Sunteți pe pagina 1din 18

Generaliti

Autismul este o tulburare care interfer cu abilitatea de a comunica i de a


relaiona cu cei din jur. Semnele autismului se dezvolt aproape ntotdeauna
naintea mplinirii varstei de 3 ani, dei aceasta afectiune este uneori
diagnosticata abia mai tarziu.
De regul, copiii cu autism nu au o dezvoltare normal a vorbirii i pot sa
para surzi, dei testele de audiometrie sunt normale
Autismul afecteaz modul n care copilul percepe i proceseaza informaia
senzorial. Severitatea autismului variaz, unii au nevoie de un nsoitor n
aproape toate domeniile vieii lor cotidiene, n timp ce alii pot fi capabili sa
funcioneze la un nivel foarte ridicat i pot chiar sa mearga la o coal normal.
Dei aceast afeciune dureaz toat viaa i determin diferite grade de
izolare social, tratamentul poate duce o ameliorare semnificativ n viaa
persoanelor cu autism.
Diagnosticarea din timp si tratamentul adecvat au dus la creterea
numarului de persoane cu autism care sunt capabile s triasc independent
atunci cand ajung la varsta adult.
Cauze.
Autismul pare a avea o agregare familial, sugerand existena unui factor
genetic. Deoarece persoanele cu autism pot avea o multitudine de manifestri,
variind de la individ la individ, oamenii de tiin cred c sunt implicate mai
multe gene.
Se consider de asemenea ca si factorii de mediu pot avea un rol n
apariia autismului, printre care si vaccinurile, dar nu s-a gsit pan n prezent o
cauz clar.
Cercetarile imagistice ale creierului persoanelor cu autism au identificat
anomalii n diferite zone cerebrale, inclusiv n acelea responsabile de emoie i
de relaionare social.
Simptome.
Simptome principale:severitatea simptomelor variaz semnificativ de la o
persoan la alta.Totui, toate persoanele cu autism au anumite simptome
principale n urmatoarele domenii:
Interaciuni sociale si relaii interpersonale:
Probleme semnificative n dezvoltarea abilitailor de comunicare
nonverbal, cum ar fi privirea ochi-n-ochi, expresii faciale i posturi ale
corpului.
Incapacitatea de a stabili relaii de prietenie cu copii de aceeai varst.

Lipsa interesului n a mpartai bucuria, preocuparile sau realizrile cu


alte persoane.
Lipsa empatiei. Persoanele cu autism pot avea dificultai n nelegerea
sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristeea.
Comunicarea verbala si nonverbala:
ntarziere n vorbire sau lipsa acesteia. Aproximativ 50% din persoanele
cu autism nu vor vorbi niciodat.
Probleme n iniierea unei conversaii. De asemenea, persoanele cu autism
au dificultai n meninerea continuitaii unei conversaii ncepute.
Limbaj sterotip i folosirea repetitiv a unor cuvinte.persoanele cu autism
repeta o propoziie sau o fraz pe care au auzit-o de curand (ecolalie).
Dificultate n nelegerea punctului de vedere al persoanei cu care are
conversaia. De exemplu, o persoan cu autism ar putea sa nu nteleag
cand cineva glumete.
Interes diminuat n diverse activiti sau n joc:
O atenie neobinuit asupra jucriilor. Copiii cu autism se
concentreaz adesea pe anumite pri ale jucriilor,cum ar fi roile unei
mainue i nu se joac cu ntreaga jucrie.
Preocuparea fa de anumite subiecte. Copiii mari i adulii sunt
adeseori fascinai de programul trenurilor sau de buletinele meteo.
Nevoie de uniformitate, simetrie i de rutin. De exemplu, un copil cu
autism poate avea ntotdeauna nevoie sa mnance paine nainte de
salata i insist s mearg n fiecare zi pe acelai drum spre coal.
Comportament stereotip, acesta consta n btai din palme sau n
legnarea corpului.
Simptome din perioada copilriei:
Simptomele autismului sunt, de obicei, observate mai ntai de catre
parini sau de alte persoane n primii 3 ani de via ai copilului. Dei
autismul este preyent de la natere, semnele acestei tulburri pot fi
dificil de identificat sau de diagnosticat n timpul copilariei timpurii
De multe ori copilul nu vrea sa fie inut n brae, adeseori, pare c un
copil cu autism nu aude si totui n alte momente acesta pare c aude
zgomote de fond aflate la distan, cum ar fi suierul unui tren.
Cu ajutorul unui tratament administrat precoce si intensiv, majoritatea
copiilor i mbuntesc capacitatea de a relaiona cu alii, de a
comunica i de a se autongriji pe masur ce cresc.

Simptome din perioada adolescenei:


n perioada adolescenei, comportamentul se modific. Muli
adolesceni dobandesc abiliti, dar raman totui cu un deficit n
capacitatea de a relaiona si de a-i nelege pe ceilali.
Adolescenii au un risc usor crescut de a dezvolta tulburri depresive,
anxietate sau epilepsie.
Pubertatea si sexualiyarea se pot face cu mai mult dificultate la
adolescenii cu autism decat la copiii de aceeai varst.
Simptome la varsta adulta:
Unii aduli cu autism pot fi capabili s aib o profesie si o via
independent. Gradul n care un adult cu autism poate duce o viaa
autonom depinde de inteligena si de abilitatea de a comunica.
Aproximativ 33% sunt capabili sa aib cel puin o independen
parial.
Unii adulii cu autism au o mare nevoie de a fi ajutai. n special cei cu
nteligen scazut care nu pot vorbi. Supervizarea parial sau total
poate fi asigurat prin programe terapeutice la domiciliu
La cellalt capt al spectrului tulburarii autiste, adulii cu autism nalt
funcional au adeseori succes n profesia lor si pot trii independent,
desi n mod tipic ei continu s aib unele dificultai n relationarea cu
ceilali oameni. Aceste persoane au, de obicei, o inteligent medie sau
peste medie.
Alte simptome:
Aproximativ 10% din persoanele cu autism au anumite forme de
abiliti savante, talente deosebite, speciale, dar limitate, cum ar fi
memoriyarea unor liste, calcularea datelor calendaristice, desenul sau
talent muzical.
Multe persoane cu autism au peceprii senyoriale neobinuite. De
exemplu, ei pot descrie o atingere uoar ca fiind dureroas sau
apasarea profund o pot percepe ca fiind o senzaie linititoare. Alii
pot s nu simt deloc durerea. Unii pot avea preferine sau din contr
repulsii puternice fa de unele alimente i preocupri nefireti.
Diagnosticare:
Testele de screening ale dezvoltrii, cum ar fi chestionarul pe varste i pe
etape de dezvoltare a copilului, pot fi de ajutor la evaluarea comportamentului.
n cazul n care sunt descoperite urmtoarele semne evidente ale
ntarzierii n dezvoltare, copilul trebuie evaluat imediat de un specialist:
Nu gangurete, nu arat cu degetul sau nu face alte gesturi pan la varsta
de 12 luni.

Nu spune cuvinte simple pan la 16 luni.


Nu spune spontan propoziii de 2 cuvinte pan la varsta de 24 de luni, cu
excepia celor pe care le repet dup celelalte persoane.
Orice pierdere a achiyiiei limbajului sau a abilitailor sociale la orice
varst.
n cazul n care nu sunt semne evidente de ntaryiere n dezvoltare sau nu
sunt rezultate anormale la testele de screening, majoritatea copiilor nu necesit o
evaluare ulterioar pan la data consultrii urmatoare.
Totusi copiii care au o ruda apropiat cu autism trebuie monitoriyai
ndeaproape, deoarece ei au un risc crescut de a avea autism i alte probleme de
dezvoltare.
n plus fa de evaluarea n timpul consulturilor periodice ale strii de
sanatate, aceti copii pot fi supui unor teste pentru ntaryierile n dezvoltare,
tulburrile de nvare, deficitul n abilitile de socializare i orice alte
simptome care ar putea sugera prezena anxietii sau a depresiei.
Investigaii
Se recomand efectuarea screening-ului copiilor pentru identificarea
autismului, cu ocazia consultailor efectuate regulat, conform programelor de
monitorizare a snataii copiilor. Aceast politic i ajut pe medici sa identifice
semnele de autism ntr-un stadiu timpuriu al evoluiei.
n cazul n care se recunoate prezena unei ntarzieri n dezvoltarea unui
copil, testarile ulterioare l pot ajuta pe psihiatru s determine dac aceast
problema este legat de eutism, de alt tulburare pervayiv de dezvoltare sau de
o afeciune cu simptome similare, cum ar fi ntarzierea n dezvoltarea limbajului
sau tulburarea de personalitate de tip evitant.
Evaluarea comportamental.
Profesionitii din domeniu pot folosi o serie de ghiduri si de chestionare
pentru a putea determina tipul specific de ntarziere n dezvoltarea copilului, ca
de exemplu, daca ea sau el arat cu degetul parinilor diferite obiecte.
Copiii mici cu autism, adeseori, arat spre obiectele pe care le doresc, dar
nu arat prinilor clar un obiect anume i apoi nu verific s vad dac prinii
se uit la obiectul pe care ei l-au indicat.
Observaiile clinice- psihiatrul poate dori s observe copilul cu ntarziere
n dezvoltare n situaii diferite.
La acestea observaii se mai adaug si alte metode cum ar fi:
Testele de evaluare a dezvoltrii i a inteligenei
Se recomand testele de evaluare a ntarzierii n dezvoltare a copilului i
cum afecteaz capacitatea lui sau ei de a gandi i de a lua decizii.
Evaluarea somatic

Examene de laborator
Aceste teste includ:
Examinarea fizic, inclusiv masurarea circumferinei capului, greutaii i
nalimii, pentru a se determina daca acel copil are o cretere normal.
Teste de audiometrie, pentru a se determina dac afeciuni din sfera ORL
pot fi cauza ntarzierii n dezvoltare, n special dac sunt prezente
afectarea abilitailor sociale i folosirea limbajului.
Teste pentru identificarea unei intoxicaii cu plumb.Copiii cu ntarziere n
dezvoltare continu s bage n gur diverse obiecte, n timp ce acest stadiu
este depait de copiii cu dezvoltare normal. Acest obicei poate duce la
intoxicaie cu plumb, care trebuie identificat si tratat cat mai curand
posibil.
n anumite circumstane pot fi fcute teste de laborator suplimentare. Aceste
teste sunt:
Analiza cromozomial, care poate fi facut n cazul n care copilul are
ntarziere mental sau dac exist cazuri de ntarziere mental n familie.
De exemplu, sindromul cromozomului X fragil, care determin o serie de
probleme legate de inteligenta sub normal, precum i comportamente
austic-like, poate fi identificat cu ajutorul acestei analize.
O electroencefalogram (EEG), care se recomand dac exist manifestri
de epilepsie / convulsii, precum un istoric de episoade n care copilul
rmne cu privirea fix sau dac copilul revine la un comportament mai
puin evoluat, pe care l-a avut anterior (regresie n dezvoltare).
Tratament
Generaliti:
Diagnosticarea i tratarea ct mai precoce il poate ajuta pe copilul cu
autism s se dezvolte la potenialul su maxim. Principalul obiectiv al
tratamentului este mbuntairea capacitii generale a copilului de a funciona.
Simptomele i manifestrile autismului se pot combina n multe feluri i pot fi
variabile din punct de vedere al severitii. n plus, simptomele i manifestrile
aceleiai persoane se pot modifica n cursul timpului.
Din aceste motive, strategiile de tratament sunt adaptate nevoilor fiecarei
persoane n parte i resurselor acelei familii. n general, copiii cu autism rspund
cel mai bine la tratamentul bine structurat i specializat. Un program care este
structurat astfel nct sa i ajute pe prini i s mbunteasc aspectele de
comunicare, sociale, comportamentale, adaptative i de nvaare ale vieii
copilului este cel mai eficient. Se recomand urmtoarele strategii pentru

ajutarea unui copil n scopul mbuntairii funcionrii generale i atingerii


potenialului su maxim.
Antrenamentul i managementul comportamenului, folosete la ntrirea
pozitiv, autoajutorarea i antrenamentul abilitilor sociale, avnd ca obiectiv
mbuntairea comportamentului i a comunicrii.

n prezent exist mai multe tipuri de astfel de tratamente, cum ar fi:


Analiza Aplicat a Comportamentului (ABA Applied Behavioral
Analsis)
Tratamentul i Educarea Copiilor cu Autism i alte Tulburri de
Comunicare Asemantoare ( TEACCH- Treatment and Education of
Autistic and Related Communication Handicapped Children)
Integrarea senzorial
Terapii specializate. Acestea cuprind: logopedie, terapie ocupaional,
fiziokinetoterapie.
Metoda ABA este un studiu terapeutic de comportament intens manifestat
n moduri diferite la copii cu autism i alte disfunciuni asemntoare.
Programul a fost dezvoltat de ctre Dr. Lovass n Institutul pentru Intervenii
Precoce Lovass i se bazez pe experiena clinic extensiv i studiul ntreprins
n mai mult de 30 ani de psihologul Dr. O.Ivar Lovaas din America. n anii
1960-1970 Dr.Lovaas a lucrat cu copii spitalizai , care au fost diagnosticai cu
autism. El s-a focalizat pe comunicarea verbal folosind strategii ale analizei
comportamentale aplicate.
n cadrul terapiei ABA exist dou seciuni: o seciune de nvare n care
se urmrete planul de intervenie stabilit n prealabil, copilul fiind nvat unele
abiliti i apoi urmeaz seciunea a doua i anume generalizarea n care aceste
abiliti nvate se transpun n viaa cotidian i care devin parte a sistemului lui
de valori.
n aceast form de terapie exist trei etape. Prima etap se refer la
pretratament n care vizat este familia, familia respectiv fiind nvat cum
s-i schimbe comportamentul vis-a-vis de copil. Apoi urmeaz etapa a doua a
terapiei, i anume terapia n sine, n cadrul creia exist un numr de programe
bine gndite i stabilite pentru fiecare copil n parte. Se lucrez att la

acumularea de cunotiine conform planului de intervenie, avnd ca rezultat


dezvoltarea comportamentelor deficitare urmat de trecerea lor n generalizare,
ct i la reducerea comportamentelor inadecvate. Ultima etap o reprezint
socializarea, integrarea n societate, n scoal. Intervenia trebuie s fie constant
i apilicat n mod consecvent.
Terapia Comportamental Aplicat necesit o foarte mare implicare a
prinilor/ familiei i o mare disponibilitate a terapeuilor. Asigurarea
tratamentului necesit consolidarea unei echipe de specialiti, n fruntea cruia
se afl un supervizor, terapia fcndu-se mai multe ore pe zi (40 ore pe
sptmn), iar pentru fiecare terapeut o sesiune este cuprins ntre dou trei
ore cu pauze. Aceast echip de specialiti urmeaz un program de instruire n
aceast form de terapie.
Tratamentul comportamental pune accent pe controlul ntritorilor. Scopul
tratamentului este de a preda un numr mare de comportamente adaptive
(cognitive,

lingvistice,

sociale,

etc.)

prin

ntrirea

aproximrilor

comportamentelor int i a discriminrilor tot mai complexe ntre situaii.


Terapia Comportamental Aplicat este una din cele mai rspndite
forme de terapie, iar un numr din ce n ce mai mare de prini apeleaz la
aceasta.

PROGRAM C. LA NCEPUTUL TERAPIEI

DATA:
PROGRAM
C.

BALL PLAY
(comanda)

NON VERBAL
IMITATION
SD:f ca mine

JOC
INDEPENDENT
SD: joaca-te cu x

INSTRUCTIE
comanda

MIOGIMNASTIC
SD:f ca mine

VERBALIZARE
SD:ZI!

TERAPEUI:
ITEM NOU

ITEM DE VERIFICAT

PRINDE MINGEA
ARUNC MINGEA
D UT
MPINGE MINGEA
PUP PPUA
TRIE LEGO
SA BEA DIN CANA
SA PUNA LEGO IN CASTRON

MASINA
SUNATOAREA( JUCARIE)

STAI JOS
RIDICA-TE
IA-MA N BRAE
DA NOROC
SCOATE LIMBA
FACE PRECUM CALUL
LIMBA SUS PE BUZ
LIMBA JOS PE BUZ
LITERE
VOCALE: A,E ,I,O,U
COMBINATII SIMPLE DE VOCALE SI
CONSOANE: AU, MU, OM, MA, ETC.

NUME: C.P.S
VARSTA: 3 ani si 7 luni
DIAGNOSTIC: TULBURARE PERVAZIVA DE DEZVOLTARE CU NOTE AUTISTE.

Atitudinea copilului la nceputul terapiei:


Primele zile de socializare cu C. au fost ca o ncercare atat pentru
terapeui ct i pentru prini. Acetia au avut nevoie de foarte mult putere sa
treaca peste acest pas i anume, acomodarea copilului cu terapeuii si cu noul
su mediu n care trebuia sa stea pentru nceput cel puin 4 ore. Acesta nu
suporta sa vad ua de la camer inchis i mai ales sa vad ca mama lipsete,
trebuie meninut ca era foarte ataat de mama sa, era tiut ca daca o vedea
dimineaa nainte de a ncepe terapia, ar fi fost un eec total, insa era foarte
bucuros cnd o vedea dup terapie.
Primele 2 sptmani au fost de acomodare, s-a pus accentul pe ceea ce-i
placea copilului mai mult s fac, ne-am jucat, am dansat si am pregtit perioada
care trebuia s nceap dup preterapie.
C. protesta foarte mult atunci cnd rmnea n camera cu terapeuii, nu se
mai simea protejat de mama sa si asta l facea sa devin uneori i agresiv
mucndu-se sau mucnd terapeuii, uneori lovindu-se cu capul de ce apuca, se
lasa pe jos i ncepea sa dea din picioare, sa riposteze, sa arunce cu obiecte sau
jucrii. Trebuie menionat ca prinii ineau dulapurile nchise cu diferite
materiale pentru a evita rnirea acestuia, butoanele televizoarelor erau lipite cu
band protectiv pentru ca lumina ledurilor s nu fie o atracie pentru copil iar
acesta s se repezeasc pentru a vedea ce este acolo!
Descrierea programul iniial:
Ball Play: a fost un program masterat foarte repede tinand cont de cum a
inceput terapia. Acest program a fost masterat in aproximativ 2 saptamani.
Itemi: prinde, arunca, da ut, mpinge mingea
La sfarsitul programului C. a fost capabil sa se joace cu mingea, sa dea
sut, sa o impinga, sa o arunce si sa o prinda, iar aceste actiuni au fost masterate
si cu un alt obiect si anume , balonul.
Imitaia nonverbal: a fost introdus prin folosirea obiectelor
C. a invat s imite aruncarea unui lego ntr-un castron, micarea unei mainue
de jucrie, sa taraie lego pe mas, sa pupe o papu si sa faca multe alte lucruri.
La nceputul programului C. trebuia sa stea pe scunel la msu.
Aceast poziionare l ajut pe terapeut s sugereze manual copilului cum s
imite aciunile cu jucarii. Pentru modelarea primului comportament,am folosit

dou piese de lego. Modelarea celui de-al doilea comportament, a implicat


folosirea a dou ppui identice. Pentru cel de-al treilea comportament au
fost folosite cele dou piese de lego i dou castroane de plastic identice.
Iar pentru ultimul comportament s-au folosit dou cni identice.
EXEMPLU DE MASTERARE A PRIMULUI ITEM: PUP PPUA
S-au aezat pe mas cele 2 ppui identice, una n faa terapeutului, ce-a de-a
doua n faa copilului. Se da comanda SD: F ca mine cu voce tare si clar. n
timp ce se realizeaz puparea ppuii. SD-ul se va da n momentul cnd copilul
realizeaz un contact vizual optim cu materialul respectiv. Imediat dup
prezentarea SD-ului se sugereaz RR, repatarea micrii. La nceput se va
realiza un FP de ctre prompterul din spate pn ce copilul va nva micarea.
Cnd micarea ncepe sa fie masterat ncepe s se diminueze promptul, copilul
este promptat numai pe jumatate ( de cele mai multe ori promptul se va face de
la cot), apoi promptul va fi diminuat treptat, ajungandu-se la stadiul n care
copilul este foarte puin atins pentru a i se atrage atenia daca aceasta lipsete.
n final se va introduce regula Nu- Nu Prompt (NNP). Cnd copilul tie s pupe
ppua aceasta se numete masterarea itemului pup ppua.
Trebuie menionat c n timpul programului i pn la masterarea itemului
pup ppua acest item va rmne constant iar copilul nu va mai avea acces la
papua respectiva. Treptat copilul va ajunge sa rspund la comanda pup
ppua indiferent daca aceast papua va fi cea pe care s-a ntarit
comportamentul sau o alta papua.
Dup fiecare SD sau RR copilul va fi premiat att social, ( luat n brae,
pupat) verbal (excelent!, super!, bravo!, foarte bine!, excepional!)
ct i cu alimentul preferat al acestuia sau cu jucriile alese de el la nceputul
programului.
De asemenea daca raspunsul copilului nu este cel la care ne-am fi ateptat,
i se pot da acestuia premii mai puin mulumitoare pentru el cum ar fi ( verbal:
bine, dar poi i mai bine, n privina alimentaiei acestuia i se pot da bucaele
din alimentul preferat i mai mici. Acest comportament din partea terapeutului l

va face pe copil s-i doreasc mai mult, s fie mai atent si sa fac programul
mult mai bine fiind motivat ca n funcie de ct ofer att i se va oferidin
lucrurile care i plac.
De asemenea exist copiii care raspund bine la aceast form se stimulare si ali
copiii care riposteaz.
Asimilarea deprinderii de a sta jos
Procesul de nvatare a deprinderii de a sta jos, ca o prima lectie, poate lua de la
una pana la zece ore pana va fi dobandit. Pe masura ce acest program avanseaza,
ar trebui sa apara o crestere semnificativa si gradata a usurintei copilului de a sta
jos. Copilul parcurge astfel un proces de asimilare a itemilor introdusi de
terapeut. Unii copii ajung sa stea jos cu o indrumare minim si sa nu prezinte un
comportament distructiv major inca de la inceputul procesului de invatare. Altii
au un comportament isteric, dar atat timp cat acestia raman asezati pe toata
durata de timp ceruta ei trebuie sa fie recompensati. Atunci cand copilul invata
sa stea jos la comada primita, succesul repetat oferit de actiunea de a sta jos si de
recompensare primite pentru aceasta este suficienta pentru a reduce
manifestarile isterice existente la inceput.
Daca copilul nu renunta la comportamentul isteric, acesta va fi invatat sa
renunte la aceste manifestari. Cand un copil are manifestari isterice, nimeni nu
trebuie sa se uite la el. In schimb, pe toata perioada acestei manifestari, toata
lumea prezenta trebuie sa priveasca in jos, catre podea si sa evite privirea cu
copilul.chiar si o prvire scurta aruncata de catre parinti sau de catre unul dintre
membrii grupului este suficienta pentru a intari reactia de manifestare isterica a
copilului chiar daca o asemnenea privire nu a fost niciodata eficienta pentru
intarirea oricarui alt comportament al copilului. Poate ca o privire incarcata de
anxietate este pentru copil, un semn ca cineva va face un copromis si ca el va fi
lasat sa paraseasca aceasta situatie.in cele mai multe cazuri parintii sunt cei care
cedeaza fiind mai vulnerabili si dand atentie copilului in timpul manifestarilor
sale isterice. Manifestarile isterice ale copilului si comportamentul necooperant

vor scadea in timp fata de terapeuti si de noile spatii de desfasurare demonstrand


ca, comportamentele discordante ale copilului nu mai sunt stimulate.

Verbalizarea:
Se folosesc trei criterii in alegerea cuvantului initial pe ce se cere sa-l
imite copilul. Primul, se va alege un cuvant compus dintr-o combinatie de sunete
care il va facilita pe copil. La inceput cuvintele vor fi alese din cele mai usoare
pentru a observa unde se situeaza copilul. Cuvintele vor fi alese la inceput numai
daca copilul poate imita cuvintele. Al doilea criteriu, se alege un cuvant care va
suna diferit de cel de-al doilea cuvant pe care il va invata, pentru a facilita
diferentierea si imitatia ulterioara. In al treilea rand, de cate ori este posibil se va
alege un cuvant pe care copilul sa-l poata folosi in viata de zi cu si pentru a
obtinelucrurile pe care le vrea.
Modelarea: se incepe prin a explora cuvinte sau aproximari ale cuvintelor
pe care elevul le stapaneste deja. De exemplu, pentru primele incercari se va da
o comanda (SD) EX: MAMA si se va modela intarind orice aproximare care
include sunetele principale ale cuvantului. Cum ar fi ma mam am sau
mum care sunt initieri adecvate ale aproximarii cuvantului mama. O
adecvare initiala se va folosi si la cuvantul tata si la cele ce vor urma.
Miogimnastica:
In cadrul programului de miogimnastica se va dori imitatia terapeutului de
catre copil. Acest program se poate face fata in fata cu copilul sau intr-o oglinda,
astfel copilul va vedea miscarile pe care le va face terapeutul si se va vedea pe
sine si se considera ca astfel va putea imita mult mai bine si va deprinde ceea ce
i se cere.

PROGRAM C. LA SFARSITUL TERAPIEI


DATA.
TERAPEUT.
PROGRAM
NR.
NIVEL
ITEMI
OBSERVAII
C.
SITTING
PR./
ITEMI NOI / RR
NP
CUVINTE CAT
VERBALIZARE
MAI COMPLEXE
PROPOZITII DE 78 CUVINTE
POEZII
PAUZA
ORIENTAREA IN
TIP SI SPATIU
PAUZA
SECVENTIALITATE

PAUZA

POTRIVIRE
SUNET LA CUVANT

PAUZA
RECEPTIV/
EXPRESIV SEMNE
PAUZA
PRAGA

PAUZA
IDENTIFICAREA
OBIECTELOR

DESENAM
PRIMUL,
ULTIMUL
AICI, ACOLO
DANSAM
PRIMUL,ULTIMUL
LUNILE ANULUI,
ZILELE
SAPTAMANII,
ANOTIMPURILE
PICTAM
CUVINTE SCRISE
PE CARTONASE

ASCULTAM
MUZICA
SA ARATE:+,-, =, !,?
SA SPUNA
CITIM POVESTI
GRUPURI DE
LITERE GHE,
GHE, CHE, CHI.

DECUPAM
CAT MAI MULTE
OBIECTE

FARA PROMPT
VIZUAL.SE VA
PUNE ACCENT PE
PRIMA LITERA A
CUVANTULUI

TREBUIE SA
IDENTIFICE DIN
MAI MULTE
CUVINTE UN
ANUMIT GRUP DE
LITERE SAU O
SINGURA LITERA
DUPA CAZ

PAUZA

DESCRIEREA
INCAPERILOR SI A
LOCATIILOR

PAUZA

CITIT LA PRIMA
VEDERE

NE JUCAM DE-A
MESERIILE

SUFRAGERIE,
DORMITOR, BAIE,
ETC.

NE JUCAM CU
MASINILE
CUVINTE SCRISE
POTRIVITE LA 3D
(OBIECTE)

PAUZA

INSIRAM
MARGELE PE ATA

EMOTII

JOCURI CU
BARIERA

PAUZA

NE JUCAM
JOCURI DE LA
GRADINITA

CE TREBUIE SA
FACI? CE NU
TREBUIE SA FACI?

TREBUIE SA
DESCRIE
INCAPEREA
CARE I SE CERE;
DE EXEMPLU: IN
BUCATARIE SE
AFLA:
ARAGAZUL,
FRIGIDERUL
ETC.SE POAT
CERE SI ALTE
CARACTERISTICI
ALE ACESTOR
OBIECTE

TREBUIE SA TIPI
PE STRADA? nu
TREBUIE SA DAI
IN COPII? nu
Trebuie sa asculti de
doamna educatoare?

DESENEAZA UN
OM BUCUROS, SE
VA PUNE
BARIERA INTRE
COPIL SI
TERAPEUT IAR
LA SFARSIT SE
COMPARA
DESENELE

Se poate ajunge sa
se ceara si
consecinta:
Trebuie sa tipi pe
strada? R: Nu
trebuie sa tip?

Pauza

ACTIUNE/
CONSECINTA

Da
Trebuie sa te joci cu
ceilalti copii? da
Trebuie sa te joci cu
focul?
BABA OARBA
CE SE INTAMPLA
DACA SCAP UN
OU?
R: SE SPARGE
CE SE INTAMPLA
DACA LOVESTI
UN COPIL?
R: IL DOARE, SE
SUPARA SI NU SE
MAI JOACA CU
MINE!
CE SE INTAMPLA
DACA NU ESTI
ATENT SI NU
TRAVERSEZI PE
LA TRECEREA DE
PIETONI?
R: MA POATE
CALCA MASINA!

pauza
CUM TE SIMTI
DACA x

PAUZA

SPUNEM POEZII
EX: CUM TE SIMTI
DACA UN COPIL
PLANGE?
R: TRIST
SI TU CE TREBUIE
SA FACI?
R: EU TREBUIE SA
MA DUC SA-L
LINISTESC.
ASEZAM
JUCARIILE

Trebuie sa fiu
cuminte.

Atitudinea copilului la sfarsitul terapiei:


In timpul terapiei, C. a manifestat un comportament adecvat dupa trecerea
perioadei critice de acomodare cu terapeutii si cu noul sau program.
La sfarsitul terapiei C. a deprins multe achizitii care l-au ajutat pe parcurs
sa se descurce.
De la copilul care riposta la inceput, pe parcurs el incepuse sa isi ajute
terapeutii, sa pregateasca materialele pentru noile programe, sa-si exprime
optiunile in ceea ce priveste programul. Sa-si aleaga singur cu ce vrea sa se
imbrace, sa se imbrace fara ajutor. Sa-si exprime emotiile si sa le inteleaga pe
ale celorlalti.
Treptat a mers la gradinita sustinut si indrumat de catre terapeutii sai in
toate activitatile la inceput, iar apoi fara sa mai fie nevoie ca acestia sa intervina
ci doar ca acesta sa-i stie undeva acolo. Pentru C. acestia erau o siguranta nu
conta daca intervin sau nu pentru el, conta sa-i stie ca sunt langa el. Treptat C. a
inceput sa se descurce singur,iar rolul pe care il aveau terapeutii pentru el s-a
indreptat catre educatoare si catre parinti. Astfel s-a eliminat rolul terapeutilor la
gradinita si C. a inceput sa fie din ce in ce mai independent si sa se dezvolte ca
un copil normal.
A sustinut cu mult curaj prima serbare alaturi de terapeuti care l-au ajutat,
iar la a doua serbare se comporta ca un copil absolut normal faraca acestia sa fie
nevoiti sa intervina pentru el.

CONCLUZII:
Cand sunt supusi programelor de invatare a comportamentului, persoanele
cu intarzieri in dezvoltare dovedesc o complexitate mai mare si diferente
individuale mai numeroase.O data cu prezentarea programelor apar si
dificultatile de adaptare a copiilor la ele si la mediul nou pentru ei.
Multi copiii s-au sfiit in a mai intra in camera unde se tineau lectiile de
terapie sau de a se mai juca cu obiectele folosite la terepie, dar pe parcurs aceste
temeri au fost inlaturate.
Cazul lui C. este un caz fericit, el s-a recuperat,merge la gradinita si are o
viata cat se poate de normala.

BIBLIOGRAFIE

DR: O. IVAR LOVAAS- TEACHING INDIVIDUALS WITH


DEVELOPMENTAL DELAYS: BASIC INTERVENTION TECHNIQUES,
APPLIED BEHAVIORAL ANALYSIS ( ABA)

GLOSAR
ABA Applied Behavior Analysis (Analiza comportamental Aplicat); este o
terapie comportamental conceput de cre dr. Ivar Lovaas n urma studiilor pe copii
i adolesceni care sufereau de autism.
PROMPT ajutorul fizic sau verbal dat de terapeut pentru ndeplinirea unei
activiti. Un exemplu de prompt verbal este atunci cnt terapeutul zice pan... atunci
cnd vrea de la copil s spun pantof. Un exemplu de prompt fizic ar fi aranjarea
degetelor copilului astfel nct s arate cu degetul.
RANDOM amestecarea n cadrul aceluiai exerciiu a activitilor nvate
anterior. Exemplu: mai nti se d SD Arat capul, apoi Arat picior, pe urm
Arat mna. Dup ce copilul a nvat separat fiecare comand, toate trei sunt cerute
amestecate n acelai sitting.
SD stimul discriminator, acel stimul, de obicei comand verbal, pe care l
d terapeutul pentru a obine un anumit rspuns. SD-urile sunt extrem de consecvente
la nceput de exemplu Potrivete, pe urm devin la flexibile i variate: Pune la fel
toate obiectele roii, Adun toate cuburile roii.
SITTING termen mprumutat din limba englez care reprezint acel interval
temporal n care se desfoar lecia n cadrul terapiei i care se situeaz ntre pauze
scurte de joac; n cadrul unui sitting de comenzi se acord recompense, ntritori, iar
comenzile se dau aapinnd numai unui singur program.
TERAPIE COMPORTAMENTAL reprezint un ansamblu de tehnici bazate
pe teoriile nvrii i pe descoperirile psihopatologiei cognitive.
TUTORE persoana care aplic terapia ABA i se ocup i cu ngrijirea i
supravegherea copilului pe parcursul acestuia.