JUSTITIA INTERNATIONALA:

Caracteristici:
-caracter consensual - necesar acordul partilor unui diferend pentru recurgerea la o
instanta jurisdictionala sau arbitrala, pentru alegerea ei si stabilirea parametrilor
diferendului.
-caracter facultativ - partile unui diferend sunt libere sa aleaga pentru solutionarea
acestuia mijloace politico-diplomatice sau alte mijloace pasnice.
Prin mijloace jurisdictionale se intelege, conform Cartei ONU arbitrajul si calea
judiciara, iar jurisdictia internationala semnifica organul judiciar sau arbitral investit
pentru solutionarea diferendelor aparute sau care ar putea sa apara.
Diferendul international semnifica dezacordul declarat intre mai multe subiecte de
drept international cu privire la un drept, o pretentie sau un interes cu privire la care
partile si-au formulat deja pretentii.

ASEMANARI INTRE ARBITRAJ SI REGLEMENTAREA JUDICIARA

Caracterul consensual si facultativ al alegerii jurisdictiei - partile unui diferend pot
recurge atat la arbitraj cat si la reglementarea judiciara prin urmatoarele modalitati:
- clauza compromisorie (reprezentat de unul sau mai multe articole si are in
vedere un potential viitor diferend)
- acord compromisoriu (compromis) care reprezinta un tratat incheiat intre partile
unui diferend deja declansat deci se incheie ulterior aparitiei diferendului.
Suplimentar insa fata de arbitraj reglementarea judiciara poate fi activata si prin
mecanismul declaratiei facultative ori forum prorogatum.
In cazul in care temeiul competentei arbitrajului sau al reglementarii judiciare il
reprezinta clauza compromisorie, existenta declaratiilor facultative sau forum
prorogatum declansarea procedurii se face prin sesizarea unilaterala a uneia sau
celeilalte parti la diferend.
Daca insa temeiul este acordul compromisoriu sesizarea se face impreuna de catre
partile diferendului.
Cuprinsul unui acord compromisoriu/clauza compromisorie:
A. Precizarea partilor diferendului (in cazul acordului - partile acordului iar in cazul
clauzei partile tratatului care contine clauza)
B. Alegere modalitatii judiciare de solutionare a diferendului - arbitraj sau
reglementare judiciara - in cazul recurgerii la organe arbitrale sau jurisdictionale
existente, acestea se indica explicit, iar in cazul in care se alegea constituirea
unui tribunal arbitral ad hoc se va indica ,odalitatea de constituire inclusiv modul
de desemnare a supraarbitrului.
C. Precizarea parametrilor diferendului si a solutiei cerute - doar in cazul acordului
compromisoriu. In cazul clauzei compromisorii precizarea diferendului si a

solutiei se face prin cererea sau sesizarea pe care oricare dintre parti o
adreseaza organului arbitral sau judiciar.
D. Precizarea dreptului aplicabil sau optiunii rezolvarii in echitate.
E. Desemnarea agentilor, consilierilor partilor.
Caracteristicile procedurii:
- Caracterul contradictoriu
- Egalitatea partilor si existenta dreptului la aparare
Instantele se pot pronunta atat in drept cat si in echitate daca partile diferendului
decid astfel.
Sentinta pronuntata de organul arbitral sau judiciar independent este obligatorie
pentru parti si de regula definitiva.
Deosebiri intre arbitraj si reglementarea judiciara:

- Infiintare: tribunalele arbitrale sunt instituite de catre partile diferendului iar

-

compunerea lor depinde de deciziile partilor diferendului.

Organizare si durata: tribunalele arbitrale sunt efemere...fiind infiintate ad hoc
(sunt si cateva exceptii: Curtea Permanenta de Arbitraj, tribunalul arbitral din
cadrul Curtii de Conciliere si Arbitraj a OSCE sau CIRDI, o exceptie de la
caracterul permanent al instantelor judiciare il reprezinta Tribunalele Penale
Internationale ad hoc ca Tribunalul Penal International pentru Ruanda).
Dreptul aplicabil: in cazul arbitrajului se stabileste de catre parti, in cazul
reglementarii judiciare instanta are o mai mare autonomie in identificarea,
interpretarea si aplicarea normelor.
Regulile de procedura aplicabile: in cazul arbitrajului ele se decid de catre parti,
iar in cazul reglementarii judiciare sunt ale instantei respective.
Sentinta: in cazul arbitrajului nu este executorie, depinzand de buna credinta a
partilor, in temeiul principiului pacta sunt servanda, in cazul reglementarii
judiciare neexecutarea sentintei poate atrage anumite sanctiuni.

Exemple - clauza si acord compromisoriu pg. 22, acord arbitral pg. 23.

Procedura arbitrala are 2 faze:

- Scrisa - se transmit de regula simultan memorii si contramemorii si, eventual,
replici si duplici care sunt confidentiale.
- Orala - partile se asculta si dezbaterile de regula nu sunt publice
- Deliberarea este secreta.
Sentinta este obligatorie numai prentru parti si numai pentru speta data si in
principiu definitiva dar NU este executorie.
Cu toate acestea sentinta poate fi atacata:
a. In interpretare
b. In revizuire (in cazul in care se descopera dupa pronuntarea sentintei un fapt
nou care daca ar fi fost cunoscut de tribunal ar fi modificat substantial sentinta)
c. In nulitate (in cazul abuzului de drept al arbitrilor, care s-au pronuntat ultra petita
sau al coruperii arbitrului, necompetentei instantei, nerespectarii unei reguli
fundamentale de procedura, etc)

Curtea Permanenta de Arbitraj (CPA)

- observator la AG a ONU
- Sediul este la Haga unde functioneaza din 1913
Organizarea - in prezent 115 state sunt parte la cel putin una din cele doua
Conventii ceea ce le da dreptul la nominalizarea grupului national de arbitrii (grup
format din 4 persoane pe un mandat de 6 ani care poarta titulatura de membrii ai
Curtii, si care sunt inscrisi pe lista membrilor CPA. Devin arbitrii atunci cand sunt
selectati).
Grupul national are ca atributie pe langa participarea in vederea solutionarii in urma
selectarii a unui diferend si sustinerea candidatului national la CIJ.

Tribunale arbitrale mixte (TAM)

Tribunalele arbitrare mixte sunt constituite ca urmare a unir diferende interstatale
care constituie un cadru inclusiv pentru solutionarea unor plangeri individuale ale
cetatilinor indreptate impotriva celeilalte sau celorlalte parti pe langa plangerile
interstatale propriu-zise.

CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE (CIJ)

- organul judiciar principal al ONU compus din 15 judecatori alesi cu mentiunea ca

nu pot fi mai multi de aceeasi cetatenie.
- Repartitia geografica echitabila a judecatorilor este urmatoarea: 3 din africa, 2
din america latina 3 din asia, 5 din europa de vest si sua, si 2 din europa de est
inclusiv rusia.
- Un judecator nu poate fi revocat decat de ceilalti 14 prin vot unanim, iar
judecatorii nu pot fi agenti, consilieri, avocati in cauze in fata CIJ si nu pot
participa la solutionarea unei cauze in care au participat anterior in orice alta
calitate.
- Mandatul judecatorilor este de 9 ani si poate fi prelungit iar odata la 3 ani o
treime din numarul total al lor se reinnoieste
Procedura alegerii judecatorilor:
a. Toate statele parti la statut pot propune maxim 4 candidati din care cel mult 2
pot avea cetatenia statului in cauza.
b. Candidatii sunt sustinuti de grupul national al CPA.
c. Alegerea se face de pe o lista alcatuita de Secretariatul general al ONU.
d. Candidatii sunt votati de CS si AG iar pentru a fi alesi au nevoie de ,ajoritate
absoluta in ambele organe (la votul judecatorilor in CS nu se aplica prin
exceptie regula de veto al membrilor permanenti); iar judecatorii se laaleg in
functie de numarul de voturi obrinute pentru grupul georgrafic pentru care
candideaza.
e. In sfarsit cei 15 judecatori aleg pe presedintele si vicepresedintele CIJ pe o
durata de 3 ani.
Judecatorii ad hoc se pot numi de catre o parte daca niciunul din cei 15 judecatori
nu are cetatenia sa, este o facultate. Mandatul judecatorului ad hoc este limitat la
diferendul respectiv (ratiunea institutiei judecatorului ad hoc este deplina egalitate a
partilor).
Cvorumul necesar pentru luarea deciziilor in plen este de 9 judecatori, CIJ poate sa
se constituie in una sau mai multe camere formate din 3 sau 5 judecatori.
Grefa curtii este condusa de grefierul sef asistat de un grefier adjunct alesi de curte
pe o perioada de 7 ani cu posibilitatea realegerii, iar personalul insumeaza in jur de
120 de persoane.
Ratione personae - numai statele pot fi parti in procedura contencioasa mai precis:
- Statele membre ONU
- Statele care nu sunt membre ONU insa au devenit parte la statut
Ratione materiae - diferendele pe care i le supun partile si toate chestiunile
prevazute in mod special de Carta si de tratatele in vigoare;

- Acestea pot fi diferende de ordin juridic ce pot avea ca obiect:

a. Interpretarea unui tratat
b. Orice problema de drept international
c. Existenta unui fapt care daca ar fi stabilit ar constitui incalcarea unei obligatii
internationale
d. Natura sau intinderea reparatiei datorate pentru incalcarea unei obligatii
internationale.
Sesizarea CIJ se poate face prin clauza compromisorie, acord compromisoriu,
declaratie facultativa de acceptare a jurisdictiei obligatorii innraport cu orice alt stat
care accepta aceeasi obligatie care poate fi facuta in orice moment si poate fi
retrasa se vor putea formula si rezerve,si forum prorogatum.
Procedura in fata CIJ:
- se caracterizeaza prin contradictorialitate combinand procedura scrisa cu cea
orala.
a. Faza scrisa consta in depunerea la termenele fixate de imstanta a memoriului si
contramemoriului, iar daca partile doresc a replicii si duplicii.
b. Faza orala este publica cu exceptia situatiei in care Curtea decide altfel.
Obiectii preliminare - privind competenta CIJ sau privind inadmisibilitatea cererii.
Oricare parte poate solicita CIJ sa incuviinteze masuri conservatorii.
In cazul in care o parte nu se prezinta in fata CIJ nu reprezinta un impediment la
pronuntarea hotararii.
Se poate formula o cerere reconventionala, practic un contramemoriu care sa
largeasca parametrii diferendului, iar la nevoie se vor putea conexa procedurile.
Deliberarea are loc in secret in mai multe randuri, fiecare judecator elaborand o
nota scrisa si trimitand-o celorlalti apoi se constituie un comitet de redactare (2 jud
si presedintele) care elaboreza proiectul de hotarare. Acesta este distribuit
judecatorilor care pot propune amendamenta, la final este votat iar in caz de
egalitate presedintele are votul decisiv.
Durata medie a procedurilor in fata CIJ este de 4 ani.
Textul hotararii contine:
a. Introducerea - numele judecatorilor ale reprezentantilor partilor istoricul
procedurilor.
b. Temeiurile hotararii - situatia de fapt si rationamentele CIJ
c. Paragraful operativ - solutia CIJ si modul im care au votat judecatorii
Hotararea este definitiva deci nu poate fi apelata, se pot solicita doar interpretarea
sau revizuirea ei.
Procedura consultativa - pot solicita avize consultative doar AG si CS, cu toatea
acestea pot si alte organe ONU si institutii specializate sa ceara avize cu
autorizarea AG.

Avizele nu au valoare juridica obligatorie, acestea se adopta dupa procedura

contencioasa iar curtea poate refuza sa dea un aviz consultativ.

TRIBUNALUL INTERNATIONAL PENTRU DREPTUL MARII

TIDM a fost creat prin conventia ONU privind dreptul marii din 1982 de la Montego
Bay ca si jurisdictie permanenta specializata pentru solutionarea diferendelor legate
de materia reglementata de conventie. Sediul sau este la Hamburg.
TIDM a incheiat un acord de cooperare cu ONU iar Adunarea Generala a acordat
Tribunalului statutul de observator la ONU.
Tribunalul este format din 21 de judecatori independenti, fiecare stat putand
desemna 2 candidati. Compozitia TIDM trebuie sa reflecte reprezentarea
principalelor sisteme juridice din lume si o repartitie geografica echitabila, nu pot
finalesi mai mult de 3 mambri ai fiecarui grup geografic.
Mandatul este de 9 ani, cu posibilitatea realegerii. O treime din membrii se
reinoieste la fiecare 3 ani.
Cei 21 de membri se aleg prin vot secret de catre Adunarea Statelor Parti la
Conventia din 1982, iar presedintele si vicepresedintele se aleg de catre judecatori
pe o durata de 3 ani.
La fel ca la CIJ si la TIDM exista institutia judecatorului ad hoc, care se numeste
daca o parte intr-o speta penrolul TIDM nu are un judecator de cetatenia sa in
compozitia Tribunalului.
Cvorumul necesar pentru luarea deciziilor in plen este de 11 judecatori.
TIDM se poate constitui in Camere:
- Camera procedurilor sumare compusa din 5 judecatori si 2 supleanti,
presedintele si vicepresedintele fiind membri de drept si acestei camere. Ea
poate solutiona o speta dupa o procedura simplificata daca partile cer acest lucru
si prescrie masuri conservatorii in masura in care nu este intrunit cvorumul
necesar pentru plen
- Camera pentru diferende privind pescuitul, compusa din 7 judecatori
- Camera pentru diferende de mediu compusa din 7 judecatori
- Camere ad hoc pentru solutionarea diferitelor diferende daca partile o solicita si a
carei compozitie este fixata de parti
- Camera pentru reglementarea teritoriilor submarine compusa din 11 judecatori,
putandu-se insa solicita de catre parti si constituirea unei camere ad hoc de 3
judecatori ai acestei camere
- Camera pentru solutionarea delimitarilor maritime compusa din 11 judecatori.
Grefa TIDM este condusa de un grefier sef asistat de un grefier adjunct alesi de
tribunal pe o durata de 5 ani, iar personalul insumeaza circa 40 de persoane.

Ratione personae - atat statele parti cat si entitati nonstatale pot fi parti in
proceduri in fata TIDM.
Ratione materiae - TIDM are competenta sa solutioneze:
a. Toate diferendele si cererile care ii sunt supuse in conformitate cu Conventia din
1982 precum si chestiunile care sunt prevazute in mod specialin orice alt acord
care ii confera competenta.
b. Orice diferend privind interpretarea sau aplicarea unui tratat sau conventie aflat
deja in vigoare la intrarea in vigoare a conventiei din 1982 care se refera la o
problema vizata de conventie.
Dreptul aplicabil:
a. Dispozitiile Conventiei si celelalte reguli de drept international care nu sunt
incompatibile cu aceasta, TIDM poate solutiona si in echitate daca partile sunt
de acord cu acest lucru.
b. Regulile, reglementarile si procedurile emise de Autoritatea Internationala,
clauzele oricarui contract privind activitati desfasurate in Zona Internationala.
Limbile oficiale ale Tribunalului sunt engleza si franceza, iar sesizarea se face
printr-un acord compromisoriu fie printr-o cerere facuta in baza unei clauze
compromisorii sau prin forum prorogatum.
Faza scrisa si cea orala sunt asemanatoare cu procedura CIJ.
Si problemele procedurale sunt asemanatoare celor intalnite in cazul CIJ cu unele
particularitati legate de:
a. Masurile conservatorii in privinta carora competenta TIDM este obligatorie pana
la constituirea unui tribunal arbitral daca partile nu au decis altfel prin acord
b. Eliberarea prompta a unei nave sau a echipajului acesteia de asemenea
obligatorie daca partile nu decid altfel prin acord si problema nu este adusa in
termen de 10 zile de la arestarea echipajului sau imobilizarea navei in fata unui
Tribunal ori Camere problema poate fi adusa in fata TIDM.
Cererea poate fi facuta doar de statul de pavilion sau in numele sau, iar TIDM nu se
va pronunta decat asupra eliberarii sau punerii in libertate fara sa aduca atingere
fondului actiunii.
Cat priveste competenta necontencioasa TIDM poate emite si avize consultative.

CURTEA DE CONCILIERE SI ARBITRAJ A OSCE (CCA OSCE)

Curtea se compune dintr-un numar de conciliatori si arbitri desemnati de statele
membre si care se inscriu pe 2 liste care alcatuiesc 2 colegii:
a. Colegiul conciliatorilor - fiecare stat-parte desemneaza doi conciliatori dintre
care unul poate avea cetatenia altui stat
b. Colegiul arbitrilor - fiecare stat parte desemneaza un arbitru si un supleant
dintre care unul poate avea cetatenia altui stat parte.
Mandatul membrilor curtii este de 6 ani, reinoibil.
Colegiile reunite aleg biroul Curtii format din 4 membri, cate doinpentru fiecare
colegiu, un presedinte si 4 membri supleanti. Membri biroului il vor alege pe
vicepresedinte.

Competenta Curtii:
Orice stat poate supune unilateral unei comisii de conciliere potrivit Conventiei cu
orice alt stat parte care nu a putut fi solutionat prin negocieri intr-o perioada
favorabila, si de asemenea se poate constituimun tribunal arbitral pentru
solutionarea unui diferend.
Conventia aplica principiul subsidiaritatii in sensul ca tribunalul arbitral sau comisia
de conciliere vor inceta examinarea diferendului daca:
a. Inainte de sesizare diferendul a fost supus unei curti sau a unui tribunal a carui
competenta partile in litigiu sunt obligate sa o accepte
b. Partile in litigiu au acceptat anterior competenta exclusiva a unui alt orgam de
jurisdictie , care este competent sa decida, cu forta obligatorie, asupra
diferendului ce i-a fost supus sau daca partile au decis sa solutioneze litigiul
exclusiv prin alte mijloace.
Comisia de conciliere va inceta sa examineze diferendul daca una sau toate partile
supun diferendul unei curti sau unui tribunal a carui competenta partile sunt
obligate sa o accepte.
Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului daca anterior a fost
supus altui organ care are competenta sa faca propuneri cu privire la diferend, iar
daca acest demers nu va da rezultate, comisia isi va relua lucrarile.
La momentul semnaraii, ratificarii ori aderarii la Conventie statele pot face rezerve.
Procedura Comisiei de Conciliere:
Noutatea absoluta a Conventiei reprezinta posibilitatea sesiarii unilaterale a unei
comisii de conciliere pentru solutionarea unui diferend, concilierea fiind obligatorie.
Comisia de conciliere este alcatuita din 5 membri, desemnati astfel:
- Fiecare stat poate desemna de pe lista de conciliatori cate un conciliator iar daca
in termen de 15 zile nu indeplineste aceasta formalitate Biroul Curtii o va prelua;
- Biroul Curtii alege de pe aceeasi lista alti 3 conciliatori neutri;
- Presedintele comisiei este ales dintre conciliatorii neutri.

Dreptul aplicabil este dreptul international precum si angajamentele la care au

subscris partile in cadrul CSCE/OSCE.
Procedura concilierii este confidentiala si contradictorie, iar limbile procedurii sunt
limbile oficiale OSCE (engleza, franceza, spaniola, germana, rusa, italiana)
Comisia poate invita orice alt stat parte la conventie avand un interes in
reglementarea diferendului, sa participe la procedura.
Comisia va incerca sa gaseasca o solutie reciproc acceptabila iar daca va reusi va
elabora o incheiere semnata de membrii comisiei si de reprezentantii partilor, iar
daca nunse va ajunge la solutia de mai sus, Comisia va elabora un raport final,
care contune propunerile comisiei, iar partile au 30 de zile termen pentru a-l
accepta sau nu, in cazul in care partile nu accepta solutia raportul va fi inaintat
Consiliului OSCE.
Procedura arbitrajului - constituirea tribunalului arbitral este similara cu cea a
arbitrajului clasic. La fel este cazul si cand vine vorba de functionare.