Sunteți pe pagina 1din 7

Structura sucului gastric.

Secretia HCl si
rolul sau. Secretia mucusului la nivel
gastric si rolul sau.
Activitatea secretorie a tractului gastrointestinal implica doua procese fundamentale pentru
functionarea normal a proceselor digestive :
1) Secretia enzimelor digestive (de la cavitatea bucala pana la capatul distal al
ileonului)
2) Secretia mucusului cu rol de lubrifiere si protectie (de la cavitatea bucala pana la
anus)
Majoritatea proceselor secretorii digestive au ca factor declansator prezenta fizica a
mancarii in diversele segmente ale tractului sub forma de bol alimentar, chim, etc.
Toate procesele de secrertie sunt effectuate de glande situate la diverse niveluri ale
tractului gastrointestinal. Aceste glande pot fi clasificate in 4 categorii :
1) Celulele mucosae situate la nivelul epiteliului tractului gastrointestinal. Se
gaseste sub forma unui strat unicelular format din miliarde de cellule ce secreta
mucus direct pe suprafata epiteliului pentru a proteja impotriva autodigestiei sau
jupuirii (exfolierii)
2) Celule in cripte un astfel de exemplu sunt Criptele lui Liberkun situate la nivelul
intestinului subtire. Criptele sunt invaginari ale epiteliului in submucoasa si
contin cellule secretorii specializate
3) Glande tubulare un exemplu il constituie glandele oxintice din stomac si
duodenul superior. Ele secreta HCl si pepsinogen.
4) Glande anexe salivare, pancreas, ficat.

Mecanismul secretiei
Prezenta mecanica a alimentelor stimuleaza activitatea secretorie atat a glandelor din
regiunea cu chimul cat si din regiunile adiacente. Stimularea secretiei prin prezenta
mecanica se face preponderant in regiunea superioara a tractului, inervata de n.
glosofaringian si vag (ex. gl. Salivare, esofagiene, gastrice, pancreas, Brunner din duoden). In
primele 2/3 ale intestinului gros secretia apare ca raspuns la stimularea hormonala si
nervoasa a fiecarui segment in parte.
Este de remarcat ca stimularea simpatica are un efect dual asupra secretiei gastrice. In cazul
in care exista doar stimulare simpatica se constata o mica crestere in volumul secretiilor.
Daca in schimb, simpaticul este superimpus peste o secretie abundenta pe baza de

stimulare parasimpatica la care se adauga si vasocontrictia aferenta, se constata o scadere


in nivelul de secretie gastrica.
Reglarea secretiei gastrice prin hormone se face cu precadere in stomac si in intestine.
Astfel, hormonii gastrointestinali calibreaza secretia. Hormonii sunt secretati de mucoasa
gastrointestinala ca raspuns la prezenta chimului. Acestia sunt absorbiti in sange si apoi sunt
dusi la glande, unde stimuleaza secretia. Tipul acesta de reglare este foarte eficient si de o
importanta majora in cresterea secretiei de suc gastric si pancreatic. Exemple de astfel de
hormoni gastrointestinali sunt :
-

Colecistokinina ; secretata de celulele I din duoden si jejun si neuronii din ileon si


colon; actioneaza asupra pancreasului si a vezicii biliare prin stimularea
contractiilor si cresterea secretiei enzimelor
Gastrina ; secretata de celulele G; actioneaza asupra celulelor parietale din
corpul stomacului prin cresterea secretiei de H+;
Guanilina; secretata da ileon si colon; actioneaza asupra intestinului subtire si
gros prin cresterea absorbtiei fluidelor;
Neurotensina; secretata de celulele endocrine raspandite in tractul
gastrointestinal si actioneaza asupra muschilor netezi din intestine prin
eliberarea de histamine;
Peptidul YY; secretat de celulele endocrine din ileon si colon; actioneaza asupra
stomacului prin scadearea secretiei de HCl si asupra pancreasului prin scaderea
secretiei de enzime;
Somatostatina; secretata de celulele D din stomac si duoden si celulele delta din
insulele pancreatice Langerhans; actioneaza asupra stomacului prin inhibarea
secretiei de gastrina;

Sucul gastric
Sucul gastric este un lichid incolor, limpede, cu reacie acid (pH-ul 0,91) secretat in
cantitati de aproximativ 2 l de glandele gastrice i conine 99% ap i 1% substane organice
i anorganice. Dintre substanele anorganice cel mai important este acidul clorhidric
(O,5/o), care d sucului gastric reacia acid necesar activitii enzimelor gastrice i i
confer proprieti antiseptice fa de bacteriile ingerate cu alimentele. Dintre constituenii
organici rolul cel mai important l au mucina i fermenii. Mucina protejeaz mucoasa
gastric de aciunea nociv a acidului clorhidric (autodigerare). Fermenii sucului gastric sunt
: pepsina, chimozina sau labfermentul, catepsina A (I), B (II) i C (III) i lipaza gastric. Sucul

gastric nu conine enzime glicolitice.


Pepsina, secretat de celulele principale ale glandelor fundice, este un ferment proteolitic
activ la pH 1 (mediu acid) i scindeaz nucleoproteidele n acid nucleic i o holoproteid, iar

holoproteidele n polipeptide, i anume n albumoze i peptone. Ea este secretat sub form


inactiv de pepsinogen activat de acidul clorhidric.
Chimozina (renina gastric sau labfermentul) este prezent la sugaci i acioneaz asupra
laptelui pe care l coaguleaz, evitnd astfel scurgerea sa rapid n duoden nainte de a fi
suferit digestia gastric. Coagularea const n transformarea cazeinogenului ntr-o proteoz
i n paracazein care se combin cu ionii de calciu, devenind paracazeinat de calciu.
Asupra acestor substane acioneaz apoi pepsina, scindandu-le n polipeptide (albumoze i
peptone). Aceste procese sunt intense la noul nscut i la copiii mici care se hrnesc
ndeosebi cu lapte. Catepsina A are o aciune similar cu a pepsinei, dar este activ la pH
5,6, fiind astfel important la sugaci. Celelalte catepsine au aciuni similare cu cele ale
tripsinei, chimotripsinei sau a unor peptidaze (rol proteolitic). Lipaza gastric este un
ferment cu aciune redus numai asupra grsimilor neutre emulsionate din lapte i din
glbenuul de ou, pe care le descompune n acizi grai i glicerol. i aceast enzim este mai
important la sugaci.

Reglarea secreiei gastrice a fost elucidat de Pavlov prin cercetri experimentale pe caini,
prin metoda fistulelor gastrice, metoda micului stomac i prin metoda pranzului fictiv". In
cazul pranzului fictiv, alimentele ingerate nu ajung n stomac, din cauza secionrii
esofagului. Totui, sucul gastric se secret i este colectat printr-o fistul.

Secretia HCl
Mucoasa stomacului are 2 tipuri de glande tubulare :
-

Glande oxintice secreta HCl, pepsinogen, factor intrinsec si mucus


Glande pilorice secreta gastrina si mucus, acesta din urma avand ca rol
principal protectia mucoasei pilorice de actiunea acidului clorhidric

Glandele oxintice sunt localizate proximal, ocupand corpul si fundul stomacului si


reprezentand 80% din acesta. Glandele pilorice sunt situate in regiunea distala, antrala si
reprezinta 20% din acesta.

Glanda oxintica este compusa din 3 tipuri de celule :


-

Celulele mucoase secreta majoritar mucus


Celulele peptice secreta pepsinogen
Celulele oxintice (parietale) secreta acid clorhidric si factor intrinsec

Cand sunt stimulate, celulele parietale secreta o solutie acida ce contine 160 mmoli HCl/l
fiind astfel aproape izotona cu lichidele corpului(plasma). PH-ul este de 0.8 dovendind astfel
aciditatea extrema. La acest PH, ionul de H+ este la o concentratie de de aproximativ 3

milioane de ori mai mare decat cea din sangele arterial. Pentru a se ajunge la aceasta
concetratie este nevoie de aproximativ 1500 de calorii / litru de suc gastric.
Etapele formarii acidului clorhidric sunt urmatoarele :
1) Ionul de Cl- este transportat activ din citoplasma in lumenul canaliculului la
schimb cu ionul de Na+. Se creaza astfel un potential ce variaza intre -40 si -70
mV in canalicul ceea ce duce la difuzia ionilor de K+ si a unei mici cantitati de ioni
de Na+ din citoplasma celulei parietale in canalicul. Se formeaza astfel in acesta
din urma o cantitate mare de clorura de potasiu si o cantitate mai redusa de
clorura de sodiu.
2) In citoplasma celulei parietale apa este disociata in ioni H+ si OH-. Ionii de H+
astfel formati sunt secretati activ in canalicul la schimb cu ionii de K+. Aceast
proces este catalizat de H+K- ATPaza. Concomitent, ionii de Na+ sunt resorbiti
activ de o pompa separata de Na+. Se ajunge astfel la o cantitate mare de HCl in
canalicul. De aici este varsata in lumen.
3) Apa trece in canalicul prin osmoza din cauza ionilor in exces in acesta. Se vor gasi
astfel in canalicul apa, HCl, KCl si o cantitate mica de NaCl.
4) CO2 din citoplasma (rezultat al proceselor metabolice sau luat din sange) se
combina cu ionii hidroxil sub influenta anhidrazei carbonice si formeaza ioni
bicarbonat. Acesta difuzeaza in lichidul extracelular la schimb cu Cl-.

Stimularea secretiei de HCl


De mentionat ca celulele parietale din glandele oxintice sunt singurele care secreta HCl.
Acestea sunt sub un strict si continuu control atat endocrin cat si nervos. Mai mult decat
atat, celulele parietale opereaza in stransa legatura cu un alt tip de celule numite ECL
(enterocrhomafin-like cells) a caror functie primara este secretia de histamina. Acestea sunt
situate la fundul ansei glandei oxintice si secreta astfel histamina in strans contact cu
celulele parietale. Se creaza o dependenta unidirectionala de control intre ECL si secretia de
HCl a celulelor parietale.
La randul lor celulele ECL pot fi stimulate in mai multe moduri :
1) Probabil cel mai important mecanism de control al secretiei de histamina este
constituit de gastrina care este secretata in portiunea antrala a stomacului ca
raspuns a digerarii proteinelor din mancare.
2) Secretia de histamina a ECL poate fi stimulata si de acetilcolina provenita din
terminatiile nervului vag de la nivelul stomacului.
3) Exista si o teorie ca acetilcolina implicata in reglarea secretiei de histamina a ECL
este secretata si de sistemul nervos enteric al stomacului.

Roulul HCl
Fiind gasit in proportii mari (150 mmoli/l) si datoria proprietatilor sale, HCl are diverse
functii:
-

Asigura ph-ul ce inhiba amilaza dar activeaza pepsina, lipaza


Tranzitia pepsinogen pepsina
Solubilizeaza nucleoproteinele si colagenul
Activeaza Fe prin reducere la Fe2+ care este absorbabil
Asigura motilitatea
Ionizeaza acizii grasi din trigliceride
Evacuarea gastro-duodenala (HCl + NaHCO3 -> NaCl + H2CO2)
Sterilizarea continutului gastric OH- + HCl = H2) + Cl- (activ)
Co-eliberarea cu factorul intrinsec (B12) este vitala

Secretia mucusului
Mucusul este secretat in principal de glandele pilorice. Acestea din urma sunt asemanatoare
ca structura cu cele oxintice, dar contin mai putine celule peptice si aproape deloc celule
parietale. In schimb contin in numar mare celule mucoase ca cele din structura glandelor
oxintice. Acestea secrete o cantitatea mica de pepsinogen, dar principalul lor produs de
secretie este mucusul. Intreaga suprafata a mucoasei stomacului si in regiunile interglandulare este acoperita de un film de mucus cu aspect de gel vascos cu grosimea de multe

ori mai mare decat 1mm. O alta trasatura a mucusului este caraterul lui profund alcalin (se
gaseste impreuna cu ionul bicarbonat). Astfel, straturile de celule din peretele stomacului
sunt ferite de mediul acid. Chiar si cel mai mic contact dintre chim si mucoasa stimuleaza
glandele sa secrete mai mult mucus pentru o protectie sporita.

Importanta mucusului in tractul gastro-intestinal


Indiferent de nivelul la care este secretat, mucusul are niste functii comune si bine definite.
Mucusul este o secretie vascoasa compusa in principal din apa, electroliti, si un melanj de
glicoproteine, care la randul lor sunt compuse din polizaharide legate cu cantitati mai mici
de proteine.
1) Mucusul are o mare capacitate de aderenta si astfel se lipeste intr-un film subtire
de bolul alimentar / chimul alimentar reducand coeficientul de frecare si evitand
exfolierea/jupuirea celulelor
2) Are o consistenta deloc de neglijat care impiedica intrarea chimului/particulelor in
contact direct cu mucoasa
3) Mucusul mentine coeziunea particulelor de fecale.
4) Este rezistent la actiunea digestiva a enzimelor gastrointestinale.
5) Au caracter amfoter. Astfel se inglobeaza in mucus mici cantitati de acizi sau
baze(ioni bicarbonat) cu rol de a neutraliza ph-ul.

Bibliografie
Physiology Guyton & Hall 11th Edition
Boron Medical Physiology
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1420360/pdf/gut00436-0091.pdf