Sunteți pe pagina 1din 7

Motivele sinuciderii

Ideatia suicidala:Aceasta descrie ginduri, fantezii, ideei


sau imagini legate de comiterea sinuciderii . Acest termen se
refera si la gandirea suicidala. Ideatie inseamna formarea si
dezvoltarea de idei. Pentru tineri gandurile de sinucidere pot
varia de la ganduri trecatoare pana la alcatuirea unui plan
pentru a pune capat vietii lor. Din acest motiv specialistii
discuta despre ideatia suicidala ca fiind pasiva sau
activa. Ideatia pasiva despre sinucidere include experimentarea
unor ideei vagi despre sinucidere. Sinuciderea este vazuta ca o
cale posibila de a sfirsi durerea, dar de obicei nu se ia nicio
actiune. Ideatia activa apare atunci cand un tanar
experimenteaza ganduri persistente de sinucidere si continua sa
se simta fara speranta. Cand ideatia este activa, tinarul incepe sa
actioneze spre indeplinirea sinuciderii.
Nu putine sunt motivele pentru care oamenii isi pun capat
zilelor. Intr-o lume in care trebuie sa te adaptezi in societate,
unde toata lumea are asteptari, unele persoane nu-si mai gasesc
locul.

Dintre cele mai frecvente cauze ale sinuciderii este


depresia.

Depresia este o tulburare psihica cu o frecventa in


continua crestere, ce poate sa apara la orice persoana si la orice
varsta. Impactul sau asupra vietii este foarte mare deoarece
afecteaza persoana in domenii multiple de functionare. Depresia
inseamna un dezechilibru emotional profund, cu consecinte
directe in plan personal si indirecte, asupra familiei, grupului
social si domeniului profesional.
Depresia este mai mult decat o simpla deprimare si mai
mult decat o stare trecatoare de rau, mai mult decat o lipsa de
chef ori pofta de viata care se poate depasi prin propria vointa.
Depresia nu e o slabiciune. Ea este o suferinta si o durere
profunda, o tristete care imbraca sufletul saptamani si luni de
zile. Depresia preia controlul asupra corpului, gandurilor,
emotiilor, influentand atat starea fizica, cat si modul in care se
vede lumea. Este o lentila inchisa la culoare, prin care e privita
viata. Din cauza ei, mintea uita ce inseamna bucuria si speranta
si nu mai stie sa simta decat deznadejde, lipsa de incredere,
descurajare. Lucrurile altadata placute si interesul pentru lumea
din jur isi pierd importanta, consecinta fiind retragerea in sine,
izolarea sociala, evitarea sau ruperea legaturilor cu colegii,
prietenii si uneori familia. Imaginea de sine si autostima se
deterioreaza simtitor, apar sentimente de vinovatie, neputinta,
abandon, blamare, inutilitate si lipsa de valoare. Gandurile sunt
din ce in ce mai negre si mai pesimiste, ajungand pana la idei
autolitice, motivate, sub presiunea bolii, de incapacitatea de a

mai suporta imensa tristete si de a fi o povara pentru cei din jur.


Sinuciderea reprezinta o complicatie de temut a acestei tulburari.
Caracterisc apare insomnia terminala, cu trezire cu cateva
ore mai devreme decat de obicei, cu o stare accentuata de rau
matinal: oboseala, teama, ingrijoare, ce se amelioreaza usor spre
seara, fara insa a disparea complet. Scaderea apetitului alimentar
este de asemenea frecventa, cu pierdere ponderala secundara,
uneori ingrijoratoare.
Intreg organismul e epuizat, exista o oboseala
inexplicabila, activitatile simple, cotidiene necesita o
concentrare si un efort foarte mare. Greutatea in luarea
deciziilor, dificultatile de concentrare si de memorare a unor
informatii obisnuite, incetinirea ritmului gandurilor, lentoarea
vorbirii, pauzele lungi in conversatii, lipsa de modulatie a
tonului
vocii
sunt
alte
semne
de
depresie.
Relativ frecvent se asociaza anxietatea, sentimentul de
teama fara motiv, ingrijorari disproportionate pentru fapte de
mica importanta, nervozitate, iritabilitate, neliniste, labilitate
emotionala si incontrolabile momente de plans nemotivat sau
insuficient motivat.

Aceste stari psihosociale, depresia si anxietatea cresc riscul


de suicid . Adultii mai in varsta au perceptia ca sunt o povara
pentru ceilalti. De asemenea, problemele de via recente, cum
ar fi pierderea unui membru al familiei sau a unui prieten,

pierderea locului de munc sau izolarea social (precum traiul


de unul singur) aduc semnale de alarma. Persoanele care nu s-au
cstorit niciodat prezint, de asemenea, un risc mare.
Boli psihice
Bolile psihice sunt deseori prezente la momentul sinuciderii, cu
estimri de la 27% pn la mai mult de 90%.Printre cei care au
fost internai ntr-un spital psihiatric, riscul unei sinucideri
reuite pe parcursul vieii este de aproximativ 8,6%.Jumtate
dintre persoanele care se sinucid pot avea tulburare depresiv
major; aceast afeciune sau alt tulburare de dispoziie cum ar
fi tulburarea bipolar crete riscul sinuciderii de 20 de ori. Alte
afeciuni implicate includ schizofrenia (14%), tulburarea de
personalitate (14%), tulburarea bipolar i sindromul de stres
posttraumatic. Aproximativ 5% dintre oamenii ce sufer
de schizofrenie se sinucid. Tulburrile de alimentaie reprezint
un alt risc nalt.
Tentativele anterioare de suicid sunt cel mai important indicator
al unei posibile sinucideri. Aproximativ 20% din sinucigai au
avut o tentativ anterioar i dintre cei care au ncercat s se
sinucid 1% reuesc s se sinucid n decurs de un an iar peste
5% se sinucid dup 10 ani. Cu toate c aciunile de autornire nu sunt privite ca tentative de suicid, existena unui
comportament auto-vtmtor este legat de un risc mare de
suicid.
n aproximativ 80% din cazurile de sinucidere reuit, persoana
respectiv a consultat un medic pe parcursul anului precedent
decesului, inclusiv 45% n decursul lunii precedente.
Aproximativ 2540% dintre cei care s-au sinucis au avut contact
cu servicii din domeniul sntii mentale n anul precedent.

O alta cauza este slabirea sentimentului religios:


Consecinele acestei slbiciuni se vd, din nefericire in fiecare
zi (oameni bolnavi, oameni ruinai, decepionai) , nu mai gsesc
n ziua de azi o mngiere, un sprijin, un ajutor cum gseau cu
muli ani n urm cand se duceau la biseric unde gseau o
alinare sufleteasc.
O alta cauza a sinuciderii o reprezinta saracia. Creterea
srciei relative fa de cei din jur crete riscul de suicid. Peste
200,000 de fermieri din India au comis suicid din 1997 ncoace,
o parte din cauza problemelor legate de datorii. n China,
probabilitatea de suicid este de trei ori mai mare n zonele rurale
dect n cele urbane i se crede c, ntr-o anumit msur, acest
lucru se ntmpl din cauza dificultilor financiare din zona
rural.
Mass-media, inclusiv internetul, joac un rol
important. Modul n care aceasta ilustreaz sinuciderea poate
avea un efect negativ, datorat coninutului substanial,
proeminent i repetitiv, care glorific sau idealizeaz
sinuciderea, ducnd la un impact major. Atunci cnd se ofer o
descriere detaliat despre cum s te sinucizi printr-un anumit
mijloc, utilizarea aceastei metode de sinucidere poate crete n
rndul populaiei n ansamblu.

Sinuciderea rationala

Sinuciderea raional este luarea motivat a propriei viei,


cu toate c unii sunt de prere c sinuciderea nu este niciodat
logic. Actul de a-i lua propria via pentru beneficiul celorlali
este cunoscut sub denumirea de sinucidere altruist. Un exemplu
l reprezint o persoan vrstnic care i pune capt zilelor
pentru a lsa o cantitate de hran mai mare membrilor mai tineri
ai comunitii. n unele culturi ale eschimoilor, acest lucru a
fost interpretat ca un act de respect, curaj sau nelepciune.
n situaii extenuante n care continuarea vieii ar fi
intolerabil, unii oameni folosesc sinuciderea ca modalitate de
evadare. Se tie c unii deinui din lagrele de concentrare
naziste s-au sinucis atingnd intenionat gardurile electrificate.

Dependena de jocurile de noroc


Dependena de jocurile de noroc este asociat cu o ideaie
suicidar i tentative de suicid mai pronunate fa de populaia
general. ntre 12 i 24% din juctorii patologici au tentative de
suicid. Rata sinuciderii n rndul soiilor lor este de trei ori mai
mare dect aceea a populaiei generale. Ali factori care cresc
riscul n cazul dependenilor de jocurile de noroc sunt bolile
psihice, abuzul de alcool i droguri.
Cateva mituri gresite despre persoanele care se sinucid:tinerii care ameninta ca se vor sinucide nu vorbesc serios, doar
cauta
mai
multa
atentie
- intrebind un tanar daca se gindeste la sinucidere il va face chiar

sa
se
gindeasca
- cei care nu reusesc sa se sinucida de la prima incercare nu s-au
gindit
serios
la
asta
de
la
inceput
- cei care se sinucid sunt intotdeauna tristi si depresivi inainte sa
o
faca
- tinerii care vor sa se sinucida se gindesc la asta inainte sa faca
pasii
- sinuciderea nu este atat de frecventa la tineri
- un tanar cu un plan specific de sinucidere probabil nu-l va
urma mai mult decit unul care doar se gindeste.