Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristici:
-caracter consensual - necesar acordul partilor unui diferend pentru recurgerea la o
instanta jurisdictionala sau arbitrala, pentru alegerea ei si stabilirea parametrilor
diferendului.
-caracter facultativ - partile unui diferend sunt libere sa aleaga pentru solutionarea
acestuia mijloace politico-diplomatice sau alte mijloace pasnice.
Prin mijloace jurisdictionale se intelege, conform Cartei ONU arbitrajul si calea
judiciara, iar jurisdictia internationala semnifica organul judiciar sau arbitral investit
pentru solutionarea diferendelor aparute sau care ar putea sa apara.
Diferendul international semnifica dezacordul declarat intre mai multe subiecte de
drept international cu privire la un drept, o pretentie sau un interes cu privire la care
partile si-au formulat deja pretentii.
solutiei se face prin cererea sau sesizarea pe care oricare dintre parti o
adreseaza organului arbitral sau judiciar.
D. Precizarea dreptului aplicabil sau optiunii rezolvarii in echitate.
E. Desemnarea agentilor, consilierilor partilor.
Caracteristicile procedurii:
- Caracterul contradictoriu
- Egalitatea partilor si existenta dreptului la aparare
Instantele se pot pronunta atat in drept cat si in echitate daca partile diferendului
decid astfel.
Sentinta pronuntata de organul arbitral sau judiciar independent este obligatorie
pentru parti si de regula definitiva.
Deosebiri intre arbitraj si reglementarea judiciara:
Exemple - clauza si acord compromisoriu pg. 22, acord arbitral pg. 23.
- observator la AG a ONU
- Sediul este la Haga unde functioneaza din 1913
Organizarea - in prezent 115 state sunt parte la cel putin una din cele doua
Conventii ceea ce le da dreptul la nominalizarea grupului national de arbitrii (grup
format din 4 persoane pe un mandat de 6 ani care poarta titulatura de membrii ai
Curtii, si care sunt inscrisi pe lista membrilor CPA. Devin arbitrii atunci cand sunt
selectati).
Grupul national are ca atributie pe langa participarea in vederea solutionarii in urma
selectarii a unui diferend si sustinerea candidatului national la CIJ.
Ratione personae - atat statele parti cat si entitati nonstatale pot fi parti in
proceduri in fata TIDM.
Ratione materiae - TIDM are competenta sa solutioneze:
a. Toate diferendele si cererile care ii sunt supuse in conformitate cu Conventia din
1982 precum si chestiunile care sunt prevazute in mod specialin orice alt acord
care ii confera competenta.
b. Orice diferend privind interpretarea sau aplicarea unui tratat sau conventie aflat
deja in vigoare la intrarea in vigoare a conventiei din 1982 care se refera la o
problema vizata de conventie.
Dreptul aplicabil:
a. Dispozitiile Conventiei si celelalte reguli de drept international care nu sunt
incompatibile cu aceasta, TIDM poate solutiona si in echitate daca partile sunt
de acord cu acest lucru.
b. Regulile, reglementarile si procedurile emise de Autoritatea Internationala,
clauzele oricarui contract privind activitati desfasurate in Zona Internationala.
Limbile oficiale ale Tribunalului sunt engleza si franceza, iar sesizarea se face
printr-un acord compromisoriu fie printr-o cerere facuta in baza unei clauze
compromisorii sau prin forum prorogatum.
Faza scrisa si cea orala sunt asemanatoare cu procedura CIJ.
Si problemele procedurale sunt asemanatoare celor intalnite in cazul CIJ cu unele
particularitati legate de:
a. Masurile conservatorii in privinta carora competenta TIDM este obligatorie pana
la constituirea unui tribunal arbitral daca partile nu au decis altfel prin acord
b. Eliberarea prompta a unei nave sau a echipajului acesteia de asemenea
obligatorie daca partile nu decid altfel prin acord si problema nu este adusa in
termen de 10 zile de la arestarea echipajului sau imobilizarea navei in fata unui
Tribunal ori Camere problema poate fi adusa in fata TIDM.
Cererea poate fi facuta doar de statul de pavilion sau in numele sau, iar TIDM nu se
va pronunta decat asupra eliberarii sau punerii in libertate fara sa aduca atingere
fondului actiunii.
Cat priveste competenta necontencioasa TIDM poate emite si avize consultative.
Competenta Curtii:
Orice stat poate supune unilateral unei comisii de conciliere potrivit Conventiei cu
orice alt stat parte care nu a putut fi solutionat prin negocieri intr-o perioada
favorabila, si de asemenea se poate constituimun tribunal arbitral pentru
solutionarea unui diferend.
Conventia aplica principiul subsidiaritatii in sensul ca tribunalul arbitral sau comisia
de conciliere vor inceta examinarea diferendului daca:
a. Inainte de sesizare diferendul a fost supus unei curti sau a unui tribunal a carui
competenta partile in litigiu sunt obligate sa o accepte
b. Partile in litigiu au acceptat anterior competenta exclusiva a unui alt orgam de
jurisdictie , care este competent sa decida, cu forta obligatorie, asupra
diferendului ce i-a fost supus sau daca partile au decis sa solutioneze litigiul
exclusiv prin alte mijloace.
Comisia de conciliere va inceta sa examineze diferendul daca una sau toate partile
supun diferendul unei curti sau unui tribunal a carui competenta partile sunt
obligate sa o accepte.
Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului daca anterior a fost
supus altui organ care are competenta sa faca propuneri cu privire la diferend, iar
daca acest demers nu va da rezultate, comisia isi va relua lucrarile.
La momentul semnaraii, ratificarii ori aderarii la Conventie statele pot face rezerve.
Procedura Comisiei de Conciliere:
Noutatea absoluta a Conventiei reprezinta posibilitatea sesiarii unilaterale a unei
comisii de conciliere pentru solutionarea unui diferend, concilierea fiind obligatorie.
Comisia de conciliere este alcatuita din 5 membri, desemnati astfel:
- Fiecare stat poate desemna de pe lista de conciliatori cate un conciliator iar daca
in termen de 15 zile nu indeplineste aceasta formalitate Biroul Curtii o va prelua;
- Biroul Curtii alege de pe aceeasi lista alti 3 conciliatori neutri;
- Presedintele comisiei este ales dintre conciliatorii neutri.