Sunteți pe pagina 1din 38

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

CAPITOLUL 4
ASPECTE PRIVIND MODELAREA
PERETILOR STRUCTURALI

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

1. Introducere
Modelele de calcul reprezinta baza proiectarii actuale, orientata pe utilizarea unor programe de
calcul generale sau specializate.
Avand in vedere ca de obicei firmele de proiectare nu-si pot permite sa investeasca in cercetarea
numerica deci in achizitionarea de programe sofisticate si scumpe de calcul, calculul
structurilor in ansamblu si al elementelor structurale in detaliu trebuie motivat, conformat si
asociat unor programe mai apropiate de proiectarea curenta.
De aceea, alegerea unui model de calcul este o operatiune suficient de laborioasa, continand in
spate o multitudine de ipoteze si idei ingineresti care sa poata conduce in sensul sigurantei
structurale la obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de solutia corecta, utilizand resursele
avute la dispozitie.
Inginerul proiectant nu trebuie sa fie un programator care sa stie sa conceapa programe de
calcul structural, insa trebuie sa cunoasca tot ceea ce poate sa ofere ca unealta indispensabila
de lucru, programul pe care il poate utiliza.
Spre deosebire de structurile de rezistenta realizate din beton armat, metal sau lemn, in ciuda
unor regimuri de inaltime si performante inferioare, structurile din zidarie (in orice forma:
ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA, utilizand diferite tipuri de unitati pentru zidarie), desi cele mai vechi
ca aparitie, sunt fara indoiala cele mai complex de modelat si de aceea, calculele simplificate,
manuale, putem afirma ca sunt eficiente numai pentru aproximarea unor valori de tip pivot
in jurul carora putem sa ne asteptam, cu deviatii destul de ample, sa gasim raspunsurile
structurale care provin din analize numerice de nivel superior.
In functie de conformare, structurile din zidarie pot avea o comportare mai mult sau mai putin
apropiata de comportarea structurilor similare realizate din beton armat. De cele mai multe ori,
insa, comportarea difera semnificativ din cauza urmatoarelor aspecte:
-

Materialul din care sunt realizate structurile din zidarie nu sunt omogene si izotrope:
diferite tipuri de unitati, cu diferite dimensiuni si caracteristici fizico-mecanice, diferite
tipuri de mortare cu grosimi si caracteristici variabile, elemente structurale de
confinare, etc;
Comportarea riglelor de cuplare, inclusiv in codurile de proiectare curente, este
insuficient abordata, cunoscuta si tratata. Din acest motiv, efectul indirect adus peretilor
de catre riglele de cuplare este insuficient cunoscut majoritatea proiectantilor (din
cauza lipsei de informatii) prefera sa nu le considere in calculul de ansamblu;
Dupa incercarile realizate pe mese seismice la modele 3D, dar si dupa seismele majore,
reale se poate constata cu usurinta influenta deosebita a riglelor de cuplare asupra
comportarii de ansamblu a peretilor structurali din zidarie, in functie de rigle
comportarea acestora putand sa fie de tip MONTANT sau de tip SPALETE;
Actiunile perpendiculare pe planul peretilor (out of plane) au o influenta majora asupra
comportarii elementelor structurale si implicit asupra capacitatilor de rezistenta
(rezistentelor de proiectare) oferite, cu atat mai mult cu cat in tarile din zone seismice
5

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

(spre deosebire de actiunea laterala a vantului, care afecteaza numai peretii


exteriori/perimetrali) aceste efecte apar la toti peretii structurali si nestructurali,
exteriori si interiori;
Modurile de cedare pot sa fie esential diferite fata de cele asteptate de la alte tipuri de
structuri, realizate din alte materiale;
Capacitatile de ductilitate, generic vorbind sunt inferioare in comparatie cu cele oferite
de celelalte tipuri de structuri insa chiar metodele si modurile de determinare sunt
insuficient stapanite;

Spre deosebire de structurile realizate din materiale omogene si izotrope, calculele realizate pe
modele utilizand elemente finite de suprafata (2D SHELL) sau liniare (1D FRAME) pentru
structurile din zidarie, sunt mult mai greu de realizat si manipulat in scopul obtinerii unor
raspunsuri structurale concludente.
Din acest motiv, ideea utilizarii modelelor bazate pe metoda cadrelor inlocuitoare reprezinta o
solutie intr-o anumita masura si in cele ce urmeaza in prezentul capitol se realizeaza mai intai
un studiu amplu pentru a determina modul cel mai convenabil, atat din punct de vedere al
deformatiilor cat si al eforturilor sectionale (si nu intamplator am pomenit mai intai de
deformatii si apoi de eforturi, pentru ca, bazandu-ne pe intrebari de tipul ce a fost mai intai
oul sau gaina? in constructii este clar ca mai intai apar deformatiile care instantaneu produc
eforturi).

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

2. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale


Rigiditatea lateral a unui panou de zidrie depinde de:

geometria ansamblului;
condiiile statice la extremiti: dublu ncastrat, n consol, sau situaii apreciate de
proiectant ca intermediare (spalete);
proprietile de deformabilitate ale zidriei: modulii de elasticitate longitudinal i
transversal;
Rigiditatea unui panou de zidrie solicitat la ncovoiere cu for tietoare se definete ca
valoarea forei tietoare care produce o deplasare a extremitilor () egal cu unitatea:
(1)
(= 1)
Pentru calculul deplasrii se iau in considerare deformaii din ncovoiere si deformaii din fora
tietoare:
(2)
= +
Valoarea celor dou componente depinde de schema static (condiiile de fixare la extremiti).

Perete (montant) fixat in consola (fixat numai la baza):

Figura 1 Comportare de montant


=

3
3

(3)

(4)

=
( + )
1
3

3 +

(5)

(6)

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:


=

12

si = iar = 0.40 si k=1.2

= (+) unde = iar = 4

(7)

(8)

Spalet dublu incastrat (fixat la ambele extremiti):

Figura 2 Comportare de spalete


3
12

= =
( + )
1
=
3

12 +
Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:
=

si = iar = 0.40 si k=1.2


12

=
unde = iar = 1

( +)
Cu notaiile:

(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)

V - fora tietoare
H - nlimea panoului (montant/spalet)
lw lungime panoului
b grosimea peretelui
Ap aria panoului de perete
Ip momentul de inerie al panoului de perete
Ez modulul de elasticitate longitudinal al zidriei
Gz modulul de elasticitate transversal al zidriei

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

k coeficient de form; k=1.2 pentru seciuni dreptunghiulare, k= 1.1 pentru


sectiuni L si k=1.0 pentru sectiuni dublu T
Se observa ca in cazul peretilor cu sectiune dreptunghiulara:

4 - in cazul montantilor
(15)
unde = iar = {

1 - in cazul spaletilor
n cazul pereilor compui din montani i spaleti, rigiditatea total (echivalent) este egal cu
suma rigiditilor panourilor componente.

( +)

(16)

3. Mecanisme de cedare ale pereilor din zidarie


Cedarea unui panou de zidrie sub efectul combinat al ncrcrilor verticale i orizontale se
poate produce n urmtoarele moduri: rupere din compresiune centric, rupere din compresiune
excentric (desprindere n rost i/sau zdrobirea zidriei comprimate), ruperea din fora tietoare
(lunecare n rost orizontal) i ruperea din fora tietoare (n scar, numai prin rosturi/ prin rosturi
i elemente).

Figura 3 - Mecanisme de cedare ale pereilor din zidrie


Rezultatele experimentale sugereaz faptul c geometria peretelui i ncrcrile verticale sunt
cei mai importani factori n determinarea mecanismelor de cedare ale pereilor de zidrie.
Desprinderea n rost i lunecarea in rost orizontal se produce sub niveluri sczute de for axial
i raport nlime/grosime mare. Aceste moduri de cedare sunt capabile de a avea deplasri
relative mari. La niveluri mai ridicate de for axial i rapoarte nlime/grosime mici, ruperile
din fora tietoare sunt mai frecvente. Dei aceste moduri de cedare se presupun a fi fragile,
dac fisura diagonal este in trepte , s-au observat capaciti mari de deplasare din cauza
deformaiilor rezultate din alunecare (Franklin, 2004).
Mecanismele de cedare sunt detaliate in paginile ce urmeaz:

Desprindere in rost (rotire)

Ruperea din compresiune excentric, mai exact desprinderea n rost este un mecanism de
cedare care se produce datorit ncovoierii peretelui. Se distinge prin fisuri de ncovoiere n
9

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

curs de dezvoltare la partea superioar i inferioar a peretelui. Astfel, sub efectul forelor de
rsturnare orizontale, peretele face o rotire sub forma unui corp rigid, n direcia forei laterale.
Se observ deformaii mari fr o cedare semnificativ de rezisten pe durata a mai multor
cicluri alternante de ncovoiere. n timp ce unii autori considera c cedarea prin ncovoiere este
o condiie normal de lucru i nu un mecanism de cedare, un mecanism de cedare cu o relaie
fora-deplasare este definit pentru ncovoierea pereilor (FEMA-356, 2000).

Lunecare n rost orizontal

Mecanismul de cedare caracterizat prin lunecare n rosturi orizontale se produce fie prin
fisuri/crpturi orizontale n lungul rosturilor dintre crmizi sau prin crpturi/fisuri de tip
scar n rosturile n care crmizile se mbin cap la cap. Sub fora lateral la care este supus
peretele de zidrie, crmizile alunec una pe alt producndu-se rezistent datorat frecrii
ntre mortar i crmid. Se observ deformaii mari fr scderi semnificative de rezisten
iar o cantitate mare de energie este disipat prin rezistena materialelor mpotriva frecrii.

Rupere diagonal din for tietoare

Cnd principalul efort de ntindere provenit din forele exterioare depete efortul de ntindere
din zidrie, apar fisuri diagonale n peretele de zidrie. Aceste fisuri apar n trepte, propagnduse n lungul rosturilor orizontale i verticale dintre crmizi, n cazul n care rezistenta crmizii
depete rezistenta mortarului. n cazul n care i mortarul i crmid au rezistente la
ntindere asemntoare fisur este dreapt trecnd i prin crmizi i prin mortar.

Zdrobirea zonei comprimate

Se produce atunci cnd efortul de compresiune datorat forelor exterioare este mai mare dect
rezistenta la compresiune a zidriei. Zdrobirea peretelui se produce la baza peretelui, n zona
maxim comprimat.

Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere din
compresiune excentric

Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere in
rosturi orizontale

Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere
diagonala din fora tietoare

Figura 4 Moduri de avariere

10

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

4. Aspecte privind degradarile peretilor din zidarie


Degradarea de rigiditate legea de degradare

Legea de degradare: a4 + b + 1

Legea de degradare: a4 + b + 1

a = 109

a = 108

b = 1000 = 103

b = 600

Evoluia degradrii structurale i a avariilor n zidria confinat la cedarea dup


diagonala ntins

Degradarea de rigiditate la pereii din


zidrie

= (
)

Evoluia degradrii structurale


K rigiditate

K rigiditatea la deplasare lateral

Ke rigiditatea secant evaluat la


apariia primei fisuri semnificative

Ko rigiditate iniial

d deplasarea lateral

dHmax deplasarea lateral evaluat


pentru rezistena maxim

, parametrii ai degradrii de
rigiditate

11

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Driftul ultim pentru ZNA corespunztor modului de cedare


Driftul ultim este un parametru important care indic capacitatea de deformare a peretelui.
n calculul bazat pe fore, rezistena elementului este comparat cu rezistena cerut i nu este
necesar driftul ultim.
n calculul bazat pe deplasarea structurilor, structura este mpins i doar elementele care
sunt capabile de adaptare la deplasrile impuse pot rezista.
Limita driftului ultim pentru un perete de zidrie depinde de modul de cedare al peretelui.
Pe baza rezultatelor testelor experimentale colectate de FEMA 307 (1999), capacitatea de
deformare a pereilor din zidrie nearmat corespunztoare diferitelor mecanismele cedare
sunt prezentate n tabelul urmator.

Drift ultim pentru ZNA, conform FEMA 307


Mod de cedare
Drift ultim ()
Referine
Anthonie 1995
- perete care se roteste
Magenes i Calvi 1995
6-13
Costley i Abrams 1996
- perete care se roteste /
zdrobire capt
comprimat
- fisurare din ncovoiere
- zdrobire capt comprimat
- lunecare n rost orizontal

8-13

Abrams i Shah 1992

Manzouri i colab 1995

- fisurare din ncovoiere


- ntindere diagonal

5-8

Anthonie 1995
Magenes si Calvi 1992 si
1995

- fisurare din ncovoiere


- zdrobire capt comprimat

2-4

Abrams i Shah 1992


Epperson si Abraus 1989

12

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

5. Metode de modelare a peretilor structurali din zidarie


Au fost utilizate un anumit numr de metode pentru studiul de cldirilor din zidrie pn acum.
Avnd n vedere diversitatea i nivelul ridicat de complexitate al zidrie, abordarea fa de
modelarea analitic a condus pe cercettori s caute mai multe modele constitutive caracterizate
prin diferite niveluri de complexitate.

Modelare bazat pe elemente finite

n literatura de specialitate exista o gam larg de modele sofisticate bazate pe element finit
care necesit o cantitate mare de date i putere de calcul. De asemenea exist i metoda cadrelor
echivalente care sunt uor de utilizat i necesit o cantitate mai mic de date.
Lourenco (Lourenco, 1996) sintetizeaz strategiile de modelare elementului finit definite n
literatur n funcie de nivelul de rafinament utilizat pentru analiza structural:
Micro-modelare necesit discretizarea separat a mortarului, crmizilor i a interaciunii
mortar-crmid, fiecare avnd proprieti mecanice diferite.
Micro-modelare simplificata crmizile sunt discretizate ca un element continuu iar mortarul
i interaciunea mortar-crmid sunt modelate mpreun ca elemente discontinue.
Macro-modelare crmizile, mortarul i interaciunea mortar-crmid sunt realizate ca un
singur element compozit cu aceleai proprieti mecanice.

Figura 5 - Modelarea structurilor din zidrie:


a) zidrie in realitatea, b) mico-modelare,
c) micro-modelare simplificata, d) macro-modelare.

13

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Modele propuse
-

Mecanism de plastificare la nivelul de baz


Parametrul de baz de proiectare este rotirea relativ de nivel

Rotirea relativ de nivel admisibil pentru deplasri laterale inelastice:


6 pentru perei/panouri de umplutur la cadre
3,5 pentru perei din zidrie confinat cu A.R.
2,5 pentru perei din zidrie confinat, zidrie cu goluri i A.R.
2,0 pentru zidrie armat cu bare verticale interne
1,5 pentru ZNA

Criterii de perdormanta

14

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Criterii de reabilitare
Stadiile limit ale performanei
Bosiljkov i colab (2008) au definit 4 nivele de performan asociate ZNA: complet
operaional, ocupare imediat (IO), sigurana vieii (LS) i prevenirea colapsului (CP).

Deplasri limit definite de Bosiljkov i colab (2008) i de FEMA 356 (cu linie punctat)
Rezultatele testelor fcute de Bosiljkov i colab (2005) pe zidrie nearmat, cu diferite tipuri
de mortar i diferite moduri de cedare, sunt artate n tabelul de mai jos. Nivelul forei axiale a
determinat modul de cedare al montanilor pereilor din zidrie nearmat.

15

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Limita drifturilor pe performan pentru montani din ZNA, Bosiljkov i colab (2005)

Limita drifturilor pe performane pentru ZNA n diferite lucrri de specialitate sunt prezentate
n tabelul urmator.
Limita drifturilor pe performane pentru ZNA

Performanele strilor limit ale construciilor din zidrie


Din relaia for-deplasare a componentelor, se poate obine curba de capacitate a ntregii
structuri. n scopul evalurii performanelor structurale, trebuie stabilite limite pe curba de
rezisten a structurii.
n scopul de a gsi o corelaie ntre apariia fisurilor, starea limita i capacitatea lateral de
deplasare, Tomazevic (2007) a efectuat teste de rezisten lateral pe perei din zidrie i pe
cldiri din zidrie cu ajutorul unei platforme seismice. El a definit patru stri limit pe curba
de rezisten, n scopul de a fi utilizate pentru verificarea rezistenei seismice a cldirilor din
zidrie.
1. Starea limit de fisurare: aceasta este identificat prin formarea primelor fisuri n perei.
Aceast limit este asociat cu starea limit de serviciu a structurii.
2. Rezistena maxim
3. Starea limit ultim de proiectare: rezistena sistemului scade sub nivelul acceptabil ce
corespunde unei rezistente de 20% din rezisten maxim
4. Starea limit de colaps: definit de prbuirea parial sau total a structurii
Ca urmare a testelor de laborator Tomazevic propune urmtoarele valori ale driftului de nivel,
valori asociate cu stri limit corespunztoare pentru cldiri de zidarie:
o starea limit de fisurare = 0,2 % - 0,4 %
o rezistena maxim = 0,3 % 0,6 %
o starea limit de colaps = 2 % - 4 %
16

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Idealizare elasto-plastic pentru ZNA (Tomazevic, 2007)


Un alt efort de evaluare a vulnerabilitii diferitelor clase de cldiri din zidrie este depus de
ctre Calvi (1999). Acesta ncepe prin a defini stri limit ce indic i niveluri de performan,
propunand o relaie ntre driftul dintre niveluri i cele patru state limit:
- LS1: nu sunt deteriorri. Rspunsul este de tip liniar elastic.
- LS2: daune structurale minore. Cldirea poate fi utilizat dup cutremur, fr reparaii.
- LS3: daune structurale semnificative. Cldirea nu poate fi utilizat dup cutremur, fr
reparaii semnificative
- LS4: Colaps. Repararea cldirii nu este posibil. Dincolo de aceast limit este de
ateptat un colaps total al structurii cu punerea in pericol a vietilor omenesti.
Calvi propune urmtoarele valori ale driftului de nivel:
- LS1-LS2 = 0.1%
- LS3 = 0.3%
- LS4 = 0.5%
Limitele drifturilor maxime pe performane pentru ZNA

17

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Metoda cadrului nlocuitor

Modelarea structurilor din zidrie prin metoda cadrului nlocuitor este o metod eficient i
rapid, necesitnd o cantitate mai mic de resurse i putere de calcul fa de celelalte metode.
Elementele structurilor din zidrie sunt modelate cu elemente de tip bar avnd la baz un
material omogen i izotrop care descrie proprietile zidriei i ale mortarului. Fiind att de
simpl i de eficient, o gam larg de studii pentru a ameliora fiabilitatea metodei se gsete
n literatur de specialitate.
Dei este uor de a modela fiecare montant i rigl de cuplare cu cadre echivalente avnd
dimensiunile n plan, nlimea i proprietile mecanice ale peretelui ce trebuie analizat,
definirea interaciunii ntre perete i rigla de cuplare este o provocare. Pentru a intra n vigoare
cuplarea lor se atribuie la capetele elementelor de cadru noduri rigide.
Alocarea de zona rigida complet pentru riglele de cuplare este o presupunere utilizat pe scar
larg. Cu toate acestea alocarea zonei de nod rigid montantului trebuie fcut cu atenie.
Diferite metode pentru atribuirea rigiditii la interaciunea montant-rigla de cuplare se gsesc
n specialitate O metod propus de Dolce (Dolce, 1989) este de modela doar o anumit
lungime din nod c rigid, n timp ce alt abordare este de a modela ntreg nodul c rigid.
Pentru a decide ce abordare este mai eficient s-a efectuat un studiu comparativ. Scopul este
de a determina care este cel mai apropiat rezultat n comparaie cu modelul realizat din
elemente finite.

Figura 6 - Zonele
rigide ale unui
montant modelat
prin metoda
cadrului nlocuitor

Figura 7 - Determinarea nlimii efective oferit de Dolce

18

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

b) Metoda cadrului
c) Metoda cadrului nlocuitor
nlocuitor cu zone rigide
cu zone rigide complete
de tip DOLCE
Figura 8 Utilizarea Metodei Cadrului Inlocuitor (MCI)

a) Metoda cadrului
nlocuitor fr zone rigide

5. Studii de caz
S-au studiat rspunsul pe care l au diferite configuraii de perei din zidrie, modelate cu
ajutorul elementelor finite i prin metoda cadrului nlocuitor. S-a decis alegerea mai multor
configuraii de perei pentru a determina o variant optim de modelare a pereilor din zidrie,
printr-o metod eficient i care nu necesit o mare baze de date i putere de calcul. O
configuraie consta ntr-un perete din zidrie cu goluri de ui i ferestre, avnd trei montani i
rigle de cuplare.
Analiza s-a fcut pe 24 modele principale, dup cum urmeaz:
Nr.crt.

Nume model

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Model 1.a.
Model 1.b.
Model 1.c.
Model 2.a.
Model 2.b.
Model 2.c.
Model 3.a.
Model 3.b.
Model 3.c.
Model 4.a.
Model 4.b.
Model 4.c.
Model 5.a.

Lungime
montanti [m]
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
3.00

Lungime rigle de
cuplare [m]
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00

Inaltime rigle de
cuplare [m]
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
19

STRUCTURI DIN ZIDARIE

14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24

Model 5.b.
Model 5.c.
Model 6.a.
Model 6.b.
Model 6.c.
Model 7.a.
Model 7.b.
Model 7.c.
Model 8.a.
Model 8.b.
Model 8.c.

Daniel STOICA

3.00
3.00
3.00
3.00
3.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00

1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00

1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25

Pentru fiecare dintre aceste modele s-au realizat alte 4 variante de modele de calcul structural
avnd urmtoarele ipoteze:

modelarea pe baza elementelor finite de tip suprafaa;


modelarea cu metoda cadrului nlocuitor, neatribuind nodurilor zona rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor avnd la baz metoda Dolce, care const
n modelarea cadrului cu o lungime variabil de nod rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor atribuind nodurilor zona rigid pe toata
lungimea lui.
Trei criterii vor fi evideniate pentru a observa diferenele ntre cele 4 tipuri de modelare i
pentru a constata care variant a metodei cadrului nlocuitor este mai exact n comparaie cu
modelarea cu elemente finite i anume: fora axial la baza montantului, fora tietoare la baza
montantului i deplasrile de nivel ale ansamblului de perei.
Modelarile s-au fcut cu ajutorul programului ETABS, la fiecare dintre niveluri consideranduse diafragme orizontale rigide si rezistente.
Pentru peretii din zidarie s-au considerat caramizi pline presate (CPP) cu dimensiunile
nominale de 240x115x63mm, de clasa 100 i mortar M10.
a. Incarcari
Pe modelele propuse s-au aplicat ncrcri gravitaionale (permanente i utile) respectiv
seismice. S-a considerat o sarcina uniform distribuita provenita din toate incarcarile
permanente si utile, in gruparea speciala, de 15kN/m2 iar aciunea seismic este stnga-dreapta
sub form de fore orizontale i este egal cu aproximativ 30% din mas total a ansamblului
de perei. ncrcrile determinate s-au aplicat la nivelul fiecrui nivel, fiecare montant prelund
o for aferenta acestuia.
b. Rigle de cuplare
S-au ales trei tipuri de rigle de cuplare pentru a observa diferenele ntre cele dou tipuri de
modele, cel cu elemente finite i cel cu cadre nlocuitoare:

20

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Prima variant de rigla de cuplare o reprezint doar centura de 25cm a pereilor din
zidrie, avnd gol de u i deasupra i sub centur.
A doua variant este riga de 90cm, compus din centura din beton armat, zidrie i
buiandrug.
A treia variant este o riga puternic de 180cm compus din parapet de zidrie cu
h=90cm, centura de beton armat, zidrie i buiandrug. Acestea s-au modelat ca un tot,
avnd aceleai proprieti mecanice ca ale zidriei.

Figura 9 - Tipuri de rigle de cuplare utilizate in modelari


Tabelul 1 - Modele de calcul

1.a.

1.b.

1.c.

2.a.

2.b.

2.c.

21

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

3.a.

3.b.

3.c.

4.a.

4.b.

4.c.

5.a.

5.b.

5.c.

6.a.

6.b.

6.c.

7.a.

7.b.

7.c.

8.a.

8.b.

8.c.
22

Model 2.a.

Model 1.c.

Model 1.b.

Model 1.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

23

Model 3.b.

Model 3.a.

Model 2.c.

Model 2.b.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

24

Model 4.c.

Model 4.b.

Model 4.a.

Model 3.c.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

25

Model 6.a.

Model 5.c.

Model 5.b.

Model 5.a.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

26

Model 7.b.

Model 7.a.

Model 6.c.

Model 6.b.
STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA

27

Daniel STOICA

Model 8.c.

Model 8.b.

Model 8.a.

Model 7.c.

STRUCTURI DIN ZIDARIE

MCI fara zone rigide

MCI cu zone rigide


complete
Figura 10 Modele de calcul 1.a. 8.c.
MCI tip DOLCE

MEF

28

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 2 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte axiale [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL

Modelul 1.a.

Modelul 1.b.

Modelul 1.c.

Modelul 2.a.

Modelul 2.b.

Modelul 2.c.

Modelul 3.a.

Modelul 3.b.

Modelul 3.c.

Modelul 4.a.

Modelul 4.b.

Modelul 4.c.

DIFERENTE FATA DE MEF

ELEMENT

MEF
ETABS

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

Montant 1

161

180.1

175.9

175.6

11.9%

9.3%

9.1%

Montant 2

240.8

245

243.5

243

1.7%

1.1%

0.9%

Montant 3

300.2

297.1

302.9

303.6

-1.0%

0.9%

1.1%

Montant 1

145.6

188.4

184.9

184.4

29.4%

27.0%

26.6%

Montant 2

228.6

256.8

254.8

254.5

12.3%

11.5%

11.3%

Montant 3

285.8

313.1

318.5

319.3

9.6%

11.4%

11.7%

Montant 1

178.2

202

177.4

177.1

13.4%

-0.4%

-0.6%

Montant 2

226.3

231.7

231.2

231.8

2.4%

2.2%

2.4%

Montant 3

280.1

254.4

279.6

279.2

-9.2%

-0.2%

-0.3%

Montant 1

267.7

295.8

293.4

293.7

10.5%

9.6%

9.7%

Montant 2

334.3

349.6

347.7

346.6

4.6%

4.0%

3.7%

Montant 3

361.1

373.9

378.1

379

3.5%

4.7%

5.0%

Montant 1

276.8

309.9

308.9

308.5

12.0%

11.6%

11.5%

Montant 2

351

368.8

364.5

364.2

5.1%

3.8%

3.8%

Montant 3

371.3

394.5

399.8

400.5

6.2%

7.7%

7.9%

Montant 1

288.3

306

294.7

294.9

6.1%

2.2%

2.3%

Montant 2

322.5

325.6

325.5

325.5

1.0%

0.9%

0.9%

Montant 3

354.2

334.1

345.4

345.3

-5.7%

-2.5%

-2.5%

Montant 1

288.7

330.1

309.9

310.3

14.3%

7.3%

7.5%

Montant 2

374.9

392.8

388.3

387.2

4.8%

3.6%

3.3%

Montant 3

443.5

424.5

449.4

450

-4.3%

1.3%

1.5%

Montant 1

290.8

329.7

322.4

322.5

13.4%

10.9%

10.9%

Montant 2

334.6

412.3

406.6

405

23.2%

21.5%

21.0%

Montant 3

449.6

459.5

472.5

474

2.2%

5.1%

5.4%

Montant 1

305.7

359.7

322.1

322.6

17.7%

5.4%

5.5%

Montant 2

363.7

370

369.4

369.4

1.7%

1.6%

1.6%

Montant 3

418.1

369.1

407.2

407.8

-11.7%

-2.6%

-2.5%

Montant 1

406.4

439.7

426.1

426.4

8.2%

4.8%

4.9%

Montant 2

476.9

497.4

493

492.6

4.3%

3.4%

3.3%

Montant 3

520.5

507.3

525.4

525.5

-2.5%

0.9%

1.0%

Montant 1

412.8

445.6

441.6

442.6

7.9%

7.0%

7.2%

Montant 2

495

526.4

519.5

515.3

6.3%

4.9%

4.1%

Montant 3

532

544.5

555.4

557.67

2.3%

4.4%

4.8%

Montant 1

423.9

453.6

440.5

441.5

7.0%

3.9%

4.2%

Montant 2

457.4

463.7

464.6

463.6

1.4%

1.6%

1.4%

Montant 3

483.5

459

471.1

471.2

-5.1%

-2.6%

-2.5%

29

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 5.a.

Modelul 5.b.

Modelul 5.c.

Modelul 6.a.

Modelul 6.b.

Modelul 6.c.

Modelul 7.a.

Modelul 7.b.

Modelul 7.c.

Modelul 8.a.

Modelul 8.b.

Modelul 8.c.

Daniel STOICA

Montant 1

422

489.1

449.3

450.6

15.9%

6.5%

6.8%

Montant 2

509.5

540.6

533.8

532.3

6.1%

4.8%

4.5%

Montant 3

579.5

543.1

589.7

589.8

-6.3%

1.8%

1.8%

Montant 1

423.2

482.9

464.7

466.6

14.1%

9.8%

10.3%

Montant 2

519.7

570.4

560.9

556.5

9.8%

7.9%

7.1%

Montant 3

587

591.5

612.1

612.7

0.8%

4.3%

4.4%

Montant 1

447.3

499.4

466.9

467.2

11.6%

4.4%

4.4%

Montant 2

498.7

508.1

507.6

507.7

1.9%

1.8%

1.8%

Montant 3

546.5

501.8

535

534.5

-8.2%

-2.1%

-2.2%

Montant 1

539.3

593

564.5

556.1

10.0%

4.7%

3.1%

Montant 2

611.7

644.7

640.6

639.2

5.4%

4.7%

4.5%

Montant 3

658.2

632

664.6

664.4

-4.0%

1.0%

0.9%

Montant 1

543.6

592.7

577.3

580.2

9.0%

6.2%

6.7%

Montant 2

629.9

684.9

677.1

670.4

8.7%

7.5%

6.4%

Montant 3

671.8

682.2

705.4

709.2

1.5%

5.0%

5.6%

Montant 1

566.2

591.7

582.9

583.2

4.5%

2.9%

3.0%

Montant 2

592.5

601.9

601.8

601.8

1.6%

1.6%

1.6%

Montant 3

611.5

593.3

602.2

602

-3.0%

-1.5%

-1.6%

Montant 1

833.3

930.2

872.3

875.7

11.6%

4.7%

5.1%

Montant 2

913.8

980.7

973.8

971.1

7.3%

6.6%

6.3%

Montant 3

979.9

937.6

1002.4

1001.7

-4.3%

2.3%

2.2%

Montant 1

830.4

949.8

892.6

900.4

14.4%

7.5%

8.4%

Montant 2

923.9

1042

1028.6

1016.6

12.8%

11.3%

10.0%

Montant 3

990.7

982.7

1053.3

1057.5

-0.8%

6.3%

6.7%

Montant 1

867.2

909.2

889.4

889.9

4.8%

2.6%

2.6%

Montant 2

903.7

922.6

922.1

922.1

2.1%

2.0%

2.0%

Montant 3

936.6

909.4

929.7

829.3

-2.9%

-0.7%

-11.5%

Montant 1

948.9

1028

989.3

992.5

8.3%

4.3%

4.6%

Montant 2

1016.6

1084

1081.7

1079.8

6.7%

6.4%

6.2%

Montant 3

1058.6

1034

1074.5

1073.2

-2.4%

1.5%

1.4%

Montant 1

948.6

1054

1006.7

1015

11.1%

6.1%

7.0%

Montant 2

1034.7

1155

1148

1136.3

11.6%

11.0%

9.8%

Montant 3

1076.7

1081

1134.9

1138.3

0.4%

5.4%

5.7%

Montant 1

981.8

1001

997.1

997.2

2.0%

1.6%

1.6%

Montant 2

997.5

1016

1016.2

1016.2

1.9%

1.9%

1.9%

Montant 3

1005.7

1001

1005.5

1005.3

-0.4%

0.0%

0.0%

30

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 3 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte taietoare [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL

Modelul 1.a.

Modelul 1.b.

Modelul 1.c.

Modelul 2.a.

Modelul 2.b.

Modelul 2.c.

Modelul 3.a.

Modelul 3.b.

Modelul 3.c.

Modelul 4.a.

Modelul 4.b.

DIFERENTE FATA DE MEF

ELEMENT
MEF
ETABS

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

Montant 1

15.6

15.3

14.9

15

-1.90%

-4.50%

-3.80%

Montant 2

18.9

19.5

20.3

19.9

3.20%

7.40%

5.30%

Montant 3

15.6

15.3

14.9

15

-1.90%

-4.50%

-3.80%

Montant 1

16.2

16.2

15.2

16

0.00%

-6.20%

-1.20%

Montant 2

17.7

17.6

19.7

18

-0.60%

11.30%

1.70%

Montant 3

16.2

16.2

15.2

16

0.00%

-6.20%

-1.20%

Montant 1

15.5

16.2

15.7

15.8

4.50%

1.30%

1.90%

Montant 2

19.3

17.6

18.7

19.2

-8.80%

-3.10%

-0.50%

Montant 3

15.2

16.2

15.7

15

6.60%

3.30%

-1.30%

Montant 1

15.1

15.1

14.8

14.8

0.00%

-2.00%

-2.00%

Montant 2

19.8

19.7

20.5

20.3

-0.50%

3.50%

2.50%

Montant 3

15.1

15.1

14.8

14.8

0.00%

-2.00%

-2.00%

Montant 1

15.8

16

14.9

15.8

1.30%

-5.70%

0.00%

Montant 2

18.5

18

20.2

18.7

-2.70%

9.20%

1.10%

Montant 3

15.8

16

14.9

15.5

1.30%

-5.70%

-1.90%

Montant 1

15.2

16.3

16.4

15.9

7.20%

7.90%

4.60%

Montant 2

19.5

17.4

17.2

18.2

-10.80%

-11.80%

-6.70%

Montant 3

15.2

16.3

16.4

15.9

7.20%

7.90%

4.60%

Montant 1

27

28.7

27.4

27.3

6.30%

1.50%

1.10%

Montant 2

36

32.6

35.2

35.3

-9.40%

-2.20%

-1.90%

Montant 3

27

28.7

27.4

27.3

6.30%

1.50%

1.10%

Montant 1

27.3

28.2

27

28

3.30%

-1.10%

2.60%

Montant 2

34.4

33.6

35.9

34

-2.30%

4.40%

-1.20%

Montant 3

27.3

28.2

27

28

3.30%

-1.10%

2.60%

Montant 1

28

29.9

28.9

28.9

6.80%

3.20%

3.20%

Montant 2

34

30.2

32.2

32.2

-11.20%

-5.30%

-5.30%

Montant 3

28

29.9

28.9

28.9

6.80%

3.20%

3.20%

Montant 1

26.7

28.8

27.6

27.7

7.90%

3.40%

3.70%

Montant 2

36.6

32.4

34.7

34.7

-11.50%

-5.20%

-5.20%

Montant 3

26.7

28.8

27.6

27.7

7.90%

3.40%

3.70%

Montant 1

27.5

28

26.9

27.7

1.80%

-2.20%

0.70%

Montant 2

34.5

33.9

36.1

34.6

-1.70%

4.60%

0.30%

Montant 3

27.5

28

26.9

27.7

1.80%

-2.20%

0.70%

31

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 4.c.

Modelul 5.a.

Modelul 5.b.

Modelul 5.c.

Modelul 6.a.

Modelul 6.b.

Modelul 6.c.

Modelul 7.a.

Modelul 7.b.

Modelul 7.c.

Modelul 8.a.

Modelul 8.b.

Modelul 8.c.

Daniel STOICA

Montant 1

28.8

29.9

33.6

29.6

3.80%

16.70%

2.80%

Montant 2

32.5

30.1

30.3

30.9

-7.40%

-6.80%

-4.90%

Montant 3

28.8

29.9

26.1

29.6

3.80%

-9.40%

2.80%

Montant 1

39.4

42.6

40.1

40.4

8.10%

1.80%

2.50%

Montant 2

51.3

44.8

49.8

49.1

-12.70%

-2.90%

-4.30%

Montant 3

37.4

42.6

40.1

40.4

13.90%

7.20%

8.00%

Montant 1

40

41.3

39

40.6

3.20%

-2.50%

1.50%

Montant 2

50

47.4

52

48.9

-5.20%

4.00%

-2.20%

Montant 3

40

41.3

39

40.6

3.20%

-2.50%

1.50%

Montant 1

41.3

43.3

42.9

41.8

4.80%

3.90%

1.20%

Montant 2

47.4

43.4

44.3

44.7

-8.40%

-6.50%

-5.70%

Montant 3

41.3

43.3

42.9

43.5

4.80%

3.90%

5.30%

Montant 1

39.4

42.7

41.1

41.1

8.40%

4.30%

4.30%

Montant 2

51.2

44.7

47.8

47.8

-12.70%

-6.60%

-6.60%

Montant 3

39.4

42.7

41.1

41.1

8.40%

4.30%

4.30%

Montant 1

40

48.4

45.4

47.5

21.00%

13.50%

18.80%

Montant 2

49.9

54.9

60.7

56.7

10.00%

21.60%

13.60%

Montant 3

40

48.4

45.5

47.5

21.00%

13.80%

18.80%

Montant 1

42.3

43.3

43.9

43

2.40%

3.80%

1.70%

Montant 2

45.4

43.4

42.1

44

-4.40%

-7.30%

-3.10%

Montant 3

42.3

43.3

43.9

43

2.40%

3.80%

1.70%

Montant 1

78.4

83.2

77.7

80.4

6.10%

-0.90%

2.60%

Montant 2

93.3

83.6

94.6

89.2

-10.40%

1.40%

-4.40%

Montant 3

78.4

83.2

77.7

80.4

6.10%

-0.90%

2.60%

Montant 1

78.6

93.3

87.4

93.5

18.70%

11.20%

19.00%

Montant 2

92.8

98.8

116.7

104.5

6.50%

25.80%

12.60%

Montant 3

78.6

93.3

87.4

93.5

18.70%

11.20%

19.00%

Montant 1

81.4

81.4

83.4

82.5

0.00%

2.50%

1.40%

Montant 2

87.15

57.2

85.3

84.9

-34.40%

-2.10%

-2.60%

Montant 3

81.4

26.8

82.4

82.3

-67.10%

1.20%

1.10%

Montant 1

79

83.2

79.1

81.3

5.30%

0.10%

2.90%

Montant 2

92.1

83.6

91.8

87.3

-9.20%

-0.30%

-5.20%

Montant 3

79

83.2

79.1

81.3

5.30%

0.10%

2.90%

Montant 1

79.1

96.4

88.4

93.9

21.90%

11.80%

18.70%

Montant 2

91.8

98.7

114.8

103.8

7.50%

25.10%

13.10%

Montant 3

79.1

96.4

88.4

93.9

21.90%

11.80%

18.70%

Montant 1

82.6

83.3

83.2

83.2

0.80%

0.70%

0.70%

Montant 2

84.8

83.3

83.7

83.7

-1.80%

-1.30%

-1.30%

Montant 3

82.6

83.3

83.2

83.2

0.80%

0.70%

0.70%

32

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Tabelul 4 Deplasari absolute de nivel [mm]


MODELE DE CALCUL
MODEL

Modelul 1.a.

Modelul 1.b.

Modelul 1.c.

Modelul 2.a.

Modelul 2.b.

Modelul 2.c.

Modelul 3.a.

Modelul 3.b.

Modelul 3.c.

Modelul 4.a.

Modelul 4.b.

DIFERENTE FATA DE MEF

ELEMENT
MEF
ETABS

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

FARA
Z.R.

DOLCE
Z.R.

TOTAL
Z.R.

Nivel 1

0.42

0.63

0.42

0.39

50.00%

0.00%

-7.10%

Nivel 2

1.05

1.78

1.06

0.98

69.50%

1.00%

-6.70%

Nivel 3

1.61

2.72

1.63

1.52

68.90%

1.20%

-5.60%

Nivel 1

0.4

0.68

0.44

0.42

70.00%

10.00%

5.00%

Nivel 2

0.84

1.52

0.89

0.81

81.00%

6.00%

-3.60%

Nivel 3

1.29

2.1

1.26

1.18

62.80%

-2.30%

-8.50%

Nivel 1

0.97

2.63

1.31

1.31

171.10%

35.10%

35.10%

Nivel 2

2.5

8.5

3.63

3.6

240.00%

45.20%

44.00%

Nivel 3

3.7

15.1

5.67

5.6

308.10%

53.20%

51.40%

Nivel 1

0.38

0.62

0.41

0.39

63.20%

7.90%

2.60%

Nivel 2

0.9

1.74

1.02

0.95

93.30%

13.30%

5.60%

Nivel 3

1.3

2.57

1.46

1.37

97.70%

12.30%

5.40%

Nivel 1

0.35

0.62

0.37

0.34

77.10%

5.70%

-2.90%

Nivel 2

0.64

1.3

0.66

0.62

103.10%

3.10%

-3.10%

Nivel 3

0.9

1.73

0.89

0.82

92.20%

-1.10%

-8.90%

Nivel 1

1.32

2.9

2.02

119.70%

51.50%

53.00%

Nivel 2

3.58

9.56

6.08

6.02

167.00%

69.80%

68.20%

Nivel 3

5.54

17.2

10.2

10.1

210.50%

84.10%

82.30%

Nivel 1

0.21

0.38

0.21

0.19

81.00%

0.00%

-9.50%

Nivel 2

0.52

1.21

0.525

0.48

132.70%

1.00%

-7.70%

Nivel 3

0.79

2.03

0.796

0.74

157.00%

0.80%

-6.30%

Nivel 1

0.2

0.34

0.21

0.2

70.00%

5.00%

0.00%

Nivel 2

0.42

0.82

0.44

0.4

95.20%

4.80%

-4.80%

Nivel 3

0.64

1.2

0.61

0.56

87.50%

-4.70%

-12.50%

Nivel 1

0.45

0.93

0.56

0.56

106.70%

24.40%

24.40%

Nivel 2

1.2

3.08

1.62

1.6

156.70%

35.00%

33.30%

Nivel 3

1.93

5.68

2.71

2.68

194.30%

40.40%

38.90%

Nivel 1

0.22

0.4

0.22

0.23

81.80%

0.00%

4.50%

Nivel 2

0.54

1.28

0.57

0.56

137.00%

5.60%

3.70%

Nivel 3

0.79

2.16

0.86

0.85

173.40%

8.90%

7.60%

Nivel 1

0.19

0.32

0.2

0.19

68.40%

5.30%

0.00%

Nivel 2

0.39

0.78

0.4

0.36

100.00%

2.60%

-7.70%

Nivel 3

0.56

1.11

0.56

0.5

98.20%

0.00%

-10.70%

33

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Modelul 4.c.

Modelul 5.a.

Modelul 5.b.

Modelul 5.c.

Modelul 6.a.

Modelul 6.b.

Modelul 6.c.

Modelul 7.a.

Modelul 7.b.

Modelul 7.c.

Modelul 8.a.

Modelul 8.b.

Modelul 8.c.

Daniel STOICA

Nivel 1

0.62

0.94

0.77

0.77

51.60%

24.20%

24.20%

Nivel 2

1.82

3.12

2.45

2.41

71.40%

34.60%

32.40%

Nivel 3

3.1

5.77

4.38

4.29

86.10%

41.30%

38.40%

Nivel 1

0.16

0.29

0.15

0.14

81.30%

-6.30%

-12.50%

Nivel 2

0.37

0.93

0.36

0.34

151.40%

-2.70%

-8.10%

Nivel 3

0.55

1.64

0.54

0.51

198.20%

-1.80%

-7.30%

Nivel 1

0.15

0.27

0.16

0.14

80.00%

6.70%

-6.70%

Nivel 2

0.31

0.68

0.32

0.27

119.40%

3.20%

-12.90%

Nivel 3

0.45

1.05

0.43

0.37

133.30%

-4.40%

-17.80%

Nivel 1

0.29

0.47

0.34

0.34

62.10%

17.20%

17.20%

Nivel 2

0.77

1.48

0.97

0.96

92.20%

26.00%

24.70%

Nivel 3

1.25

2.68

1.64

1.61

114.40%

31.20%

28.80%

Nivel 1

0.17

0.29

0.17

0.16

70.60%

0.00%

-5.90%

Nivel 2

0.41

0.96

0.44

0.41

134.10%

7.30%

0.00%

Nivel 3

0.61

1.71

0.67

0.63

180.30%

9.80%

3.30%

Nivel 1

0.15

0.3

0.18

0.16

100.00%

20.00%

6.70%

Nivel 2

0.32

0.74

0.35

0.3

131.30%

9.40%

-6.30%

Nivel 3

0.46

1.11

0.47

0.41

141.30%

2.20%

-10.90%

Nivel 1

0.38

0.47

0.42

0.42

23.70%

10.50%

10.50%

Nivel 2

1.1

1.48

1.29

1.26

34.50%

17.30%

14.50%

Nivel 3

1.89

2.69

2.3

2.24

42.30%

21.70%

18.50%

Nivel 1

0.11

0.15

0.1

0.09

36.40%

-9.10%

-18.20%

Nivel 2

0.24

0.42

0.23

0.2

75.00%

-4.20%

-16.70%

Nivel 3

0.34

0.71

0.32

0.29

108.80%

-5.90%

-14.70%

Nivel 1

0.11

0.19

0.12

0.1

72.70%

9.10%

-9.10%

Nivel 2

0.21

0.47

0.22

0.18

123.80%

4.80%

-14.30%

Nivel 3

0.29

0.71

0.28

0.22

144.80%

-3.40%

-24.10%

Nivel 1

0.15

0.18

0.16

0.16

20.00%

6.70%

6.70%

Nivel 2

0.37

0.48

0.41

0.4

29.70%

10.80%

8.10%

Nivel 3

0.58

0.81

0.67

0.65

39.70%

15.50%

12.10%

Nivel 1

0.12

0.15

0.11

0.1

25.00%

-8.30%

-16.70%

Nivel 2

0.26

0.42

0.26

0.24

61.50%

0.00%

-7.70%

Nivel 3

0.39

0.72

0.4

0.36

84.60%

2.60%

-7.70%

Nivel 1

0.11

0.2

0.13

0.11

81.80%

18.20%

0.00%

Nivel 2

0.23

0.47

0.24

0.19

104.30%

4.30%

-17.40%

Nivel 3

0.32

0.71

0.31

0.25

121.90%

-3.10%

-21.90%

Nivel 1

0.17

0.18

0.18

0.17

5.90%

5.90%

0.00%

Nivel 2

0.44

0.49

0.46

0.45

11.40%

4.50%

2.30%

Nivel 3

0.73

0.82

0.77

0.75

12.30%

5.50%

2.70%

34

-25.00%

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

75.00%

25.00%

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 8.c.

125.00%

Modelul 8.c.

175.00%

Modelul 8.b.

225.00%

Modelul 8.b.

Figura 11 Diferente de deplasari intre modele pentru primul nivel


Modelul 8.a.

TOTAL Z.R.

Modelul 8.a.

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

-25.00%

Modelul 1.a.

-5.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

175.00%

155.00%

135.00%

115.00%

95.00%

75.00%

55.00%

35.00%

15.00%

TOTAL Z.R.

Figura 12 Diferente de deplasari intre modele pentru al doilea nivel

35

-5.00%

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

10.00%

5.00%

0.00%

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 8.c.

15.00%

Modelul 8.c.

20.00%

Modelul 8.b.

25.00%

Modelul 8.b.

Figura 13 Diferente de deplasari intre modele pentru al treilea nivel


Modelul 8.a.

TOTAL Z.R.

Modelul 8.a.

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 1.b.

-25.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

325.00%

275.00%

225.00%

175.00%

125.00%

75.00%

25.00%

-10.00%

TOTAL Z.R.

Figura 14 Diferente de forte taietoare pe montantul 1

36

-10.00%

-20.00%

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 8.c.

0.00%

Modelul 8.c.

10.00%

Modelul 8.b.

20.00%

Modelul 8.b.

30.00%

Modelul 8.a.

Figura 15 Diferente de forte taietoare pe montantul 2

Modelul 8.a.

TOTAL Z.R.

Modelul 7.c.

-40.00%

Modelul 7.c.

-30.00%

Modelul 7.b.

-20.00%

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 1.a.

-10.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%

-30.00%

-40.00%

-50.00%

-60.00%

-70.00%

-80.00%

TOTAL Z.R.

Figura 16 Diferente de forte taietoare pe montantul 3

37

FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

Modelul 8.c.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 8.c.

0.00%

Modelul 8.b.

5.00%

Modelul 8.b.

10.00%

Modelul 8.a.

15.00%

Modelul 8.a.

20.00%

Modelul 7.c.

25.00%

Modelul 7.c.

Figura 17 Diferente de forte axiale pe montantul 1


Modelul 7.b.

TOTAL Z.R.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

DOLCE Z.R.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

FARA Z.R.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

Modelul 1.a.

-5.00%

Modelul 1.a.

STRUCTURI DIN ZIDARIE


Daniel STOICA

35.00%

30.00%

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%

TOTAL Z.R.

Figura 18 Diferente de forte axiale pe montantul 2

38

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

15.00%

10.00%

5.00%

Modelul 8.c.

Modelul 8.b.

Modelul 8.a.

Modelul 7.c.

Modelul 7.b.

Modelul 7.a.

Modelul 6.c.

Modelul 6.b.

Modelul 6.a.

Modelul 5.c.

Modelul 5.b.

Modelul 5.a.

Modelul 4.c.

Modelul 4.b.

Modelul 4.a.

Modelul 3.c.

Modelul 3.b.

Modelul 3.a.

Modelul 2.c.

Modelul 2.b.

Modelul 2.a.

Modelul 1.c.

Modelul 1.b.

-5.00%

Modelul 1.a.

0.00%

-10.00%

-15.00%
FARA Z.R.

DOLCE Z.R.

TOTAL Z.R.

Figura 19 Diferente de forte axiale pe montantul 3

6. Concluzii generale
Analizand toate cele 24 de studii de caz, fiecare cu cate 4 variante (asadar 96 de modele de
calcul in total) putem ajunge la urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate:
-

Din punct de vedere al deformatiilor exista in toate cazurile (indiferent de lungimile


peretilor, lungimile si inaltimile riglelor de cuplare) o concluzie foarte clara modelele
cu cadre inlocuitoare (MCI), fara considerarea corespunzatoare a dimensiunilor
nodurilor rigide, flexibilizeaza major structura, rezultand abateri (fata de raspunsurile
obtinute cu MEF considerate ca martore) intr-o plaja de la 175% la primul nivel,
250% la al doilea nivel respectiv 325% la al treilea nivel. Asadar valori de la duble la
triple fata de valorile de referinta.
Din punct de vedere al eforturilor sectionale obtinute, diferentele sunt cuprinse intre
10-30%, indiferent de tipul de efort considerat si de modelarea cu sau fara zone rigide.
Este adevarat ca cele mai apropiate valori fata de cele de referinta se obtin in cazul
considerarii zonelor rigide in mod clasic sau dupa metoda descrisa de DOLCE.
Este adevarat ca modelarea cu noduri rigide de tip DOLCE ofera raspunsuri mai
apropiate de cele de referinta insa fata de modelul clasic cu zone rigide complete
diferentele care apar sunt insignifiante.
39

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

Avand in vedere ca modelarea zonelor rigide cu lungime variabila de tip DOLCE este
mult mai laborioasa iar raspunsurile obtinute difera in general foarte putin, se poate
accepta ca fiind suficient de eficienta modelarea clasica cu noduri rigide totale.
Din analizele realizate atat in acest capitol cat si in cele urmatoare, cu privire la riglele
de cuplare rezulta urmatoarele aspecte:

o Notand cu Cr raportul = =

o Notand cu Cw raportul = =

o Utilizand relatia de tip (15) calculam raportul k1 intre rigiditatea riglei de

cuplare (cu =1) si a montantului (cu =4) asadar 1 = =

2 +3)
(4

(2 +3)

sau

2 = unde consideram =suprarezistenta iar q=factorul de comportare


1

3
o Rezulta o inecuatie de gradul al treilea 4
+ 3 (3 + 3 ) dar
valoarea (3 + 3 ) este cunoscuta si o notam cu C
3
3
o 4
+ 3 impartind prin 3 si considerand q=3 rezulta 1.33
+
considerand =suprarezistenta=1.33 putem sa impartim relatia la
3
1.33 si rezulta
+ 0.75
o Se rezolva ecuatia, pentru a determina dimensiunile minime de lungimi de pereti
(lw) astfel incat sa rezulte o comportare de montant.

Figura 20 Comportare de spalete

Figura 21 Comportare de montant


40

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Daniel STOICA

In mod simplificat se poate aprecia

sau

unde Hw=inaltimea de nivel a

montantului.
Considerand =suprarezistenta1.33, q3 si o inaltime medie de nivel Hw3 se poate aprecia

ca 12 si impartind la 4 atunci, cea mai simpla forma este 3 sau 3 .

Asadar ca predimensionare se poate considera relatia 3 considerand ca la pereti si

riglele de cuplare avem aceiasi grosime b si acelasi modul de elasticitate Ez.

Tabelul 4 Lungimi de perete lw pentru 3 cazuri de dimensiuni de rigle de cuplare [m]


Caz
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

lr
[m]
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00

hr
[m]
1.80
1.80
1.80
1.80
1.80
0.90
0.90
0.90
0.90
0.90
0.25
0.25
0.25
0.25
0.25

Cr=lr/hr r=hr/lr
0.56
0.83
1.11
1.39
1.67
1.11
1.67
2.22
2.78
3.33
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00

1.80
1.20
0.90
0.72
0.60
0.90
0.60
0.45
0.36
0.30
0.25
0.17
0.13
0.10
0.08

lw3 hr/lr
[m]
5.40
3.60
2.70
2.16
1.80
2.70
1.80
1.35
1.08
0.90
0.75
0.50
0.38
0.30
0.25

41