CAPITOLUL 4 (1)

STRUCTURI DIN ZIDARIE
Daniel STOICA
CAPITOLUL 4
ASPECTE PRIVIND MODELAREA
PERETILOR STRUCTURALI
Daniel STOICA
1. Introducere
Modelele de calcul reprezinta baza proiectarii actuale, orientata pe utilizarea unor programe de
calcul generale sau specializate.
Avand in vedere ca de obicei firmele de proiectare nu-si pot permite sa investeasca in cercetarea
numerica deci in achizitionarea de programe sofisticate si scumpe de calcul, calculul
structurilor in ansamblu si al elementelor structurale in detaliu trebuie motivat, conformat si
asociat unor programe mai apropiate de proiectarea curenta.
De aceea, alegerea unui model de calcul este o operatiune suficient de laborioasa, continand in
spate o multitudine de ipoteze si idei ingineresti care sa poata conduce in sensul sigurantei
structurale la obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de solutia corecta, utilizand resursele
avute la dispozitie.
Inginerul proiectant nu trebuie sa fie un programator care sa stie sa conceapa programe de
calcul structural, insa trebuie sa cunoasca tot ceea ce poate sa ofere ca unealta indispensabila
de lucru, programul pe care il poate utiliza.
Spre deosebire de structurile de rezistenta realizate din beton armat, metal sau lemn, in ciuda
unor regimuri de inaltime si performante inferioare, structurile din zidarie (in orice forma:
ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA, utilizand diferite tipuri de unitati pentru zidarie), desi cele mai vechi
ca aparitie, sunt fara indoiala cele mai complex de modelat si de aceea, calculele simplificate,
manuale, putem afirma ca sunt eficiente numai pentru aproximarea unor valori de tip pivot
in jurul carora putem sa ne asteptam, cu deviatii destul de ample, sa gasim raspunsurile
structurale care provin din analize numerice de nivel superior.
In functie de conformare, structurile din zidarie pot avea o comportare mai mult sau mai putin
apropiata de comportarea structurilor similare realizate din beton armat. De cele mai multe ori,
insa, comportarea difera semnificativ din cauza urmatoarelor aspecte:
-
Materialul din care sunt realizate structurile din zidarie nu sunt omogene si izotrope:
diferite tipuri de unitati, cu diferite dimensiuni si caracteristici fizico-mecanice, diferite
tipuri de mortare cu grosimi si caracteristici variabile, elemente structurale de
confinare, etc;
Comportarea riglelor de cuplare, inclusiv in codurile de proiectare curente, este
insuficient abordata, cunoscuta si tratata. Din acest motiv, efectul indirect adus peretilor
de catre riglele de cuplare este insuficient cunoscut majoritatea proiectantilor (din
cauza lipsei de informatii) prefera sa nu le considere in calculul de ansamblu;
Dupa incercarile realizate pe mese seismice la modele 3D, dar si dupa seismele majore,
reale se poate constata cu usurinta influenta deosebita a riglelor de cuplare asupra
comportarii de ansamblu a peretilor structurali din zidarie, in functie de rigle
comportarea acestora putand sa fie de tip MONTANT sau de tip SPALETE;
Actiunile perpendiculare pe planul peretilor (out of plane) au o influenta majora asupra
comportarii elementelor structurale si implicit asupra capacitatilor de rezistenta
(rezistentelor de proiectare) oferite, cu atat mai mult cu cat in tarile din zone seismice
5
Daniel STOICA
(spre deosebire de actiunea laterala a vantului, care afecteaza numai peretii

exteriori/perimetrali) aceste efecte apar la toti peretii structurali si nestructurali,
exteriori si interiori;
Modurile de cedare pot sa fie esential diferite fata de cele asteptate de la alte tipuri de
structuri, realizate din alte materiale;
Capacitatile de ductilitate, generic vorbind sunt inferioare in comparatie cu cele oferite
de celelalte tipuri de structuri insa chiar metodele si modurile de determinare sunt
insuficient stapanite;
Spre deosebire de structurile realizate din materiale omogene si izotrope, calculele realizate pe
modele utilizand elemente finite de suprafata (2D SHELL) sau liniare (1D FRAME) pentru
structurile din zidarie, sunt mult mai greu de realizat si manipulat in scopul obtinerii unor
raspunsuri structurale concludente.
Din acest motiv, ideea utilizarii modelelor bazate pe metoda cadrelor inlocuitoare reprezinta o
solutie intr-o anumita masura si in cele ce urmeaza in prezentul capitol se realizeaza mai intai
un studiu amplu pentru a determina modul cel mai convenabil, atat din punct de vedere al
deformatiilor cat si al eforturilor sectionale (si nu intamplator am pomenit mai intai de
deformatii si apoi de eforturi, pentru ca, bazandu-ne pe intrebari de tipul ce a fost mai intai
oul sau gaina? in constructii este clar ca mai intai apar deformatiile care instantaneu produc
eforturi).
Daniel STOICA
2. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale

Rigiditatea lateral a unui panou de zidrie depinde de:
geometria ansamblului;
condiiile statice la extremiti: dublu ncastrat, n consol, sau situaii apreciate de
proiectant ca intermediare (spalete);
proprietile de deformabilitate ale zidriei: modulii de elasticitate longitudinal i
transversal;
Rigiditatea unui panou de zidrie solicitat la ncovoiere cu for tietoare se definete ca
valoarea forei tietoare care produce o deplasare a extremitilor () egal cu unitatea:
(1)
(= 1)
Pentru calculul deplasrii se iau in considerare deformaii din ncovoiere si deformaii din fora
tietoare:
(2)
= +
Valoarea celor dou componente depinde de schema static (condiiile de fixare la extremiti).
Perete (montant) fixat in consola (fixat numai la baza):
Figura 1 Comportare de montant

=
3
3
(3)
(4)
=
( + )
1
3
3 +
(5)
(6)
Daniel STOICA
Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:

=
12
si = iar = 0.40 si k=1.2
= (+) unde = iar = 4
(7)
(8)
Spalet dublu incastrat (fixat la ambele extremiti):
Figura 2 Comportare de spalete

3
12
= =
( + )
1
=
3
12 +
Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:
=
si = iar = 0.40 si k=1.2

12
=
unde = iar = 1
( +)
Cu notaiile:
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
V - fora tietoare
H - nlimea panoului (montant/spalet)
lw lungime panoului
b grosimea peretelui
Ap aria panoului de perete
Ip momentul de inerie al panoului de perete
Ez modulul de elasticitate longitudinal al zidriei
Gz modulul de elasticitate transversal al zidriei
Daniel STOICA
k coeficient de form; k=1.2 pentru seciuni dreptunghiulare, k= 1.1 pentru

sectiuni L si k=1.0 pentru sectiuni dublu T
Se observa ca in cazul peretilor cu sectiune dreptunghiulara:
4 - in cazul montantilor
(15)
unde = iar = {
1 - in cazul spaletilor
n cazul pereilor compui din montani i spaleti, rigiditatea total (echivalent) este egal cu
suma rigiditilor panourilor componente.
( +)
(16)
3. Mecanisme de cedare ale pereilor din zidarie

Cedarea unui panou de zidrie sub efectul combinat al ncrcrilor verticale i orizontale se
poate produce n urmtoarele moduri: rupere din compresiune centric, rupere din compresiune
excentric (desprindere n rost i/sau zdrobirea zidriei comprimate), ruperea din fora tietoare
(lunecare n rost orizontal) i ruperea din fora tietoare (n scar, numai prin rosturi/ prin rosturi
i elemente).
Figura 3 - Mecanisme de cedare ale pereilor din zidrie

Rezultatele experimentale sugereaz faptul c geometria peretelui i ncrcrile verticale sunt
cei mai importani factori n determinarea mecanismelor de cedare ale pereilor de zidrie.
Desprinderea n rost i lunecarea in rost orizontal se produce sub niveluri sczute de for axial
i raport nlime/grosime mare. Aceste moduri de cedare sunt capabile de a avea deplasri
relative mari. La niveluri mai ridicate de for axial i rapoarte nlime/grosime mici, ruperile
din fora tietoare sunt mai frecvente. Dei aceste moduri de cedare se presupun a fi fragile,
dac fisura diagonal este in trepte , s-au observat capaciti mari de deplasare din cauza
deformaiilor rezultate din alunecare (Franklin, 2004).
Mecanismele de cedare sunt detaliate in paginile ce urmeaz:
Desprindere in rost (rotire)
Ruperea din compresiune excentric, mai exact desprinderea n rost este un mecanism de
cedare care se produce datorit ncovoierii peretelui. Se distinge prin fisuri de ncovoiere n
9
Daniel STOICA
curs de dezvoltare la partea superioar i inferioar a peretelui. Astfel, sub efectul forelor de
rsturnare orizontale, peretele face o rotire sub forma unui corp rigid, n direcia forei laterale.
Se observ deformaii mari fr o cedare semnificativ de rezisten pe durata a mai multor
cicluri alternante de ncovoiere. n timp ce unii autori considera c cedarea prin ncovoiere este
o condiie normal de lucru i nu un mecanism de cedare, un mecanism de cedare cu o relaie
fora-deplasare este definit pentru ncovoierea pereilor (FEMA-356, 2000).
Lunecare n rost orizontal
Mecanismul de cedare caracterizat prin lunecare n rosturi orizontale se produce fie prin
fisuri/crpturi orizontale n lungul rosturilor dintre crmizi sau prin crpturi/fisuri de tip
scar n rosturile n care crmizile se mbin cap la cap. Sub fora lateral la care este supus
peretele de zidrie, crmizile alunec una pe alt producndu-se rezistent datorat frecrii
ntre mortar i crmid. Se observ deformaii mari fr scderi semnificative de rezisten
iar o cantitate mare de energie este disipat prin rezistena materialelor mpotriva frecrii.
Rupere diagonal din for tietoare
Cnd principalul efort de ntindere provenit din forele exterioare depete efortul de ntindere
din zidrie, apar fisuri diagonale n peretele de zidrie. Aceste fisuri apar n trepte, propagnduse n lungul rosturilor orizontale i verticale dintre crmizi, n cazul n care rezistenta crmizii
depete rezistenta mortarului. n cazul n care i mortarul i crmid au rezistente la
ntindere asemntoare fisur este dreapt trecnd i prin crmizi i prin mortar.
Zdrobirea zonei comprimate
Se produce atunci cnd efortul de compresiune datorat forelor exterioare este mai mare dect
rezistenta la compresiune a zidriei. Zdrobirea peretelui se produce la baza peretelui, n zona
maxim comprimat.
Avarie corespunztoare
mecanismului de rupere din
compresiune excentric
mecanismului de rupere in
rosturi orizontale
mecanismului de rupere
diagonala din fora tietoare
Figura 4 Moduri de avariere
10
Daniel STOICA
4. Aspecte privind degradarile peretilor din zidarie

Degradarea de rigiditate legea de degradare
Legea de degradare: a4 + b + 1
Legea de degradare: a4 + b + 1
a = 109
a = 108
b = 1000 = 103
b = 600
Evoluia degradrii structurale i a avariilor n zidria confinat la cedarea dup

diagonala ntins
Degradarea de rigiditate la pereii din

zidrie
= (
)
Evoluia degradrii structurale

K rigiditate
K rigiditatea la deplasare lateral
Ke rigiditatea secant evaluat la

apariia primei fisuri semnificative
Ko rigiditate iniial
d deplasarea lateral
dHmax deplasarea lateral evaluat

pentru rezistena maxim
, parametrii ai degradrii de
rigiditate
11
Daniel STOICA
Driftul ultim pentru ZNA corespunztor modului de cedare

Driftul ultim este un parametru important care indic capacitatea de deformare a peretelui.
n calculul bazat pe fore, rezistena elementului este comparat cu rezistena cerut i nu este
necesar driftul ultim.
n calculul bazat pe deplasarea structurilor, structura este mpins i doar elementele care
sunt capabile de adaptare la deplasrile impuse pot rezista.
Limita driftului ultim pentru un perete de zidrie depinde de modul de cedare al peretelui.
Pe baza rezultatelor testelor experimentale colectate de FEMA 307 (1999), capacitatea de
deformare a pereilor din zidrie nearmat corespunztoare diferitelor mecanismele cedare
sunt prezentate n tabelul urmator.
Drift ultim pentru ZNA, conform FEMA 307

Mod de cedare
Drift ultim ()
Referine
Anthonie 1995
- perete care se roteste
Magenes i Calvi 1995
6-13
Costley i Abrams 1996
- perete care se roteste /
zdrobire capt
comprimat
- fisurare din ncovoiere
- zdrobire capt comprimat
- lunecare n rost orizontal
8-13
Abrams i Shah 1992
Manzouri i colab 1995

- ntindere diagonal
5-8
Anthonie 1995
Magenes si Calvi 1992 si
1995

- zdrobire capt comprimat
2-4
Abrams i Shah 1992

Epperson si Abraus 1989
12
Daniel STOICA
5. Metode de modelare a peretilor structurali din zidarie

Au fost utilizate un anumit numr de metode pentru studiul de cldirilor din zidrie pn acum.
Avnd n vedere diversitatea i nivelul ridicat de complexitate al zidrie, abordarea fa de
modelarea analitic a condus pe cercettori s caute mai multe modele constitutive caracterizate
prin diferite niveluri de complexitate.
Modelare bazat pe elemente finite
n literatura de specialitate exista o gam larg de modele sofisticate bazate pe element finit
care necesit o cantitate mare de date i putere de calcul. De asemenea exist i metoda cadrelor
echivalente care sunt uor de utilizat i necesit o cantitate mai mic de date.
Lourenco (Lourenco, 1996) sintetizeaz strategiile de modelare elementului finit definite n
literatur n funcie de nivelul de rafinament utilizat pentru analiza structural:
Micro-modelare necesit discretizarea separat a mortarului, crmizilor i a interaciunii
mortar-crmid, fiecare avnd proprieti mecanice diferite.
Micro-modelare simplificata crmizile sunt discretizate ca un element continuu iar mortarul
i interaciunea mortar-crmid sunt modelate mpreun ca elemente discontinue.
Macro-modelare crmizile, mortarul i interaciunea mortar-crmid sunt realizate ca un
singur element compozit cu aceleai proprieti mecanice.
Figura 5 - Modelarea structurilor din zidrie:

a) zidrie in realitatea, b) mico-modelare,
c) micro-modelare simplificata, d) macro-modelare.
13
Daniel STOICA
Modele propuse
-
Mecanism de plastificare la nivelul de baz

Parametrul de baz de proiectare este rotirea relativ de nivel
Rotirea relativ de nivel admisibil pentru deplasri laterale inelastice:

6 pentru perei/panouri de umplutur la cadre
3,5 pentru perei din zidrie confinat cu A.R.
2,5 pentru perei din zidrie confinat, zidrie cu goluri i A.R.
2,0 pentru zidrie armat cu bare verticale interne
1,5 pentru ZNA
Criterii de perdormanta
14
Daniel STOICA
Criterii de reabilitare
Stadiile limit ale performanei
Bosiljkov i colab (2008) au definit 4 nivele de performan asociate ZNA: complet
operaional, ocupare imediat (IO), sigurana vieii (LS) i prevenirea colapsului (CP).
Deplasri limit definite de Bosiljkov i colab (2008) i de FEMA 356 (cu linie punctat)
Rezultatele testelor fcute de Bosiljkov i colab (2005) pe zidrie nearmat, cu diferite tipuri
de mortar i diferite moduri de cedare, sunt artate n tabelul de mai jos. Nivelul forei axiale a
determinat modul de cedare al montanilor pereilor din zidrie nearmat.
15
Daniel STOICA
Limita drifturilor pe performan pentru montani din ZNA, Bosiljkov i colab (2005)
Limita drifturilor pe performane pentru ZNA n diferite lucrri de specialitate sunt prezentate
n tabelul urmator.
Limita drifturilor pe performane pentru ZNA
Performanele strilor limit ale construciilor din zidrie

Din relaia for-deplasare a componentelor, se poate obine curba de capacitate a ntregii
structuri. n scopul evalurii performanelor structurale, trebuie stabilite limite pe curba de
rezisten a structurii.
n scopul de a gsi o corelaie ntre apariia fisurilor, starea limita i capacitatea lateral de
deplasare, Tomazevic (2007) a efectuat teste de rezisten lateral pe perei din zidrie i pe
cldiri din zidrie cu ajutorul unei platforme seismice. El a definit patru stri limit pe curba
de rezisten, n scopul de a fi utilizate pentru verificarea rezistenei seismice a cldirilor din
zidrie.
1. Starea limit de fisurare: aceasta este identificat prin formarea primelor fisuri n perei.
Aceast limit este asociat cu starea limit de serviciu a structurii.
2. Rezistena maxim
3. Starea limit ultim de proiectare: rezistena sistemului scade sub nivelul acceptabil ce
corespunde unei rezistente de 20% din rezisten maxim
4. Starea limit de colaps: definit de prbuirea parial sau total a structurii
Ca urmare a testelor de laborator Tomazevic propune urmtoarele valori ale driftului de nivel,
valori asociate cu stri limit corespunztoare pentru cldiri de zidarie:
o starea limit de fisurare = 0,2 % - 0,4 %
o rezistena maxim = 0,3 % 0,6 %
o starea limit de colaps = 2 % - 4 %
16
Daniel STOICA
Idealizare elasto-plastic pentru ZNA (Tomazevic, 2007)

Un alt efort de evaluare a vulnerabilitii diferitelor clase de cldiri din zidrie este depus de
ctre Calvi (1999). Acesta ncepe prin a defini stri limit ce indic i niveluri de performan,
propunand o relaie ntre driftul dintre niveluri i cele patru state limit:
- LS1: nu sunt deteriorri. Rspunsul este de tip liniar elastic.
- LS2: daune structurale minore. Cldirea poate fi utilizat dup cutremur, fr reparaii.
- LS3: daune structurale semnificative. Cldirea nu poate fi utilizat dup cutremur, fr
reparaii semnificative
- LS4: Colaps. Repararea cldirii nu este posibil. Dincolo de aceast limit este de
ateptat un colaps total al structurii cu punerea in pericol a vietilor omenesti.
Calvi propune urmtoarele valori ale driftului de nivel:
- LS1-LS2 = 0.1%
- LS3 = 0.3%
- LS4 = 0.5%
Limitele drifturilor maxime pe performane pentru ZNA
17
Daniel STOICA
Metoda cadrului nlocuitor
Modelarea structurilor din zidrie prin metoda cadrului nlocuitor este o metod eficient i
rapid, necesitnd o cantitate mai mic de resurse i putere de calcul fa de celelalte metode.
Elementele structurilor din zidrie sunt modelate cu elemente de tip bar avnd la baz un
material omogen i izotrop care descrie proprietile zidriei i ale mortarului. Fiind att de
simpl i de eficient, o gam larg de studii pentru a ameliora fiabilitatea metodei se gsete
n literatur de specialitate.
Dei este uor de a modela fiecare montant i rigl de cuplare cu cadre echivalente avnd
dimensiunile n plan, nlimea i proprietile mecanice ale peretelui ce trebuie analizat,
definirea interaciunii ntre perete i rigla de cuplare este o provocare. Pentru a intra n vigoare
cuplarea lor se atribuie la capetele elementelor de cadru noduri rigide.
Alocarea de zona rigida complet pentru riglele de cuplare este o presupunere utilizat pe scar
larg. Cu toate acestea alocarea zonei de nod rigid montantului trebuie fcut cu atenie.
Diferite metode pentru atribuirea rigiditii la interaciunea montant-rigla de cuplare se gsesc
n specialitate O metod propus de Dolce (Dolce, 1989) este de modela doar o anumit
lungime din nod c rigid, n timp ce alt abordare este de a modela ntreg nodul c rigid.
Pentru a decide ce abordare este mai eficient s-a efectuat un studiu comparativ. Scopul este
de a determina care este cel mai apropiat rezultat n comparaie cu modelul realizat din
elemente finite.
Figura 6 - Zonele
rigide ale unui
montant modelat
prin metoda
cadrului nlocuitor
Figura 7 - Determinarea nlimii efective oferit de Dolce
18
Daniel STOICA
b) Metoda cadrului
c) Metoda cadrului nlocuitor
nlocuitor cu zone rigide
cu zone rigide complete
de tip DOLCE
Figura 8 Utilizarea Metodei Cadrului Inlocuitor (MCI)
a) Metoda cadrului
nlocuitor fr zone rigide
5. Studii de caz
S-au studiat rspunsul pe care l au diferite configuraii de perei din zidrie, modelate cu
ajutorul elementelor finite i prin metoda cadrului nlocuitor. S-a decis alegerea mai multor
configuraii de perei pentru a determina o variant optim de modelare a pereilor din zidrie,
printr-o metod eficient i care nu necesit o mare baze de date i putere de calcul. O
configuraie consta ntr-un perete din zidrie cu goluri de ui i ferestre, avnd trei montani i
rigle de cuplare.
Analiza s-a fcut pe 24 modele principale, dup cum urmeaz:
Nr.crt.
Nume model
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Model 1.a.
Model 1.b.
Model 1.c.
Model 2.a.
Model 2.b.
Model 2.c.
Model 3.a.
Model 3.b.
Model 3.c.
Model 4.a.
Model 4.b.
Model 4.c.
Model 5.a.
Lungime
montanti [m]
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
2.00
3.00
Lungime rigle de
cuplare [m]
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
Inaltime rigle de
cuplare [m]
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
19
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Model 5.b.
Model 5.c.
Model 6.a.
Model 6.b.
Model 6.c.
Model 7.a.
Model 7.b.
Model 7.c.
Model 8.a.
Model 8.b.
Model 8.c.
Daniel STOICA
3.00
3.00
3.00
3.00
3.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
6.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.00
1.00
1.00
2.00
2.00
2.00
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
0.90
1.80
0.25
Pentru fiecare dintre aceste modele s-au realizat alte 4 variante de modele de calcul structural
avnd urmtoarele ipoteze:
modelarea pe baza elementelor finite de tip suprafaa;

modelarea cu metoda cadrului nlocuitor, neatribuind nodurilor zona rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor avnd la baz metoda Dolce, care const
n modelarea cadrului cu o lungime variabil de nod rigid
modelarea cu metoda cadrului nlocuitor atribuind nodurilor zona rigid pe toata
lungimea lui.
Trei criterii vor fi evideniate pentru a observa diferenele ntre cele 4 tipuri de modelare i
pentru a constata care variant a metodei cadrului nlocuitor este mai exact n comparaie cu
modelarea cu elemente finite i anume: fora axial la baza montantului, fora tietoare la baza
montantului i deplasrile de nivel ale ansamblului de perei.
Modelarile s-au fcut cu ajutorul programului ETABS, la fiecare dintre niveluri consideranduse diafragme orizontale rigide si rezistente.
Pentru peretii din zidarie s-au considerat caramizi pline presate (CPP) cu dimensiunile
nominale de 240x115x63mm, de clasa 100 i mortar M10.
a. Incarcari
Pe modelele propuse s-au aplicat ncrcri gravitaionale (permanente i utile) respectiv
seismice. S-a considerat o sarcina uniform distribuita provenita din toate incarcarile
permanente si utile, in gruparea speciala, de 15kN/m2 iar aciunea seismic este stnga-dreapta
sub form de fore orizontale i este egal cu aproximativ 30% din mas total a ansamblului
de perei. ncrcrile determinate s-au aplicat la nivelul fiecrui nivel, fiecare montant prelund
o for aferenta acestuia.
b. Rigle de cuplare
S-au ales trei tipuri de rigle de cuplare pentru a observa diferenele ntre cele dou tipuri de
modele, cel cu elemente finite i cel cu cadre nlocuitoare:
20
Daniel STOICA
Prima variant de rigla de cuplare o reprezint doar centura de 25cm a pereilor din
zidrie, avnd gol de u i deasupra i sub centur.
A doua variant este riga de 90cm, compus din centura din beton armat, zidrie i
buiandrug.
A treia variant este o riga puternic de 180cm compus din parapet de zidrie cu
h=90cm, centura de beton armat, zidrie i buiandrug. Acestea s-au modelat ca un tot,
avnd aceleai proprieti mecanice ca ale zidriei.
Figura 9 - Tipuri de rigle de cuplare utilizate in modelari

Tabelul 1 - Modele de calcul
1.a.
1.b.
1.c.
2.a.
2.b.
2.c.
21
Daniel STOICA
3.a.
3.b.
3.c.
4.a.
4.b.
4.c.
5.a.
5.b.
5.c.
6.a.
6.b.
6.c.
7.a.
7.b.
7.c.
8.a.
8.b.
8.c.
22
Model 2.a.
Model 1.c.
Model 1.b.
Model 1.a.
Daniel STOICA
23
Model 3.b.
Model 3.a.
Model 2.c.
Model 2.b.
Daniel STOICA
24
Model 4.c.
Model 4.b.
Model 4.a.
Model 3.c.
Daniel STOICA
25
Model 6.a.
Model 5.c.
Model 5.b.
Model 5.a.
Daniel STOICA
26
Model 7.b.
Model 7.a.
Model 6.c.
Model 6.b.
Daniel STOICA
27
Daniel STOICA
Model 8.c.
Model 8.b.
Model 8.a.
Model 7.c.
MCI fara zone rigide
MCI cu zone rigide

complete
Figura 10 Modele de calcul 1.a. 8.c.
MCI tip DOLCE
MEF
28
Daniel STOICA
Tabelul 2 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte axiale [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL
Modelul 1.a.
Modelul 1.b.
Modelul 1.c.
Modelul 2.a.
Modelul 2.b.
Modelul 2.c.
Modelul 3.a.
Modelul 3.b.
Modelul 3.c.
Modelul 4.a.
Modelul 4.b.
Modelul 4.c.
DIFERENTE FATA DE MEF
ELEMENT
MEF
ETABS
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
Montant 1
161
180.1
175.9
175.6
11.9%
9.3%
9.1%
Montant 2
240.8
245
243.5
243
1.7%
1.1%
0.9%
Montant 3
300.2
297.1
302.9
303.6
-1.0%
0.9%
1.1%
Montant 1
145.6
188.4
184.9
184.4
29.4%
27.0%
26.6%
Montant 2
228.6
256.8
254.8
254.5
12.3%
11.5%
11.3%
Montant 3
285.8
313.1
318.5
319.3
9.6%
11.4%
11.7%
Montant 1
178.2
202
177.4
177.1
13.4%
-0.4%
-0.6%
Montant 2
226.3
231.7
231.2
231.8
2.4%
2.2%
2.4%
Montant 3
280.1
254.4
279.6
279.2
-9.2%
-0.2%
-0.3%
Montant 1
267.7
295.8
293.4
293.7
10.5%
9.6%
9.7%
Montant 2
334.3
349.6
347.7
346.6
4.6%
4.0%
3.7%
Montant 3
361.1
373.9
378.1
379
3.5%
4.7%
5.0%
Montant 1
276.8
309.9
308.9
308.5
12.0%
11.6%
11.5%
Montant 2
351
368.8
364.5
364.2
5.1%
3.8%
3.8%
Montant 3
371.3
394.5
399.8
400.5
6.2%
7.7%
7.9%
Montant 1
288.3
306
294.7
294.9
6.1%
2.2%
2.3%
Montant 2
322.5
325.6
325.5
325.5
1.0%
0.9%
0.9%
Montant 3
354.2
334.1
345.4
345.3
-5.7%
-2.5%
-2.5%
Montant 1
288.7
330.1
309.9
310.3
14.3%
7.3%
7.5%
Montant 2
374.9
392.8
388.3
387.2
4.8%
3.6%
3.3%
Montant 3
443.5
424.5
449.4
450
-4.3%
1.3%
1.5%
Montant 1
290.8
329.7
322.4
322.5
13.4%
10.9%
10.9%
Montant 2
334.6
412.3
406.6
405
23.2%
21.5%
21.0%
Montant 3
449.6
459.5
472.5
474
2.2%
5.1%
5.4%
Montant 1
305.7
359.7
322.1
322.6
17.7%
5.4%
5.5%
Montant 2
363.7
370
369.4
369.4
1.7%
1.6%
1.6%
Montant 3
418.1
369.1
407.2
407.8
-11.7%
-2.6%
-2.5%
Montant 1
406.4
439.7
426.1
426.4
8.2%
4.8%
4.9%
Montant 2
476.9
497.4
493
492.6
4.3%
3.4%
3.3%
Montant 3
520.5
507.3
525.4
525.5
-2.5%
0.9%
1.0%
Montant 1
412.8
445.6
441.6
442.6
7.9%
7.0%
7.2%
Montant 2
495
526.4
519.5
515.3
6.3%
4.9%
4.1%
Montant 3
532
544.5
555.4
557.67
2.3%
4.4%
4.8%
Montant 1
423.9
453.6
440.5
441.5
7.0%
3.9%
4.2%
Montant 2
457.4
463.7
464.6
463.6
1.4%
1.6%
1.4%
Montant 3
483.5
459
471.1
471.2
-5.1%
-2.6%
-2.5%
29
Modelul 5.a.
Modelul 5.b.
Modelul 5.c.
Modelul 6.a.
Modelul 6.b.
Modelul 6.c.
Modelul 7.a.
Modelul 7.b.
Modelul 7.c.
Modelul 8.a.
Modelul 8.b.
Modelul 8.c.
Daniel STOICA
Montant 1
422
489.1
449.3
450.6
15.9%
6.5%
6.8%
Montant 2
509.5
540.6
533.8
532.3
6.1%
4.8%
4.5%
Montant 3
579.5
543.1
589.7
589.8
-6.3%
1.8%
1.8%
Montant 1
423.2
482.9
464.7
466.6
14.1%
9.8%
10.3%
Montant 2
519.7
570.4
560.9
556.5
9.8%
7.9%
7.1%
Montant 3
587
591.5
612.1
612.7
0.8%
4.3%
4.4%
Montant 1
447.3
499.4
466.9
467.2
11.6%
4.4%
4.4%
Montant 2
498.7
508.1
507.6
507.7
1.9%
1.8%
1.8%
Montant 3
546.5
501.8
535
534.5
-8.2%
-2.1%
-2.2%
Montant 1
539.3
593
564.5
556.1
10.0%
4.7%
3.1%
Montant 2
611.7
644.7
640.6
639.2
5.4%
4.7%
4.5%
Montant 3
658.2
632
664.6
664.4
-4.0%
1.0%
0.9%
Montant 1
543.6
592.7
577.3
580.2
9.0%
6.2%
6.7%
Montant 2
629.9
684.9
677.1
670.4
8.7%
7.5%
6.4%
Montant 3
671.8
682.2
705.4
709.2
1.5%
5.0%
5.6%
Montant 1
566.2
591.7
582.9
583.2
4.5%
2.9%
3.0%
Montant 2
592.5
601.9
601.8
601.8
1.6%
1.6%
1.6%
Montant 3
611.5
593.3
602.2
602
-3.0%
-1.5%
-1.6%
Montant 1
833.3
930.2
872.3
875.7
11.6%
4.7%
5.1%
Montant 2
913.8
980.7
973.8
971.1
7.3%
6.6%
6.3%
Montant 3
979.9
937.6
1002.4
1001.7
-4.3%
2.3%
2.2%
Montant 1
830.4
949.8
892.6
900.4
14.4%
7.5%
8.4%
Montant 2
923.9
1042
1028.6
1016.6
12.8%
11.3%
10.0%
Montant 3
990.7
982.7
1053.3
1057.5
-0.8%
6.3%
6.7%
Montant 1
867.2
909.2
889.4
889.9
4.8%
2.6%
2.6%
Montant 2
903.7
922.6
922.1
922.1
2.1%
2.0%
2.0%
Montant 3
936.6
909.4
929.7
829.3
-2.9%
-0.7%
-11.5%
Montant 1
948.9
1028
989.3
992.5
8.3%
4.3%
4.6%
Montant 2
1016.6
1084
1081.7
1079.8
6.7%
6.4%
6.2%
Montant 3
1058.6
1034
1074.5
1073.2
-2.4%
1.5%
1.4%
Montant 1
948.6
1054
1006.7
1015
11.1%
6.1%
7.0%
Montant 2
1034.7
1155
1148
1136.3
11.6%
11.0%
9.8%
Montant 3
1076.7
1081
1134.9
1138.3
0.4%
5.4%
5.7%
Montant 1
981.8
1001
997.1
997.2
2.0%
1.6%
1.6%
Montant 2
997.5
1016
1016.2
1016.2
1.9%
1.9%
1.9%
Montant 3
1005.7
1001
1005.5
1005.3
-0.4%
0.0%
0.0%
30
Daniel STOICA
Tabelul 3 - Raspunsuri structurale pe peretii din zidarie sub forma de forte taietoare [kN]
MODELE DE CALCUL
MODEL
Modelul 1.a.
Modelul 1.b.
Modelul 1.c.
Modelul 2.a.
Modelul 2.b.
Modelul 2.c.
Modelul 3.a.
Modelul 3.b.
Modelul 3.c.
Modelul 4.a.
Modelul 4.b.
ELEMENT
MEF
ETABS
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
Montant 1
15.6
15.3
14.9
15
-1.90%
-4.50%
-3.80%
Montant 2
18.9
19.5
20.3
19.9
3.20%
7.40%
5.30%
Montant 3
15.6
15.3
14.9
15
-1.90%
-4.50%
-3.80%
Montant 1
16.2
16.2
15.2
16
0.00%
-6.20%
-1.20%
Montant 2
17.7
17.6
19.7
18
-0.60%
11.30%
1.70%
Montant 3
16.2
16.2
15.2
16
0.00%
-6.20%
-1.20%
Montant 1
15.5
16.2
15.7
15.8
4.50%
1.30%
1.90%
Montant 2
19.3
17.6
18.7
19.2
-8.80%
-3.10%
-0.50%
Montant 3
15.2
16.2
15.7
15
6.60%
3.30%
-1.30%
Montant 1
15.1
15.1
14.8
14.8
0.00%
-2.00%
-2.00%
Montant 2
19.8
19.7
20.5
20.3
-0.50%
3.50%
2.50%
Montant 3
15.1
15.1
14.8
14.8
0.00%
-2.00%
-2.00%
Montant 1
15.8
16
14.9
15.8
1.30%
-5.70%
0.00%
Montant 2
18.5
18
20.2
18.7
-2.70%
9.20%
1.10%
Montant 3
15.8
16
14.9
15.5
1.30%
-5.70%
-1.90%
Montant 1
15.2
16.3
16.4
15.9
7.20%
7.90%
4.60%
Montant 2
19.5
17.4
17.2
18.2
-10.80%
-11.80%
-6.70%
Montant 3
15.2
16.3
16.4
15.9
7.20%
7.90%
4.60%
Montant 1
27
28.7
27.4
27.3
6.30%
1.50%
1.10%
Montant 2
36
32.6
35.2
35.3
-9.40%
-2.20%
-1.90%
Montant 3
27
28.7
27.4
27.3
6.30%
1.50%
1.10%
Montant 1
27.3
28.2
27
28
3.30%
-1.10%
2.60%
Montant 2
34.4
33.6
35.9
34
-2.30%
4.40%
-1.20%
Montant 3
27.3
28.2
27
28
3.30%
-1.10%
2.60%
Montant 1
28
29.9
28.9
28.9
6.80%
3.20%
3.20%
Montant 2
34
30.2
32.2
32.2
-11.20%
-5.30%
-5.30%
Montant 3
28
29.9
28.9
28.9
6.80%
3.20%
3.20%
Montant 1
26.7
28.8
27.6
27.7
7.90%
3.40%
3.70%
Montant 2
36.6
32.4
34.7
34.7
-11.50%
-5.20%
-5.20%
Montant 3
26.7
28.8
27.6
27.7
7.90%
3.40%
3.70%
Montant 1
27.5
28
26.9
27.7
1.80%
-2.20%
0.70%
Montant 2
34.5
33.9
36.1
34.6
-1.70%
4.60%
0.30%
Montant 3
27.5
28
26.9
27.7
1.80%
-2.20%
0.70%
31
Modelul 4.c.
Modelul 5.a.
Modelul 5.b.
Modelul 5.c.
Modelul 6.a.
Modelul 6.b.
Modelul 6.c.
Modelul 7.a.
Modelul 7.b.
Modelul 7.c.
Modelul 8.a.
Modelul 8.b.
Modelul 8.c.
Daniel STOICA
Montant 1
28.8
29.9
33.6
29.6
3.80%
16.70%
2.80%
Montant 2
32.5
30.1
30.3
30.9
-7.40%
-6.80%
-4.90%
Montant 3
28.8
29.9
26.1
29.6
3.80%
-9.40%
2.80%
Montant 1
39.4
42.6
40.1
40.4
8.10%
1.80%
2.50%
Montant 2
51.3
44.8
49.8
49.1
-12.70%
-2.90%
-4.30%
Montant 3
37.4
42.6
40.1
40.4
13.90%
7.20%
8.00%
Montant 1
40
41.3
39
40.6
3.20%
-2.50%
1.50%
Montant 2
50
47.4
52
48.9
-5.20%
4.00%
-2.20%
Montant 3
40
41.3
39
40.6
3.20%
-2.50%
1.50%
Montant 1
41.3
43.3
42.9
41.8
4.80%
3.90%
1.20%
Montant 2
47.4
43.4
44.3
44.7
-8.40%
-6.50%
-5.70%
Montant 3
41.3
43.3
42.9
43.5
4.80%
3.90%
5.30%
Montant 1
39.4
42.7
41.1
41.1
8.40%
4.30%
4.30%
Montant 2
51.2
44.7
47.8
47.8
-12.70%
-6.60%
-6.60%
Montant 3
39.4
42.7
41.1
41.1
8.40%
4.30%
4.30%
Montant 1
40
48.4
45.4
47.5
21.00%
13.50%
18.80%
Montant 2
49.9
54.9
60.7
56.7
10.00%
21.60%
13.60%
Montant 3
40
48.4
45.5
47.5
21.00%
13.80%
18.80%
Montant 1
42.3
43.3
43.9
43
2.40%
3.80%
1.70%
Montant 2
45.4
43.4
42.1
44
-4.40%
-7.30%
-3.10%
Montant 3
42.3
43.3
43.9
43
2.40%
3.80%
1.70%
Montant 1
78.4
83.2
77.7
80.4
6.10%
-0.90%
2.60%
Montant 2
93.3
83.6
94.6
89.2
-10.40%
1.40%
-4.40%
Montant 3
78.4
83.2
77.7
80.4
6.10%
-0.90%
2.60%
Montant 1
78.6
93.3
87.4
93.5
18.70%
11.20%
19.00%
Montant 2
92.8
98.8
116.7
104.5
6.50%
25.80%
12.60%
Montant 3
78.6
93.3
87.4
93.5
18.70%
11.20%
19.00%
Montant 1
81.4
81.4
83.4
82.5
0.00%
2.50%
1.40%
Montant 2
87.15
57.2
85.3
84.9
-34.40%
-2.10%
-2.60%
Montant 3
81.4
26.8
82.4
82.3
-67.10%
1.20%
1.10%
Montant 1
79
83.2
79.1
81.3
5.30%
0.10%
2.90%
Montant 2
92.1
83.6
91.8
87.3
-9.20%
-0.30%
-5.20%
Montant 3
79
83.2
79.1
81.3
5.30%
0.10%
2.90%
Montant 1
79.1
96.4
88.4
93.9
21.90%
11.80%
18.70%
Montant 2
91.8
98.7
114.8
103.8
7.50%
25.10%
13.10%
Montant 3
79.1
96.4
88.4
93.9
21.90%
11.80%
18.70%
Montant 1
82.6
83.3
83.2
83.2
0.80%
0.70%
0.70%
Montant 2
84.8
83.3
83.7
83.7
-1.80%
-1.30%
-1.30%
Montant 3
82.6
83.3
83.2
83.2
0.80%
0.70%
0.70%
32
Daniel STOICA
Tabelul 4 Deplasari absolute de nivel [mm]

MODELE DE CALCUL
MODEL
Modelul 1.a.
Modelul 1.b.
Modelul 1.c.
Modelul 2.a.
Modelul 2.b.
Modelul 2.c.
Modelul 3.a.
Modelul 3.b.
Modelul 3.c.
Modelul 4.a.
Modelul 4.b.
ELEMENT
MEF
ETABS
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
FARA
Z.R.
DOLCE
Z.R.
TOTAL
Z.R.
Nivel 1
0.42
0.63
0.42
0.39
50.00%
0.00%
-7.10%
Nivel 2
1.05
1.78
1.06
0.98
69.50%
1.00%
-6.70%
Nivel 3
1.61
2.72
1.63
1.52
68.90%
1.20%
-5.60%
Nivel 1
0.4
0.68
0.44
0.42
70.00%
10.00%
5.00%
Nivel 2
0.84
1.52
0.89
0.81
81.00%
6.00%
-3.60%
Nivel 3
1.29
2.1
1.26
1.18
62.80%
-2.30%
-8.50%
Nivel 1
0.97
2.63
1.31
1.31
171.10%
35.10%
35.10%
Nivel 2
2.5
8.5
3.63
3.6
240.00%
45.20%
44.00%
Nivel 3
3.7
15.1
5.67
5.6
308.10%
53.20%
51.40%
Nivel 1
0.38
0.62
0.41
0.39
63.20%
7.90%
2.60%
Nivel 2
0.9
1.74
1.02
0.95
93.30%
13.30%
5.60%
Nivel 3
1.3
2.57
1.46
1.37
97.70%
12.30%
5.40%
Nivel 1
0.35
0.62
0.37
0.34
77.10%
5.70%
-2.90%
Nivel 2
0.64
1.3
0.66
0.62
103.10%
3.10%
-3.10%
Nivel 3
0.9
1.73
0.89
0.82
92.20%
-1.10%
-8.90%
Nivel 1
1.32
2.9
2.02
119.70%
51.50%
53.00%
Nivel 2
3.58
9.56
6.08
6.02
167.00%
69.80%
68.20%
Nivel 3
5.54
17.2
10.2
10.1
210.50%
84.10%
82.30%
Nivel 1
0.21
0.38
0.21
0.19
81.00%
0.00%
-9.50%
Nivel 2
0.52
1.21
0.525
0.48
132.70%
1.00%
-7.70%
Nivel 3
0.79
2.03
0.796
0.74
157.00%
0.80%
-6.30%
Nivel 1
0.2
0.34
0.21
0.2
70.00%
5.00%
0.00%
Nivel 2
0.42
0.82
0.44
0.4
95.20%
4.80%
-4.80%
Nivel 3
0.64
1.2
0.61
0.56
87.50%
-4.70%
-12.50%
Nivel 1
0.45
0.93
0.56
0.56
106.70%
24.40%
24.40%
Nivel 2
1.2
3.08
1.62
1.6
156.70%
35.00%
33.30%
Nivel 3
1.93
5.68
2.71
2.68
194.30%
40.40%
38.90%
Nivel 1
0.22
0.4
0.22
0.23
81.80%
0.00%
4.50%
Nivel 2
0.54
1.28
0.57
0.56
137.00%
5.60%
3.70%
Nivel 3
0.79
2.16
0.86
0.85
173.40%
8.90%
7.60%
Nivel 1
0.19
0.32
0.2
0.19
68.40%
5.30%
0.00%
Nivel 2
0.39
0.78
0.4
0.36
100.00%
2.60%
-7.70%
Nivel 3
0.56
1.11
0.56
0.5
98.20%
0.00%
-10.70%
33
Modelul 4.c.
Modelul 5.a.
Modelul 5.b.
Modelul 5.c.
Modelul 6.a.
Modelul 6.b.
Modelul 6.c.
Modelul 7.a.
Modelul 7.b.
Modelul 7.c.
Modelul 8.a.
Modelul 8.b.
Modelul 8.c.
Daniel STOICA
Nivel 1
0.62
0.94
0.77
0.77
51.60%
24.20%
24.20%
Nivel 2
1.82
3.12
2.45
2.41
71.40%
34.60%
32.40%
Nivel 3
3.1
5.77
4.38
4.29
86.10%
41.30%
38.40%
Nivel 1
0.16
0.29
0.15
0.14
81.30%
-6.30%
-12.50%
Nivel 2
0.37
0.93
0.36
0.34
151.40%
-2.70%
-8.10%
Nivel 3
0.55
1.64
0.54
0.51
198.20%
-1.80%
-7.30%
Nivel 1
0.15
0.27
0.16
0.14
80.00%
6.70%
-6.70%
Nivel 2
0.31
0.68
0.32
0.27
119.40%
3.20%
-12.90%
Nivel 3
0.45
1.05
0.43
0.37
133.30%
-4.40%
-17.80%
Nivel 1
0.29
0.47
0.34
0.34
62.10%
17.20%
17.20%
Nivel 2
0.77
1.48
0.97
0.96
92.20%
26.00%
24.70%
Nivel 3
1.25
2.68
1.64
1.61
114.40%
31.20%
28.80%
Nivel 1
0.17
0.29
0.17
0.16
70.60%
0.00%
-5.90%
Nivel 2
0.41
0.96
0.44
0.41
134.10%
7.30%
0.00%
Nivel 3
0.61
1.71
0.67
0.63
180.30%
9.80%
3.30%
Nivel 1
0.15
0.3
0.18
0.16
100.00%
20.00%
6.70%
Nivel 2
0.32
0.74
0.35
0.3
131.30%
9.40%
-6.30%
Nivel 3
0.46
1.11
0.47
0.41
141.30%
2.20%
-10.90%
Nivel 1
0.38
0.47
0.42
0.42
23.70%
10.50%
10.50%
Nivel 2
1.1
1.48
1.29
1.26
34.50%
17.30%
14.50%
Nivel 3
1.89
2.69
2.3
2.24
42.30%
21.70%
18.50%
Nivel 1
0.11
0.15
0.1
0.09
36.40%
-9.10%
-18.20%
Nivel 2
0.24
0.42
0.23
0.2
75.00%
-4.20%
-16.70%
Nivel 3
0.34
0.71
0.32
0.29
108.80%
-5.90%
-14.70%
Nivel 1
0.11
0.19
0.12
0.1
72.70%
9.10%
-9.10%
Nivel 2
0.21
0.47
0.22
0.18
123.80%
4.80%
-14.30%
Nivel 3
0.29
0.71
0.28
0.22
144.80%
-3.40%
-24.10%
Nivel 1
0.15
0.18
0.16
0.16
20.00%
6.70%
6.70%
Nivel 2
0.37
0.48
0.41
0.4
29.70%
10.80%
8.10%
Nivel 3
0.58
0.81
0.67
0.65
39.70%
15.50%
12.10%
Nivel 1
0.12
0.15
0.11
0.1
25.00%
-8.30%
-16.70%
Nivel 2
0.26
0.42
0.26
0.24
61.50%
0.00%
-7.70%
Nivel 3
0.39
0.72
0.4
0.36
84.60%
2.60%
-7.70%
Nivel 1
0.11
0.2
0.13
0.11
81.80%
18.20%
0.00%
Nivel 2
0.23
0.47
0.24
0.19
104.30%
4.30%
-17.40%
Nivel 3
0.32
0.71
0.31
0.25
121.90%
-3.10%
-21.90%
Nivel 1
0.17
0.18
0.18
0.17
5.90%
5.90%
0.00%
Nivel 2
0.44
0.49
0.46
0.45
11.40%
4.50%
2.30%
Nivel 3
0.73
0.82
0.77
0.75
12.30%
5.50%
2.70%
34
-25.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
75.00%
25.00%
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 8.c.
125.00%
Modelul 8.c.
175.00%
Modelul 8.b.
225.00%
Modelul 8.b.
Figura 11 Diferente de deplasari intre modele pentru primul nivel

Modelul 8.a.
TOTAL Z.R.
Modelul 8.a.
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
-25.00%
Modelul 1.a.
-5.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
175.00%
155.00%
135.00%
115.00%
95.00%
75.00%
55.00%
35.00%
15.00%
TOTAL Z.R.
Figura 12 Diferente de deplasari intre modele pentru al doilea nivel
35
-5.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
10.00%
5.00%
0.00%
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 8.c.
15.00%
Modelul 8.c.
20.00%
Modelul 8.b.
25.00%
Modelul 8.b.
Figura 13 Diferente de deplasari intre modele pentru al treilea nivel

Modelul 8.a.
TOTAL Z.R.
Modelul 8.a.
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 1.b.
-25.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
325.00%
275.00%
225.00%
175.00%
125.00%
75.00%
25.00%
-10.00%
TOTAL Z.R.
Figura 14 Diferente de forte taietoare pe montantul 1
36
-10.00%
-20.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 8.c.
0.00%
Modelul 8.c.
10.00%
Modelul 8.b.
20.00%
Modelul 8.b.
30.00%
Modelul 8.a.
Modelul 8.a.
TOTAL Z.R.
Modelul 7.c.
-40.00%
Modelul 7.c.
-30.00%
Modelul 7.b.
-20.00%
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 1.a.
-10.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
-30.00%
-40.00%
-50.00%
-60.00%
-70.00%
-80.00%
TOTAL Z.R.
37
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
Modelul 8.c.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 8.c.
0.00%
Modelul 8.b.
5.00%
Modelul 8.b.
10.00%
Modelul 8.a.
15.00%
Modelul 8.a.
20.00%
Modelul 7.c.
25.00%
Modelul 7.c.
Figura 17 Diferente de forte axiale pe montantul 1

Modelul 7.b.
TOTAL Z.R.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
DOLCE Z.R.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
FARA Z.R.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
Modelul 1.a.
-5.00%
Modelul 1.a.

Daniel STOICA
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
TOTAL Z.R.
38
Daniel STOICA
15.00%
10.00%
5.00%
Modelul 8.c.
Modelul 8.b.
Modelul 8.a.
Modelul 7.c.
Modelul 7.b.
Modelul 7.a.
Modelul 6.c.
Modelul 6.b.
Modelul 6.a.
Modelul 5.c.
Modelul 5.b.
Modelul 5.a.
Modelul 4.c.
Modelul 4.b.
Modelul 4.a.
Modelul 3.c.
Modelul 3.b.
Modelul 3.a.
Modelul 2.c.
Modelul 2.b.
Modelul 2.a.
Modelul 1.c.
Modelul 1.b.
-5.00%
Modelul 1.a.
0.00%
-10.00%
-15.00%
FARA Z.R.
DOLCE Z.R.
TOTAL Z.R.
6. Concluzii generale
Analizand toate cele 24 de studii de caz, fiecare cu cate 4 variante (asadar 96 de modele de
calcul in total) putem ajunge la urmatoarele concluzii cu caracter de generalitate:
-
Din punct de vedere al deformatiilor exista in toate cazurile (indiferent de lungimile

peretilor, lungimile si inaltimile riglelor de cuplare) o concluzie foarte clara modelele
cu cadre inlocuitoare (MCI), fara considerarea corespunzatoare a dimensiunilor
nodurilor rigide, flexibilizeaza major structura, rezultand abateri (fata de raspunsurile
obtinute cu MEF considerate ca martore) intr-o plaja de la 175% la primul nivel,
250% la al doilea nivel respectiv 325% la al treilea nivel. Asadar valori de la duble la
triple fata de valorile de referinta.
Din punct de vedere al eforturilor sectionale obtinute, diferentele sunt cuprinse intre
10-30%, indiferent de tipul de efort considerat si de modelarea cu sau fara zone rigide.
Este adevarat ca cele mai apropiate valori fata de cele de referinta se obtin in cazul
considerarii zonelor rigide in mod clasic sau dupa metoda descrisa de DOLCE.
Este adevarat ca modelarea cu noduri rigide de tip DOLCE ofera raspunsuri mai
apropiate de cele de referinta insa fata de modelul clasic cu zone rigide complete
diferentele care apar sunt insignifiante.
39
Daniel STOICA
Avand in vedere ca modelarea zonelor rigide cu lungime variabila de tip DOLCE este
mult mai laborioasa iar raspunsurile obtinute difera in general foarte putin, se poate
accepta ca fiind suficient de eficienta modelarea clasica cu noduri rigide totale.
Din analizele realizate atat in acest capitol cat si in cele urmatoare, cu privire la riglele
de cuplare rezulta urmatoarele aspecte:
o Notand cu Cr raportul = =
o Notand cu Cw raportul = =
o Utilizand relatia de tip (15) calculam raportul k1 intre rigiditatea riglei de
cuplare (cu =1) si a montantului (cu =4) asadar 1 = =
2 +3)
(4
(2 +3)
sau
2 = unde consideram =suprarezistenta iar q=factorul de comportare

1
3
o Rezulta o inecuatie de gradul al treilea 4
+ 3 (3 + 3 ) dar
valoarea (3 + 3 ) este cunoscuta si o notam cu C
3
3
o 4
+ 3 impartind prin 3 si considerand q=3 rezulta 1.33
+
considerand =suprarezistenta=1.33 putem sa impartim relatia la
3
1.33 si rezulta
+ 0.75
o Se rezolva ecuatia, pentru a determina dimensiunile minime de lungimi de pereti
(lw) astfel incat sa rezulte o comportare de montant.
Figura 20 Comportare de spalete
Figura 21 Comportare de montant

40
Daniel STOICA
In mod simplificat se poate aprecia
sau
unde Hw=inaltimea de nivel a
montantului.
Considerand =suprarezistenta1.33, q3 si o inaltime medie de nivel Hw3 se poate aprecia
ca 12 si impartind la 4 atunci, cea mai simpla forma este 3 sau 3 .
Asadar ca predimensionare se poate considera relatia 3 considerand ca la pereti si
riglele de cuplare avem aceiasi grosime b si acelasi modul de elasticitate Ez.
Tabelul 4 Lungimi de perete lw pentru 3 cazuri de dimensiuni de rigle de cuplare [m]

Caz
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
lr
[m]
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
hr
[m]
1.80
1.80
1.80
1.80
1.80
0.90
0.90
0.90
0.90
0.90
0.25
0.25
0.25
0.25
0.25
Cr=lr/hr r=hr/lr
0.56
0.83
1.11
1.39
1.67
1.11
1.67
2.22
2.78
3.33
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
1.80
1.20
0.90
0.72
0.60
0.90
0.60
0.45
0.36
0.30
0.25
0.17
0.13
0.10
0.08
lw3 hr/lr
[m]
5.40
3.60
2.70
2.16
1.80
2.70
1.80
1.35
1.08
0.90
0.75
0.50
0.38
0.30
0.25
41

Mult mai mult decât documente.

CAPITOLUL 4 (1)

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 4 (1)

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

(spre deosebire de actiunea laterala a vantului, care afecteaza numai peretii

STRUCTURI DIN ZIDARIE

2. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale

Perete (montant) fixat in consola (fixat numai la baza):

Figura 1 Comportare de montant

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Pentru sectiuni dreptunghiulare are inimilor:

si = iar = 0.40 si k=1.2

= (+) unde = iar = 4

Spalet dublu incastrat (fixat la ambele extremiti):

Figura 2 Comportare de spalete

si = iar = 0.40 si k=1.2

STRUCTURI DIN ZIDARIE

k coeficient de form; k=1.2 pentru seciuni dreptunghiulare, k= 1.1 pentru

3. Mecanisme de cedare ale pereilor din zidarie

Figura 3 - Mecanisme de cedare ale pereilor din zidrie

Desprindere in rost (rotire)

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Lunecare n rost orizontal

Rupere diagonal din for tietoare

Zdrobirea zonei comprimate

Figura 4 Moduri de avariere

STRUCTURI DIN ZIDARIE

4. Aspecte privind degradarile peretilor din zidarie

Evoluia degradrii structurale i a avariilor n zidria confinat la cedarea dup

Degradarea de rigiditate la pereii din

Evoluia degradrii structurale

K rigiditatea la deplasare lateral

Ke rigiditatea secant evaluat la

dHmax deplasarea lateral evaluat

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Driftul ultim pentru ZNA corespunztor modului de cedare

Drift ultim pentru ZNA, conform FEMA 307

Abrams i Shah 1992

Manzouri i colab 1995

- fisurare din ncovoiere

- fisurare din ncovoiere

Abrams i Shah 1992

STRUCTURI DIN ZIDARIE

5. Metode de modelare a peretilor structurali din zidarie

Modelare bazat pe elemente finite

Figura 5 - Modelarea structurilor din zidrie:

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Mecanism de plastificare la nivelul de baz

Rotirea relativ de nivel admisibil pentru deplasri laterale inelastice:

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Performanele strilor limit ale construciilor din zidrie

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Idealizare elasto-plastic pentru ZNA (Tomazevic, 2007)

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Metoda cadrului nlocuitor

Figura 7 - Determinarea nlimii efective oferit de Dolce

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

modelarea pe baza elementelor finite de tip suprafaa;

STRUCTURI DIN ZIDARIE

Figura 9 - Tipuri de rigle de cuplare utilizate in modelari

STRUCTURI DIN ZIDARIE

STRUCTURI DIN ZIDARIE

MCI fara zone rigide

MCI cu zone rigide

STRUCTURI DIN ZIDARIE