Raspunsurile pentru examen la MK

1, Aparitia si dezvoltarea MK
Marketing vine de la verbul din egleza to market care in esenta semnifica a vinde, a efectua tranzactii in
cadrul pietii, a cumpara.
De regula se evidentiaza 3 etape in evolutia conceptului de marketing in cadrul economiei americane.
1. Orientarea tehnologica (1860-1920/30)
- concurenta slaba
- in aceasta perioada se punea accent pe sa producem cat mai mult
- diversitate sortimentala redusa
- nevoileconsumatorilor nu erau luate in consideratie
2. Orientarea spre vanzari (1920/30-1950/60)
criza de supraproductie
scopul de a scapa de stocuri
vinzari personale, distributia directa a produselor
3. Orietarea spre mk 1960-prezent

consumatorul este centrul de interes al producatorului

dezvoltarea produselor conform dorintelor consumatorilor
(conceptele) MK poate fi:
Marketingul social este un domeniu de specializare a MK care urmrete s dezvolte i s integreze
concepte din marketing cu alte abordri pentru a influena comportamentul indivizilor din societate
in directii pozitive.
Marketingul societal ca si MK social ,vizeaz obiective cu caracter social, dar este practicat de ctre
organizaii lucrative, respectiv de ctre ntreprinderi.
Marketingul integrat Atunci cnd marketingul unei firmei este integrat, toate compartimentele firmei
particip la realizarea aciunilor de marketing i nu doar departamentul de marketing.
Marketingul strategic este o forma de conducere a activitilor de marketing astfel nct s se
determine cele mai eficiente decizii n ceea ce privete alocarea resurselor de marketing in vederea
atingerii obiectivelor organizaiei in cadrul mediului economic, politic i social.
Marketingul relational se bazeaza pe retinerea loialitatii clientilor prin dezvoltarea si sustinerea
relatiilor generate de cerintele comerciale interconectate.
2, Esenta MK
Marketingul nu are o definitie universal acceptata astfel pot mentiona citeva principale, ca de exemplu :
marketingul este activitatea umana orientata spre satisfacerea cerintelor omului pe calea schimbului de
bunuri si servicii pe piata (Kotler Ph.) sau Marketingul este realizarea activitatii economice care dirijeaza
fluxurile bunurilor si serviciilor de la producator la consumator ( Asociatia Americana de Marketing).
Scopul principal al marketingului consta in crearea si mentinerea clientelei prin utilizarea unor mijloace si
tehnici specifice de marketing. Astfel in esenta, marketingul poate fi privit din doua aspecte generale care la
rindul lor sunt foarte largi cuprinzind o multitudine de elemente. Deci marketingul este privit ca filosofie de
afaceri si ca functie manageriala. Marketingul ca filosofie in afaceri poate fi definit cel mai bine ca abilitatea
de a crea si pastra consumatori profitabili iar esenta manageriala a marketingului are menirea de a corela
nevoile clientilor actuali sau potentiali cu scopurile firmelor, prin intermediul schimburilor. Deci putem
concluziona ca marketingul are o esenta foarte larga care nu poate fi definita si explicata concret, esenta
acesteia consta in totalitatea elementelor , metodelor, abordarilor s.a. care se gasesc in notiunea de
Marketing.
3, Premisele aparitiei si promovarii MK
Drept premis a apariiei marketingului pe plan mondial este considerat Dinamismul Social - Economic
Schimbri n sfera de producie:
Aplicarea rezultatelor PT(progres tehn-st.), schimbarea sortimentului de mrfuri i a calitii
produselor
Specializarea tot mai mare a ntreprinderilor industriale,
Schimbri n sfera de consum:

 Consumatorii au devenit mai informai, mai competeni i mai experimentai,

Exigenele consumatorilor sunt n cretere,
Veniturilor consumatorilor sunt n cretere,
Consumatorii solicit tot mai multe servicii suplimentare, aferente consumului produselor.
4, Evolutia si extensiile MK
Dezvoltarea intensiv / extinderea funciilor marketingului n ntreprindere / Extinderea activitatilor
functiilor de mk in cadrul intreprinderilor trecandu-se treptat de la Mk operational la cel strategic/
Mk operational este un ansamblu de decizii si activitati de regula pe termen scurt (1an) care asigura
implimentarea strategiei de mk
Mk strategic cuprinde functiile care logic si cronologic preced procesul de productie si vanzari si prezinta
un proces de analiza sistemica si permanenta a necoilor pietii si de dezvoltare a unor noi produse
competitive destinate unor segmente specifice de consumatori si care prezita calitati distincte fata de cele ale
concurentilor directi asigurand astfel intreprinderii avantaje competitive sustenabile (durabile)
Dezvoltarea extensiva a mk
Dezvoltarea extensiv / lrgirea domeniilor de aplicaie a marketingului / Extinderea domeniilor in care
poate fi aplicat acest concept (activitati comerciale) spre a obtine profit
Mk ulterior s-a aplicat si in activitati noncomerciale (nonprofit, politica, invatamant, biserica)
5, Principiile si functiile MK
1. Consumatorul este rege, iar noi suntem supuii lui.
2. Iubete-i clientul, ci nu produsul.
3. Dac exist o anumit nevoie, ea trebuie s fie satisfcut.
4 .Gsete aceast nevoie i satisface-o.
5. ntreab consumatorul care este problema lui, nu produsul pe care-l dorete.
6. Ce cunosc consumatorii n prezent i s prevedem ce vor dori pe viitor.
7. Nu poi avea un produs fr a avea consumator, la fel i invers.
8. S producem ceva ce se poate vinde, ce nu s vindem ceea ce deja am produs.
9. Elabornd un produs nou pregtete-i i consumatorii.
10. Tehnologiile elaboreaz produse, iar marketologul marfa.
11. Un design reuit asigur un business reuit.
12. Nimeni nu va plti pentru o calitate proast i un surplus de calitate.
13. Cunoate-i concurenii mai repede, dect ei s te cunoasc pe tine. Cine uit de concuren e uitat
de pia.
14. Cine face economie n domeniul distribuiei, acela face economie n prosperarea firmei.
15. Cele mai nereuite cheltuieli sunt pentru o reclam insuficient.
16. Nu ai service nu ai succes.
17. Mk trebuie s fie o preocupare a ntregului personal al ntreprinderii.
18. Mk pentru firm i nu firma pentru Mk.
Functiile: Rolul mk rezulta din functiile pe care le indeplineste acesta.Deosebim f. generale si specifice ale
Mk.
Functii generale:
1.Studierea nevoilor si cerintelor pietii. 2.Adaptarea rapida la schimbarile si exigentele pietei. 3.Satisf
necesit consumat prin valori superioare. 4.Maximizarea profitului(eficienta maxima)
Functiile specifice:
- Funcia analitic (presupune studierea pieei, a consumatorilor, concurenilor, produselor n
consum, etc.).
- Funcia de producere (organizarea producerii de mrfuri i a aprovizionrii tehnico-materiale,
managementul calitii).
- Funcia de promovare si distributie (consta in elab produselor,planif gamei sortimentale,
managementul competivitatii prod prin prisma necesitatilor actuale si viitoare ale consumat.).
- Functia de stabilire a preturilor
- Funcia de planificare,organiz. i control (organizarea compartimentului de marketing,
planificarea strategic i operaional, comunicaiile de marketing, controlul eficientei de
marketing).
6, Universalitatea si specializarile MK. Domeniile MK
Universalitatea este explicata prin faptul ca:

- a patruns in toate domeniile vietii sociale si economice

- a patruns in economii aflate la diferite etape de dez
- s-a afirmat in orice tip de economie
I Dupa profilul activitatilor economice desfasurate
1. Mk bunurilor de consum (mk comercial)
2. Mk bunurilor de invetitii sau:
- mk bunurilor de capital
- mk bunurilor de utilizare productiva
- mk bunurilor industriale
- mk intre intreprinderi
-mk business to business B2B
- mk organizational
- mk industrial
3. MK serviciilor
- mk turistic
- mk in transporturi
- mk in telecomunicatii
- mk bancar
- mk in asigurari
4. MK social (in domenii necomerciale,
nelucrative, non-profit)
- Mk politic (electoral)
- mk ecologic (verde)
- mk securitatii rutiere
- mk educational
- mk sanatatii publice
- mk sportiv
- mk cultural
- mk ecleziastic

II Dupa nivelul de organizare economica

1. Micromarketing
2. Macromarketing
III Dupa cadrul teritorial
1. MK intern (domestic)
2. Mk international
IV Dupa specificul marketingului
1. Mk intern firmei (interior)
2 Mk extern firmei (exterior)
7, Statutul si stadiul actual al MK. Principiile MK
Marketingul ca si activitate practica cuprinde in sfera sa si relatiile dintre manageri, pe de o parte, respectiv
clienti, angajati si actionari pe de alta parte.
Criticismul marketingului
Aparent, totul este O.K. AClientii primesc neintrerupt produse si servicii prin care isi satisfac nevoi si
dorinte; angajatii praspera si nu au grija concedierilor; actionarii primesc un profit rezonabil in urma
capitalului investit in firma.
Sub aspectul "eticii afacerilor", marketingul a fost si este tinta unor critici. Structurarea acestora se poate
face pe componentele mixului de marketingului.
1. in domeniul produsului
Este criticata in primul rand de calitatea unor produse.
Ambalarea si etichetarea, informatiile privind modul de utilizare, perioada de garantie etc, au fost supuse
criticii.
Sofisticarea produselor, largirea artificiala a modelelor, tipurilor, culorilor, in general a caracteristicilor
secundare, derizorii, la bunurile de consum au fost clasate ca nejustificate si inutile.
2. in domeniul pretului
Cea mai frecventa si intensa critica este adusa cresterii pretului produselor si tarifelor serviciilor, cresteri
considerate nejustificate, dictate doar de scopul profitului
3. in domeniul distributiei
S-a criticat cresterea excesi a numarului de intermediari, lungindu-se artificial canalele de distributie.
Aceasta determina cresterea costurilor si implicit a pretului pe care il suporta consumatorul final.
O alta arie a criticilor aduse reclamei se refera la aspecte de natura sociala, de etica si morala, cum sunt:
- exagerarea unor caracteristici si performante inselatoare ale produselor;
- "poluarea culturala", prin bombardarea zilnica, constanta si continua a omului cu sloganuri publicitare si
reclama, multe dintre acestea propaduiesc violenta, crima, perversiunea sexuala.
Toate aceste critici sunt realitati cotidiene. Dar, ele nu pot fi imputate exclusiv marketinguluiReactiile si
nemultumirile consumatorilor au imbracat, dupa anul 1960, forma unor miscari si curente organizate,
cunoscute sub denumirea de "consumerism" si "enviromentalism".
Consumerismul
Proteste si actiuni ale consumatorilor impotri fabricantilor si comerciantilor isi au inceputurile inca la
inceputul secolului. in timp, consumatorii si-au dobandit o tot mai buna educatie si instruire.
drepturile fundamentale ale consumatorului:
a) dreptul de a fi informat - adica de a fi protejat impotri informatiilor inselatoare, false;
b) dreptul la protectie (siguranta) - impotri produselor periculoase, daunatoare consumului si vietii;
c) dreptul de a alege - pe baza unor informari corecte si nu a unei promori inselatoare, incurcate,
manipulative;
d) dreptul de a fi ascultat - respectiv consumatorul trebuie sa fie capabil si sa aiba Consumerismul este in
esenta o miscare a cetatenilor si guvernului pentru a intari drepturile si puterea consumatorilor pe piata..
Enviromentalismul
Enviromentalismul apare la inceputul anilor '80, ca o reactie a oamenilor la degradarea, deteriorarea
mediului.
Adeptii acestei miscari considera ca tinta (scopul) marketingului trebuie sa fie optimizarea calitatii vietii. in

acest fel, orientarea si conceptia de marketing isi largeste scopul - calitatea vietii cuprinde nu numai
satisfacerea nevoilor si dorintelor prin bunuri si servicii indestulatoare si de calitate, ci si calitatea conditiilor
de mediu natural in care omul munceste si traieste.
Poluarea mediului imbraca azi forme tot mai dramatice cu efecte negative asupra aerului, apei, solului si
subsolului etei pamant. Dintre formele cu efectele cele mai ingrijoratoare mentionam:
a) Efectul de sera
b) Deteriorarea stratului de ozon
c) Defrisarea padurilor.
d) Poluarea aerului.
e) Ploaia acida.
f) Poluarea apelor
g) Cresterea volumului de deseuri
Enviromentalistii nu sunt impotri marketingului si a consumului. Dimpotri, doresc marketingul ca un aliat in
a determina firmele, consumatorii si guvernele sa acorde o atentie sporita si sa actioneze mai mult pe
principii ecologice. Aceasta simbioza dintre ecologie si marketing este cunoscuta sub diverse denumiri:
marketing ecologic, ecomarketing, marketingul "verde" ("green marketing").
8, Continutul si rolul mediului de MK al intreprinderii
Conceptia marketingului impune firmelor sa isi desfasoare toate activitatile in relatie permanenta cu mediul.
Mediul de mk este in permanenta miscare si transformare.
Mediul de marketing al unei ntreprinderi reprezint totalitatea forelor i condiiilor interne i externe sub
influena crora ntreprinderea i desfoar activitatea Mediul de marketing al organizaiei este ansamblul
agenilor i forelor care influeneaz pieele-int i marketingul acesteia.
Mediul de marketing include in structura sa patru component de baza, fiecare avand specificul sau
1. Mediul intern
2. Mediul extern (micromediu si macromediu)

Mediul intern

Se refera la toate micropotentialurile firmei(pot.de productie,comercial,financiar etc)

Un ansamblu de conditii, activitati si relatii din cadrul intreprinderii, inclusiv raporturile pe care le are
comportamentul de mk cu celelalte compartimente ale intreprinderii
Factorii care formeaza mediul de mk al intreprinderii sunt controlabili (in mare masura) de catre manegerul
intreprinderii si la nevoi pot fi modificati.
Mediul extern poate fi stabil,instabil, turbulent
Un ansamblu de forte, conditii si factori din afara intreprinderii, in cadrul carora si sub influienta carora,
directa sau indirecta isi desfasoara activitatea o intreprindere. (micromediu si macromediu)
9, Micromediul de MK si factorii care il formeaza
10, Micromediul totalitatea agentilor mediului extern si ansamblul relatiilor dezvoltate de agentii
economici cu care firma intra in legatura directa
Furnizorii
- de materii si materiale
- de utilaje, echipamente tehnologice
- de ambalaje, etichete
- de servicii
- de forta de munca
- de resurse financiare
- de informatii
Intermediarii
- Distribuitorii cu ridicata
- Distribuitorii cu amanuntul
- Agenii de schimb: brokerii, comisionarii
- Distribuitorii fizici: operatorii depozitelor, transportatori
- Agenii de servici de marketing: publicitate, cercetare, consultan
- Instituii financiar-bancare: bnci, societi de asigurri
Clientii
- Consumatorii : persoane si gospodarii (piata bunurilor de consum)
- Utilizatori industriali (piata producatorilor)

Piata distribuitorilor
Pietile guvernamentale, scoli, spitale (Piata intreprinderilor si organismelor de stat)
Pietele internationale

Concurentii
-

concurentii directi
concurentii indirecti (inlocuitorii)
nonconcurentii
din aceeasi ramura
din ramuri diferite

Organismele Publice
-

org financiare (firme de asigurari, banci, actionari)

mass-media
institutii guvernamentale si administratie publica
grupuri de interese politice si civile
opinia publica
personalul intreprinderii

11, Macromediul de MK si factorii care il formeaza

Macromediul totalitatea factorilor si fortelor necontrolabile situate le nivel macroeconomic (nat si
internat) cu care intrepr nu are relatii nemijlocite dar care direct sau indirect infl.luarea deciziei de mk.

Mediul demografic

marimea populatiei
structura pe sexe, virste
densitatea, mobilitatea
rata natalitatii, rata mortalitatii
speranta de viata si ocupatia

Mediul economic
FMI,OMC
Piaa intern i cea extern
Produsul intern brut
Structura pe ramuri a economiei
Venitul mediu pe locuitor (nominal i real)
Structura veniturilor
Cheltuielile de consum
Gradul de ocupare a forei de munc
Preurile i evoluia lor

Mediul natural
Degradarea mediului natural
Diminuarea resurselor naturale
criza materiilor prime
creterea costului energiei
scderea calitii mediului natural
tipurile de resurse disponibile si deficitare
protectia mediului ambiant
calamitati naturale

Soldul balanei de pli

Impozitul
Soldul balanei comerciale
Situaia financiar valutar
Regimul investiiilor
Ciclul economic (faza de recesiune)
Ratele dobnzilor
Inflaia

Mediul tehnologic
echipamente
softuri
cercetare-dezvoltare

Mediul politic si juridic

Politici monetare i fiscale (impozitele)
Legislaia n domeniul social ii protecia mediului nconjurtor
Relaiile statului cu sectorul privat
Legislaia specific activitii de marketing: legea concurenei, legea proteciei consumatorului
Tipul de guvernare
Gradul de stabilitate politica

Mediul social
clasa si grupurile sociale
familia si rolul ei in societate

Mediul cultural
Limba
Religia
Obicieiuri de consum
Educaia
Norme de conduita
Traditii
Obiceiuri

12, Continutul si tipologia pietei

Coninutul pieei
n viziunea de marketing piaa este un spaiu economico-geografic n care se confrunt la un moment
dat, ntr-un interval de timp cererile i ofertele unui bun economic dat mpreun cu ansamblul
colectivitilor care influeneaz starea i evoluia lor.
Tipologia pieei
n funcie de obiectul tranzactiei:
-piata bunurilor de consum(p.zaharului,laptelui,cizmelor)-piata bunurilor cu destinatie
industriala(p.mat prime,semifabr,masini,echipamente,utilaje) piata
serviciilor(bancare,turistice,alimentare,publice,de transport etc.)-p.fortei de munca,p.financiara,p.de
capital
In funct de momentul efect cumparaturii-p.efectiva si p.potentiala
In funct de tipul clientelei:-p.consumat finali-p.organiz de stat p.cumparatorilor industriali
p.intermediara(a clientilor intermed) p.cl.internat.
n funcie de spaiul economico-geografic:
pia intern regional, naional, local, urban, rural, etc.
pia extern pia internaional, pia mondial.
n funcie de caracteristica consumului distingem:
Pia real
Pia potenial
13, Piata intreprinderii si piata produsului
Piaa ntreprinderii este format din volumul vnzrilor nregistrate timp de o perioad / cifra de afaceri /
venitul ntreprinderii
Piaa produsului este determinat de totalitatea vnzrilor acestui produs pe o pia de ctre toate
ntreprinderile / gradul de intrare a produsului n consumul populaiei
Piaa global = pieelor produselor
= pieelor ntreprinderilor
Fie c avem bunul j. Piaa produsului j = numrul de consumatori, intensitatea medie de consum a
acestui produs ntr-un interval de timp.
Pj = N x I
Fie c avem ntreprinderea i.

Pij =n x I; n N;
n numr de consumatori a produsului j din piaa ntreprinderii i. N = n n situaia de monopol.
Piaa unei ntreprinderi poate fi definit doar prin pieele produselor sale.
Interdependena dintre pieele produciei ntreprinderii:
Cota absolut de pia a ntreprinderii este msur n care ntreprinderea acoper piaa
produsului respectiv sau a segmentului de pia dat.
Sfera pieei ntreprinderii se apreciaz prin msura n care ntreprinderea cuprinde toate sau anumite
segmente de pia i prin cota de pia.
Profilul pieei ntreprinderii se apreciaz prin domeniul su de activitate.
14, Dimensiunile pietei intreprinderii
1. Capacitatea pieei pe care activeaz intreprinderea:
- Volumul cererii.
- Volumul ofertei.
- Numrul de consumatori sau utilizatori.
- Volumul vnzrilor principalul indicator.
2. Ritmul de evoluie a pieei:
Orice pia este dinamic R = Vt1 / Vt0 x 100%; volumul vnzrilor n perioada 1 i 0 n %.
3. Gradul de saturaie a pieei:
Gsat = VV a unui produs / V cererii acestui produs x 100%.
Cu ct piaa e mai sturat cu att ea este mai atrgtoare de noi businessmani.
3. Cota absolut de pia este egal cu raportul dintre VV unui produs de ctre intreprindere la V total al
Vnzrii acestui produs in pia.
Cu ct e mai mare cota absolut a pieei ntreprinderii, cu att e mai favorabil poziia sa pe pia.
Cota relativ de pia a unei ntreprinderi se apreciaz prin raportarea cotei absolute de pia a
acestei intreprinderi la cota absolut de pia a celui mai apropiat sau a principalului concurent.

Capacitatea pieei
a. Volumul cererii
b. Volumul ofertei
Rata de cretere a pieei = Vol.VnzT1/Vol.VnzT0 *100%
Gradul de saturaie a pieei =Vol.Vnz.efec.T/Vol.CereriiT *100%
Cota absolut de pia = Vol.Vnz.n/Vol.Vnz.TOT *100%
Cota relativ de pia = Cota abs.n./ Cota abs.liderului
15, Cai de extindere a pietei intreprinderii
Piaa =N*I/ Orice agent ec tinde sa-si dezvolte piata prin diferite actiuni si cai.
Calea intensiv ( I) creterea intensitatii de consum inclusiv a marimii medii a unei cump efectuate
de o unitate de consum (individ, gospodrie, organizaie)
Calea extensiv ( N) atragerea de noi cumprtori(consumatori) pentru produsele ntreprinderii
(nonconsumatori relativi, abordarea de noi zone geografice) inlusiv a noncons produslor
concurente,prin initierea m multor actiuni de mk.
Calea combinat /mixta( I * N)presupune atragerea unor noi cumparatori care vor cumpara
produsul cu o intnsitate maxima.
Extindere prin canibalism voluntar - Creterea vinzrii unui produs in detrimentul altor produse
analoage din cadrul intreprinderii
Extindere prin concuren direct Extinderea vinzrii unui produs in detrimentul produselor de
aceiai categorie de produse vindute de alte intreprinderi.
Extindere prin concuren lrgit/difuza Extinderea vinzrilor produsului dat in detrimentul
produselor altor categorii de produse vecine sau complet diferite
16, Continutul, domeniile si tipologia cercetarilor de MK
Cercetarile de marketing reprezinta o activitate sistematica prin intermediul careia se realizeaza
masurarea, culegerea, inregistrarea, prelucrarea, analiza, stocarea, interpretarea si exploatarea
informatiilor care descriu o situatie de mk in scopul fundamentarii unor decizii si evaluarii efectelor
actiunilor de mk.

Domeniile

Studierea ntreprinderii n ansamblu resurse disponibile, capacitatea de adaptare a ntreprinderii la

schimbrile mediului, calitatea managementului, etc.
- Studierea pieei capacitate, structur, conjunctur, dinamica fenomenelor de pia, cererea, oferta,
concurenii, preuri i tarife, exporturi, importuri, cote de pia, intermediari, etc.
- Cercetarea mediului extern evoluia general a economiei i a ramurii respective, cadrul
instituional i legislativ, mediul tehnologic i social-politic, cultural, etc.
- Mediul intern al firmei-se studiaza toate micropotent firmei, inclusiv structura organizat,resursele de
munca,financiare,disponibilitatile de aproviz,depozitare,productie,potentialul de inovatie;cercetareinovatie.Cercetarea med intern poate fi efect de catre personalul intrepr,de catre auditul intern sau
ext.,o echipa mixta pt a scoate in evidenta neajunsurile,atuurile,rezervele de imbunatatire si de
raportare permanenta a activitatii la med ext.
- Med de legatura-cercetarile in domeniul celor 5 P ale intrepr si a masurii in care acestia corespund
cerintelor pietii.
- Nevoile de consum.
- Comportamentul consumatorului-se refera la studierea motivatiei cumparat,deprinderilor de
cump,infl factorilor socio-cult,economici asupra dec de cump.
- Cercetarea concurentilor.
- Mixul de marketing.
- Analize i previziuni.
- Metode i tehnici de cercetare.
Tipologia
1). Dup obiectivul cercetrii:
a). cercetri exploratorii:
- au n vedere definirea conceptual a variabilelor i ipotezelor fenomenului cercetat;
- ele se ocup de formularea coordonatelor generale ale fenomenului analizat;
- prin aceste cercetri se obin doar date preliminare;
- se folosesc la studii pilot pt. alegerea altor tipuri de cercetare.
b). cercetri descriptive:
- folosesc la descrierea caracteristicilor produselor;
- componena structural a acestora (prin ele se fac studii comparative privind evoluia
diverselor fenomene, comparaia fcndu-se cu fenomene similare dar situate n alte spaii
geografice).
c). cercetri explicative sau cauzale:
- explicarea modului de evoluie a unor fenomene, procese de pia;
- explicarea fenomenelor i factorilor ce le influeneaz.
d). cercetri instrumentale:
- se ocup de testarea i validarea unor metode i instrumente de cercetare.
e). cercetri predictive:
- efectuarea unor prognoze pe termen mediu i lung ale fenomenelor de mk.
-

2). Dup locul de cercetare:

a). de teren/directe: - se face prin deplasarea pe teren, la faa locului unde exist purttorul de
informaii.(surse primare)
b). de birou: - se face prin documentarea n birou.(au surse secundare de informatie)

3). Dup periodicitatea cercetrii:

timp

a). Permanente au un grad inalt de mobilitate si se desfasoara in mod sistematic

b). Periodice se efectueaza in intervale egale de timp asupra acelorasi subiecti
c). Ocazionale se efectueaza pe baza de comanda din partea unui beneficiar si nu se mai repeta in

4). Dup caracterul cercetrii:

a). Fundamentale- Ele au menirea de a fundamenta i evalua concepte, teorii i instrumente de

msurare i analiz a datelor i informaiilor de marketing i nu de a gsi soluii la anumite probleme
concrete.
b). Aplicative - Se urmrete gsirea unor rspunsuri la anumite probleme reale, specifice, sau la
fundamentarea unor decizii corespunztoare privind o anumit aciune sau politic de marketing.
17, Organizarea si desfasurarea cercetarilor de MK
Cercet de mk e o parte componenta a planului general de mk si se planifica organizarea si desfas cercet de
mk indicindu-se persoanele responsabile pt cercet,termenii desfas cercet,bugetul.
Organiz si desfasur cercet de mk, etape:
1.Faza preliminara-se sol urmat probleme:
-se identif nevoia de decizie
-stabilirea coordonatelor cercetarilor si formularea problemei cercetarii(se identifica cine sunt segmentele de
piata tinta si daca ne satisfac preturile)
-elab ipotezelor cercet(presupuneri)
-stab bugetului cercet.
-evaluarea previzionara a rezultatelor care pot fi obtinute prin cercetare si compararea acestora cu bugtul
cercetarii
2.Fata proiectarii cercet
-alegerea instrumentelor si metodelor prin intemediul carora se va efectua cercet
-elaborarea instumentarului cercet
3.Fata implimentarii cercetarii
-culegerea datelor
-prelucrarea informat
-analiza si interpretarea datelor
-elab concluziilor si recomand
-Se finaizeaza cercet cu intocmirea unui raport privind cercet efectuata,in care pe scurt se indica locul
desfasurarii,metodele aplicate,costurile suportate si recomandarile pt implimentarea in practica
18, Metode si tehnici de obtinere a informatiilor: observarea , ancheta
Observarea este o metod de cercetare pe teren n care cercettorul urmrete derularea
evenimentelor i le nregistreaz (scris, aparate audio-video), dar fr a le provoca. Cercettorul se poate
situa n dou ipostaze:
S cerceteze evoluia / comportamentul unei uniti de observare
S cerceteze propriul comportament
Marele avantaj al observrilor, comparativ cu cel al anchetelor, este acela c datele nregistrate nu au
distorsiuni, c sunt reale i precise, c sunt excluse erorile ce pot proveni din cauza memoriei sau a dorinei
unor respondeni de a afia un anume statut social.
Ancheta este o metod de cercetare ce presupune interogarea persoanelor selectate din cadrul
populaiei ntr-un eantion.
n general, anchetele urmresc s descrie comportamente de cumprare i de consum, s cunoasc
opinii i atitudini, s identifice motivele care stau la baza unor aciuni de marketing, s afle valorile
mprtite de cumprtori sau consumatori.
Chestionarul este principalul instrument utilizat n anchet care reprezint o succesiune de ntrebri
programate logic i psihologic, ce urmeaz a fi adresate unui grup de subieci, pentru a nregistra reacia
verbal a acestora.
Ancheta se realizeaz prin urmatoarele metode:
1. prin operatorul de interviu avnd avantajul obinerii tuturor info. necesare deoarece acesta
poate conduce discuia n aa fel nct s obin datele necesare;
2. prin telefon (mai ieftin i rapid) se pot culege info. de la distane mari i info. care nu se
pot obine prin operator, neexistnd contactul direct; dezavantajul este faptul c timpul este
limitat;
3. prin coresponden (cel mai ieftin) duce la obinerea de info. complete, suplimentare fa
de chestionar; dezavantaj: nu poate fi planificat deoarece rspunsurile sosesc uneori cu
ntrziere;
4. prin internet (cel mai avantajos) dar nu exist pt. fiecare operator o baz de date.
19,Metode si tehnici de obtinere a informatiilor:investigarea surselor statistice si de cercetare directa

investigarea surselor statistice (documentarea)

1. Dosarele proprii ale cercetatorului
2. Evidenta intreprinderii
3. Diverse surse institutionale- biblioteci, ONG, banci , agentii, etc.
de cercetare directa(cercetarile de teren)
Observarea este o metod de cercetare pe teren n care cercettorul urmrete derularea
evenimentelor i le nregistreaz (scris, aparate audio-video), dar fr a le provoca. Cercettorul se poate
situa n dou ipostaze:
S cerceteze evoluia / comportamentul unei uniti de observare
S cerceteze propriul comportament
Studiile motivaionale au ca obiect comportamentele mintale, sunt mijloace de investigare a personalitii.
Interviuri de profunzime discutie libera in baza unei anumite teme (45 min 2h)
Interviul semidirijat discutie in baza unei liste de intrebari
Focus grup, discuii ntre operator i un grup de 8 12 persoane avnd ca tem un subiect privind
un produs sau serviciuGrupul nominal Obiectivul major este acela de a produce un numr mare
de idei i opinii.
Grupul Delphi reunete un grup de 8-10 experi, care, n final, conduce la un anumit consens
avnd n vedere previziuni pe termen mediu sau lung
Experimentul este o metod de cercetare, care spre deosebire de altele, presupune preluarea dar i
provocarea apariiei anumitor informaii. Cercettorul intervine activ pe pia, fiind posibil manipularea
unor factori de influen dup unele condiii prestabilite, provocnd i unele relaii cauzale.

Simularea este un ansamblu de tehnici i metode de cercetare care permit studierea unui sistem real
X cu ajutorul unui sistem nlocuitor X1, care au asemnare / prin analogie /.
Simularea este folosit pentru a fundamenta unele decizii n marketing, care frecvent nu pot fi testate prin
experiment.
Avantajul de baza: analiza eficientei diferitor alternative de aciuni de marketing se face fr a opera
direct pe sistemul real, astfel oferindu-se posibilitatea examinrii unui numr nelimitat de alternative.
Un sistem de simulare consta din urmtoarele elemente:
- operator
- date de intrare
- model
- date de iesire
Sistemul funcioneaz in felul urmtor:
*
operatorul introduce intrrile (sub forma de evenimente ce pot aprea cu o anumita probabilitate)
*
datele sunt prelucrate cu ajutorul modelului (cu ajutorul calculatorului)
*
se obin soluiile sau reacia modelului (care permite luarea unor decizii de marketing)
20, Metode si tehnici de obtinere a informatiilor:experimentul si simularea
Experimentul este o metod de cercetare, care spre deosebire de altele, presupune preluarea dar i
provocarea apariiei anumitor informaii. Cercettorul intervine activ pe pia, fiind posibil manipularea
unor factori de influen dup unele condiii prestabilite, provocnd i unele relaii cauzale.
Cu alte cuvinte, experimentul este o metod de cercetare a relaiilor tip cauz-efect care exist ntre
diveri stimuli (variabile) de marketing (modificri de preuri, spoturi publicitare, forme de distribuie,
modaliti de plat), pe de o parte, i diverse tipuri de reacii ale pieei (n final sub forma modificrii vnzrilor
firmei), pe de alt parte.

Experimentul de marketing consta din 3 grupuri de elemente:

a) variabile independente - reprezint factorii care influeneaz fenomenul de marketing cercetat

b) variabile dependente - reprezint factorii care se modific (reacioneaz la tratament) astfel
mbuntind sau nu performanele de marketing ale firmei.
c) unitatile de observare - reprezinta persoanele, magazinele, teritoriile si alte uniti de la care este
obtinuta informatia

Simularea este un ansamblu de tehnici i metode de cercetare care permit studierea unui sistem real
X cu ajutorul unui sistem nlocuitor X1, care au asemnare / prin analogie /.

Simularea este folosit pentru a fundamenta unele decizii n marketing, care frecvent nu pot fi testate prin
experiment.
Avantajul de baza: analiza eficientei diferitor alternative de aciuni de marketing se face fr a opera
direct pe sistemul real, astfel oferindu-se posibilitatea examinrii unui numr nelimitat de alternative.
Un sistem de simulare consta din urmtoarele elemente:
- operator
- date de intrare
- model
- date de iesire
Sistemul funcioneaz in felul urmtor:
*
operatorul introduce intrrile (sub forma de evenimente ce pot aprea cu o anumita probabilitate)
*
datele sunt prelucrate cu ajutorul modelului (cu ajutorul calculatorului)
*
se obin soluiile sau reacia modelului (care permite luarea unor decizii de marketing)