Istoria Muzicii Bizantine

Noul Testament ne relateaz n multe locuri c primii cretini, fie acas, fie n
adunrile comune, foloseau cntarea religioas.
Fundamentale sunt i ndemnurile marelui Apostol Pavel ctre cretinii din diverse
comuniti: vorbii ntre voi n psalmi i n laude i n cntri duhovniceti sau cntai n
inimile voastre lui Dumnezeu, mulumindu-I n psalmi, n laude i n cntri duhovniceti
(Efeseni 5, 19; Coloseni 3, 16 .a.).
i dac noua religie s-a nfiripat i s-a ntrit la nceput n mediul evreiesc al templului, era
firesc s se foloseasc de muzica sau de cntrile iudaice, evitnd instrumentele sau
dansurile, pe care Biserica cretin de atunci dar i de mai trziu le-a exclus din cultul ei,
recomandnd prin excelen cntarea vocal, recomandare pe care o vom gsi la majoritatea
Sfinilor Prini cretini.
Cu vremea cretinismul s-a rspndit, comunitile devenind puternice dar i numeroase, aa
c se impunea ca mulimile s fie strunite, pentru evitarea dezordinii.
De aceea, autoritile bisericeti, prin canoane sau prin alte recomandri, vor fi nevoite s
reglementeze multe aspecte n ceea ce privete cntarea n locaurile cretine, fixnd atribuii
precise att pentru ierarhia superioar ct mai ales pentru cntrei i membrii comunitilor.

Sistemul muzical bizantin isi afla originile in muzica greaca antica, cea care a constituit in
mod cert sistemul dominant in intregul bazin mediteranean. Insa, nu putem ramane doar la
aceasta origine antica, care oricum este pana in zilele noastre destul de putin cunoscuta.
Pitagoricienii au adus o importanta contributie in cea ce priveste natura divina a
intervalelor si deci o reflectie cu privire la scari.
Sistemul muzical bizantin a fost elaborat in mod progresiv, a cunoscut evolutii, fara
indoiala si in aceeasi masura a cunoscut si influente straine, insa ea s-a construit ca un sistem
complet si complex, un bogat patrimoniu de opere compuse al caror numar este dificil de
precizat in mod exact.

Prin termenul muzic bizantin se nelege cntarea bisericeasc oriental

practicat la Bizan i, n general, n imperiul bizantin, la care se adaug melodiile poemelor
de ceremonial care erau executate de un grup numeros n cinstea mpratului, familiei
imperiale sau n cinstea nalilor demnitari ai Bisericii Ortodoxe, precum i cntecul teatral.
Prin urmare, adevratul sens al cuvntului este muzica bisericeasc i laic din
imperiul roman de Rsrit1. E adevrat c muzica bizantin nu este numai un produs al
Bizanului, ci este vorba de muzica rspndit, sub diferite forme, n regiunile supuse vechii
dominaii bizantine.
Muzica bizantina s-a dezvoltat in Imperiul Roman, in legatura cu dezvoltarea
crestinismului, devenit religie oficiala a Imperiului sub Constantin, in secolul al IV-lea.
In dezvoltarea acestui repertoriu noi putem defini in mod schematic trei mari
perioade:
a) din sec. 3 pana in sec. 13;
b) din sec. 13 pana in sec. 19;
c) din sec. 19 pana in prezent;
Prima perioada este aceea a formarii. Necesitatea elaborarii unei Liturghii a
crestinilor, a reprezentat motorul unei productii poetice intense numita imnografie. Aceasta
mare dezvoltare a productiei poetice a condus in mod firesc la dezvoltarea artei muzicale a
compozitiei pentru a intrebuinta aceste imne in cadrul Liturghiei.
Octoihul, este binecunoscut ca sistem al celor opt moduri bizantine (opt moduri pe
care le regasim de asemenea in muzica gregoriana care poseda in mod asemanator o impartire
in patru moduri principale, sau autentice, si patru moduri plagale)
Aceasta dezvoltare a sitemului celor opt moduri a adus dupa sine promovarea unui
ciclu liturgic de opt saptamani, fiecare posedand propriile texte precum si modul sau, deci si
un specific, o coloratura aparte. Glasul in curs este cantat nu doar la Vececerniile si Utreniile
Invierii, ci si in timpul Liturghiei duminicale in parohiile ortodoxe. El ofera o culoare, o
atmosfera aparte, fiecarei saptamani din randul celor opt.

Egon Wellesz, A history of Byzantine Music and Hymnography (second edition), Oxford, 1961, p. 1
(Introducere).

Opera principala a Octoihului bizantin este Anastasimatarul, carte ce cuprinde

cantarile de la Vecerniile si Utreniile Invierii pe cele 8 moduri.
Aceasta opera este atribuita de catre traditie Sfantului Ioan Damaschin (+750). De
altfel, compozitii pe cele opt moduri (glasuri) se regasesc aproape in toate cartile liturgice.
Cea de-a doua perioada este caracterizata de dezvoltarea artei compozitiei pe care eu
as situa-o in mod voluntar in jurul epocii Maestrului Cucuzel. Acesta a jucat un rol deosebit
in istoria muzicii bizantine in special prin frumusetea compozitiilor sale, dar in aceeasi
masura prin lucrarea intreprinsa in favoarea semiografiei bizantine ,mai ales prin introducerea
semnelor de expresie si a celor hironomice (arta dirijarii corului bizantin). Maestrul Ioan
Cucuzel s-a nascut in secolul al XII-lea.
Aceasta perioada care a fost marcata de evenimentul major al caderii
Constantinopolului (in 1453) este numita in mod curent perioada post-bizantina. Perioada
este marcata de dezvoltarea considerabila a cantarilor mari in stiulul calofonic. Cantarile
calofonice pot fi interpretate in Biserica pentru a conferi o solemnitate particulara slujbelor.
Aceste cantari au luat de asemenea forma Irmoaselor calofonice si a Mathimelor.
Cea de-a treia perioada este cea a reformei marilor maestri. Trei nume sunt de retinut:
Hrisant din Madit, marele teoretician al muzicii bizantine, Grigorie Protopsaltul si Hurmuz
Hartofilax, care au colaborat la promovarea Noii Metode. Trebui sa notam ca tiparirea
operelor muzicale incepe in aceasta epoca. Pana acum, nu am avut decat numai manuscrise.
Activitatea marilor maestri se inscrie in evolutia normala a unei muzici in care notatia
nu a incercat sa se perfectioneze, astfel devenind o notatie analitica, fara a putea oferi o noua
metoda pedagogica pentru tinerii care voiau sa se initieze in arta psaltica.
Aceasta a treia perioada este incoronata de munca titanica a muzicologului Simon
Karas, a carei teorie muzicala, insotita de tot ceea ce a colectionat inregistrari audio ce
acopera repertoriul muzicii bizantine si cel al muzicii populare grecesti inca nu au fost
valorificate complet.