Sunteți pe pagina 1din 3

POLITICA SI RELATIILE NATIONALE

1) Abordari teoretice privind comunitati si procese entice


2) Esenta Politicii interetnice
3) Realizarea politicii interetnice in RM

Drept consecinta a evolutiei social-economice si politice diferite a tarilor si regiunilor , astazi se


evidentiaza urmatoarele tipuri de comunitati:
1)
2)
3)
4)

Ginta
Tribul
Neamul ( populatia)
Natiunea

Ginta reprezinta un grup de oameni uniti prin legaturi de singe , avind aceeasi provenienta ,
practicind munca comuna si consumul comun, existind egalitatea in drepturi , in solutionarea
problemelor;
Tribul format din 2 sau mai mult ginti , predomina un singur dialect si se evidentiaza o autoadministrare compusa dintr-un consiliu, militari si conducatori civili
Neamul apare in perioada consolidarii uniunilor de triburi , odata cu cu consolidarea
legaturilor dintre triburi , limba celui mai dezvoltat trib , devine limba comuna si in parallel cu
economia, teritoriul si cultura comuna contribuie la formarea constiintei de neam;
Natiunea se caracterizeaza prin comunitatea de teritoriu , limba , legaturi economice , chip
psihologic , cultura si constiinta nationala. Drept baza economica a procesului de formare a
natiunii au fost relatiile capitaliste care au contribuit la formarea pietii unice;

Procesul de formare a natiunii, un rol mare l-a jucat si fenomenul constiintei nationale
totalitatea de conceptii umaniste , sociale , religioase , economice care caracterizeaza trasaturile
specifice de dezvoltare spirituala a natiunii.
Importanta constiintei nationale se manifesta in relatiile reciproce dintre persoanele de
diferite nationalitati. In prezent , majoritatea statelor lumii sint multinationale ceea ce
conditioneaza aparitia fenomenului proceselor etnice; Acestea pot capata urmatoarele forme :
1. Asimilarea presupune dizolvarea unui grup etnic in mediul altui popor;

2. Conservarea/separarea - reprezinta autoizolarea grupului etnic cu scopul de a-si pastra


specificul national
3. Aculturatia reprzinta interactiunea culturilor conlucuitoare , integrarea interetnica.
4. Marginalizarea - are loc atunci cind un grup etnic nu-si poate detine cultura proprie;
5. Integrarea are loc atunci cind intr-o societate sunt pastrate trasaturile esentiale entice
ale grupurilor entice;

II. Esenta politicii interetnice


Politica interetnica reglementeaza relatiile dintre minoritatile entice , grupurile entice si
populatia din cadrul unui stat ; Pentru relizarea politicii interetnice , institutiile specializate ale
statutului utilizeaza toleranta , respectful , colaborarea dintre populatia majoritara si minoritatile
etnice ( minoritatile etnice sunt grupuri umane , comunitati sociale care se determian ca o parte
componenta statului , poseda si folosesc limba populatiei titulare , se identifica nu doar cu
grupul propriu etnic , dar si cu natiunea titulara si poseda cetatenia acestui stat;
Directiile de baza ale politicii statului in acest domeniu:
1) Garantarea egalitatii drepturilor so libertatilor cetatenilor indifferent de apartenenta
sociala;
2) Asigurarea conditiilor de dezvoltare libera a culturii , limbii si traditiei nationale ale
minoritatilor etnice;
3) Dezvoltarea formelor de civilizate de comunicare interetnica;

Cu regret , la etapa actuala in cadrul proceselor etnice , se intilnesc astfel de fenomene precum
nationalismul si sovinismul.
Nationalismul este o conceptie asupra lumii in care popoarele sunt concurente in lupta pentru
supravietuire , este o ideologie , conceptie si politica caracterizata prin intoleranta , glorificarea
propriei natiuni pentru atribuirea unei misiuni special istorie , prioritatea culturii nationale fata
de alte culturi. Sovinismul este o forma reactionara a nationalismului reprezentind ideologia
aservirii altor popoare , promovarii intolerantii nationale si urii interetnice si a dispretului fata de
alte natiuni;

III. Realizarea politicii interetnice in R. Moldova


Din punct de vedere juridic , politica interetnica in Republica Moldova este reglementata de
urmatoarele acte:

Legea cu privire la drepturile persoanelor apartinind minoritatilor nationale si la statutul


juridic al organizatiilor lor : 19-07-2001;
Legea despre conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova din : 19-12-2003
Legea cu privire la functionarea limbelor vorbite pe teritoriul RSMM : 01-09-1989
Legea cu privire la statutul juridic special al Gagauziei 23-12-1994;

Concomitent , Republica Moldova a ratificat actele international privind protectia minoritatilor


nationale. De exemplu : Conventia Cadrul a Consiliului Europei;