stolni-
citeva nume de sate, defectuos sau incomplet transcrise in harta din 1835;
Masora Poeanii" 8, cu 30 de gospodarii, in Bacu, Poenilore" cu 102 gospodarii in Romani, Golieasei Poeanoiu", cu 100 de gospodarii in Suceavaii
i Poeana lui..." cu 30 de gospodarii, in Sacuieni 12
In 1956, potrivit datelor din Indicatorul alfabetic al localikitilor din
R.P.R." erau nu mai putin de 205 (dou sute cinci) acezan i cu nume legate
de poienile padurii 1 anume: 135 aezari numite Poiana, uneori cu adaos
de nume de persoan sau de arbore, 25 de acezan i cu numele Poeni sau Poenile,
16 acezan i numite Poenita, Poenite, Poenitele, 22 nume Poenari, in sfirit
7 aezari cu numele Poenefti ci Poendrie. E o indicatie pretioas despre intin-
9 Idem, p. 213.
10 Idem, p. 265.
... Poenilor, Cu omiterea primului termen?
1' Idem, p. 273.
12 Idem, p. 273, Cu omiterea ultimului termen.
13 Idem, p. 211.
14 Idem, p. 219.
15 Idem, p. 224.
16 Idem, p. 285.
www.dacoromanica.ro
290
Sdatura e cel de al doilea nume, explicativ, a dou sate din tinutul Putnei,
anume Veisuiu (Sacatura)", cu 35 de gospodrii, care in editia din 1853
a hrtii statistice din 1835 apare numai cu numele de Vsuiu" 5 /41 Parosu
(Sacatura)", Cu 69 de gospodrii8. Acest al doilea nume arat in ce conditii
s-au intemeiat cele dou5 avezri putnene, in poieni fAcute de om, cu toporul
vi cu cazmaua, defrivind pdurea. In aceleavi conditii s-a intemeiat i satul
Lazurile, cu 58 de gospodrii, din Dimbovita7, apoi satele Lazu din judetele
Alba, Arad, Constanta, Dolj, Gorj, Mehedinti, Vaslui8. In schimb, Jariftea
din Putna a luat navtere Intr-o poian fcut In marea pdure de stejar de pe
Mgura Odobevtilor, cu ajutorul focului; in harta din 1835 e trecut cu 131
de gospodrii8. Tot in poiene obtinute prin arderea pdurii s-au intemeiat
satele numite Arfita din judetele Putna, Vaslui, Maramurev, Bistrita
INlsud
In judetul Buzu.
Cele mai numeroase sint numirile de sate in leggur cu arborii i arbuvtii
pdurii: faptul e normal, dat fiind frecventa i Intinderea vechilor pduri.
Sint, in primul rind, o serie de sate numite dup genericul copac i derivatele
lui. Astfel Copeiceni in Gorj, in Muscel, In Vilcea, vi in Vlavca, acesta din urm,
2 Idem, p. 240.
3 Idem, p. 247.
4 Idem, p. 262.
5 Idem, p. 189 i 261.
6 Idem, p. 261.
7 Idem, p. 223.
Indicatorul alfabetic. Lazu din judetul Constanta sl nu ving de la un turc laz?1
Principatele romdne, p. 260.
10 Idem, p. 233, 251, 284 i 286.
Idem, p. 233.
12 Idem, p. 260.
13 Idem, p. 290.
www.dacoromanica.ro
291
11,67-7#-r
ri
Fig. 41 Padure de anin In lungul vAii Azuga, 1957. Trei sdritori" sau mici cascade
pentru a atenua cursul torential al apei si a oferi totdeodata addpost pstr6vului
(Foto ing. Paul Dece I)
1639, Matei Basarab intareste lui Preda clucerul din Ceplea, judetul Gorj,
cilla In Sardilnesti si In Cop6cel
De la alun vine numele satului Alun din Vilcea, cu 171 de gospod6rii,
Alunifu din Scuieni, cu 44 2. Aninul sau arinul, copac frecvent pe intreaga
fat a parnintului romanese (vezi fig. 40), e bine reprezentat in toponimie.
Nu numai ca a dat, pe vremea conlocuirii romano-slave, numele Ilfovului,
dar si mai tirziu prin derivatele lui, numele a o suma de asezri omenesti.
Insemnam, din harta de la 1835, Valea Arinilor, in Baca'', sat cu 77 de gospodarii 3, apoi Aninoasa in Muscel si In Falciu, ultima avind 153 de gospodarii 4,
1 A 1. *te f u 1 es e u, Documente slavo-romne relative la Gorj, Tirgu Jiului, 1908,
p. 487-488.
2 Principatele ronuine, p. 283 si 269. La 1647, septembrie 26, o hotrnicire Mcut
de sase boieri a pArtii din Negreasca a schitului Alun4u din Sacuieni (Arh. Stat. Bucuresti, Episcopia Buzdu, XXVI/22). E amintit i Intr-un act din 1586-1587 (Documente
B, vol. XVI, 5, p. 262). Un munte Alunul In Vrancea (S imion litrn e a, op. cit.,
p.
8).
www.dacoromanica.ro
292
Anenoasa" In Dimbovital in harta Stolnicului Aninoasa qi Valea Aninoasa in Sacuieni 2. Artarul e numele unui sat din Ialomita, cu 90 de gospodarii3.
pinif: hotarul satului: i dinspre padure, dupa hotarul vechi"14. Doua sate
mici Carpeniful de Jos ri Carpeniful de Sus, cu 44 respectiv 40 de gospodarii,
1 Principatele romdne, p. 222.
2 Idem, p. 271. La 7 aprilie 1518, o danie de pdure in Valea Mustei linga Aninoasa, lui Danciu spatar i altora, ca s-o curete cu securea" (Arh. Stat. Bucuresti, Episcopia Buzdu, XXXIV/i).
3 Idem, p. 237.
4 Idem, p. 277.
5 Idem, p. 253.
Idem, p. 265 La 8 aprilie 1671 un schimb de tiganci cu manastirea Bradu din
j udetul Buzau (Arh. Stat. Bucuresti, Ms. 173, f. 607 v. 608).
7 Idem, p. 260.
8 ldem, p. 252.
9 Idem, p. 246.
I, p. 196.
www.dacoromanica.ro
293
catie are i numele satului Caliasuls, a crui veche formA Ceitiniiaful apare
intr-un document din 1562, august 21 6
Cerul o varietate de stejar a dat numele s'Au satului Cera., din Prahova,
i Ceretul din Dolj, ambele mentionate in harta Stolnicului, dup cum fagul,
glbatic sau de grAding.
e pfezent in numele satelor Ceref din Dolj, cu 125 de gospod6rii, Cere,su din
Mebedinti cu 41 i Cerefu din Vilcea, cu 1197 Doug vechi sate din judetul
Olt, din vremea lui Mircea cel Batrin, slut Cereayovu de Jos, avind In 1835,
Mgarul a dat numele s'Au oraplui Feigcfray. Cireul
sint satele cu numele cornului, fie la singular, fie la plural, fie sub forma
colectivului, cornet, fie sub aceea a diminutivului Cordalel. Ciam Cornul,
cu 80 de gospodArii, In Mehedintin Cornu, dou'a. sate In Dimbovita12, Cornu
de Jos, dou sate i Cornu de sus, alte dou, tus patru In Prahova13, Corni
In Tecuci, In Tutova, In Neamt, in Suceava, in Covurlui i in Falciu14, Cornii
Ungurul tot In FAlcium, apoi Cornetul sau Cornet, sate in Bac6u, in MehePrincipatele ronuine, p. 222.
2 Idem, p. 233.
www.dacoromanica.ro
294
tur cu cornul, trebuie puse i acelea care deriva din salvul dren ( = corn)
rjli pe care le-am primit in epoca de conlocuire dintre daco-romani i salvi
i de asmiliare a acestora din urm de ntre cei dintii. Apdar, nume de Bates
ca Drencova, Drinceni, Dranov (cf. lacul i canalul care leag bratul Sf. Gheorghe
de Razim), Dranovdt9.
Ceparu, filtre altele, satul Cepari din Arge In a cdrui hotarnicd gdsim: pirtul Corndtelului pind In lac ... ptrtul Stngerilor hotarul Cdrpeniului" (I. Ionac u, Biserici,
chipuri f i documente din Olt, Craiova, 1934, p. 57).
5 Principatele romdne, p. 260 i 223
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
Gornetul In Skuieni, unul cu 102 gospodkii, altul cu 37, cel de-al treilea, un
cAtun, cu 22 de gospodkii 1. Un mic ckun, cu 5-20 de gospodOrii, e vi In
BuzOu 2, iar Valea Gornetului, cu 78 de gospodgrii In SOcuieni 3.
jneapOnul a dat numele sOu unui topic, dar nu unui sat ei cum era
normal, fiind plantO de altitudine unui munte. In hotarnica Clovanilor
fkutO de Tudor Vladimirescu la 15 iulie 1818 citim: ping In piriul muntelui
Scurtul ce se cheamA vi neap.'nul" 4.
MOlinul, copacul nu prea Inalt, cu floare all* bine mirositoare, e amintit
sub forma pluralului, Mcilini, ca sat mare, cu 211 gospodOrii In Suceava 5,
sau sub aceea a colectivelor mOliniv vi mOlinet 6. Miaja, de salcie sau rachitg,
a dat numele ei satului Mleijet din fostul judet al SOcuienilor, azi In Buzd'u,
www.dacoromanica.ro
297
de gospodrii, In Scuieni 6, in care, dupa cum se vede paltinul e bine reprezentat. Notm, In sfirsit, si Patineta, cu 124 de gospodrii, In Dorohoi 7.
Forma veche a numelui acestui ultim sat este Pltinisul asa cum ne arat
actul iesan, din 1632-1633 prin care Tudori pircalabul de Hotin vinde lui
Gavrilas vornic satele Cotela din tinutul Hotinului si Pciltiniotul din tinutul
Dorohoi, cu 800 de lei 8. Interesant e traditia consemnata de Ion Neculce
care pune Intemeierea mnstirii moldovene Slatina in legtur cu un paltin.
Iat-o: Alecsandru Voda Lpusneanul fiind domnu, au M'out mnstirea
Slatina. i as dzicu oamenii ca, trind un shastru acolo si fiind un paltin,
copaciu mare, unde este acmu prestolul In oltariu, vid acel sihastru spre
duminici si spre alte dzile multe lumini intru acel paltin la vremea slujbii
bisericii. i i s-au artat Maica Precisa in vis si i-au dzis s marg la Aleesandru \Toda s-i dzic al faca mnstirea. i mergind shastrul la Alecsandru \roda, s-au indemnat Alecsandru Voda de shastrul de au M'out mnstirea Slatina Intru acel loe, unde au fost paltinul" 9. De la prul.pdurel, frecvent, ca si marul, In pdurile noastre, vin numele satelor Peri,
cu 34 de gospodrii, si Pez'rul Rdtundu, farg cifr de gospodrii, in Teleorman 10,
ca si a satului Peretul, cu 124 de gospodrii, In Olt 11 Cealalt forma' de colec-
6 Idem, p. 269.
7 Idem, p. 229.
a Documenta A, vol. XXI, p. 245-6.
www.dacoromanica.ro
298
Cantacuzino trece In harta sa, in judetul Arge, satul Pinul 1; in harta statisticA din 1835 ggsim, In Mehedinti, satul Pinosa, Cu 90 de gospodrii,
orapil de azi
Sdrat; ni s-a pdstrat rtivapl, din 21 mai 1676, dare doisprezece boieri hotarnici, ca sd
aleagd partea mAndstirii Maxineni din acest sat (Arh. Stat. Bucureti, Ms. 173, f. 331).
7 Idem, p. 280.
Idem, p. 259 *i 273.
9 Idem, p. 229.
" Idem, p. 218.
11 Idem, p. 276.
Idem, p. 249.
13 Idem, p. 234.
arendarea moiei Cu acest nume (Arh. Stat. Bucure0i, Ms. 174, f. 8 v.).
Idem, p. 249.
Idem, p. 211.
www.dacoromanica.ro
299
i Reichiteu, Cu
3 Idem, p. 266.
Idem, p. 257.
5 Idem, p. 271, p. 272. Valea Slcii, fr indicarea gospodariilor, in Tecuci (Idem,
p. 276).
www.dacoromanica.ro
300
romcinilor, Bucureti,
1971, p. 21. In ungurete brebul se numete hod, de aci, onomasticul Hodo (Al. F i lip a e u, ScIlbeadciuni ... p. 161), care e aidoma rom Anescului Breban.
9 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
301
1761
cului Sdrat, a mnastirii din capitala judetului, in acte din 1760
in
sfirit muntele Cerbul, din acelai judet, despre care amintete un document din
26 ianuarie 1.762 2. Pentru topice in legatura cu lupul, citam Groapa Lupului,
de pe teritoriul comunei Chiojd (judetul Buzu), Lupeni, cunoscutul ora minier din Transilvania, Lupciria, in diferite locuri, ca, de pildd, in hotarul satului Vladomira (judetul Iai), LupeVi sau Lupeasca, sate inglobate in Bucureti etc.
Incheiem acest capitol al toponimiei in leg:aura cu palurea romaneasc
dind in cele urmatoare numele de strzi, bulevarde, cai, alei, intrari i piete
din Bucureti care evoca padurea, copacii ei, poienele, vinatul, fructele i
pazitorii ei; sint nu mai putin de 133 (o sutd treizeci i trei) de asemenea
nume, nepunind la socoteala, bineinteles, numele de arbori exotici ca ficusul,
palmierul, eucaliptul, cedrul, chiparosul etc. Iatd aceast toponimie: strdzile
Aluni, Alunului, Arinii Dornei, Arini, Arinului, intrarea Arsura, intrarea
Aritei, strzile Artarului, Bradului, Bradetului, Brazilor, strada i intrarea
Branitari, strazile Brebu, Brebenei, Castorului, Caprioare, strada i intrarea
Capriorilor, strada Cainei, Cedrilor, Cerbului, Cetinei, Chiparosului, strada
i intrarea Codrului, strzile Copacului, Copaceni, Corntel, Cornetului, Cornior, Cornitelor, Cornului, Calea Cringai, strazile Cringul cu artari, Cringului,
Dafinului, Dealul Poenii, strada i intrarea Deliorman, strzile Dumbrava
Noud, Dumbrava Roie, aleea Dumbravita, straile Eucaliptului, Fagului,
Fagetului, intrarea Fgetel, Bulevardul Ficusului, intrarea Forestierilor,
strada i intrarea Frasinului, strazile Frsinetului, Frunzarilor, FrunGirnitei, Gladitei, Gorunului, Hiu1ui, Ienup'rului, Jaritea,
Jirului, Joagarului, Jugastru, Lacul Plopului, Lacul Tei, Lemnarilor, strada
i intrarea Dimitrie Lemnea, strazile Lemniorului, Luminiului, Lunca Bradului, aleea Magnoliei, strazile Migdalului, Nucetului, Nucoara, Nucului,
Palmierului, Padurarilor, strada i aleea Pdurea Craiului, strazile Pdduretu,
Pddurii, Paduroiu, Pltini, Paltinoasa, Piata Tei, strada i intrarea Pinului,
9 Idem, XXV/I.
3 Bucureti, Ghidul strzilor, BucureVi, 1970.
www.dacoromanica.ro
PADUREA SI ONOMASTICA
Multe nume de oameni sint in legaturei cu peidurea,
www.dacoromanica.ro
PADUREA 51 ONOMASTICA
303
p. 159-160: Homan.
3 Azi in Muzeul de istorie din Ploiesti. Numele se afla la p. 35.
4 Mihai Costa chescu, Documentele moldovenefti tnainte de .5'tefan cel Mare,
I, Iasi, 1931, p. 299.
5 Vezi Dinu C. Giur es c u, Ion vodil cel V iteaz, Editura militar, Bucuresti,
1974, p. 58-59.
Tot de la dumbrav vine si numele
6 Documenta B XVII , vol. II, p. 77-78.
pasrii frumos colorate, dumbrdveanca.
7 N. A. C ons tan tinesc u, Diclionar onomastic romdnesc, Bucuresti, 1936,
p. 292.
8 Buletinul Comisiei Istorice a Romeiniei, vol. XV, p. 152.
www.dacoromanica.ro
304
documentul din 1581, aprilie 30 1 De la un heci (huci) este numele lui Heci,
din vremea lui stefan cel Mare 2, - de unde satul Hecegti de dinainte de
Stefan 3. De la luna un Teodor Luna in comuna Ulmeni din judelal BuzAu 4
gi
un Ion Lunca in Transilvania 5. Sihla explica numele poetului Sihleanu, dup cum z6voiul pe acela al lui nvoianu. Gbisim Ins chiar forma
Zdvoiu: documentul muntean din 1622, aprilie 20 ne arat cum un ZAvoiu
cumpArd ocin6 In Clinegti (judel,u1 Vlagca), dind 1 650 de aspri pe 30 de stin-
2) Din alun s-a format numele de familie Alunescu; 111ntIlnim in 01tenia 5. Arbore e frecvent intrebuintat In onomastica romaneasa, incepind
cu vestita familie de dregAtori moldoveni din vremea lui stefan cel Mare gi
a urmagilor lui, pina la Zamfir Arbore, Invlatul basarabean. Acelagi lucru
pentru copac: 11 &ese sub forma Copaciu, In Moldova 9, dar gi in Transilvania In 1726 10, Copaci in Muntenia 11, dar gi in Moldova 12. Apar gi forme/e Copacea, In Tara Oltului (F6g6rag), In 1688 12, Copkean, tot acolo 14
sub forma diminutiv, Stan Copcel, in Muntenia, in secolul al XVI-lea 13.
p. 70.
www.dacoromanica.ro
PADUREA 51 ONOMASTICA
305
www.dacoromanica.ro
306
Bradosu 1 Forma Bradici o intilnim mai ales In Peninsula Balcanic, la ro'T'Al-1H de acolo, alturi de forme!e Brader i Bradel 2, In timp ce Bradea e
constatat in Muntii Apuseni 3. Carpenul se reglsete In numele academicianului Vasilescu-Carpen, in colectivul crpini un Stanciul Crpen4 e IntIlnit In 1620 4 1 In numele de familie Grpinipn, derivat din crpini.
Clinul apare ca prenume astfel, inginerul Mil Iliescu la feminin C6lina. Bnuiam c numele poetului qi revolutionarului de la 1848, Ion Catina, e
nume de familie: gsim pe transilvneanul Ion Fagu, la 1760e i pe tirgoviteanca lana Fagu intr-un act din 1588, aprilie 9 1 Din colectivul
fget s-a format numele Fgeteanu, purtat de un profesor din Bucureti.
Un alt colectiv, flgrq, e numele unui boier muntean pe vremea lui Mircea
apare In documentul din 1560, martie
10 u precum i. al unui preot bucovinean, in 1632 12. Diminutivul fgetel
pdure mic6 de fagi se intilnete In cognomenul cunoscutului editor craiovean aban
FgetRI. Frasinul e i el prezent, atit ca prenume trancit i ca nume
silvneanul Frasin Mochiuca 13 i Frasin Munteanu-Rimnic
de familie, Frsineanu, derivat indirect, prin topicul Fr'sineni 14
gorunul,
cit., p. 216.
7 Arhivele Olteniei, XVII, p. 289.
Olteniei, XIII,
9 N. A. Constantinescu, op.
cit., p. 271.
www.dacoromanica.ro
PADURFA $1 (5110MASTICA
307
foarte apropiat de noi, pe Ion Gorun, scriitorul. Numele de familie Gorneanu 4 - contras din Goruneanu vine din Goruneni, iar acest topic, la
rindul &du, din gorun. Mlinul, ca si alinul, nu lipseste din onomastic.
Un Mlin rosul din Drajna (judetul Prahova) e pomenit in 1670 5, iar o moldoveanc6 Mlina face schimb de mosie la 1523, ianuarie 46. Avem apoi
Mlinescu, revolutionarul de la 1848 si lupttorul pentru Unirea Principatelor,
precum si Mlineanu, cunoscutul compozitor din vremea noastr. In privinta paltinului e de notat numele Paltin 7, acela moldovean Plte 8 si apoi
derivatele Pltinea scriitorul Pompiliu, stabilit lnainte de primul rzboi
mondial la Paris, si cercettorul stiintific gltean Paul si Fltineanu
(generalul). In ce priveste plopul, gsese pe un Vasilie Plop", martor la o
vinzare In Hsnseni (tinutul Vaslui), la 1 aprilie 1617 9 i, inaintea lui, pe un
cit., P. 451.
8 Ibidem.
1906 p. 191.
www.dacoromanica.ro
308
prive0e tufa, varietatea de stejar, numele ei e luat de unul din rAzaii din
satul endreni
eu Tura" care impreuna cu altii, vinde jumatate din
sat adica doi Mtrini" 1. Un alt raza, din satul Dzemeeti, anume Ion
Tufer, e mentionat in documentul din 1617, martie 8 2. Din tufa s-a format
apoi numele de familie Tufescu: e cunoscut geograful Victor Tufescu. Pentru
ulm, copacul amenintat cu disparitia in intreaga Europa, din cauza unei boli
ce n-a putut fi Inca stavilit, se poate cita Ulmul, intr-un act din 1644 3.
Apare i femininul Ulma in Banat in evul mediu timpuriu (anul 1232), apoi
In Bucovina 4. Cognomenul din Popescu-Ulmu se poate explica prin referire la satul respectiv. Aceeai explicatie i pentru Ulmeanu originar
din Ulmeni, satul dintre Mizil i Buzau. In schimb insa, forma Ulmaciu
numele unui satean pomenit in februarie 1808 5 - deriva direct din numele
copacului. Zada, speta de conifer din care se faceau de preferint6 faclele
sau fcliile, deoarece lemnul, imbibat de rgink ardea cu flacara mare, a
determinat numele Zadul ; 11 Osim in Moldova, in prima jum6tate a secolului al XVIII-lea 13; apare i in regiunea Falticenilor 7.
4) Poienile au dat i ele o contributie importanta onomasticei. GAsim
pe un Gavril Poiana in Moldova, in secolul al XVI-lea 8,qi pe un Mihul Poiana
in secolul urmator 9. Sub forma Poeana e acelai nume dar altfel Boris
apare inainte de domnia lui Stefan cel Mare 1. Poienari sint foarte multi:
e suficient sa calm pe Petrache Poenaru, organizatorul invtitamintului romnesc in epoca Regulamentului Organic, tti pe colonelul Poenaru-Bordea, primul
7 N. A. Constantinescu, op.
cit., p.468.
8 Documente, A, XVI, XVI, vol. III, p. 9.
9 Documente A, XVII, vol. II, p. 233.
10 M. CostAchescu, Documente moldovenefti inainte de ,,Stefan cel Mare, vol. I,
p. 321, 502 si II, 41, 43, 362, 364, 477.
11 T. F r i n c u si G. C an dr e a, op. cit., p. 119.
12 Vezi Indicatorul alfabetic al localitlitilor din R.P.R., sub Laz.
www.dacoromanica.ro
pliDuREA I ONOMASTICA
309
Pentru nutiunea de rune sau laz mai exist, in limba romAnA, i termenul
oa,s, din maghiarul ovas avind acelai inteles. Un Ow, ca nume de What,
apare in Transilvania 1 Il gelSiM i in Moldova, dar sub forma 0aea ; documentul din 1584, aprilie 8 amintete pe Anesia, fiica lui 0aea, nepoata lui
Oapa cel bAtrin" 2 0anul e locuitorul tarii 0aului, tarA de lazuri sau runcuri
a judiftelor Olt i Arge 1. Numeroase sint numele de persoane date dup6 produsele din lemnul pAdurii, realizate de om. BArbintA, dup putinica pentru
brinz sau. pentru miere ; Butoi, numele unui monean, avind i moarA cu
iaz, ling. VAlenii de Munte ; Bute, de la butoiul mare, de circa 100 de vedre" ;
apoi Ma, Beldie familie In Iinuturile Tecuci i Putna Jordie, Harag
(Harac) i Ciomag, dup betele de obicei din corn sau stejar, cu care oamenii
1 N. I org a, Scrisori gi inscriptii ardelene gi maramuresene, vol. II, 1906, p. 40.
3 N. A. Constantinescu, op.
cit., p. 337.
6 Idem, p. 117.
7 Idem, vol. III, p. 146.
9 Revista istoria IX (1923), p. 104. Face parte, foarte probabil, din neamui Burete,
Buretea din Scheii Braovului. Vezi Sterie Stinghe, Documente privitoare la trecutul romcinilor din Schei, vol. III, Bra.5ov, 1902, passim.
1774
www.dacoromanica.ro
310
se aparau. In aceeai categorie intra Baltagui care era tot o MCA, dar prevazuta
vin atit de la grinda groasa, masiva, pe care se a9eza casa: talpa casei"
(compara cu talpa iadului" !) cit i de la talpa incaltamintei. Carbunele de
lemn, produs in tustrele tarile romaneti, a determinat numele lui Carbune,
monean din satul Birca 6 precum i a lui Ion Carbune" 7, sluga domneasc",
aa cum ne arata documentul din 1548, martie 3 8. Gasim 0 forma feminina
Carbuna, intr-un act din 1605 privitor la satul Bragare0i 9. La toate acestea
avem de adogat numele Cenue determinat fie de cenua rezultata din arderea
lemnelor de foc, fie din cenua obtinuta in procesul de fabricare a, potaului"
cum 1i spuneau antecesorii proces in care se intrebuintau anumite esente
ale padurii 1 In s1ir0t mentionam ca prenume Mura, de la fructul binecunoscut
i numele de familie Merianu, Meriescu, de la mer4, colectivul de meri padureti, dar nu direct, ci prin intermediul numelui de sat Meriani 11.
8) 0 deosebita important., sub raportul influentei asupra onomasticii,
are vinatul padurei. Numele ursului, lupului, cerbului, vulpii, iepurelui, jderului, brebului, vidreil i bursucului, devin nume personale. Acest fenomen se
explic pe deoparte prin credinta straveche, din primele vremi ale umanitatii,
1 E o intrebare daca numele lui Lupu Haraga zis sit Scripc din 1769 (N. I or g a,
Studii fi documente, XIX, p. 30) sau acela al lui Haraga pitarel din 1590-1591 (Documente A, XVI, vol. III, p. 466) deriva din arag.
2 Documente B, XVI, vol. II, p. 213 si XVII B, vol. II, p. 148 si passim. Un Maciucul clucer" (Documenta B, XVII, vol. I, p. 55).
n Un asemenea sat in judetul Arges, un altul in Teleorman, iar un sat Merisu in.
Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
PADUREA $1 ONONIASTICA
311
cg luind numele vinatului dorit, Il poi prinde mai lesne, pe de alt parte prin
credinta, tot atit de veche, ca din moment ce i-ai adoptat numele, vinatul nu
te va ataca, nu-ti va face ru, nici tie, nici vitelor tale, ba chiar, dimpotrivg,
te va ajutal. De aceea, frecventa numelui de Ursu, Lupu, Vulpe in special
Ursu apare In multe documente vechi, i nu numai la masculin, dar i la feminin, ca Ursa i Ursoaia. Eu Ursa femeia lui Motoc din Odobeti" este ctitorA,
Impreun cu sotul ei, a langstirii Miera, de pe valea Milcovului, mnstire
devenit apoi domneasc, gratie lui Constantin Cantemir2. lar Ursoaia se
Intilnete ca nume romnesc, In documentele slavo-romne3. Numele de Ursu
revine atit In Muntenia, eft i In Moldova i in Transilvania. Poliera" lui
Horea, martirul tras pe roat, era Vasile Nicola Ursu. In Moldova gsim
pe un boier Ursachi, foarte avut, dar pe care Duca Vod 1-a ruinat4, i pe
un Ursachi Dumitraco tot In timpul domniei lui Duca, mai apoi vel stolnic
sub Mihai Racovit 5. In Oltenia, citm pe Ursul lui Mone" pomenit in 16146.
Mai gsim forme/e Ursan fclier domnesc la 1692 In Iai2 Ursoiu, cu
sufix augmentativ, Ursulet, Ursulit, Ursutal i Ursei, ca diminutive 8, Ursscu
(Ursescu) i Urseanu nume de familie 9, ca i Ursuleac (eIntreata!). Multimea
acestor variante i nu le-am dat pe toate arat ce loe important a avut
In onomastica romaneascs numele celui mai mare i mai puternic vinat
cu exceptia bourului i zimbrului, deveniti foarte rari din pdurile noastre.
Tot atit de des folosit este i Lupu, la feminin Lupa, care feminin
se intrebuiateaz6 citeodat i pentru brbati. Astfel, la 23 mai 1534, Vlad
voievod intrete din Slatina lui Brbulea i lui Lupa" ocina lor veche i
dreapt din Studina". Intlnimi forma Lupea" tot pentru brbati ; dovad
Lupea Huru, pircalabul de Hotin, din timpul lui Ion vod Viteazuln. Pe
Un reflex al acestei credinte in folclorul romiinesc: Si-0 va mai iesi lupul inainte,
prinzi, c lupul mai stie seama coca sA te sp5Liminte, Sd nu te spaiminti, frate bun
potecilor."
drilor
2 Aurel S av a, Documente putnene, I, p. 29. In Muntenia, Manco si Ursa cumOra o parte din satul Zdrnesti pentru 150 de aspri, cumpiirtitura fiind intrtrit de domnie la 23 mai 1515 (Documente B, XVI, vol. I, p. 109-110).
3 Damian Bogdan, op. cit., sub voce.
6 Ion Neculc e, Letopiseiul Tara Moldovei, ed. Iorgu Iordan Bucuresti; 1959,
p. 43 si 81.
5 Idem, p. 114, 156 si 170. Numerosi Ursu si Ursa in podgoria Putnei i in Vrancea.
VeziConst.C.Giurescu, Istoricul podgoriei Odobeftilor, p. 547.
6 N. Iorg a, Studii si documente, VI, p. 4623.
7 Idem, V, p. 94, nr. 84.
8N. A. Constantinescu, op. cit., p. 401.
N. I org a, Hirai din arhiva mnstirii Hurez, Bucuresti, 1907, p. 124.
1 Documente B, XV/, vol. II, p. 161.
1 N. I org a, Studii f i documente V, p. 4-5: document din 1574, martie 27, Iasi.
www.dacoromanica.ro
312
Vasile Lupu, fastuosul domn al Moldovei, ctitorul Trei Ierarhilor, 11 tie toata
lumea. Un Lupul Malaiu" serie bistritenilor la 1617, de rIndul vetilor" din
Moldoval. Lupoiu i Lupau au sens augmentativ; la feminin Lupoaia. Lupan
rea respectivului la vInarea vulpei, dupa cum ratarul" este cel priceput la
vinarea ratelor salbatice, iar ursarul" cel care Inv44 ursul s5. joace, In sunetul dairalei.
Pentru alte animale salbatice care au influentat onomastica romaneasca,
citam brebul sau castorul, plotunul i jderul. La 18 mai 1443, Stefan voievod,
fiul lui Alexandru cel Bun, intarete slugii sale stefan Brebu un sat pe pIrlul
Iadricis. Diminutivul e Brebenel, nume care se da i unei flori imitind coada
solzoas a brebului. Gasim i forma Breban care a continuat pina In zilele
noastre. De la plotun sau elan vine numele lui Tatul Plotun din seeolul al
1 N. Iorg a, Documente romdnefti din arhivele Bistrifei, I, Bucuresti, 1899, p. 33
Aci Malai are sensul vechi de mei.
2 Documente A, XVI, vol. II, p. 18: Lupes Pozaru" in documentul din 9 aprilie 1552.
3 Documente B, XVI, vol. VI, p. 337: Mosnenii din Gostaval, futre care si Lupsel,
www.dacoromanica.ro
PADUREA
I ONOMASTICA
313
narea roatelor e Rotaru, iar a 9indrilei e Sindilaru sau Sindrilaru (un sat
Sindilari, In judetul Vrancea, pe valea Milcovului, iar In Prahova e Valea
Rotar", la nord-nord-vest de Valea Ceptura7. Adaogam apoi pe Ulieru, cel
www.dacoromanica.ro
314
pe care le-a cumparat Librecht, eful telegrafului i al potei sub Cuza Vod,
i unde a cladit impunatoarea sa pe atunci casa, azi Casa Universitatii.
In sfirOt, notam pe Wa'inaru, cel ce stringe raina brazilor i o pune In cornetele din coaja de brad, cornete des intrebuintate In coli pentru a Imbun'atati"
aerul salilor de deg in timpul chid eram elev la Cuibul cu barza". Numele
binecunoscutului sat Rainari de la miazazi de Sibiu arata ca locuitorii lui
se indeletniceau cu stringerea rinii. O specialitate a tiganilor era confectionarea de rude sau prjini de aci Rudaru, de albii .1 de copal de aci
Albieru i Copaieru.
In concluzie se poate afirma ca' i in onomastica, Intocmai ca i In toponi-
Pentru aceasta strada vezi Arhiva Cuza Voda, la Academia Republicii Socialiste
www.dacoromanica.ro
PADUREA, HERALDICA
SFRAGISTICA
48.
4 Ceata, ostasii.
www.dacoromanica.ro
316
cit., p. 465.
www.dacoromanica.ro
317
2 Emil Virtosu, op. cit., p.478; Const. C. Giurescu, op. cit., p.261.
Stema oraplui Tecuci era un iepure (D an Cerno v ode an u, loan N. Mlnesc u,
No ile sterne ale judefelor gi municipiilor din Republica Socialistd Romania, Bucureti,
1974, p. 94.
3 S. J a k , Sigilografia cu referire la Transilvania (pend la sfirgitul secolului al
XV-lea), In Documente privind istoria Romtiniei, Introducere, vol. II, p. 615.
Idem, p. 617.
5 Reproducerea sigiliului lui Sutzu care are, de jur imprejur, stemele tinuturilor
Geografic al
Romdniei,
vol. V,
Bucuregti,
www.dacoromanica.ro
1902,
p. 754.
318
coarne gi un tap salbatic pe o stinca flancata de doi brazi sint dou din cele
trei elemente ale stemei Maramuregului ; capul de bour, simbolizind stpinirea
Moldovei asupra cettilor Ciceu .1 Cetatea de Balta, apare intre elementele
stemelor judetelor Someg gi Tirnava Micg ; iar cerbul intre acelea ale judetului
Satu Mare ; In sfirgit, un stejar smuls, cu frunzi i cu ghinde reprezinta stema
judetului Turda o.
1 Marele Diclionar Geografic al Romciniei, I, p. 179.
2 Ibidem.
3 Ioan N.Mdnescu, Stemele lui Dimitrie Cantemir fi locul lor in heraldica Tarilor Romeine, Bucuresti, 1973, p. 5 (Extras din Revista Arhivelor, L, vol. XXXV, nr. 3).
5 Idem, p. 85-89.
6 Idem, p. 89 91.
www.dacoromanica.ro
319
element constitutiv intr-o serie din noile steme ale judqelor. Astfel, stema
judetului Maramure cuprinde doi brazi, un motiv decorativ de la o poart
de stejar maramurepana i capul de bour, cu steaua, soarele i luna, plus o
poarta de intrare In mina. Doi brazi gsim i In stema judetului Harghita,
trei brazi In aceea a judelalui Suceava care cuprinde i vechea sterna a Moldovei, capul de bour stilizat. Vrancea are apte brazi, desigur in amintirea
celor apte fecior a Vrincioaiei, iar judetele Mure, Alba, Covasna i Bistrila-
defriati ulterior
Idem, p. 96.
www.dacoromanica.ro
320
mai sus, al lui Dan Cernovodeanu s i loan N. Manescu, Noile steme ale
judeielor gi municipiilor din Republica Socialista Romania.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
1 CREATIA LITERARA
Patlurea are un loc tnsemnat In ereafia iterar,
populard f i cultd, a poporului romdn
www.dacoromanica.ro
322
fost nuntavii"
lui sh se punh fluiera de fag, mult zice cu drag, fluierav de soc, mult zice cu foc".
ulmi vi brazi se cletina, fagi vi paltini se pleca, fruntea de i-o rcorea, mina
de i-o shruta" 2 La fel, elogiul codrului In Gintecul lui Radu" / haiducul /
Dup ce m-am mai mhrit, codru c 1-am stpInit, el mi-i frate, el mi-i soil, el
m culch, el m scoalh" 3. Tn toate baladele haiducevti, de altfel, codrul e adh-
postul haiducilor, locul unde se trag ei cind slut urmhriti de poter: Teiule
cu frunzh' 1at Nici un vint sh nu te bath, Ch bine mi-ai prins odath" 4. Si
Codra, codre Infrunzit, Codre frumos inverzit, Tine-mh'n tine ferit
5i de frunze acoperit" 5. Dar cintecul din frunzh al haiducului In codru:
5i-ncepea, mhre-incepea, Cu frunza de vuera, Codrii se cutremurau, Paltinii
se clgtinau, Lin pe cal mergea, Dulce ce-mi cinta, Frunza Vuind, Codri ispi-
find".
In Muntii Apuseni exist un cintec al bradului7, al acestui copac, cu strhvechi nume dacio, martor al imprejurarilor de chpetenie al viet,ii autohtonilor
Bucuresti,
1964, p. 197.
2 Idem, p. 254-255.
cit., p. 16.
5 Ibidem.
Idem, p. 19.
www.dacoromanica.ro
PADUREA
I CREATIA LITERARA
321
decit milenara. (Din nefericire, In ultimul secol vi un sfert, romtmul n-a fost
frate cu codrul, mai de graba, frate vitreg 1) Alte doug proverbe slut sugerate
Ce poate fi deci mai normal decit dragostea pe care a aratat-o cel mai
mare poet al nostru, Mihai Eminescu, padurii ? Toata opera sa e strabatuta
de acest sentiment. El vi-a dat seama de rolul pe care l-a jucat codrul In viforosul mileniu al migratiilor i chiar, sute de ani, dupa aceea. In Muvatin
codrul", acesta din urma ii spune voievodului moldovean: Tu FA
iubite frate, cA nu-s codru, ci cetate"3. In poeziile lui, codrul e prezent, insotind toate virstele vi ceasurile
virsta dragostei, virsta luptei barbatevti
pentru apararea pamintului trii vi a vietii libere, virsta melancoliei apusului
ceasul sfirvitului, al pornirii pe drumul cel fara de intoarcere. Vino-n codru
la izvorul care tremura pe prund, unde prispa cea de brazde, crengi plecate o
ascund Adormind de armonia codrului batut de ginduri, flori de tei deasupra noastra or sa cada rinduri-rinduri" 4. In simtirea lui Eminescu, teiul,
acest admirabil copac al padurii noastre, cu flori suave, cu parfum turburator,
este martorul neclintit al iubirii. Chid Blanca, fiica de rege, vede, pentru prima
()ark pe tinarul frumos, ce avea sa-i fie iubit i logodnic, el poarta flori de
tei In pru-i negru vi la vold un corn de-argint" 5. Fundalul luptei lui Mircea
cel Batrin cu Baiazid, la Bovine, e codrul de stejari", marile paduri oltene
In haina lor de toarana. Cind domnul roman intIlnevte, inaintea luptei, pe sulta-
nul turcesc, el II previne ca de partea lui va fi tot ce mivc'-n tara asta, riul,
ramul". Evocarea vieii padurii e maestrit: Ce te legeni, codrule, fara ploaie,
fAr Ant, cu crengile la pamint ? De ce nu m-av legana, daca trece vremea
mea, ziva scade, noapte crevte, i frunzivul mi-1 rarevte, bate Antul frunza-n
dunga, cintaretdi mi-i alunga ; bate vIntul dintr-o parte, iarna-i ici, vara-i
T r. U I e a, Amintiri de vinaloare, Bucuresti, 1969, p. 51.
4 Dup4 M. Eminesc u, Opere alese, editie ingrijit6 si prefatata de Perpess ic i u s, Bucuresti, 1964, p. 82.
5 Idem, p. 73.
www.dacoromanica.ro
324
iar. Va geme de patemi al mrii aspru cint ci eu voi fi pmint in singurtate-mi" 2. nra putint5. de Indoial, Eminescu e cel ce a inteles mai bine, a
iubit mai mult, i a cIntat mai frumos, padurea romaneascA.
AlAturi de el citm pe Alexandru Mateevici, marele poet stins din viat,
spre nenorocul nostru, In pragul b5rbtiei: Limba noastr-i frunza verde,
apune el in acea nestemat a poeziei romazbuciumul din codrii venici"
www.dacoromanica.ro
325
poezia Visele".
8 Vezi volumul Poemele amiezii, Bucuresti, 1972, p. 27-28 si 66-67.
4 Idem, p. 80-81; cf. volumul Launtrica vioara, Bucuresti, 1974, p. 61. In acest
ultim volum i poezia Poarta" (p. 114-116) evocind gorunul din care a fost Muta.
5 Vezi volumele Baltagul, Praia Tderi, Povegtile de la Bradul Strtmb, Dumbrava minunata etc.
4, p. 147. Vezi si pagina inspirat pe care o consacra pAdurii Pop Simion In Romdnia
Libera din 27.IV.1973 p. 1.
7 Vezi, de pila inspirateIe pagini din Vinatorul fi natura, Bucuresti, 1969, capitoluf
Vinatorul ,si padurea (p. 66-93).
www.dacoromanica.ro
326
1 Padurea absoarbe din atmosfera bioxidul de carbon, vatamator sanatatii, i degajd, in timpul noptii, Ozon, care distruge bacteriile, purificind astfel aerul. Parisul e
inconjurat, pe o raza de mai putin de 80 de kilometri, de paduri avind in total o suprafata de 129 000 de hectare (P i err e D ef f on t aine s, op. cit., p. 173). Si Bucu'retii slut Inconjurati pe o raza de circa 45 de kilometri, de paduri (Baneasa,
Pusnicul, Snagov, Tigane0, Caciulati, Caldaruani, Calugareni, Comana, Braneti, Buftea,
Peri, Scrovitea etc.). Ele trebuie pastrate cu strictete i, oriunde e posibil, sporite.
3 Socotim c, merita sa citam aci citeva din reflectiile pe care le-a sugerat padurea
unor mari scriitori i ginditori ai omenirii. Le dam in traducere romAneasc dupa remar-
,S) N-aveam cincisprezece ani and muntii i padurile i apele imi placeau mai mult cleat
curtea regilor" (R onsar d) 4) Originea omului este padurea, la ea trebuie sa te gindeti..." (A lain Ghee r,b r a n t) 5) Chid imi indrept pa5ii spre una din padurile
vecine, adincimea lor sumbra revars asupra-mi nostalgia" (C harle s d e G au 11 e)
dai ascultare" (B a c o n) 7) Cit slut de batrin
6) Nu poti comanda naturii cleat
i de infirm, voi planta astazi, tiind sigur ca mor mime. Altii se vor bucura / de roade/"
(V ol t air e) 8) Am Infrint legile naturale; am savirit astfel pacatul care este 1ntotdeauna pedepsit" (Al e x i s C arr e I) 9).Copacii ma invata mai mult decit cartile"
www.dacoromanica.ro
PADUREA
t CREATIA ARTISTICA
Aidoma creagei literare
(vezi fig. 45). La fel cine prive9te bisericile de lemn, cu turnul svelt, suind
spre cer, din aceleai prti maramureqene sau transilvnene. Te intrebi cum
s-a putut construi turnul bisericii din Fildul de sus (judetul Slaj) sau al
bisericii din Berbeti (jud. Maramure), ce tehnic6 au Intrebuintat me0erii
de atunci. i ne aducem aminte c fare aceti me9teri de biserici a fost
Horca, lupatorul pentru dreptate (vezi fig. 37).
Nevoia de a Impodobi lucrurile i uneltele uzuale, de lemn, e vizibil pe
Intreg teritoriul carpato-danubian. Furcile de tors, scaunele, lzile de zestre,
srritele, lingurile, chiar i fluerele au crestturi, unele de o rar frumusete
(vezi fig. 49-56), atIt In Muntenia eft i In Moldova i In Transilvania. 2
1 o g, Arta lemnului la romdni, Bucuresti, 1975, 58 pagini in folio plus numeroase planse
www.dacoromanica.ro
328
..04.40.060,1w1,00,10,020110"
ommfeono," mffejawap
NOMPur ,-, ,7 ,
.."MtPoftre
,..,
' WI I'M
AVM -I 4 ,
".-dt
Fig. 42 - Casa lui Antonie Mogo din comuna Ceauru, jud. Gorj; 1875-1876, azi la
Muzeul Satului. Bucureti.
Dar nu numai in patura tafneasca gasim aceast Inclinare pentru Impodobirea lemnului; ea exista si In mediul orasenesc si la manastiri i biserici.
Printre cele mai valoroase sculpturi In lemn care ni s-au pstrat sint trei
usi de biserica.: una de la manstirea Snagov, alta de la manstirea Cobia,
cea de a treia de la manastirea Tazlu. Prima dateaza din 1453 anul caderii
Constantinopolului si a fost facuta din porunca lui Vladislav voievod.
Ea cuprinde sase scene religioase, dispuse vertical, pe dou registre, fiecare
registru fiind Inconjurat de o inscripOe in limba slava limba bisericii
a cancelariei In acea vreme; asemenea inscriptii sint i deasupra celor sase
scene. Cea de a dou usa, de la biserica mnastirii Cobia, dateaza din 1608,
daruita de Badea stolnicul si se remarca prin elegantele motive florale care
o lmpodobesc 1. Usa bisericii manastirii Tazlau, din lemn de tisa, a fost lu-
un vrej cu frunze i flori, elegant stilizat, acoper cea mai mare parte a
tabliei. La mijloc, intr-un chenar de lemn neted, un motiv diferit, luat din
stilul gotic flamboyant", de frunze ascuIite, frumos imbinate ; deasupra
acestui motiv central, sterna Moldovei 2.
www.dacoromanica.ro
ACM11,20:.4c0V
Fig. 43
www.dacoromanica.ro
330
Fig. 45
Tot din lemn de tis copacul cu lemnul cel mai dens i cel mai greu
de la noi, mai dens i mai greu cleat cel de corn i avind avantajul cA nu e
atacat de caril s-au lucrat citeva timple sau iconostase remarcabile ca
acela de la Sucevita i cel de la Voronet acesta din urm datind din 1547,
lucrat din porunca mitropolitului Ropa. Si stranele bisericii de la Voronet
sint iarqi din lemn de tis. Alte iconostase slut fcute din lemn de tei ; astfel,
iconostasul bisericii catedrale (Sf. Neculai) din Rduti i cel al bisericii din
Arborea. N-avem Inc6 o monografie asupra timplelor de biserici din tara
noastr; sintem siguri judeand dup cele pe care le-am vAzut cg ea ar
duce la rezultate din cele mai interesante atit sub raportul artistic, it
sub acela al materialului Intrebuintat. 8i jilturile sau scaunele domneti din
lemn merit o atentde deosebit; citm pe acela al lui Petru Rare, luat de
la ctitoria sa Probota 2.
Foarte importante sint realizrile artistice din lemn ale secolului nostru.
In 1918, marele sculptor Constantin BrancuO, a lucrat primele versiuni In
Tisa poate ajunge pina la o mie de ani vechime
vitate la noi
i creste atIt in Carpati clt si In Muntii Apuseni pind la Inaltimea de
1400-1450 m. Vezi D. Drimb 6, Etude..., p. 174-5. Ca lemnul de tisa nu e atacat
de cari, fiind otravicios, mi-a spus-o maica Antonina Jalba de la Sucevita.
2 Vezi Cons t. C. Giur es c u. Istoria romdnilor, II, editia a patra, p. 671.
www.dacoromanica.ro
pory acute de el
(Foto N. I. Vance a)
www.dacoromanica.ro
(Foto N. I. Vance a)
,4.
Fig. 50
Fig. 51
Bucureti
Iiere$ti; b
din satul Blsca
Rusilei, jnd. BuzAti, secolul
al XIX-lea. Inlit.ime 30 cm).
Fig. 54 Vase de lemn cofitd, sistare, sArIrit din com. Straja, jud. Suceava, azi la
Muzeul Satului, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
'
Fig. 55
Pita
din Livezile
Bistrif a
Fig. 56
<Foto Muzeul
etnogratic
Cluj-Napoca)
-NWT
WI M . F
"
Muzeul Satului)
o,
r,
Fig. 58.
(Foto
(Foto,Muzeul Satulul)
www.dacoromanica.ro
Leagiin de prune
Muzeul Cluj-Napoca)
www.dacoromanica.ro
337
(Foto Napoca)
Muzeul Cluj-
lemn ale Coloanei nesfirfite" monument inchinat celor cAz0 In rzboiul pentru
4 Vezi amintirile sale in volumul Am plecat din sat, Bucuresti, 1957, passim.
mai spre sfirsit, plana aratindu-1 pe Vida Gheza sculptind in lema (Maestrul
Vida Gheza i ...eroii sal"); vezi, de asemenea, Colonel Florian Tuca, tnscripii in piatrd,
Bucuresti, 1974, p. 279-281 si plana respectiva, spre finele volumului.
Monumentul originar, de lemn, se afla acum la Muzeul din Baia Mare.
www.dacoromanica.ro
336
Fig. 65
doara
(foto Muzeul Cluj-Napoca)
Holzschnitzkunst,I NI 1973/, 42 p. in 40
www.dacoromanica.ro
339
privind lemnul din Muzeele etnograf ice ale triii ne arat frumusetea si varie-
1 Am In vedere Muzeul Satului din Bucuresti, Muzeul Etnografic din Iasi, Muzeul
Etnografic din Cluj-Napoca, Muzeul prii Crisurilor din Oradea, Muzeul Etnografic din
Sighet, Muzeele Etnografice din Suceava, RAdduti, Gura Humorului, Orastie, Muzeul
Olteniei din Craiova, Muzeul de istorie si etnografie din Focsani, Muzeul livezilor si podgoriei din Golesti, Muzeul din Bran si Muzeul prii Oasului, la Negresti. 0 expozitie inti-
www.dacoromanica.ro
catie, pe pAmint i pe apa, 0 o bunA parte din obiceiurile lui, din viaIa lui
sufleteascA, cu creatia lui literar'S i artisticA, stilt In legAtur cu pAdurea, au
fost Influentate de ea, poartA pecetea ei. Se poate deci, pe drept cuvint, vorbi
de o civilizatie romAneasc a lemnului 2 cu formele ei specifice3, aa cum se
poate vorbi de o civilizatie a lemnului la toate popoarele pe al cAror pAmint
pAdurea a reprezentat o pute
i continu realitate. SA incercAm a analiza
aceastA civilizatie romAneasc a lemnului, a-i determina elementele
componente, vechimea i caracteristicile ei.
Trebuie sA artArn din capul locului c lemnul pAdurii a fost o component6 majorA a civilizatiei daco-gete. E adev'Arat c timpul a distrus foarte
1 Vezi mai sus, p. 258.
aprilie 1972, p.
7.
www.dacoromanica.ro
341
multe din realizArile In lemn ale acestei civilizatii, deoarece lemnul putrezege, se descompune sub actiunea agentilor atmosferici, in primul rind a
apei, i a unor microorganisme, totui ceea ce ni s-a pastrat atit direct clt gi
indirect In reprezentarea monumentelor arhitectonice i In izvoarele literare,
e suficient pentru a avea o imagine concreta despre locul pe care l-a avut
lemnul In civilizatia acestor stravechi inaintai ai notri. Dealtfel Insai
multimea uneltelor gasite In sApaturile de la Piatra Craivii td Cap!lna
tesle, securi, sfredele, cuie, cutitoaie stilt o dovada peremptorie a preludoh lemnului, a locului pe care-I avea lemnul In civilizatia dacica 1. Casele
dacilor, aa cum apar pe Columna Traiang. i cum rezulta dintr-o sama de
sapaturi arheologice, ca acelea din regiunea Sarmizegetusei dacice sau de la
Popetii Novaci, pe Arge, arata lemnul ca material de constructie. Peretii
caselor sint facuti din birne care se Incheie la capete, iar acoperiprile din
ita sau indrila. 2 Chiar In zidurile de piatra ale fortificatiilor gasim I:Arne
groase, din lemn de stejar care leaga peretii exteriori, extremitatile acestor
birne fiind prelucrate in coada de rIndunica", adica avind duet ramuri ce
formeaza unghi. Aceasta Imbinare a lemnului cu piatra a determinat calificativul de zid dacio" (murus dacicus) sau opera dacica" (opus dacicum 3)
Urmele birnelor au ramas pina astazi In zidurile fortificatiilor din muntii
Oratiei, de la Costeti 0 Blidaru 4. E semnificativ i trebuie subliniat ca i
rom Anii, mai tdrziu, aplica acelai sistem de constructie la fortificatii. Astfel, la cetatea Poienari din muntii Argeului, donjonul initial un turn
aproape patrat are zidurile, groase, din piatra bruta legatA cu mortar,
consolidate zu birne de lemn, ale caror goluri Oa acum vizibile" 5. Gardurile curtilor, aa cum apar pe aceeai Columna, stilt facute din tambre"
adic sclnduri cu vIrf ascutit, aidoma celor care se mai pot vedea Inca In unele
sate din regiunea muntoasa 6. Chiar tii la bordeiele din regiunea de yes, lemnul
e nelipsit ; el formeaa stIlpii i culmea pe care se sprijinA cele doua lei ale
www.dacoromanica.ro
342
Intr-o insula dunareana, la rasarit de Galati, indica utilizarea din plin a lemnului 1; la Pacui s-au gasit dealtfel o serie de unelte pentru prelucrarea lemnului anume un topor, o barda, o tesla, un sfredel ; ele serveau deopotriva
la cladirea caselor, la confectionarea obiectelor necesare gospodariei precum
i a barcilor. Descrierile calatorilor din perioada evului mediu dezvoltat
arat casele tlrgovetilor Monte din lemn. Astfel, de pilda, &diatom' englez
Henry Cavendish care, venind de la Silistra, strlate Muntenia prin partea
ei rasariteand, ne apune ca. la 15 iulie 1589 a ajuns la Buzau ,ora mare (cu
case) de lemn" 2. Si Iauii stilt Infativati ca un ora cu case de lemn" ; curtea
domnului este (construitgi) numai din lemn ui acoperita cuita." 3. Din lemn
erau ui casele oraenilor din Baia, incendiate de ostauii lui Stefan cel Mare In
noaptea de 1.5 decembrie 1467 4. Din lemn i acoperite cu uindril erau i imensa
majoritate a caselor din Bucureuti, din Iaui i celelalte crags. De aceea, cind
izbucnea vreun incendiu, cum a fost acela din ziva de Paute a anului 1847,
la Bucureuti, el se Intindea foarte repede mistuind sute de case 5. In loe de ziduri
de piatra care sa dea ocol auezarii, ca la unele crap din Transilvania, In Mun-
www.dacoromanica.ro
40000WOMICAC,
zA,A=k
Jir
343
Fig. 66
Casd din Moisei, Oas, clttditd In 1780. Peretele din stinga usii e format din
tr-i Mani de stejar, cel din dreapta, din doua. Azi la Muzeul Satului Bucurcsti
www.dacoromanica.ro
344
Fig. 67 Portita la casa din Berbesti, jud. Maramures, casA zidit6 in 1775; portita e din lemn de stejar, impodobitii cu sculpturi caracteristice. Acum la Muzeul
Satului din Bucuresti
neasca de lemn vezi Paul P e tres cu, Arhitectura paraneasca de lemn din Romania,
Bucuresti, 1974, 83 P. in 4.
www.dacoromanica.ro
345
Fig. 68 Intrarea la o gospodarie din Moisei Oas, strdjuitli de poarta numit vranita
cu boc". Aceasta provine dintr-un arbore secular, cu doi trunchi din aceeasi radlicind,
unul din trunchi fiind retezat de la nivelul desprtirii. Poarta se miscA usor In jurul
unui ax vertical. Bocul" este partea groas4 care echilibreaza restul. Azi la Muzeul
Satului din Bucuresti.
dirstele pentru testurile de Ha. sint fAcute toate din lemn, Cu exceptia
hinelateles, a pietrelor de moar. Cumpenele puturilor, ghizdurile i gletile
lor lar din lemn, foarte rare ori ghizduri de piatr (vezi i fig. 68). Peste piraiele
de munte cite un butean netezit sau o sandur mai groas slujete spre a le
trece ; peste Ole mai mari sau riuri sint punti, in form de arc de cerc, lucrate
numai din lemn, cum se puteau vedea lila' In primele decenii ale secolului
nostru peste Bina Chiojdului, peste Bisca Rusilii i peste Buzu in regiunea
Cislu-PatIrlage. Acelai lucru pentru podurile plutitoare cu ajutorul crora
se treceau apele mai mari, ca Siretul, Prutul, Putna aproape de confluent,
Ialomita, Mureul etc.
Constructia In lemn atinge un summum" la o serie intreag6 de biserici
transilvnene i maramureene. Biserici de lemn au existat, din primele timpuri ale cretinismului daco-roman, pe ambele laturi ale Carpatilor, i ele
au continuat s se construiasc pIn tirziu, spre finele secolului al XVIII-lea,
dovad fiind biserica la care a lucrat Horia, In satul Cizer din judetul Slaj
"
1 Vezi, de pila, biserica de lemn din Chiojdul Mare (judetul Prahova), de la Inceputul
secolului al XVIII-lea, sau biserica din Odobasca (judetul Vrancea), ridicatA de cApitanul
www.dacoromanica.ro
346
a fost o bisericl de lemn, clAdit pe locul lui Hrizea vel vornic care o i cumpArl, la 28
aprilie 1631, de la cel ce o ridicase, pldtindu-i 3 000 de bani (Documenta B, vol. XXIII,
p. 374).
www.dacoromanica.ro
347
putineiul In care se btea laptele spre a iei untul, lingura mare sau polonicul i lingurile mici cu care se sorbea fiertura, erau toate din lemn. La Ompulungul Moldovenesc, In afar de colectiile Muzeului lemnului, este colectia
impresionant a profesorului Ioan Tugui care, timp de o viat, a strins aproape
patru mii cinci sute de linguri de toate felurile i din toate prtile pdmintului
romnesc, dar mai ales din Bucovina. Sint linguri de paltin, de tei, de dud,
de tis, unele simple, altele frumos Impodobite, fcind dovada simtului artis-
tic al celor ce le-au lucrats. Intr-un colt al tindei sau al od4ii este toiagul,
din lemn de corn; citeodat, in pod, ateapt i sicriu14. Dac locuinta era
in podgorie, atunci, In crama Mouth' tot din btrne de lemn, se afla linul,
tot de lemn numai In mod cu totul exceptional era cite un lin de piatr
apoi teascul, iari din /emn, chiar cind era cu urub, acesta din urm fiind
i el lucrat dintr-un lemn tare, deja sau curtoarea numit Inainte, cu un
Rumeinische
Holz-
www.dacoromanica.ro
348
termen de origine latink coretA i pilnia, In sfirit azile, vasele sau butoaiele, butile, zAcAtoarele i antalele, toate din lemn, adeseori i cu cercuri de
lemn. La mAnAstirea Tismana exista In seco/u1 al XVII-lea, o bute uria1
de 3 000 de vedre, a 12 ocale vadra, din lemn de tisA1, care putea concura
pentru varza, 1 sanie da boi, noul, 12 buti seci da' vin, mari cu mici, 3 butoaie vechi,
1 tron da. lemn, 1 buria* cu 8 cercuri da fier ca 20 vedre, 4 scaune da lemn da Braov,
zugravite (Idem, p. 549).
3 Documenta B, vol. XXII, p. 379.
4 Idem, col. XXI, p. 413-414.
www.dacoromanica.ro
349
Toate acestea erau din lemn. In prisac, uleiele, tiubeile sau budurgile
erau formate, aka cum am argtat mai
inainte, din segmente de trunchiuri
ur-
www.dacoromanica.ro
350
tti pe Mare 1 Tot din lemn e pluta, formaa din buteni sau din diferite soiuri
de cherestea legate laolalt prin funii de tei i cuie de lemn. In domeniul
comunicatiilor, carul i druta, In formele lor primare, erau exclusiv din lemn,
fr.' vine de fier la roti, f5.1.5. legAturi 9i cuie de fier, avind toate elementele
lor constitutive: rotile, podul, marginile sau laturile, osiile, jugul, crucea,
pin tsi pgcornita, din lemn. La fel sania, pentru transporturile In timpul
iernii. Nu putem trece sub acere, In legAtur cu comunicaVile, podinile,
acele I:Arne de stejar, lungi, care podeau drumurile principale ale oraselor
de searn6, podini care, tocindu-se repede din cauza traficului i trebuind s fie
inlocuite la intervale relativ scurte, au fost una din pricinile Valera pgdurilor
de stejar mai liltli din preajma acelor orae, apoi din zone de aimpie i de
deal mai dep'rtate. In ce privete armele, mentioram sulita sau parul ascutit i se spunea, In vechea limM romneasd, i futi", din latinul fus-'
tis" la Inceput, fr virf de fier, apoi arcul i sgeata, la Inceput iargi
Ma' vIrf de fier sau cremene, i scutul, rotund sau ptrat, i ghioaga sau
rakiuca, din lemn tare de corn sau de stejar, care putea fi simpl. sau ghintuia", adic prevgzuta cu cuie groase sau piroane bAtute In ea. Ad6ug.'m
ImblAciul care, format din dou6 lemne lungi legate Intre ele, servea, de obicei, la Imbralit sau treierat grInele, fasolea, mazrea, dar putea deveni i o
arm. redutabil, aa cum deveneau ii coasa, cu care se a'iau picioarele cailor
i, uneori, capetele dumanilor, apoi toporul cu coads lung, In sfIrit Or-
baciul, tot din lemn tare, de corn, arm. mai mult de pol4ie cleat de lupa.
Chiar ti In exploatriie miniere, o seam de unelte i instalaW gilt de lemn.
1 Pentru toate aceste vase vezi Cons t. C. Giur es c u, Contributii la istoria
ftiintei fi tehnicii, capitolul respectiv.
In legdturA cu construirea podurilor peste DunAre,
vezi firmanul, din 1788 martie 9-18, al sultanului Abdul Hamid I catre voievodul Moldovei Alexandru Ipsilanti, ca 0( trimitA o treime din cheresteaua necesar podurilor de la
Isaccea i Silistra, deoarece Tara RomneascA a procurat partea sa, de dou treimi (M. G u b o g 1 u, Catalogul documentelor turcefti, II, p. 358, nr. 1258). In ce privete podurile peste
apele mai mici din cuprinsul tdrii, poduri rare, in genere, prea putine erau Mute din piatra)
ca, de pild, podul de la Cornatelul Mostitei ; majoritatea erau de lemn. In dell de cele
amintite, in lucrarea Contribugi la istoria f tiintei Fi. tehnicii, mai indicam aci unele din
aceste poduri: 1) 1629, septembrie 16, Alexandru Ilia voievod intarete lui Radu logof5it
i fiilor lui, hare altele, un vad de moar pe ocina Valenilor care este din sus de podul domnesc de la Mdani, in apa Ialomitei, cu loc pentru care, din muchea malului cit arunca
omul cu sticurea, Ms numai vadul Rill ocin5." (Documenta B, XXII, p. 672-274).
2) 1630, martie 8, Leon Toma intarete mdnAstirii Vifor5ti (= Viforita) bdItile de la Gur-
fugiti in Transilvania i acum reintori in satele lor, cum stilt ceilalti plAiai ertati, aa
sa fie i ei ... i sa aibd ali pAzi podul de la Jiblea, pre unde tree toate slugile domniei mele
i funiile de la Ocna cea Mare" (Documenta B, XXIII, p. 356). 4) 1637, aprilie 4, Vasile
Lupu intdrete vistiernicului Dumitru Buhu satele sale de motenire i de cumpratoare,
www.dacoromanica.ro
351
buintat In min& de aur de la Brad, din Muntii Apuseni, in secolul al XIVlea: e predecesorul vagonetelor de metal din minele moderne 3.
Pin si la prvliile din tirguri, totul era din lemn. Peretii se fceau din
lemn, rafturile de asemenea, ca i taraba din fata prvliei. De aceea, In documente se vorbeste de lemnele" prvliei, ca si la moar. La 10 iunie 1628,
Alexandru Ilia voievodul intreste popii Dumitru i preotesei lui un loe pentru
patru prvlii In Bucuresti (se stiau dimensiunile tip ale prvliei 4). Pe
acest loo Sing, alugrii de la mnstirea SI. Troit (Radu Vod I) fcuser
ei prvlii. Urmeaz deci ca acestia s-si ja lemnele de pre be" 5.
In materie de socotit, un loe de seam a ocupat relbojul, acest ingenios
simplu instrument, alcatuit din dou6 bucti inegale de lernn de obicei
o creang de alun spintecat in dou de-a lungul ei suprapuse, pe care se
fceau, pe muche, crestturile artind drepturile prtii si din care bucata
cea mai micg tncusa era luat de creditor, iar oca mai mare cotorul
rmlne debitorului. Rbojul numit In Transilvania rvas se Intrebuinta la stIna satului spre a se sti la cite galeti de lapte, deci la cit brinz5.,
are drept fiecare din cei ce au adus oile lor la stina colectiv, se intrebuinta
la dirste si la pive, ca semn de recunoastere, precum i In once fel de treabg.
1ntre care si Gddintii pe Siret cu loc di" moar in S5.ret i in piriul satului... i Cu podul
piste Sret i cu vii (Academia Republicii Socialiste Romnia, Documente romeinefti,
CCCCXXV/7). Citm, in sfirsit, i documentul din 25 aprilie 1826 privind podul de peste
jiu, ling5L Craiova; este pod al trii adia domnesc". Ciad vine Jiul mare, se pot rupe
lacrile podului" i lua cu totul ursii i parii i podinile" (I. Coj o car u, Documente,
I, p. 366).
Bucuresti, 1973.
1 Vezi plansele din Contribulii la istoria
2 Ion A I. Maxi m, Un depozit de unelte dacice pentru exploatarea sdrii, in A.M.N.,
VIII (1971), p. 457-463.
3 Dinu M or oian u, I. M. *tef a n, Focul piu, Bucuresti, 1963, p.97 si verso
plansei dintre paginile 44 si 45.
4 Vezi Cons t. C. Giur es c u, Istoria Bucureftilor, p. 306. Ltimea unei prvlii la ulit era de circa 1 stinjen i jumtate, plus peretii de "lemn, asadar circa 3 metri
32 centimetri.
,
www.dacoromanica.ro
352
sau intreprindere la care erau mai multi participanti, de pild la plata dArilor
de aceea slujbaqii care Insemnau cit are s dea fiecare se numeau uneori
oi rAbojari 1
la transporturi etc. Cotorul avea la extremitatea lui o gaura,
aqa 'licit rAbojarul putea g !noire toate gboajele lui pe o sfoarA 2
*i instrumentele muzicale populare slut fcute din lemn sau oi din lemn.
Cann In primul rind fluierele simple sau ingemAnate, cavalul, naiul oi buciumul, apoi vioara, cobza oi tambalul, a gror cutie de rezonantA e tot de lemn.
AdAugAm, ca o particularitate a tinutului carpato-danubian, oi frunza de
fag sau de Or glbatic ce serveote drept instrument" celor ce cilia din frunzA.
Chiar oi la o seang din uneltele de fier ca secera, coasa, toporul, spitelnicul, (sfredelul mare cu care se dAdeau gAuri In obezi pentru fixarea spi-
telor rotii) lemnul nu lipseote: el formeazd minerul sau coada sau bratul
Mg de care unealta nu se poate intrebuinta.
Trebuie iagoi relevat cA o indelungatA experien0 a agtat inaintaoilor
nootri ce lemn anume, ce esent., este cea mai indicatA pentru o parte a con-
se fac din fag, tot din fag oi fundurile pentru mAingligA oi pentru pregAtit
mincare, precum oi oindrild. Pentru copAi, covAti, scafe e bun lemnul uoor,
care se scobeote lesne, de plop si de salcie. Din tei se fac timple la biserici,
uleie sau stupi, pahare oi linguri; coaja lui e bun pentru a lega vita oi a face
funii de mAsurat ; de aceea, in unele locuri, In Oltenia, partea de mooie mAsurat5. astfel oi repartizatA unui grup sau neam de mooneni se mai numeote oi
teiu". Jaiba din 8 mai 181.8 prin care moonenii din Clooani cer insistent ca
hotarnic pe Tudor Vladimirescu este iscAlit de urmAtorii: Ion Frentescu
cu toti cetaoii mei din teiul Fisesc, Clooani sud Mehedinti" ; Barbul Petriman
Cu toti fratii oi cetaoii mei din teiul Mrcuesc otam" ; Ion al Ghali cu toti
cetaoii mei din teiul DAnciulesc" ; Pop Stefan cu toti cetaoii mei din teiul
Izbaoesc" ; ,,lonas 3 Sita cu fratii oi cetaoii mei din teiul Negulesc" 4. Din
bra,d se fac cofe, cofite, berbinte
de bring oi de miere putineie, ciubere,
apoi tot felul de cherestea pentru constructia casei, catarge de coraii, oinI Intr-un document din 29 august/1560-1567/ de la Petru cel Thar grit amintiti
Rosca si Arsenie rabojari In judetul Gorj" (Documente B, veacul XVI, vol. III, p. 135).
' Pentru rAboj vezi lucrarea lui P. N. Panaitesc u, Rdbojul. Studiu de istorie
economicci fi sociald la Romani, Bucuresti, 1946, 278 p. in 80; G h. Fo e s a, Tara Oafului,
Sic I
www.dacoromanica.ro
drila sau
353
cuie sau cepuri din corn pentru a inari obezile tnate in lungul lemnului
la carele care transportau sarea de la Slnic la Dungre 1, tisa pentru tot felul
de vase mici i pentru timplele de biserici. Din mesteactin se fac cercuri de
tocitori. Frasinul, paltinul, pcirul pddure i nucul sint cei mai indicati pentru
mobila de soi; paltinul i molidul pentru instrumentele muzicale de rezonanta
(viori, cobze etc.), in timp ce la buciume sau tulnice se intrebuinteaz5. paltinul,
frasinul, bradul sau alunul i coaja de cire, de mesteaca'n sau de tei. Din
carpen se fac ma'selele" morii i dintii" greblei. Dar i spinzur5toarea se
fcea de obicei din lemn de carpen, rezistent i elastic ; despre un vinovat,
condamnat a fi spinzurat, se spunea a-1 cununa cu carpena". Ar fi fastidios
s'a' inir'm aci pentru fiecare obiect esenta preferata ; e suficient s. spunem
numai, sub form5. de concluzie, ca aceast diferentiere e o dovad in plus
De ce n-au ales ei o floare sau spicul de gnu sau un alt simbol ? Pentru c
bradul este copacul reprezentativ al muntelui al acelui munte de care,
potrivit expresiei unui cronicar antic, dacii se tineau strins lipiti. El este copacul ce se inalt na6ret spre cer, este simbolul simetriei i formei perfecte, este,
totdeodat, i simbolul duratei, prin frunzel..e lui mereu verzi, i in timpul
iernii, cnd frunzee celorlaltd copaci cad. Nu e de mirare &A, mai ales In leg5.tur cu acest simbol al duratei, strAmoii 1-au asociat c'gtoriei, constructiei
casei i chiar morjAi, in sensul c viata continua i dup moarte, alAturi de
Zalmoxis. Nu e de mirare, de asemenea, c numele dacio al acestui copac al
pdurii s-a pa'strat pina' astAzi In limba noastr, impreuna cu alte nume
privind codrul.
Bradul e asociat Ing i altor imprejurri ale vietii. Copilul nou na'scut
era inchinat bradului spre a fi ocrotit de acesta, ferit de rele. Inchinarea se
fama in mod public, In prezeata pArintilor sau a rudelor, rostindu-se urmtoarea rug'minte: Brade, m'arii, brad, Nu te minia, Nu te infoia, Rogu-m5
Informatie C. Sayulesc u, de fel din SlAnic (25. X. 1975).
2 AstAzi studiul chimiei lemnului e de un real ajutor la stabilirea insusirilor diferi-
telor specii si a utilizrii lor in industrie. Vezi, in aceast privintd, Cris t o f or Si-
i Agata Cernatescu-Asandei,
www.dacoromanica.ro
354
brad tie, S.-1 primeti pe ... FAt s5.4i fie, F51 iubit, Rupt din tine, Si cit
trAieti,
ocroteti, De toate cele" 1.
Strins Inrudit cu acest obicei i precedindu-1 avea loo IndatA dup
tAierea ombilicului
www.dacoromanica.ro
355
festa Insuvirile lor artistice. Ele apar atit in felul In care vtiu s impodobeascA diferite prti ale casei ca stilpii pridvorului, streavina, poarta
cit i diferitele obiecte din interiorul casei, precum scaunele, blidarul, leag6nul
copilului, furca de tors, toiagul, fluierul, sdrrita, lingurile, ppuvarul de ca.
Udrit e, Cresteituri in lemn din Gorj, Tirgu Jiu, 1972, 124 p. i 85 ilustratii ; Cornel
Irimi e, Arta cresteiturilor In lemn la Meirginenii Sibiului, In Transilvania, 1972, iunie,
www.dacoromanica.ro
PERSPECTIVE
Prima conditie, conditie esentiald a pdstrdrii patrimoniului forestier, este ca tifierile anuale sd nu mai
depdfeascd, sub nici un motif", capacitatea de cregtere anuald a pdclurii.
timi fare 25 si 50 de metri (I. Dumitriu-T A t ar anu si colectivul, Arbori fi arbufti, p. 579).
2 Reuseste foarte bine si In step5, dovadd drumul mArginit de plopi canadieni Intre
BrAila si Viziru.
www.dacoromanica.ro
PERSPECTIVE
357
din Africa central, de pilda, sau din Brazilia, ceea ce inseamn Insa
materie prima scumpa, platit. In valuta.
E necesar, de asemenea, s se dezvolte i sa se desavireasca Inlocuirea
lemnului de foc prin carbuni i alti combustibili. Intrebuintarea drept combustibil inseamna o gospodarire primitiv i risipitoare ; lemnul e un material prea pretdos, prea nobil spre a fi sacrificat prin ardere.
Trebuie s ne obinuim cu ideea ca am fost altadata cu secole Inainte
o tara bogata in paduri, dar ca actualmente nu mai sIntem i c ceea ce
avem trebuie pastrat cu cea mai grija mare. Tovaraul Nicolae Ceauescu,
prepdintele Republicii Socialiste Romania, la consfatuirea republicana cu
silvicultorii, In octombrie 1974, spunea: Sa punem In centrul activitatii
organelor silvice, a lucratorilor din acest sector, sarcina de a lua toate masurile ce se impun pentru conservarea, apararea i dezvoltarea fondului forestier, pentru impadurirea Intregii suprafete forestiere, a ultimului metru
patrat, pentru folosirea rational, economica a acestei suprafete" 3. E formularea sintetica i precis a programului adoptat, ale crui prevederi urmeaza
sa fie aplicate cu strict*, MV nici un fel de abatere sau exceptie. Caci
padurea inseamna pentru noi nu numai o mare bogaIie i un puternic rezervor
de sanatate, dar, indraznesc s-o spun, si o parte a fiintei noastre sufleteti,
o nota constitutiva a notiunii de roman.
www.dacoromanica.ro
358
ANEXA
JUDETUL ROMANATI
.Z
yo
.3
r.
Numirea
plisilor si
41
El
x's
P. no0
1O
07:
Z Z
s.:
proprietAt ilor
pe care sint
De ce felurim
Ani de
poprite
c1nd s' EA
Goruni i Omita
Barbesti
Morunglavu Idem
De ce trebuing
De la 2 palme si
pina la 7 in
600
creasta
De cornil si
once va voi
700
De la 3 si pina
la 5 palme
Idem
700
Idem
Idem
Rita i tufani
De ce mxime
de
ComAnesti
Goruni i girnita
500
Belguciu
Girnig i tufan
500
Oboga
GirnitA, tufani si
600
De /a 3 si pinA la 5
De blrne 1 cqirisuri
ulmi
2
Caluiu
Stejari si girnita
600
De la 2 si pina la 6
Ori de ce va vol
Idem
Girnita si cer
500
De la 1 si pina la 4
De stobori si materialuri
pentru
case
2
Horezu
Stejari, girnita i
goruni si tufani
500
De la 3 si pina la 6
De poduri si birne
Curtisoara
GirnitA, goruni si
frasini
600
De la 1 si pina la 5
De foc si mate-
Chupen!
GirniIA, goruni 5i
tufani
500
De la 3 al pinA la 4
Birne de case li
rialuri pt case
pari
de
garduri
Arh. St. Buc. Vornicla din Launtru, Dos 1036/1843, f. 42 (Comunicat de profesor V. Georgesc u)
www.dacoromanica.ro
INDICE
Aali-pasa, 238
www.dacoromanica.ro
360
Angevini, 39
Apamias, Filaret, 97
Apostu, 272
Aprozi, sat, 175
Apsa, sat, 72
Apsa de jos, 340
Arsuri, 290
Arsele, 290
Arieseni, sat, 13
Arinii Dornei, str. in Buc. 301
Arinis, topic, 277; str. in Buc., 301
Arinului, str. in Buc., 301
Arizona, 347
Armanca, sotia lui Buzatul, 77
Armbruster, A., 68
Armeni, 183
Armin, Mikes, 102
Arnold Arboretum USA, 354
Arnota, munte, 12
Aromani, 30
Aron Tiranul, domn, 40
Arpas, riu, 71
Arrian, istoric antic, 19
Asian, vornic, 48
Atanasie, episcop, 56, 60
Atena, oras, 225
Athos, munte, 52, 58
Atlantic, 224
Atel, tirg, 198, 199
Aurelian, P. S., 98, 106, 140
Austria, 166, 216, 246, 253
Austrieci, 12, 31, 47, 68, passim
Austro-Ungaria, 254
Babele, schit, 79
Babinger, Franz, 165, 192
oras, 34, 60, 156, 176; tinut 83, 84
www.dacoromanica.ro
INDICE
361
Balica, hatman, 83
Balica, padure, 83
Baligot de Beyne, 83
Bally, I. I., 240
Bdneasa, 80
Balotd, 73
Balotesti., v. Bolotesti
Bals, fratii, 236
Bals, C. 236
Bucuresti, 172
Bdnia Craiovei, 67
Bardgan, cimpie, 11, 30, 116, passim; stepd,
bArbintd, 309
Berta, 99
Berivoi, sat, 72
Besindu, sat, 73
Besinova, sat, 73
Bertesti, sat, 142
Berza, M., 192
Berzeiu de Pldure, sat, 283
www.dacoromanica.ro
362
194,
200
B. din Curechiu 332; B. MAngstirii Dintr-un Lemn (jud. VfIcea), 12; B. din Dra-
Blanca, 323,
blidar lemn 195
Bosfor, 246
Bosianu, C., 106, 140.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Botezan, Liviu, 73
Botezan, M., 106
Botezan, Samuil, 237
Botezat, E., 120, 262
Botosani, (Botoseni, Bot5seni), municipiu,
41, 75, 84, passim; tinut, 217, 303; ocol
silvic, 34
Boura, topic, 300
brad alb 14
Brader, 306
Bradici, 305, 306
Bradosu, 306
Bragadiru, sat, 172
Brazilia 357
BrAddleanu, 305
BrAdAtel, topic, 37, 292; sat, 292
Braddteni, sat, 90
BrAdean, 305
Bracluscd, 305
BrAdut, Covaliu, 305
363
lui), 223; Calea Victoriei (Podul Mogosoaiei), 222; Universitatea B., 109
Bucuresti, 67, 68
Buda, oras in Ungaria, 21, 172, 258; sat,
175; Buda-Cornet, 294; B. de Jos, 177;
B. de Sus, 177
Budapesta, 150, 152, 273, 274
Buddcescul, *tefan, 34
Budesti, sat, 175
Budurdsti, sat, 203
Budureasa, sat, 201
Buftea, sat, 109; lac, 109
Bugeac, step, 45, 76, 77, passim
Buhalnita, sat, 249
www.dacoromanica.ro
3 64
passim
passim
capra neagrd 18
Caracal, oras, 214, 215, 279, 30
Th.,
32
266
Buzatu, 13
Buzatul, vdtaf, 77
Buzdu, tirg, 56; oras, 56, 179, 181, passim;
episcopie, 56; munti, 104; Mu, 70, 149,
171, passim ; judet, .13, 23, 30, 32, passim
Buzild, *tefan, 74
Buzoieni, sat, 175
Cadiu, deal, 85
Cadrilater (Dobrogea noud), 241
Cahul, jud., 179
Calafat, oras, 14, 142
California, 121
Callimachi, Scarlat, 96, 109
Calvini, sat, 178
Camariano, Nestor, 76, 77
Camariano-Cioran, Ariadna, 76, 77
Caselli, D., 68
www.dacoromanica.ro
INDICE
CAlina, 306
Calinescu, George, 323
alugreasca, pddure, 66
Cdpdtanul, schit, 79
Cdpilna, 341
Cdpote*ti, codru, 79; sat, 79, 80
Cdprioarei, str. In Buc., 301; Cd.priorilor,
Cdrdreni, sat, 58
Cdrbuna, 310
Ctirbunari, sat, 196; C. Noi, 196; C. Vechi,
Buc., 301
educe, 187
Cduce*ti, mo*ie, 51
196
365
Chiiajd", v. Chiojd
www.dacoromanica.ro
366
Chorographia Transylvaniae-Sybenbiirgen
(Reichersdorf), 165
Ciomag, 309
Cluj, oras, 157, 160, 170, passim (azi ClujNapoca), 8, 121; comitat, 217; judet, 318
Coasta Viorelelor, 73
Cobfle, 79
Cobia, sat, 346
Cocea, elpitan, 44
Cociurihani, seliste, 76
Cocordsti, sat, 172
Coderic, pklure, 73
Codlea, sat, 125; pgdure, 166
Codrea, 303
Codreanca, pAdure, 175; Sat, 284
Codreanu, Mihai, 303
Codreni, sat, 284
Codreni, 77
Codrescu, Theodor, 201, 303
Codres, 303
aniste, rfu, 30
Glodeanu,
120;
C.
Grozdvestilor,
76
www.dacoromanica.ro
INDICE
1.
Constantin, cApitan, 59
Constantin cel Mare, 66
CopMeru, 314
Corbi, pkdure, 69, 200
CornAtel, topic, 280, 281, 293; sat, 27, 179,
Suceava, 125
Comisia istoricI a Romaniei, 19
Comisia de improprietarire (1848), 132
Comorova, v. Comarova
Copacea, 304
Cop aciu, 304
Corne, 306
Corneti, sat, 83, 294
Comarnic, moie, 98
Comarova (Comorova), Odure, 13, 85; sat,
85, 116, 143
Comana, 254
Comgneti, sat, 22; ora.,, 156; 'Achim 22,
pAdure batrinA, 358
367
rul, 293
Corni, sat, 281
Cornielor, str. in Buc., 301
Cornior, str. in Buc., 301
Cornu, topic, 281; sat, 91, 293; mMAstire,
91; Cornului, str. In Buc., 301; Cornul,
sat, 293; C. de Aur (Constantinopol), 236;
Corsica, 266
Cosimbeti, sat, 178
Cosmin, v. Cozmin
Costandinovici, Gavril, 97
www.dacoromanica.ro
RomANEsTr
ISTORIA
368
(Cosmin),
140, 176
codru,
41,
42,
75,
CrAciunesti, sat, 72
CrApesti, sat, 88
CrAsani, sat, 174
Creanga, Gheorghe, 304
Creanga, Horia, 304
Creman, v. Akkerman
Cremenet, 34, 79
Cretesti, saliste, 89
Cretoaia, poiana, 51
Cretu, 36, 73
Cretulescu, cartier in Buc., 272
Grican, 204
Crimeea, 223
Cristache, Avram, 134, 146
Cristkiesti, sat, 98
Cristea, boier, 35
Cristescu, V., 218
Cristian, A., 266
Cristofor, ferestiler, 93
Crian, (Marcu Giurgiu), 332
Cris, riu, 182; Crisuri, 144, 243, 248; C.
Alb, 19, 166; C. Negru, 166; C. Repede,
120, 266
Crisana, 64, 143, 251, 252, 254, 278
Criteanul, Andrei, 284
Cuibul cu
(Buc.), 314
Moldovei i Munteniei, 75
Cronograful Terei RomAnesti, 190
Crusov, sat, 61
Dealul Balot, 73; D. Cadiului 85; D. Cotrocenilor, 109; D. FAget, 73; D. Fierului, 85; D. Gilrnelor, 85; D. Homorului,
37; D. de Jos, 174; D. Paulestilor, 348;
D. Poenii, str. in Buc., 301; D. Robului,
www.dacoromanica.ro
INDICE
369
Docolina, 176
Deliblat, 136
Delisle, Guillaume, 168, 169
Deliorman (tc. pddure nebund"), pdidure,
241.; str. in Buc., 301
Delta Dundrii, 12, 177
Densuianu, Nicolae, 31, 73, 75, 279
Descopereti, sat, 203
Descrierea Transilvaniei (E.A. Bielz), 157,
193
Donat., I, 279
Dorn, 204
Diac, Ion, 53
Diaconu, Petre, 84, 85, 341
Dima, piralab, 34
(Preluca) Ursului, 73
Douci", cdtun, 177
Douglas, bradul 356; puielii 357
Doussault, 225
Dracani, sat, 192
Drag, comite, 293
Dragfi, Bartolomeu, 41
Dragomir, pirgar, 62
Dobra, sat, 66
Pobre, sin Stan, 272
Dobrogea, 20, 21, 27, 64, passim; de nord,
22; D. noud (Cadrilater), 241
Dobromir, topic, 78
Dobromira, mAndstire, 78
Draghici, spdtar, 61
Drgulici, boier, 61
Drencova, sat, 294
DrAgut, Vasile, 8, 332
Drimbd, D., 69, 112, passim
Drinceni, sat, 294
Drotleff, 181
www.dacoromanica.ro
370
Dubdu, Tudosie, 82
301; D. Rotundl, 75
Dumbravd, topic, 31, 53, 277; sat, 41, 82
1935), 273; (Novisad, 1967), 274; (Budapasta, 1971), 274; (Torino, 1973), 275
Facultatea de Drept (Buc.), 68; F. de silviculturd (Brasov), 121, 125, 126; (Buc.),
107, 125
Eberhardt, consul, 92
Ecuator, 7
Editura, Ceres", 8
Eflak (Efliak), v. Iflak
Ebria spitalelor civile, 135, 179
Efrem, episcop, 252
Egipt, 152, 204, 218, passim
Elefterie-Vechi, bis., 67
Eleuterescu, I. C. , 110
Eliade, Mircea, 337
Eminescu, Mihail, 300, 323, 324, 325
Englezi, 226
Enoiul, loan, 62
Episcopia Buzdului, 56, 260; E. Hui, 89;
Radauti, 252; E. Roman, 60, 63, 244
135, 179
Epitropia Sf. Spiridon
Epotesti, sat, 61
Epure, 313
Epureanu, Manolache Costache, 313
Epurescu, 313
Erdely, numele maghiar al Trans., 263
Feldru, sat, 35
Feltrinelli", Soc. forestierd, 241
Ferdstrau, topic, 95
Fetesti, oras, 177
Ficusului, str. in Buc., 301
Filaret, cartier in Buc., 158, 159
Filaret, egumen, 95, 96
Fildul de Sus, sat, 327, 346
Filipascu, Al., 73, 162, 164, 165, 300
Filipescu, Grigore, vornic, 63
www.dacoromanica.ro
INDICE
Fontainebleau, 339
371
Galitia, 130
Galitieni, 47
Galleriu, Th., 134
Galu, sat, 249
Gane, Manu, 159
Gane, Nicu, 326
Garvn, 341
Gaulle, Charles de, 326
Gavrilescu, Vasile, 13
Gavrita, Grigore, 285
Gail* Ionitd, 95
frasin- Brdnesti, 16
Fuscus, Cornelius, 65
Gala Galaction, 12
Galan, Diego, 44
Galata, mnstire, 37
Galati, oras, 81, 83, 148, passim; port, 221,
223, 225, passim; judet, 77, 202, 239;
Santierul naval turcesc G., 221, 229
Galera, v. Rediul Balan
Ghiuriti, apitan 62
212, passim
Ghiculesti, familie, 76, 77
Ghimpati, sat, 181
Ghind, 309
Ghinescu, Adrian, 8, 70
Ghirnita, v. Girnita
Ghit. Cdtdnutd, haiduc, 321
Ghitescu, intreprinzgtor, 150
www.dacoromanica.ro
372
Gigitul, Ion, 79
Gilort, riu, 14; bazin, 14: plasd, 91
Giumaldu, vale, 119; rezervatie naturalI,
120
Giurgiulesti, 179
Giltea, 285
Girbova, 204
GIrcina, mdndstire, 60
GIrlita, lac, 178
Girnita, sat, 295; Girnitd (Ghirnita) de Jos,
Glod, sat, 88
Grapini V. 181
Grddina botanicd Buc., 109; G.b. Iasi, 109;
G. dendrologia km 31, 200 Buc. Ploiesti 65; G. d. a Facultatii de silviculturd Brasov 121
GrAdinari, 7
GrAdinari, 80
G. Motrului, mdastire,
133; sat, v. Butoiesti; G. PAltinasului,
297; G. Racelui, pddure, 73; G. Teghii,
sat, 180, 239
Gurahont, sat, 121
grafic, 339;
www.dacoromanica.ro
INDICE
Hirtesti, sat, 52
373
Horincea, tinut, 78
Horndu, sat, 73
Horodniceni, sat, 255
Hotrniceni, tinut 208,
Hotin, cetate i oras, 79, 82, 169, 189
passim; tinut, 297
Hrnacea, Iordache, 280
Hanacea, Toader, 280
Hristodor, 272
Hrizea, vel-vistier, 48
Hrizea, vornic, 48, 346
Iacob, boier, 53
Iacobeni, sat (jud. Suceava), 130
Iagello, Vladislav, 45
Jalan, Mu, 75
Ialomita, riu, 55, 69, 170, 174; band, 55;
jud., 13, 52, 55, 141, passim
Iancu, Avram, 137
Iancu de Hunedoara, 72
Iancul sin Simion, Mean, 272
Iasagi, Ali, 237
codru, 80, 81, 83, 169, 176; oras, 22,,
46, 57, 63, passim; tinut, 57, 183, passim,
www.dacoromanica.ro
374
uva, sat, 73
otomand; Turcia
Imreh., *t., 128
India, 226
Ineu, munte, 73
Ineut, munte, 73
Institutul de cercetare, proiectare i documentare silvicA, 113, 122, 125, passim
Insula cu corni, cfmpie, 50
loan, boier, 76
Joan Albert, rege, 41, 42, 75
loan Bogoslovul, 34
loan Iacob Eraclid, v. Despot-Vodd
loan de Kiikiillb (de TIrnave), 39
Ion, logofdt, 61
Ion al Ghali, 352
Ion cel *chiop, 37
Ion Vodd cel Viteaz, domn, 146
Ionwu, I., 67, 168, 204, 309
Ionescu, G. D., 247, 249
Ionescu, N., 84
Ionescu, Traian, 224
Ionescu de la Brad, Ion, 85, 98, 101, passim
lone0i, dat, 13
Israel, 217
Jartan, topic, 50
Jderca, 313
Jderi, sat, 259
Jegalia, sat, 142
Jepii Mici, munti, 70
Jianu, Iancu, 326
Jiblea, sat, 90, 350
Jigoreni, 346
Jijia, riu, 43, 95
Jilezea, sat, 203
jilip pe valea Prigoanei, 105
Jili0e, sat, 146, 303
Jirului, str. In Buc., 301
Jiu, 65, 67, 167, passim; vale, 65, 173
Apieanul (Jfchieanul), Mafteiu, 35
Jlpieanul (Jichieanul), Solomon, 35
Joagdrului, str. In Buc., 301
Jordii, 309
Jugastrului, str. In Buc., 301
lialinderu, I., 110
Karadja, C. I., 270
Kemeny, J., 185
Kewe, cetate, 49
Keykus, pddure, 71
Kiew, 253
Kiprovat, 282
Kirihaza, sat, 71
www.dacoromanica.ro
INDICE
Mika116, loan de 40
375
Lemnarul, 313
Lemnarilor, str. In Buc., 301
Lemnea, 304
Lemnea, str. In Buc., 304
Lemnea, Dumitru, 304
Lemnisorului, str. in Buc., 301
Lengyel, 159
Leon-Vod6, v. Toma
Lepdat, dipitan, 59
Lepsa, 78
Ladislau, secui, 39
Ladislau, rege, 182
197
Lioveni, 275
Lipinti (Lipnic), 43, 75
Laski, 42
Latini, 23, 27, 28, 194
Latorita, pddure, 121
Laz, topic, 32, 277, 290 (Lazu"); sat, 308
(si Lazul"); Lazul Pos6c6i, 32; Lazurile,
sat, 32, 290
Locadello, Bartolomeu, 64
Lohan, riu, 89
Loiz, clucer, 59
Lomas", exploatare forestierti, 241
Lombardia, 36
Londra, 225, 227
Lopdtari, sat, 198; mosie, 99
Lotru, riu, 54, 104, 149, passim; vale, 54,
104, 155, passim; tinut, 166
Lotru", soc. forestier, 150, 152, 239
Lotter, Tobias Conrad, 170
Lovistea, 39
www.dacoromanica.ro
376
Margareta, ImpdrAteas., 49
Lupa, 312
Lupsca, 312
Lupsel, 312
ciald, 159
Macarie, razes, 73
Macarie, patriarh, 46
Macavei, 73
Macedonia, provincie romana, 20
Mackensen, August von., 152
Maconnais, 224
Madabiki, pddure, 71
Maftei, Ion, 35
Maghiari, 36, 278, 283, V. si unguri
Magini, Giovani Antonio, 30, 70
Magnoliei, alee In Buc., 301
Mahmud, v. Mehmed
Maican, colonel, 205, 239
Maican, domeniu, 149
Maidanca", cdtun, 177
Mami, pasd, 44
Manga, sat, 201
Mangalia, oras, 85, 91, 116, passim; port,
219
Mediterand, v. Mediterana ; M.
Neagrd, 29, 83, 84, 85, passim
Marele dictionar geografic, 36
Marena, nepoata lui Duma, 76
Marga, sat, 169
Marea
60, 346; Birnova, 80; Blagovestenia, 67; Brebu, 91; Buciumi, 81;
Bucovdt, 28, 67; Casin, 97; alddrusani,
168; Cdtdlui, 203; Cernica, 12; Cetate,
176; Cobia, 328, 346; Comu, 91;
Cosuna (azi Bucovt), 28; Cotmeana,
(Mold.),
www.dacoromanica.ro
INDICE
Glavacioc, 56, 168; Golia (Goldi), 78; Govora, 27, 33, 88, 306; Gura Motrului, 133;
Gheorghe
245;
Vocla, Buc.), 39, 351; Sinaia, 98; SImidreni, 280; Sucevita, 37; Tazldu,
328, 346; Teke, 177; Tibmana, 12, 58,
89, 170, 254, 280, 348; TIrgsor, 172, 213,
MAndstiriste", r. Niculitel
Mandstur, tirg, 87
MAneciu-Ungureni, 53, 151, 156, 240
MAnescu, loan N., 317, 318, 320
MAnesti, sat, 16
Mdrdsesti, sat, 84
Mardtdi, sat, 196, 200
Milesti, sat, 80
Miluiti, mosie, 178
Mincul sin Hristodor, 272
mistreti In pddure, 17
Meret, 296
Merisani, 296
Meteheia, pddure, 74
Mere, comite, 49
377
Merisan, 310
Merisescu, 310
MestecAnis, topic, 277
Micldusani, sat, 255
Mielusel, jitar, 62
Miera, sat, 173, 180, 202; mdrastire, 79, 311
Mierlesti, sat, 61
www.dacoromanica.ro
378
Monaster", v. Niculitel
Nadanova, sat, 13
Moca, pdure, 80
Motoc, fam., 311
Motoc, M., 106
Nancy, 108
Napoca, T. Cluj-Napoca
Natu, 73
www.dacoromanica.ro
379
INDICE
Nereaz, sat, 12
Nestor, Gh., 304
Nichifor, 36
Nichola, master, 49
Nicolae de Rodna, comite, 259
Nicolae de Talmaciu, comite, 50
Nicolaescu - Plopsor, C., 228
Nicolo de Porta, 47
Nicopol, cetate si oras, 165, 211, 229, 231;
regiune, 232
358
Ocskay, Suzana, 21
Odaia Monciului, 175
Odobasca, sat, 345
Odobescu, Alexandru, 306
Odobesti, oras, 27, 79, 155, 170, 270, 311;
podgorie, 79
Odorhei, oras, 194
Odrivoz, Piotru, 40
12
opritura de
63
www.dacoromanica.ro
380
72; Ddrndu, 74; Domneascd, 69; Dragoslavele, 68; Dumbrava, 75; Dumbrdveni, 121; Episcopia, 66; Pgdurea de
fagi, 72; Finteus, 71; Frasinu, 121; Hagianca, 178; Keykus, 21; Latorita, 121;
Letea, 121, 122; Luncavita, 121; Lungd,
71, 72; Maramuresului, 71; Mare, 66, 67,
85; Mdicdnesti, 172 ; Mdtdului, 68; Mocear,
Paltin, 307
Pamfil, Tudor, 194
Panaitescu, C., 110
68,
69,
138;
172;
Pauli, Michael, 93
Pavel Bulgarul, 53
Pavelescu, Gheorghe, 337
Pacuiul lui Soare, insul, 84, 341, 342
PAdurarilor, str. In Buc., 301
PAduraru, 313
280, 284; Ndureti, sat, 277, 284; 131duretu, str. In Buc., 301
PAduri: Ana, 72; Ardud, 71; Balica, 83;
BAneasa 80, 138, 172; Bogata, 121; Boistea, 134; Brdnestilor, 172 ; Canaraua Fetii,
121; Cdrbunesti, 74; CAlini, 184; Chirana,
Pdtrgeu, boier, 48
PAucd, mdnstire, 49
www.dacoromanica.ro
INDICE
381
plop alb
Petrescu, V., 21
Petreti, sat, 157
Petrie, Aron, 136
Petriceicu, $tef an, domn, 82
Peyssonel, consul, 83
Philipovicz, I., 120
Piatra, branite, 58; tirg (azi Piatra-Neamt),
Caciun
158,
tremula), 70
Plop, Vasile, 307
Plopana, topic, 298
Plopasca, topic, 298
PlopAscul, Balea, 307
Plopeasa, topic, 298, 307
Plopeni, topic, 280, 298; sat, 172, 280, 282;
str. In Buc., 301; P. Cona, 298; P. Grima,
298; P. Sturza, 298
Plopii rudarilor --= Poenile rudarilor, 70
Plopi, topic, 298
ploscl dubld, 26
Plotu, meter, 313
Plotun, Tatul, 312
Podolia, 262
Podul Beilicului (azi Calea $erban Vod,
Buc.), 222; P. Iloaiei (Leloaiei), 305; P.
Mogooaiei (azi Calea Victoriei, Buc.), 221;
301
www.dacoromanica.ro
382
dicului, 286; Poeana Mierlii, 288; Poiana Muntelui, str. in Buc., 301; Poiana
Narciselor, str. In Buc., 301; Poiana lui
Poenile Zldtarului, 33
Pt:dank boier, vrincean, 34
Poiand, bdtrin, 288
Poiand, Gavril, 308
Pojorita, sat, 35
Polita cu crini, rezervatle, 120
Ploni, 38, 40, 41, 42, passim ; V. i Levi
Polonia, 41, 42, 82, 114, passim ; V. i
Republica Populard Polond
Polovragi, pAdure, 68
Pomirla Glubocaia, 174, 177
Ponoarele, sat, 271
Porolissum, 29
Pop Simon, 32 5
Pop *tefan, 352.
Puflea, Ion, 35
Puiu V., 255
Punga, 95
Purcari, sat, 167
Purcdret, sat, 66
Purcdret, pddure, 74
Purcelean, *t. 74
Purece, Sergiu, 205
www.dacoromanica.ro
INDICE
Putent, sat, 53
R. Tatarii, 286
Reghin, oras, 74, 156, 161; Reghinul Sasesc, 247
383
351
Nerei - Beusnita,
120;
Bicazului, 120;
Lacul Snagov, 120; Muntele Cozia, 120;
Rezina, 83
Rhode, Island, stat in S.U.A., 257
Ribnica, oras in Slovenia, 189
www.dacoromanica.ro
384
Rusetu, sat, 61
Rusi, sat, 201; Rusii Moldovitei, 130; R.
Rogojan, Saya, 80
Roma, 20, 166
Rovine, 323
Roxandra, sotia lui Gligorcea, 49
Rucar, pdure, 68; oras, 66, 201, 223, 239
Ruda, topic, 198
Rudari, 70
Rudaru, 314
Rudaria, sat, 198
Ruffus, Petrus, castelan, 39
Ruget, topic, 277
Ruginesti, 175
salcfm batrIn, 16
Salonic, 227
Saya, preot, 37
Saya, Aurel, 34, 35, 200, 308, 311
Sacara, rediu, 37
Sacara, boier, 52
Sacatura, topic, 32, 34, 35, 290 (Sacatura") ;
Secatura, sat, 33; S. Cretului, 73
Sacele, sat, 93, 344
Sacuieni, jud., 168, 178, 199, passim
Sacuieul, codru, 74
Sahateni, mosie, 178
Slaj, jud., 194, 221, 222
Salageanu, N., 13
Salatrucel, sat, 120
Meet, str. In Buc., 301; Salcioarei, str, In
Buc., 301; Salciilor, str. In Buc., 301:
Slcioara, sat, 299
Salciva, sat, 333, 325
Salcuta, sat, 299; str. In Buc., 301
Rumelia, 44
Rune, topic, 32, 277, 283; poiana, 32; sat, 32,
171, 289 (Runcu") Runcu-Rediu, sat, 32,
Rusescu D. C. 181
(Selistea) Tatarasca, 53
Spunari, sat, 174
Srata, rfu, 77
Saracinesti, sat, 25
sararita, 337
Sardancsti, sat, 291
Sateni, sat, 313
Satmar, cetate i oras, 22, 71; comilat, 49
Satucu, sat 354
Sburlan, inginer, 180, 159, 162, 181
scaune lemn nuc, Satu Mare 26
Scafari, sat, 195
Scaieni, sat, 61, 158; via 348
Schagen, G. A., 171
www.dacoromanica.ro
385
Scheia, 342
Schiel, fratii, 158
Schineni, v. Spineni
Scriostea, padure, 66
Scripcd, v. Haraga
Severin, Banat, 38
Sfatul Moldovei, 140
Sf1nta Troitd, m-re (azi Radu-Voda), 59
351
Simila, riu, 71
Simion, topic, 34
Simeon, cdpitan, 96
Simeanu, Oh., 149, 152, 155, 216
Simeria, oras, 108, 121, 142; Parcul den-
Siria, 152
Scripcd, Pavel, 57
Scroviste, pddure, 172
Sculeni, sat, 247
Scurtu, sat, 173
Sculi, Constantin, 237
Sf.
Siutghiol, 170
www.dacoromanica.ro
386
Smeuret, v. Zmeuret
Smirna, oras, 193, 227
Smochinului, str. In Buc., 301
Snagov, 1:4:lure, 66, 69, 172; lac, 30, 120,
Stejar, topic, 53 (Stejariu"); Stejarul, topic, 277; Stejarului, str. In Buc., 301;
bisericd in Buc., Stejarul lui $tefan cel
-Mare (satul Vizantea, 12; Stejarul topic,
Stoestestii", 176
Stoica, boier, 56
Stoica, Adriana, 344
Stoicescu, N., 271, 272
Stoiculescu, Cristian, 14, 15
Straja, padure, 13, 187; sat, 334
Strassburg, Paul, 67, 259, 261
Strehaia, oras, 167
Stresnicu, 01:lure, 172
Strigoniu, oras, 40
Strimba Fizesului, sat, 284
Strob, pin, 357
Stroe, boier, 88
Strugalea, mdristire, 58
Strugar, 73
Stiirmer, 68
Stuttgart, 338
S.U.A., 241, 347, 354, 356, 357
Sub Tei, str. In Buc., 301
77,
Sucevita, manAstire, 37
Sucidava (azi Celei), 258
www.dacoromanica.ro
INDICE
Sventesti, sat, 61
SyIva Blacorum et Bissenorum"
(PA-
mosie, 271
oimaru, 313
Soimaru, Mihaiu, 313
5oimAnesti, sat, 199
5oimus, domeniu, 87
martin (azi Cincul Mare), sat, 72
ontu, major, 13
387
Tafsuld, 5tefan, 35
239
TAtarcA, rtu, 57
TAtari, 21, 35, 36, 38, passim
munte, 179
TAtAranu, Gh., 116
TAtrAseni, sat, 82
boier, 36
Tecuci, oras, 278; jud., 142, 198, 286, passim; tinut, 78, 194, 243, passim
Tehyne v. Tighina
Tei, cartier in Buc., 172; Teiul str. in Buc.,
301; Teiul Alb, str. In Buc., 301; Teiul
www.dacoromanica.ro
388
Terpezita, pddure, 66
Teslari, sat, 199
Teslaru, 313
Teslui, topic, 279
Tesila, sat, 98
Tetoi, sat, 171
Teutoni, 45, 46
Tige, austriac, 68
Tigheciu (Cigheciu), codru, 45, 76, 77, passim ; riu, 77; formatie prestatalk 76;
final, 76
Tighina, cetate si oras, 13, 167, 170, 245
Tiha, topic, 61
Tihutd, sat, 12
Tiktin, H., 22
Tilisca, sat, 333
Timarabad (azi Rani), 232
Timis, sat, 70; rill, 20, 144, 169, 182; bazin,
Tisdu, 307
Tisesti sat, 176, 280, 281
Tismana, topic, 280, 281; sat, 12, 281 ;
167, 254; mdndstire, 12, 58, 89, 170, pasirn
Tisu, 307
Tisita", Soc. forestierk 102, 143, 151, 239
Tito, Ioip Broz, 339
62
Tomeani, sat, 61
Tomiuc, N., 119
Toma, Leon, 37, 67, 202, 350
Toma, x5tefan, 42
Toma, *tefan al II-lea, 60
Tomulescu, Filip, 146
Topalu (Topalo), sat, 177
Topesti, sat, 36, 89
Topfrceanu, Gheorghe, 326
Topolitd, mAndstire, 51
Trojan", 170
tron de lemn de fag - Tirnava Mare, 25
Tur, mclie, 62
161, 212
www.dacoromanica.ro
INDICE
389
Tureatca, sat, 36
Turnu, cetate 165, 235; oras, 165; T. Magurele, 149, 150; T. Severin (azi Drobeta - T. Severin), 155, 156
Turtucaia, oras, 189, 211, 232
iltransilvania, 278
Ulysse de Marsillac, 68
Turt, sat, 25
Tigan, 81
Tigani, 70, 197, 314
Tiganesti, padure, 172; sat, 61, 173
Tiple, Codrat,
79
Tiple, Ion 79
Tintareni, sat, 167
Tintea, 348
Tolici, topic, 36
Tolicio, codru, 51
Ugocea, comitat, 71
Ulea, Traian, 83, 323, 326,
Ulieru, 313
Urlatori", topic,
70
Ursei, 311
Urseanu, 311
Ursescu, 311
Ursoiu, 311
U.R.S.S., 340
Ursu, v. Horia
www.dacoromanica.ro
390
VAleni, radure, 174; sat, 78, 174, 180, p-assim ; V. de Munte, oras, 309
Vdratec, mAndstire, 107
Vdrdsti, sat, 52, 181, 348; bAltile, 350
Vdsilesti, sat, 32
Vdsui, 343; Vdsuiu (Mcdtura), sat, 33, 290
Vdta.su, 307
Vale, 272
352
Vlahia" fig. 29
Vlaicu-Vodd, v. Vladislav
Vlasi, v. vlahi
137
Wean, Neculai, 34
Vilcea, jud., 13, 32,
Veatresti, sat, 97
Vechiul Regat, 112,
Vedea, riu, 183
www.dacoromanica.ro
toi
INDICE
Zalmoxis, 353
Zalucie, 82
Zamora, topic, 70
Zamostea, sat, 192
VrInceni, 34, 35
VrIncioaia, 319
Zboinile, asunte, 78
Zeletin, rfu, 48
Zetea, 349
zimbru, Trivale, Arges, 17
Zimnicea, oras, 161; santier, naval turcesc,
161
Zadul, 308
Zagon, sat, 193
Zagoritz, v. Petrescu Saya
Zaharia, Gheorghe, 152
Zair, 126
Buc., 301
Zavoiu, 304
312
Wilden, Johann, 46
Zlate, \Tate, 36
Zlatan, oras, 166
ZIAtarul, boier, 33
Zlibut, Const., 104
Zlotesti, sat, 88
Zmeurat, munte, 255
Zmeureanu, 309
Zmucilk Savin, 82
Zosin, schit, 176
Zotta, C., 145
www.dacoromanica.ro
13 Decembrie 1918"
sir. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti
Republica Socialista Romania
www.dacoromanica.ro
11111111,
Ciliuzit de o netirmuriti
dragoste pentru
pldure pe
formu-
privind ingrijirea
exploa-
www.dacoromanica.ro
Lei 34
ECRTURtA CERES'
www.dacoromanica.ro