Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

PSIHOLOGIA PERSONALITATII

ABRAHAM H. MASLOW IERARHIA TREBUINTELOR UMANE


- REFERAT -

Serban RADU
ANUL II GRUPA V

BUCURESTI 2014

PSIHOLOGIA UMANISTA
Pentru psihologii umanisti, behaveorismul reprezenta o abordare obtuza, artificiala si
sterila a naturii umane. Considerau ca readuce fintele omenesti la statutul de simple animale si
masini. Acestia au sustinut ca oamenii sunt fiinte mai complexe decat cobaii ori robotii si ca
nu pot fi obiectualizati, cuantificati si redusi la unitati stimul-raspuns.
La polul opus behaveoristilor se afla psihanaliza freudiana, care nu a scapat tintei
psihologilor umanisti, acestia se opuneau si tendintelor deterministe din psihanaliza si
modului in care aceasta minimiza rolul constiintei, dar si pentru ca erau studiate doar persoane
nevrotice si psihotice, Neglijand bucuria, satisfactia, entuziasmul, bunatatea si generozitatea,
pentru a studia mai degraba partea intunecata a personalitatii umane, psihologia ignora forta si
calitatile fara asemanare ale oamenilor.
Astfel, ca raspuns la limitele constatate deopotriva la behaveorism si psihanaliza,
psihologii umanisti au propus ceea ce sperau ca va fi o a treia forta in psihologie. Ca studiu
temeinic al aspectelor neglijate ale naturii umane, psihologia umanista este cel mai bine
exprimata in operele lui Carl Rogers si Abraham Maslow.
ABRAHAM H. MASLOW
Abraham H. Maslow s-a nascut la 1 aprilie 1908 in Brooklyn, New York, provenind
dintr-o famile de imigranti evrei din Rusia, cu studii modeste. Ca si copul, Maslow suferise
din cauza privatiunilor economice si sociale, mai tarziu se compara ca fiind precum primei
persoane de culoare care a intrat la o scoala de albi.
Cand s-a dus la facultate, la Cornell University, prima sa experienta cu domeniul
psihologiei l-a instrainat aproape complet. Cursul la care se ducea, predat de E.B. Titchener,
era groaznic, lipsit de viata si de orice legatura cu oamenii, asa ca m-am cutremurat si am
plecat (citat in Hoffman, 1988,p.26). Ulterior s-a intransferat la University of Wisconsin,
unde a gasit o abordare diferita a psihologiei si unde si-a obtinut si doctoratul in 1934.
Maslow a fost profund afectat de o manifestatie la care a fost martor, la scurt timp
dupa atacul-surpriza japonez din 1941 asupra flotei americane, stationate la Pearl Harbour.
Acel moment mi-a schimbat intreaga viata si din acel moment a jurat hotarat sa arate ca
rasa umana este capabila de ceva mai maret decat ura si distructivitate si sa realizeze acest
lucru studiind oamenii cei mai sanatosi din punct de vedere psihologic pe care ii putea gasi

(Hall, 1968a, pp. 55-56). Avea sa lucreze pentru perfectionarea personalitatii umane si pentru
a demonstra ca oamenii sunt capabili de comportamente mai nobile decat ura, prejudecata si
razboi.
Dupa studii, Maslow s-a angajat ca profesor la Brooklyn College, unde primele sale
incercari de a umaniza psohologia au avut consecinte personale negative. Desii studentii
socoteau ca ideile sale sunt interesalnte, colegii din corpul profesoral il ocoleau. Era
considerat prea liberal in gandire, prea in contratimp cu behaveorismul, psihologia dominanta
a zilei. Intre anii 1951 si 1969 la Brandeis Univesity, si-a dezvoltat si a perfectionat Masolw
teoria si a prezentat-o intr-o serie de carti populare. A sprijinit miscarea grupurilor de
sensibilizare, adica o forma de terapie de grup destinata dezvoltarii intelegerii propriei
personae si a celorlalti, prin discutii libere, nestructurate, iar in 1967 a fost ales presedintele
APA.
REALIZAREA DE SINE
Fiecare persoana poseda o tendinta innascuta de a se realiza (Maslow, 1970). Aceasta
stare, care este cea mai inalta dintre nevoile omenesti, implica folosirea activa a tuturor
calitatilor si aptitudinilor noastre. Dezvoltarea si implinireapotentialului nostru. Pentru a ne
realiza trebuie sa ne satisfacem mai intai nevoile situate pe nivelurile inferioare ale unei
ierarhii innascute. Fiecare nevoie trebuie satisfacuta, la randul ei, inainte ca urmatoarea nevoie
sa ne poata motiva. Nevoile propuse de Maslow, sunt in ordinea in care trebuiesc satisfacute,
sunt nevoile fiziologice, nevoia de securitate, de apartenenta si iubire, de apreciere si de
realizare de sine, dar pe toate le vom discuta pe larg mai tarziu.
Cercetarea lui Maslow a cautat sa identifice caracteristicile oamenilor care si-au satisfacut
nevoia de realizare de sine si pot fi considerate, asadar, sanatoase din punct de vedere
psihologic. Conform definitiei sale, acesti omaneisunt imuni la nevroza. Acestia sunt mai
tottdeauna de varsta medie sau mai batrani si reprezinta mai putin de 1% din populatie. Printre
cele cateva zeci de persoane realizate pe care le-a studiat Maslow prin analiza biografiilor si a
altor marturii scrise, s-au numarat fizicianul Albert Einstein, scriitoarea si activista sociala
Eleonor Roosevelt, Tomas Jefferson, Jane Adams, William James, Baruch Spinoza, omul de
stiinta afro american George Washington Carver si psihologul gestaltist Max Wertheimer.
Acesta a constat o serie de tendinte comune ale persoanelor realizate:

1.perceperea obiectiva a realitatii;


2.acceptarea deplina a propriei naturi;
3.angajarea si dedicarea intr-un anumit tip de munca;
4.simplitatea si naturaletea comportamentului;
5.nevoia de autonomie, de intimitate si independenta;
6.experiente mistice sau de varf intense;
7.empatie si afectiune pentru intreaga umanitate;
8.rezistenta la conformare fata de ceva;
9.structura de caracter democratica;
10.atitudine creatoare;
11. un inalt grad de interes social1
Maslow era de parere ca premisele realizarii de sine sunt dragostea indestulatoare in
copilarie si satisfacerea nevoilor fiziologice si de securitate in primii doi ani de viata. Fara
suficienta dragoste parentala, securitate si apreciere in copilarie, adultului ii va fi greu sa
ajunga sa se realizeze.
DIN TEXTELE ORIGINALE
Text original extras din Motivatie si personalitate (1970)
Abraham Maslow
Interesul social2. Acest termen, inventat de Alfred Adler, e singurul disponibil care descrie
bine savoarea sentimentelor omenesti exprimata de subiectiv care se realizeaza. Ei au pentru
fiintele umane un general un profund sentiment de identificare, compasiune si afectiune in
pofida ocazionalei suparari, nervozitati sau neplaceri descrise mai sus. Din acest motiv, ei au
o dorinta sincera de a ajuta specia umana. Sentimentele omului fata de fratii sau vor fi in
1
2

Denumirea de interes social provinde de la Adler.


Gemeinschaftsgefuehl

ansamblu afectuoase, chiar daca acesti frati ar fi nesabuiti, slabi sau chiar uneori s-ar purta
urat. I-ar fi mai usor sa-i ierte pe ei decat pe niste straini.
In cazul in care conceptia individului nu e sufucient de generala si nu cuprinde o perioada
indelungata de timp, el ar putea sa nu sesizeze acest sentiment de identificare cu omenirea.
Persoana care se realizeaza este, in definitiv, foarte diferita de alte persoane in gandire,
impulsuri, comportamente si trairi afective. La drept vorbind, el e, in anumite privinte
elementare, ca un strain intr-o tara straina. Foarte putini ii inteleg cu adevarat, oricat de
mult i-ar agrea.
Datele folosite si metodologia de cercetare maslowiene au fost viciate, deoarece
esantionul de subiecti a fost considerat prea mic pentru a permite genul de generalizari pe care
l-a facut. Subiectii au fost selectati dupa criterii subiective, de sanatate psihologica, iar
termenii au fost definiti ambiguu si incoerent. Maslow a fost de acord ca cercetarile sale nu
raspundeau intru totul standardelor cercetarii stiintifice, insa el a sustinut ca nu exista alt mod
pentru a studia realizarea de sine. Studiile ulterioare au aratat ca sunt in sprijinul
caracteristicilor persoanelor realizate si al ordinii nevoilor in ierarhia promovata.

IERARHIA TREBUINTELOR UMANE

Trebuinte fiziologice
Cel mai de jos nivel al ierarhiei este ocupat cu trebuintele fiziologice, dintre care fac parte
foamea, setea, somnul, sexul, oxigenul si excretia. O persoana infometata nu prea se poate
gandi sa scrie poezii sublime sau sa cumpere o masina deosebita, ci la nimicaltceva in afara
scopului de a obtine hrana.
Trebuinta de securitate
Odat ce individul i satisface acest nivel de necesiti, se poate concentra pe nevoile de
siguran. Acestea au de a face cu stabilitatea i consistena ntr-o lume relativ haotic. Ele in
mai mult de integritatea fizic, cum ar fi securitatea casei i a familiei. Nevoile de siguran
sunt cruciale pentru copii.
Trebuinte de apartenenta si dragoste
Urmeaz apoi nevoia , de iubire i apartenen. In acest nivel se includ nevoia de prietenie,
familie, apartenen la un grup, sau de implicare ntr-o relaie intima non-sexual. Maslow
definteste doua tipuri de dragoste, una din partea celorlalti si este o trebuinta de deficit relativ
egosita (dragostea-D) care implica adeseaeforturi anxioase si manipulative de a castiga

afectiunea persoanei iubite. Aceasta trebuie realizata pentru a face loc dragostei intru fiinta
(dragoste-F), care este nonposesiva, altruista si mult mai placuta decat dragostea d.
Trebuinta de respect
La nivelul patru sunt nevoile de stim. Acestea cuprind att recunoaterea venit din partea
altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct i din
respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competen. Nesatisfacerea
nevoilor de stim rezulta n descurajare, i pe termen lung n complexe de inferioritate.
Trebuinta de actualizare a sinelui
Actualizarea sinelui este indiosincrasica, intructat fiecare persoana este diferita... Individul
[trebuie sa faca] ceea ce i se potriveste lui, in mod individual. Muzicienii trebuie sa faca
muzica, artistii plastici sa picteze, poetii sa scrie, daca vor sa fie impacati cu ei insisi. Oamenii
trebuie sa fie ceea ce pot sa fie. (Ewen, 2012, p299)
CARACTERISTICI ALE TREBUINTELOR SUPERIOARE
Maslow considera ca trebuintele superiaore sunt definitorii pentru fiinta umana.
Impartasim trebuinta de hrana cu toate fapturile vii, trebuinta de dragoste (poate) cu
maimutele superioare, iar trebuinta de actualizare a sinelui cu [nicio alta specie] (Maslow,
1968, p31).
La acea data se estima ca cetateanul american mediu si-a satisfacut probabil 85% din
nevoile fiziologice, 70% din cele de securitate, 50% din trebuintele de dragoste, 40% de
respect si 10% din trebuintele de actualizare a sinelui.

BIBLIOGRAFIE
1. EWEN, Robert B. Introducere in teoriile personalitatii, Ed. Trei, Bucuresti, 2012
2. SHCULTZ D.P., SHCULTZ S.E. O istorie a psihologiei moderne, Ed. Trei,
Bucuresti, 2012
3. MASLOW A.H. Motivatie si personalitate, Ed. Harper&Row, New York, 1970