STUDIU DESPRE MUSCH!I — MIOLOGIA {MYOLOGIA] GENERALITATI Muschi scheletici, inserindu-se pe oase. Ae actioneaza, participa 1a formarea pe- tefilor cavilatilor corpului : bucal, tora~ .cicd, abdominala, pelviana, intra in com- pozitia peretilor unor organe interne ({a~ ringe, partea superioara a esofagului, la- ringe), fac parte din organcle auxiliare ale ochiului (mugchii oculomotori), exer: cit influenta asupra oscioarelor auditive din cavitatea timpanicé. Muschii schele- ‘tici contribuie la. mentinerea corpului uman in echilibru, la deplasares lui in spatit, realizeaza excursiile respiratorii $1 migtarile de deglutitie, modeleaza mi- mica. Masa totalé a musculaturii sche- letice e considerabila. La omul adult ea constituie pina la 40% din masa carpora- la (la nou-naseut — 20-22%). La indi- vizii de virsta avansata gi senila masa tesutului muscular scade intrucitva (pi- 14 la 25—30%). In corpul uman distin- gem circa 400 de mugchi alcatuifi din {e- sut muscular striat cu contractie volun: tara. Datorita impulsurilor nervoase ce vin prin nervi din sistemul nervos eentral musehtt scheleticr actioneaza pirghiile osoase. conditionind modificarea volun- tara a pozitiel corpului uman STRUCTURA MUSCHILOR Fiecare mugchi, musculus, este aleatuit din fascicule de fibre musculare striate, care au o membrana de {esut conjunctiv numita endomysium. Fasciculele de fibre de diferite dimensiuni sint separate intre cle de straturi intermediare de tesut con- junetiv, care tormeaza perymisium (in- térnum). Membrana. ce incorporeaza muschiull in intregime se numeste epimy- sium sau perimysium externum, care con- tinud tn tendon, avind denumirea de pe- fitendineum. Fasciculele musculare for- meaza partea cérnoasé a organului nu- mitaventer muscular, vénter, ca- re trece in tendon, éndo. Cu ajutorul 152 fasciculelor musculare sau tendonului PFOXIMal numit ea p wt, musehiul ist 1a inceputul (originea) de pe os. Extremi- tatea distalé a muschiului sau tendope distal al lui, care se mai numeste si c dal, se insera pe un alt os. Conventions se ‘considerd, ci originea muschiulu (origo) se afta mat aproape de linia me- diana @ corpului (mai proximal), decit punctul de insertie (insertio), care e si tuat mai distal. La diferiti mugchi tendoa- nele nu sint identice. Muschii membrelor poseda tendoane tungi si inguste. Unit mugchi, mai ales cei care participa la for marea peretilor cavitatii abdominale, au un tendon lat si plat, cunoscut sub nume- le de aponevroza, apaneurdsis (de exer plu, {a m, obliguus abdominis internus). Exista muschi eu tendon intermediar, si- tuat intre doud ventere, m, bivénter (de exemplu, m. digastricus — muschiul di- gastric). La_unii muschi linia fibrelor musculare este intrerupta de eiteva ten. doane intermediare scurte, care generea- zuintersectii tendinoase, in- tersectiones tendinei (de exemplu, m. réc- tus abdéminis). Prezenta intersectiilor tendinoase ne marturigeste despre faptul cA mugchiul dat s-a format din cifiva mio- tomi consccutivi, iar tendoanele (inter- sectiunile tendinoase) dintre venterele musculare s-au format din straturile em brionale de tesut conjunctiy dintre mio- tomi, numite miosepturi. Tendonul este mult mai subfire decit muschiul, insé po sed o mare rezistenta : cl suporta soli citatii mari, practic fara. a se extinde. In timpul ‘contractiet muschiulul una din extremitatile lui amine nemiscath Acest loc se considera drept punet tix (piinctum jixum). Ca reguts, el coincide cu originea muschiului, Pun'etul_mo- bil, punctum mobile, se aila pe un alt os, pe care muschiul se inserd si care isi schimba pozitia datorita contractiei mus- chiului, In cadrul unor pozitii ale corpuluipunctul de origine a mugehiului (punctul fix) si punetul de insertie (punctul mobil) alterneaza. De exemplu, in timpul evo- lutiilor pe aparate de gimnastica puncte le de insertie a muschilor pe oasele mtinii devin fixe, iar punctele de origine de pe voasele bratului si antebratului devin mo- bile Vasele si nervii intra in muischi din par- tea lui interna. Arterele se ramified pind la capilare, care in fibrele musculare for- meaza o retea deasa. Fiecarei fibre mus culare ii revine cel putin un capilar san- guin. Pe fibrele musculare exista placi motorii, ce constituie punctele terminale ale fibrelor nervoase, prin care la muschi vin impulsurile motoare. In mugchi, ca si in tendoane, exista terminatii nervoase seritive, ‘ CLASIFICAREA MUSCHILOR Pina in prezent nu exista o clasificatie unanim aceeptata a mugchilor. Se obis- nuieste 2-i distinge coniorm topograliei lor in corpul uman, formei, orientar fibrelor musculare, functiei, apartenent la anumite articulatii. Deosebim muschi superficiali si profunzi, mediali si late rali, externi si interni, Muschii sint foarte variati ca forma (lig. 111). Cei mai free: venti sint mugchii fusiformi, musculi fusiformes, caracteristici pentru extremitati,(se insera pe oasele care exe- cuta rol de pirghii) si muschii lati, care participa la formarea peretilor truntchiu- lui, Dintre primii putem eita bicepsul hu. meral, printre ceilalti — mugchiul drept al abdomenului, mugchii oblici extern si intern si mugchiul transversal al abdome- nului, muschiul dorsal mare, care se dis- ting prin latimea lor. Fasciculele de fibre musculare ale mugchilor fusiformi sint orientate parafel la axitl lung al mugchiu: lui, Daca fibrele museulare sint situate intr-o singura parte a tendonului si sub ‘un unghi fata de el, mugehiul se numeste unipenat, misculum unipendtus, da- 184 librele se afla de ambele parti ale tendonului, mugchiul se numeste b i pe nat, miisculus bipencitus. Uneor fibrele musculare se intretese neregulat si com plicat, ajungind la tendon din mai multe parti. In asemenea cazuri se formeaza un mugchi multipenat, musculus multipendtus (de exemplu, m. deltoi- deus) Structura complicata a muschilor poa- te fi conditionata de faptul cd la unit din elexistd dou, tel sau patru capete; dou sau citeva tendoane. Drept exempiu pot servi musehii cu dowd sau mai multe ca- pele, avindu-si originea pe diferite oas adiacente sau in diferite puncte pe acela ‘os. Apoi aceste capete se unese formind un venter siun tendon comun, Asemenea muschi poarté denumirea corespunzatoa- restructuriilor : m. biceps, m. iriceps, m quadriceps. De la un venter comun pot Sa porneased citeva tendoane ce se insera pe diferite oase : de exemplu, la mind, la pieior, pe falangele degetelor se insera im. jléxor digitérum. La unii muschi fas- ciculele care fi formeaza au o orientare cireulara, notamente > masculus or- biculdris. Asemenea mugchi inconjoard de obicei orificiile naturale ale corpului (bucal si anal) siexecuta Tunctia de stin- ctere (m. sphincter). Denumirile muschi- lor au etimologii dilerite. Unii muschi au fost numiti pornind de la forma lor (m. rhomboideus — muschiul romboid, m. trapézius — muschiul trapez, m. guad- réius — muschiul patrat). Aitii — por- ind de la dimensiuni (mare, mic, lung, scurt), mai existé mugchi denumiti i conforinitate cu orientarea fibrelor mu culare sau a mugchiului insusi (m. obf quus — oblic, m. transvérsus — tran: Versal). Exisia denumiri de mugehi, in care e reflectata structura lor (biceps, triceps, digastric ete), originea si inser- tia lor (brahioradial, sternocleidomastoi- dou), funetia lor : flexor (im. flexor), ex- tensor (m. exténsor). pronator (m. py nator), supinator (rt! supindtor). rid tor (m. levdtor). Muschii mai pot fi de- in coniormitate eu directia migea- rii electuate (m. abdiictor — care inde- parteaza de la linia mediana, sim. addict tor — care apropie de linia. mediana) Dupa contribulia lor la waigearite din arti culatii_muschii se repartizeaza neuni- form, fapt determinat de siructura si functie. Unii mugehi se inserd pe oase li- mitrofe ce actioneazi ca o articulatie uni- tara — monoarticulari, alfii se insera tre- cind peste doua sau mai multe articula- tii — musehii bi- si multiarticulari, Ulti- mii de obicei sint mai lungi decit muschii 158a ’ c Forme de muschi monoacticulari si sint situati mai super. ficial. Exista muschi, care nu actioneaza nicio articulatie, deoarece isi au originea si se inser pe oase, ce nu formeaza arti- culatii (mugchiul stilohioidian — m. sti- lohyoideus). Din acestea fac parte mus- chit mimici, muschii planseului bucal (7m. milohyoideus), muschii perineului DISPOZITIVELE AUXILIARE ALE MUSCHILOR Contractindu-se, mugchii pot sa-si exerci te funetia lor doar prin participates si cu ajutorul unor formatiuni anatomice, care pot fi considerate ca disporitive auxiliare ale mugchilor. Din acestia fac parte fas- Ciile, tecile tendoanelor, bursele sinoviale si scripetele sau trohléele musculare. Fascia, fascia, este inveligul de fesut conjunctiv al mugchiului, Formind niste mangoane pentru muschi, fasciile ii deli- miteaza unul de altul, incorseteaza ven- terul mugchiuiui in timpul contractiei, combate frecarea muschilor unul de al- tul. Datorita formei lor de manson, in caz de patologie. fasciile localizeaza Faspin- direa puroiului, singelui provenit din he moragie, permit realizarea anesieziei lo- cale in manson”. Mugchii aderd 1a faseii prin intermediu! unui fesut celular lax. In unele locuri (gamba, antebrat) fascii 154 ¢ oF le servesc drept punct de origine pentru muschi si in aceste situatit. separarea ‘muschiulut de fascie e dificila, Distingem faseii proprii, fasciae propriea, si faseii superficiale, fasciae su- perjiciéles (fig. 112). Fiecare element to- pografic isi are faseie proprie (de exem plu, bratul — fdscia brachii. antebra tul — fascia antebriichii). Daca muschii formeazi citeva straturi, intre ele sint situate lamelele fasciale intre cele superficiale — lamina super- ficidlis, intre cele profunde — lémina projiinda. Fascia superticiala situata Sub picle gi delimiteazé mugehiul de baza Subcutana, invelind muschiul partit res- pective a ‘corpului (bunaoara, muschii membrului superior sau inferior). Intre grupurile de muschi, de obicei diferite ca functie, trec septurile intermusculare, sépta intermusculdria, care unese fascia proprie cu periostul. La nivelul concreste- ri fasciilor una cu alta sau cu periostul se formeaza intumescenfe sau noduri fasci ale, care au un rol deosebit in intéritea fasciilor si membranelor, vaselor si ner- vilor. Fasciile. septurile’ intermusculare conerese fenace cu periostul, alcatuind 0 baz moale pentru mugchi sialte organe, participind in formarea carcasei moi sau a scheletului moale. Structura fasciilor, care se dezvolta din fesutul conjunetiv embrional, depin- de de functia mugchilor, care se formea- za, de presiunea exercitata de muschi asupra fasciei in timpul contractiei lui. Inlocurile unde mugchii bine dezvoltati si 49, puternic solicitati incep partial de la fas ii, avestia sint tenace, fortificate de fibre tendinoase si au aspectul de tendon fin si lat (Fascia lata a coapsei, fascia gambei) Ths aceasta nu este un tendon, o aponev Toza. cum era numita incorect odinioar cio fascie de tip tendinos. Muschi cu so: licitatie inferioara au 0 fascie putin tena. ce, flasea, fibrele et conjunctive nu au 0 orientare determinata, Tn unele locuri intiinim formatiuni ce se prezinta ca niste fascii ingrosate. Din aceste fac parte arcul tendinos, Grcus téndineus, ce se jormeaza ca o in: grosare locala a fascilor de asupra f Ciculului vasculonervos subiacent, fn re- giuntea unor articulatii (lalocrurala, ra- diocarpiana), unde muschii si tendoa nnele isi modificd orientarea, respectind structura membrului, fascia de asemenea este ingrosata si masiva. Fixindu-se pe tuberozitatile osoase, ea Tormeaza niste punti fibroase, care mentin muschii, reti- ndcula. Uneor aceste retinacule sint in- corect numite ligamente. Canalele aparute intre retinacul si oa sele adiacente, prin care trec tendoanele subtiri si lungi ale mugchilor, se numese teci ale tendoanelor (canale osteofibroa se sau fibroase). Teaca tendonu Tui, vagina tendinis, poate fi comund peniru citeva tendoane sau poate fi se paraté de septuri fibroase in citeva te individuale pentru tiecare tendon. Retina- eulum menjine tendonul intr-o anumita pozitie, impiedica deplasarea lui laterala, ii confera directia fireasca in timpul con- tractarii muschilor. Migcarea tendonului in teaca lui (in canalul osteofibros sau fibros) este facilitata de stratul sinovial al tecii tendonului (de teaca sinoviala). care reduce frecarea tendonului, cind acesta, migcindu-se, se atinge de peretii mobili ai canalului. Stratul sino- vial, strdtum synovidle, are dowd parti interna si externa (fig. 113). Partea vis- cerala interna (pars visceralis) inveles te compact tendonul. conereste eu el (cu membrana lui de testit conjunctiv — peri- tendineum). Partea externa, parietal (pars parieidlis) concreste custratul fib ros, sirdium jibrésum, care e situat in exterior si reprezinta peretele tecii ten donului, Partile viscerala si parietala ale Fig. 112, Fascile umarului mea superioard a umarulai, Tecile fasciale ale Imusctilor sint excizate, aspest anterior. Tre stratului visceral trec una in alta la eape- tele tecii tendinoase, precum si pe toata lungimea tecii, formind mezoul ten- do nul Ul, mesoterdinewm. Ultimul es- te alcatuit din doud toite de strat sinovial, care unesc pArfile lui visceral gi parie- tald. Mesotendineum contine vase san- quine, eare iriga tendonul, si nervi. Cind, datorité contractarii mugchiului, tendo- nul se miged in teaca lui, odata cu el se migcd gi partea viscerala a stratului sino- vial, care, gratie sinoviei (liehid lubrif ant, allat in cavitatea fisurald a tendonu- lui) gliseaza liber de-a lungul parti ex terioare, parietale, ca un piston in interio- tul cilindrului. Stratul sinovial poate cuprinde unul sau citeva tendoane, daca ele se alfa in aceeasi teacd (canal) ten- dinoasa Tn locurile unde tendonul sau musehiul adera la tuberozitatea osoasa exista bur- se sinoviale, care executa aceleasi functii ca si tecile sinoviale ale tendoanelor, adi- c& reduc frecarea, Bursa sinovia- 155,14, bursa synovialis. are forma unei pungi de {esut conjunctiv aplatisat, in in teriorul careia se afla o cantitate mica de lichid sinovial. Peretii bursei sinoviale pe deo parte conerese cu organul mobil (cu muschiul), pe de alta parte —cu osul sau cu un alt tendon, Dimensiunile burse- lor sint diferite — de ta citiva milimetri la citiva centimetri. Cavitatea bursei si- noviale, situaté linga articulatie, poate 4 comunice cu cavitatea articulara. De- seori bursa sinoviala e situaté intre ten- don si 0 tuberozitate osoasa, in care exi- sta, special pentru tendon, o canelura ta- petata cu cattilaj. Aceasta tuberozitate se humeste trohieemuseulara ({réchlea musculéris). Ea modified ori entarea tendonului, serveste drept spri- jin sitotodata mareste unghiul de insertie a tendonului-pe os, lungind astiel bratul de aplicare a forte. O funetie similara executd si oasele sesamoide, ds- ‘sa sesaméidea, care se dezvolta in pro- funzimea unor tendoane sau concrese cu ele. Din aceste lac parte osul piziform (0s pisijérme) la mina, precum si rotula, patélla, care este cel mai masiv os sesa- moid din organism Travaliul muscular Proprietatea de baza a tesutului museu- lar. care formeaza muschii scheletici, este contractilitatea. Datorité ei se modifica lungimea mugchilor sub influenta impul- surilor nervoase. Muschi actioneaz’ ar- 156 Fig. 113, Schema tecii ten donulu a — seetiune transversal 5 — sectiune longitudina la ticulatiile, modificind pozitia pirghiilor osoase, Fiecare muschi actioneaza asup- ra articulatiei intr-un singur sens. In ar- ticulatia uniaxiala (cilindried, trohleara) miscarea pirghiilor osoase se realizeazi doar in jurul unui singur ax. Muschii sint situati din dowd parti ale articulatiel si actioneaza asupra ei in doua directii. De exemplu, in articulatia cotului pe de o parte se aflé muschii flexori, pe de alta — musehii extensori. Muschii, care actio- neazi asupra articulatiei in directii opuse se numese antagonisti. Tn fiecare articu- latie misearea intr-o anumita directie de obicei este realizata de doi sau mai mulfi musehi, Muschi, a céror contractare co- ‘muna realizeazd o migcare intr-un sin- gur sens, se numese sinergisti. In articu- latia biaxiala (elipsoida, condilara, sela ra) muschii se grupeaza corespunzitor celor doua axe ale ei. in jurul earora se realizeaza migcarile. La articulatia sfero- ida, cu trei axe de migeare (articulatie pluriaxiala), muschii se aplie’ din citeva parti si actioneazé asupra ei in diferite directii. De exemplu, in articulatia uma rului existé mugchi flexori si extensor care realizeaza ‘migedri in jurul axului frontal: mugchi adductori si abductori pentru axul sagital si muschi rotatori pentru a realiza miseari in jurul axului longitudinal : in interior — pronatori, si in exterior — supinatori. Intr-un grup de muschi responsabili de © anumita migcare, putem distinge mu- schi principali, care asigura aceasta miscare, si auxiliari, rolul carora rezulta chiar din denumire, Ultimii completeaza, modeleazd. migcarea, dualitate In earacteristica functionala a mugehi lor se folosesc niste indici numiti secti- uni transversale anatomica gi figiologied. Sectiuneatransversald ana tomica este aria sectiunii transversa- le efectuate perpendicular la axul longi- tudinal al muschiului, intersectind ven- terul acestuia in cea mai lata parte a lui, Acest indice caracterizeazé grosi- mea muschiului. Sectiunea tran versala fiziologicé e constitui- ta de aria sumard a sectiunii transversale a tuturor fibrelor musculare incorporate in muschi. Dat find, e& forta contractila ‘a muschiului depinde de valoarea secti- Uni transversale a fibrelor musculare, sectiunea transversala fiziologie’ a mus- chiului caracterizeaza forta lui. La mu: chil fusiformi si la cei in forma de bands cu fibrele musculare dispuse paralel, sec- tiunile transversale anatomica si fiziolo gicd coincid. In cazul muschilor penati Situafia difera. Din doi mugchi egali ca Uimensiune, vind prufilul anatomic transversal identic, mugchiul penat are 0 arie transversala Tiziologica mai mare decit cel fusiform, Sectiunea transversa- 1g sumata a fibrelor musculare din mus- chiul penal este mai mare, pe cind insesi fibrele sint mai scurte decit 1a cel fusi- form. Din aceasta cauza muschiul penat dezyolta o forfa mai mare, insa anvergu- ra contractiilor fibrelor sale scurte este mai mic decit fa mugehii fusiformi sau in forma de banda. lata de ce muschii pe- nati sint situati acolo, unde se cere o ma- re for{a a contractiflor musculare pentru a realiza migcari de amplitudine relativ micé (muschii_gambei, piciorului, unii muschi_aiantebratului). Muschi fusi- formi si in forma de banda, aleatuiti din fibre musculare lungi, contractindu-se, se scutteazé mai mull decit cei penati. Totodata ei dezvolta o forta mai mica de- eit mugchit penati cu acelasi protil trans- versal anatomic, Dat fiind ea muschiul igi fixeaza cape- tele pe oase, punctele lui de origine si de insertie in timpul contractiei se apropie unul de altul, iar muschiul efectueaza in acest rastimp un anumit lueru, Prin ur- i imprima indivi mare, corpul uman sau parfile lui, in caz de contractie a muschilor respectivi, isi sehimba pozitia, incep sa se miste, inving reristenta fortei de gravitalie sau din contra, cedeaza acestel forte. In alte ca: zuri contractiile mugchilor men{in corpul intr-o pozitie anumita fara a efectua mig cari, In acest sens in activitatea muschi- lor distingem tucrut de invingere a rezis- tentei, de cedare la rezistenta si de echi- librare a rezistentei. Lucrul de invingére a rezistentei este efectuat in cazul, in care forta contrac. tiei muschiului modified pozitia unei parti a corpului, a’ unui membru sau a unui segment al acestuia, cu sau Tara sarcina, invingind forta de rezistenta. Cedare |: rezisten{a numim tucrul muschiului, in cadrul cdruia forta muschiulul cedeaza actiunii forfei de greutate a par lui (membrului) si a sareinii sustinute de el. Muschiul luereaz’, actioneaza, insa el nu se contracta efeetuind acest luctu, ci din contra — se intinde, de exemplu, cind un obiect prea masiv nu poate fi ridicat sau mentinut lao anumita inaltime. In asemienea situatie, chiar si incordind ma- ximat mugchii, ne vedern nevoiti sa Lisam jos acest obiect pe podea sau peo alt su- prafata, Lucrul de mentinere se efectueaza, cind forta contractiilor musculare ¢ apli- cata pentru a sustine un obiect sau o gre- utate in anumita pozitie fara deplasare in spatiu.. De exemplu, omu! in pozitie ortos- taticd (verticala) sau sezinda {ine o gre- utate fara a se misca. Forta contractiilor musculare echilibreaza masa corpului si greutatii. In asemenea situalii muschii se contract ard a-si schimba lungimea (contractie izometrica) Lucrul de invingere a rezistentei sau de cedare la rezistenta, in cadrul caruia forta contractiilor musculare conditio- neazi deplasarea corpului saw a partilor ui in spatiu, executindu-se pentru acesta diferite miscari, poate Ti considerat ca luctu dimamie. Lucrul de ment here, in cadrul caruia corpul tn intregime sau partile lui ramin imobile, se prezint’ cauntueru static Casele unite prin articulatii la contrac- tarea muschilor actioneaz& ca niste pi ghii. In biomecanicd distingem pirghii de gradul |, cind punctele de rezistenta urFig. 114, Pieghie de echilibt AC Pas te ain. B— pret de aoiere fre: Fig. 115, Pirghie de forta A= pape de opin: 8 punet de aplieare « feril: C— Pane ase pei fortei se afla de ambele ale punctului de sprijin, si pirghii de gradul Il. cind ambele Torte se aplica pe o singura parte de la punctul de spri jin, ins la distante diferite de la el. Pirghia de gradul 1 (bibrahiala), se numeste ,pirghie de echilibru*. Punctul de sprijin este situat intre punctul de ap- licare a fortei (e vorba de forta contrac- fiei musculare) si punctul de rezistenta (iorfa de gravitatie, masa organului) Pentru a exemplifica, citém articulatia coloanei vertebrale cu eraniul (fig. 114) 158 Echilibrul se poate obtine daca momentul de rotatie a fortei aplicate (produsul for- tei. aplicate pe osul occipital, la lungimea bratului, egald cu distanta de la punctul de’ sprijin pina la punctul de aplicare a fortei) echivaleaza cu momentul de tota- tie ¢ forte’ de greutate (produsul fortei de greutate la lungimea bratului, egala cu distanta de la punctul de sprijin pina ta punctul de aplicare a fortei de greutate). Pirghia de gradul 11 ¢ monobrahiala. In biomecanied (spre deosebire de meca. nica clasica) aceasta pirghie cunoaste doua varietati. Varietatea acestei pirghii e determinata de locul punctului de apli care a fortei si locul de eplicare a fortei de greutate, care in ambele cazuri se afl pe 9 singura parte de la punctul de sprijn Prima varietate a pirghiei de gradul Il (pirghia de forta) se manifesta in cazul, cind bratul de aplicare a fortei museulare este mai lung decit braful de rezistenta (forta de greutate). Luind drept exemplu piciorul (fig. 115). putem observa c& punctul de sprijin (axul de rotatic) € constituit de capetele oaselor metatarsului, drept punct de aplicare a fortei musculare (exercitate de tricepsul gambei) serveste calcaneul iar drept Punt de rezistenta (greutatea corpului) e nivelul de articulare a oaselor gambei si piciorului (articulatia talocrurala). In aceasta pirghie obtinem cistig in fort (bratul de aplicare a fortei este mai lung) si pierdem in viteza deplasarii punctelor de rezistenta (bratul fiind mai scurt). In a doua varietate a pirghiei monobrahiate (pirghie de vitez4) bratul de ap- licare a fortei musculare este mai scurt decit bratul de rezistenta, pe care se ap- lied 0 fortd contraré —"forta greutatit (fig. 116), Pentru a invinge forta de greutate, al carei punct de aplicare se af- 1a la o distanta considerabila de la pune- tul de rotatie in articulatia cotului (ca punet de sprijin) e nevoie de o mai mare fortd din partea mugchilor flexori inse- rati in apropierea acestei articulatii (in punctul de aplicare a fortei). In aseme- nea situatie obtinem un cigtig in vitezd si in amplitudinea miscarilor, bratul find mai lung (in calitate de punct de rezis- enta) si pierdem tn forta care actioneaza in punctul de aplicare a acesteia.Dezvoitarea mugchilor Ca si la animale toat musculatura sche- leticd striata a corpului uman provine din foita embrionala medie — din mezoderm Ins dezyoltarea mugchilor in. limitele trunchiului, capului si membrelor com- porta o serie de particularititi, care vor fi urmarite pornind de la etapele timpurit ale embriogentezei pentru a inlesni intele- gerea esenfet lor. Musculatura trunchiu- fui deriva, in fond, de la porfiunea dorsa- Nie mezodermului, care portiune formea- 28 segmentele primare ale corpului — so- mitele. Somitele sint situate lateral de or ganele axiale ale embrionului — de tubul nervos si coarda dorsal. In a patra sap. témina de dezvoltare exist deja cirea 40 de perechi de somite : 3—5 nucale, 8 cer- vicale, 12 toracice, 5 lombare, 5 sacrale si 4—5 caudale. In eontinuare fiecare so- ita se divizeaza in trei parti : sclerotom, dermatom si miotom ; din ultimul deriva muschii trunchiulu Initial miotomul ocup’ portiunes dor- somediali @ somitei si are o cavitate nu: mitd miocel, Proliferind, miotomul pierde caracterul su de formatiune pluristra- tificata si se transforma intr-o mas sin- citiala, cavitatea lui dispare. Pe parcur- sul dezvoltarii ulterioare masa celulara se diferentiaza dind nastere la fibre stria~ te contractile, Treptat toata masa mioto mului se imparte in elemente de forma cilindrica alcatuite din fibre musculare, care isi mentin ined aranjacea metamera lig. 117). Miotomit eu timpul concrese in sens dorsal si ventral. Din partile dor sale ale miotomilor deriva tn continuare muschii profunzi, sau proprii, ai spinarii, Din partile ventrale ale miotomilor pro- vin muschii profunzi ai toracelui si mus- culatura peretilor abdominal anterior si laterali. Mugchii profunzi ai spinarii, to- tacelui si mugchii abdomenului, primor dille cdrora apar in limitele trunchiulut si in continuare nu le depasese, se nu- mese muschi autohtoni (din gr. autés — insusi, acelasi ; chton — pamint, autoch- f6nos — indigen, local). Foarte timpuria, la stadiul de divizare a somitelor in parti, miotomii sint conctati la sistemul nervos. Fiecdrui miotom fi corespunde un anumit segment din tubul neural — un néuro- mer. de la care spre el vin fibrele nervoa Fig. 118. Pirghie de viteza yin: B— punt de apicnre« forte: C= se ale nervilor spinali viitori, Totodata muschii dorsali capata inervatie de la ra- murile dorsale ale nervilor spinali, pe cind musculatura ventrala este inervata de ramurile ventrale ale acestor nervi Vom mentiona ca fiecare nerv insoteste muschiul in procesul tuturor deplasari- lor gi modificarilor lui. Lata de ce nivelul de deviere a nervului spre un anumit mugchi poate indica locul de formare a acestuia, Drept exemplu poate servi dial ragmul, care se dezvolta din miotom cervicali si este inervat de nervul frenic, care la rindul sau constituie o ramura a plexului cervical. In etapele ulterioare se produc modificari si deplasari mult mai esentiale in muschii care se dezvolta. Toate modificarile variate, care au loc, se rezuma la urmatoarele procese : 1) de- vierea de la sensul longitudinal, eranio- caudal initial al fibrelor musculare (de exemplu, reorientarea oblica si transver- sala a muschilor peretilor abdominali 2) sciziunea longitudinal a masei mus- culare integre generind muschi separati (muschiul redresor al coloanei vertebra- le) ; 3) impartirea miotomilor generind dilerite straturi de muschi (muschii afi ai abdomenului, muschii intercostali) : 4) concresterea miotomilor si formarea de muschi lungi (de exemplu, mugehiul drept al abdomenului, care este format prin contopicea partilor ventrale a 6—7 miotomi) ; 5) deplasarea (migratia) unor muschi de la locul formarii lor ini fiale. Acest proces poate fi ilustrat piFig. 117. Miotomi ai capului si trunchiulus ta embrion diafragma, care deriva de la miotomul 4—5 cervical gi In continuare coboara pt na la apertura inferioara a toracelui; 6) in procesul formarii unor muschi are loc substituirea partiala a fibrelor mus- culare prin jesut conjunctiv, formindu-se in consecinja aponevtoze ale muschilor (de exemplu, muschii oblici, mugchiul transversal al abdomenutui ete.) ‘Muschii capului (mimici, masticatori) si unit mugchi ai gitului deriva de la por- jiunea venirala nesegmentat a mezoder- mului in extremitatea eraniana a corpu- lui embrionului la nivelul arcurilor visee- tale si branhiale. Acesti mugehi au primit numirea de musculaturd viscerala. Mus: chii masticatori si uni’ muschi ai gitului care fac parte din aceasta musculatura (de exemplu, muschiul milohioidian ete.) se formeazé de pe urma transformarii primordiului muscular al primului are visceral. Acesti muschi se insera pe oase- le craniului facial (visceral), unde se aila de asemenea extremitatea initiala a tubu- ui digestiv. 160, Din musculatura viscerala mai fac parte si muschii mimici. Ei deriva de la un primordiu comun muscular al arcului visceral II. De la primordiul musculaturii areurilor branhiale se dezvolta muschii trapez si sternocleidomastoideu. La musculatura viscerala se refera de asemenea citiva muschi ai perineului (de exemplu, muschiul levator al anusului), care Vor fi studiati in compartimentut de splanenologie. Tnsi in regiunea craniand exista de asemenea mugchi care deriva din mio tomii somitelor capului. Din acestia: fac parte muschii responsabili de miscarile globului ocular, care deriva din miotom Precedenti (inervatie: nervii 11, 1V, VI cranieni) ‘De la miotomii occipitali deplasati de- riva mugchit limbii inervati de nervul hipoglos, Musculatura eave unegte menbrele ew trunehiul parcurge un proces complicat de dezvoltare. La acest nivel exist muschi. care se formeazd in primordiul mezenchimal al membrului pentru a-si deplasa apoi extremitatile proximale pe trunchi sia se insera pe oascle lui. E vor~ ba de muschiul truncopetal (din lat. train- cus — trunchi, pétere — a se indrepta spre ceva). Din acesti muschi fac parte pectoralii mare si mic si marele dorsal. lar pe membrul inferior exista un singur musehi truncopetal — marele psoas. Mai existé 0 serie de mugchi derivati de la miotomii portiunilor ventrale la musculatura branhiala, care isi arunca extremitatile distale de pe trunchi si cra- niu pe membrele superioare si inferioare, inserindu-se pe oasele lor. Acestia se nu- mese Muschi truncofugali (din lat. ¢rdn- cus — trunchi, féigere — a fugi de la ce- va). Din acestia tae parte : mugchiul tra- pez, _sternocleidomastoideu, | romboid (mare si mic) mugchiul dintat anterior, omohioid, subclavieular, precum gi mug chiul levator al scapulei. Mugchit care se formeaza in limitele primordiilor mem- brelor pe baza de mezenchim, si ramin ulterior in aceleasi limite, se’ numesc mugchi autohtoni ai membrelor. In dezvoltarea muschilor scheletici pot fi observate urmatoarele anomalii : mo- dificari de pozitie, dimensiuni si forma la uni mugchi, mai freevent pe ambeleparti ale corpului simultan. Unit musehi tuneori lipsese (muschii rotunzi mare si mie) ; pot sa apara noi capete sau fasci- cule de fibre (Ia mugchii coracobrachial brahial sau poate lipsi unul din capete (la bicepsul bratului). Au fost inregistrate eaauri de separare a unui muschi in ci five mugchi autonomi (la mugchiul le- xor al degetelor). Anomaliile sint mai irecvente pe membrul superior, mai ales in grupul de musehi bine diferentiagr (at antebrafului si miinii) MUSCHIL CORPULUI MUSCHII $1 FASCIILE TRUNCHIULUI Musculatura trunchiulut se devizeaz’ in muschi ai spatelui. ai toracelu gi ai abdo: menului Spatele, dorsum, cuprinde toaté supra- fata posterioara a trunchiului. Limita lui superioara este constituita de protube ranta oceipitala externé si de_ linia nuvcalé superioara. Drept limita inferi- oar servesc articulatitle sacroiliace si coccisul. In sens lateral spatele este li mitat_de- centura scapulara, de fosa axilara si de suprafetele laterale ale toracelui si abdomenului pe liniile axi- lare postetioare. Spatele se divizeazé in mod obisnuit 1 FASCIILE PARTILOR Fig. 118. Schema de structura 9 cofpulut™ de embrion —(sectiume ransversala). In sings © pre ental stadiui timpuril de Gee voltare, in dreapta —un stadiu (aural porfunes real» nip in regiuni: vertebrala, régio ver- tebrdlis: sactala, régio sacrélis scapulara, régio scapularis; in- irascapulara, régio infrascapula- ris, si lomb ar 4, regio lumbélis. Pen- tru a facilita descrierea muschilor, la cele enumerate se adauga si regiunea cervical posterioars Muschii si fasciile spatelui Muschi spatelui, mm, dorsi, sint pari si ocupa toata supratata dorsala a trun- chiului, incepind de la regiunea sacral si de ia partile limitrofe ale crestelor iliace pind la baza craniului.. Dispusi in straturi, acesti muschi se afla in rapor turi_anatomotopografice complicate, conditionate de functiile si particular tatile lor de dezvoltare, Muschii superficiali ai spa telui in dezvoltarea lor tin de membrul superior. Din acestia fac parte muschiu! trapez, muschiul dorsal mare, mugchiul levator al scapulei, musehii’ romboizi, mare si mic. Muschii dintati posteriori, superior si inferior, sint situati mai profund si se insera pe coaste. Muschii profunzi, care alca tuese cea mai mare parte a muscula- turil spatelui, sint derivafi ai miotomi- lor (fig. 118), adie provin din pri- mordiile musculare ale segmentelor pri-Fig. 119, Schenie de siructurd a peretilor trunchiu lu gla centuri seapulare (Seetiune transversal8} In dreapta — regiunes abdomenului; In stinga — Togitnes toracein mare ale corpului, numite somite. Din acestia fac parte: muschiul sple- nju al capului si gitului, muschiul erector al coloanei vertebrale, mugchiul trans versospinal (inclusiv mugehii scurti_ ai articulatiel atlantoaxiale — muschii suboccipitali}, muschii interspinali si mugchii intertransversali Muschii superficiali Mugchit superficiali ai spatelui se. in sera pe scheletul centurii scapulare gi pe humerus (fig. 119, 120), formind doua straturi. Primul strat este constituit de mugchiul trapez si muschiul dorsal mare, al doilea strat —de mugchit_romboizi mare si mic si de mugeitiul levator al scapulei. f ( Muschiul trapez, m. trapézius, este plat, de forma triunghiulara, baza lata a cdrula e ortentata spre linia mediana posterioara, ocup’ partes superioara a spatelui si regiunea posterioara a gitului Trapezul isi ia origina prin fascicule tendinoase scurte de la_ protuberan- ta nucala externa, de la treimea mediala a liniei nucale supetioare, dela liga~ mentul nucal, de la apofizele spinale ale vertebrei VII cervicale si {uluror verteb- 182 relor toracice subiacente, precurm si de la ligamentul supraspinal. De la locurile de origine fasciculele muschiului se indreap- 14 convergent in directie laterala si se insera pe oasele centurii scapulare. Fas- ciculele superioare ale muschiului tree inferolateral si se insera pe fata posteri- oarda_treimii externe a claviculei. Fas- ciculele mediisint orientate orizontal, tree de la locurile de origine ale apo- fizelar spinoase ale vertehrelor spre in- ferior si se insera pe acromion si spina scapulde. Fasciculele inierioare ale mus chiului, in ascensiune lateralé tree in lama tendinoasa care se insera pe spina scapulae. Originea tendinoasé a mus- chiului trapez se observa lesne la nivelul limitet inferioare a gitului, unde musehiul este deosebit de lat. La nivelul apofizei~ spinoase a vertebrei VIL cervicale ambii muschi, sting si drept, formeazé o plat- forma iendinoasa bine pronuntata, care la omul viu are aspectul unei depresiuni Muschiul trapez pe tot parcursul su ¢ situat superficial, marginea lui supe- rolaterala formeazi latura posterioara a triunghiului cervical lateral. Marginea inierolaterala a muschiului trapez inter- secteazé muschiul dorsal mare si margi- nea mediala a scapulei, pe din afard, formind limita mediala’ a triunghiului de auscultatie. Limita inferioara a acestui triungi limitrofeazd cu marginea supe- rioard @ muschiului mare dorsal, iar cea laterala — cu. marginea inferioara a muschiului mare romboid. Dimensiunile acestui triunghi se marese in flexiunea anterioara in articulatia umarului, cind scapula se deplaseaza anterolateral. Actiune:.contractia simultand a tuturor partilor muschiului trapez, coloa- na vertebrala fiind fixata, apropie sea pula de coloana vertebrala: fasciculele Superioare ale mugchiului ridicd scapu- la; fasciculele superioare si inferioare, contractindu-se simultan, imprima sca- pulei o migcare de rotatie in jurul axului sagital: unghiul inferior al seapulei se deplaseazé anterolateral, iar unghiul lateral se deplaseaza superomedial. Con- tractia bilaterala a muschiului trapez, scapula fiind fixata, realizeaza inre le $i inclinarea posterioars a capului contractia unilateral in aceleast condittiasiguré 0 intoarcere neinsemnata a fetei in sens opus. Inervatie: n. accessorius, pléxus cervicalis (Cy — Cy) Irigatie: a. fransvérsa célli, a. occipitélis, a. suprascapuléris, aa. in- tercostiles posteriéres. Muschiut dorsal mare, m. latissimus dorsi. este plat, lat, are forma triunghiu- lara ‘si ocups jumatatea inferioaré a spatelui pe parlea respectiv’. M, (atissimus dorsi ¢ situat super: ficial cu exceptia marginii sale superi oare, care trece sub partea inferioara a Fig. 120, Muschi supericiali ai spate muschiului trapez, In partea inferioara marginea lateralé a muschiului mare dorsal formeaza latura medialé a tri- unghiului lombar. El incepe cu 0 aponey 7028 de pe apotizele spinoase ale ultime- lor sase vertebre toracice si futuror ver- tebrelor lombare (impreuna cu lamela superficialé a fasciei_lumbotoracice). de la creasta iliaca si de la ereasta sac- rala median. Fasciculele muschiului pornesc in sens superolateral gi'se dise pun convergent in apropierea_limitel inferioare a fosei axilare. In partea su Perioara la muschi aderd fasciculele musculare care pornese de la trei- 163patru coaste inferioare (ele intré intre dintii muschiulut abdominal oblic extern) side la unghiul inferior al scapulei Acoperind cu fasciculele sale inferioare unghiul de jos al seapulei, pe din afara, m. latissimus dorsi se ingusteaza brus¢ si inconjoard pe un traect spiralat mus. chiul rotund mare : la marginea posteri- oara a fosei axilare el trece intr-un tendon plat si masiv care se inserd pe creasta tuberculului mie al humesu- sului, In apropierea locului de insertie muschiul acoperd posterior vasele si nervii situati in fosa axilar. M. fatisst ‘mus dorsi este separat de muschiul mare rotund printr-o bursa sinoviala. * Actiune: adductia membrului su- perior la trunchi, rotindu-l_ induntru (prondtio), extensia bratului coborirea bratului tidicat, minile fiind fixate (pe bara), ridicarea (adducerea) corpului spre mini (in timpul exercitiilor pe bara, in timpul urcérii, inotuluiy Inervatie: m. thoracodorsdlis (Cy — Cwm) Trigatie: a thoracodorsélis, a circumflexa humeri postérior, aa. inter- costiles posteridres % Muschiul levator al seapulel, m. le- vator scdpulae, isi ia originea prin fase cule tendinoase de la tuberculii_poste- riori ai apofizelor. transversale de la trei-patru_vertebre cervicale superioare (intre locurile de insertie a muschiului sealen_mediu— anterior gi mugchiului spleniu cervical — posterior). Pornind in jos, mugchiul se inserd pe marginea mediald a scapulei Intre unghiul ei supe- tior si spina scapulae. M. levator scapu- lae in treimea sa superioard © acoperit de muschiul sternocleidomastoideu, iar in treimea inferioaré — de muschiu! tra- pez. In adiacenta anterioard nemijlocita cum. levator scapulae trece un nervy spre muschiul romboid si o ramura pro- fund’ a arterei transversale a gitului Actiune: sidieé scapula, depla- sind-o simultan in directia coloanei ver- tebrale: cind scapula e fixata, inelind spre sine partea cervicalé 2 coloanei vertebrale. Inervatie n. dorsélis scépulae (Cy — Cv) Trigatie: a. transvérsa colli. a. cervicdlis superficidlis, a. cervicalis ascéndens. 164 . ete 4 Tf Mieechtrordvole| ceereall ler earth rhomboidei minor et major deseori con= ¢rese formind un singur_muschi.. thomboideus minor isi ia originea de la partea inferioard a ligamentului nucal, de la apofizele spinoase ale vertebrelor VII cervicalé si prima toracica si de la ligamentul. supraspinal, Faseiculele 1ui se indreapta oblic de sus in jos si late: ral, fixindu-se pe marginea medialé a aeapulci, mai sus de spina scapulac. ‘M. rhomboideus major isi ia originea de la apofizele spinoase ale vertebrelor cervieale IV, se inser pe marginea megiala a scapulei : de la nivelul spina scapulae pind la unghiul inferior al aces tela, Muschii romboizi, fiind situati mai profund deett mugchiul trapez, la rindul lor acoperé posterior muschiul dintat superior posterior si partial mugchiul erector al coloanei vertebrale. Actiune: deplaseazd seapula_in directic spre coloana vertebral’, ridi cind-o simultan In sus. Inervatie: n. dorsélis scépulae (Cv = Cy). Trigatie: a transvérsa colli, a. suprascapuléris, aa. intercostiles poste- ribres Pe coaste se insera dé asemenea doi muschi subliri si plati— muschii din- ati posteriori, superior si inferior (fig. 121). 5 Muschiul dintat superior posterior, ‘m. serrdtus postérior supérion aste st tuat anterior de muschii romboizi isi ia originea printr-o lamela tendinoasé plata de la partea inferioara @ ligamentului nucal si de la apofizele_spinoase ale vertebrelor VI—VIT cervieale si I—II toracice, Orientindu-se oblie de sus in jos si lateral, el se_insera, dinte cu Ginte, pe fata_posterioaraa_coastelor V, in exterior de unghiurile lor Ac{iune: ridicarea coastelor Inervatie: mn. intercostdles (Th, — Thy) Irigatie: aa. intercostdles poste- rléres, a. cervicélis projunda. & Muschiul ~dinfat posterior inferior, im. serrdius postérior injérior, ¢ situat anterior de mugchiul mare al’ spatelui, incepe cu. o lamela tendinoasa de la apotizele.spinoase_ale_vertebrelor XI— XIT toracice si III lombare ; concresteKe intim’ cu lamela superficiala a fasciei Jumbotoracice si cu originea muschiului dorsal mare. Se-inserd cu dinfii sai musculari pe cele 4 coaste_inlerioare Ac{iune:,coboars coastele. Inervatie: an. inlercostdles Thy — Thy). _Trigatie: aa. intercostéles posteri- ‘Musehii profunzi Muschii profunzi ai_spatelui formeaz’ frei straturi: superficial, mediu si pro- fund. Stratul superficial e constiluit de muschiul splenity al capului, muschiul spleniu al gitului si muschiul erector Fig, 121. Muschi profuret_ai spaietul, (In stinga, posterior de muschiul erector al coloanei ver- tebrale, sim pastrali magchié pos terior dintatt superior sf inferior lin dreapta ei sint excizatty al coloanei vertebrale ; stratul mediu — de _mugchiul transversospinal, stratul profund este format de muschii_ inter: spinali, intertransversali si suboccipitali ‘Mugchii stratului superficial sint deo- sebit de dezvoltati, acestia facind parte din tipul_ mugchilor puternici dotati in fond cu funetii statice. Ei se extind pe toata suprafata spatelui 3i pe regiunea posterioara a gitului de la sacru pind la osul occipital. Locurile de origine si de insertie ale acestor mugchi ocupa Suprafete mari, din care cauza contrac- tmdu-se ei dezvolté o mare forta, susceptibilé sé mentind coloana verleb- rala in pozitie verticala, aceasta con- stituind un suport pentru cap, coaste,organe interne si membre, Muschii stra- tului mediu sint orientati oblic, aruncin- du-se de pe apofizele transversale ale vertebrelor pe apofizele lor spinoase. Ei formeaza citeva straturi. In stratui cel_mai profund fasciculele musculare sint deosebit de scurte si se inseré pe vertebrele limitroie. Pe masura apro- pierit de supratata fasciculele musculare devin mai lungi si se arunea pe un numar sporit de vertebre (5—6). Tn stratul 111, cel mai profund, mugehii scurfi:sint sic tuati intre apofizele ‘spinoase si trans- versale ale vertebrelor. Acesti_ muschi existé nu in toate segmentele coloanei vertebrale. Ei sint bine dezvoltati doar in cele mai mobile portiuni ale ei: cervi- ala, lombard si toracicé inferioara. Din straiul TIT, profund, fac parte si muschii cafe actioneaza articulatia atlantoaxiala: Acestia sint deosebit de dezvoltati si diferenfiati. Ei au fost desemnati ca mugcht suboceipitalt, mm. subocctpitates. Muschii profunzi ai spatelui devin vi- zibili doar dupa prepararea sirat cu strat si mnarea mugchilor superficial muschiul dorsal mare, muschiul trapez pe distanta egala dintre punctele de ori- gine si de insertie (fig. 122) { Muschiutspleniwabcaputui; m. spl ‘us capitis, este situat imediat anterior de partea superioard a muschilor ster- nocleidomastoidet: si trapez. Isi ia_ori- ginea de la jumatatea inferioara a liga- mentului nuical (interior de nivelul ver- tebrei IV cervicale), de la_apofizele spi noase ale vertebrelor VII cervical’ MI=IV toracice. Fasciculele acestui muschi se indreapta lateral in sus si se inser pe apoliza mastoidiana a osi lui temporal si_pe-platforma rugoa: de Sub portiunea lateralé a liniel nu cale superioare de pe osul_ occipitat: Actiune: in cortractie bilateral muschiul indreapté partea cervical a coloanei vertebrale si capul ; contactin- du-se unilateral, muschiul Infoarce capul spre sine. Inervatie: ramurile posterioare ale nervilor cervicalispinali: (Cin. — Coa Irigatie: a. occipitélis, a. cervi- calis profinda 5 Muschiul spieniu al gitutui, m. sple- inius cervicis, 'si ia originea de la apoti- 106 zele_spinoase ale. vertebrelor II—IV_ foratice..Se inser pe tuberculii posteri- ori ai apofizelor transversale a doua sau trei_vertebre cervicale superioare, acoperind posterior locul de origine a asciculelor mugchiului levator al scapu- lei. E situat anterior de m. trpézius. Actiune: prin contractie bilateral simultand muschiul realizeaza extensia partii cervicale a colaanei_vertebrale, contractindu-se unilateral, muschiul in foarce partea cervical a coloanei ver- tebrale spre Inervatie: ramurile posterioare ale neryilor cervicali (Cy) — Cyn) Irigatie: a. occipitélis, a. cervi- galis profunda. ‘Muschiul erector~al coloanci verteb- tale, m. erector spinae. E cel mai puter- nic din muschit autohtoni ai spatelui, se extinde pe tot parcursul coloanei ver tebrale, dela osul sacru pina la baza craniulut, El este situat in stratul tres anterior de muschii trapez, romboizi, dintati posteriori si mare dorsal. Poste rior este acoperit de foita superficia 18 a fasciei lumbotoracice, igi ia originea prin fascicule tendinoase groase si tenace de pe fala dorsald a sacrului, de, pe apotizele spinoase, de pe ligamentele supraspinale ale vertebrelor “lombare, XII si XI toracice, de pe portiunea poste- a i iliace 3i de pe fascia lum rioard a crest botoracicd. © parte din fasciculele ten- dinoase cu originea in regiunea sacrului, fuzioneaza cu. fasciculele ligamentelor sacrotuberal si sacroiliace dorsale. La nivelul vertebrelor lombare superi- are m. erector spinae se devizeaz in trei tracturi: lateral, intermediar si me- dial. Fiecare tract are denumirea sa: cel lateral devine muschi iliocostal, cel intermediar—=tmugchiul lungul_ dorsal, fel medial — mugchiul spinal. Fiecare “in muschiienumerati se imparte la rindul sau in formatiuni mai mici. Parti- cularititile de structura ale muschiului erector al coloanei vertebrale s-au con- stituit In antropogeneza in legatura cu bipedia plantigrada verticals. Faptul ca mugchiul este foarte puternie gi are ori gine comuna pe oasele bazinului, iar mai Sus se imparte in diferite tracturi care se insera-rasfirat pe vertebre, coaste si pe baza craniuluiy se explicd prin impor- etanta Lunctici executate — mentinerea corpului in pozitie verticalé. Totodata, impartirea muschiului in tracturi, care apoi se subdivizeaza la diferite nivele ale partit dorsale a corpului in mugchi mai scurti, avind distante reduse intre punctele de arigine si insertie, ii permit acestui ansamblu muscular sé actione- ze. selectiv. De exemplu, contractia muschiului iliocostal lombar trage coa- stele respective in jos, asigurind racor- dul necesar pentru diafragm in timpul contractarii lui ete. Fig. 122, Mugchil profunzi ai spa fell: in dreapta—m, efector spinae In stinga—m. transver sospitas Tee tone : Mugchiul iliocostal, m. iliocostélis (vezi fig. 122), constitue cea mai laterala parte a muschiului erector al. coloanei vertebrale. {si ia originea de la coasta iliack de pe fala interna a toile! superi- oare a fasciei umbotoracice. Trece in sus pe fata posterioara a coastelor. late ral de unghiurile acestora, pina la apofi- zele transversale ale vertebrelor cervi- cale inferioare (VII-—IV). fn conformi- tate cu regiunile parcurse de muschiul jocostal, el se imparte in trei : muschiul jocostal lombar, muschiul iliocostal to- 167 tasracic si muschiul iliocostal cervical. Muschiul ilidcostal lobar, m. ilioco- stdlis lumbérum, igi ia originea de pe creasta iliac, fata interioard a lamelei superioare a fasciei lumbotoracice, se in sera prin tendoane plate separate pe un- ghiurile celor 6 coaste inferioare, Muschiul iliocostal toracie, m. ilio- costalis thordcts, porneste de'la cele 6 coaste inferioare in interior de la nive- lul de insertie a mugchiului iliccostal lombar. Se inser pe gase coaste supe- rioare in regiunea unghiurilor si pe fata posterioard a apofizei transversale a vertebrei VII cervicale, ‘Muschiul iliocostal cervical, m. ilio- costalis cérvicis, isi ia originea de la unghiurile coastelor UI, IV; V si VI (spre interior de nivelui de’ insertie a muschiului iliocostal toracic) si se in- sera pe tuberculii posteriori ai, apofi- ~ zelor transversale ale vertebrelor VI—IV cervieale. Actiune: impreund cu alte parti ale muschiului erector al coloanei ver- tebrale, asigura indreptarea coloanei vertebrale ; prin contractie unilateral’ inclind coloana vertebrala in partea res- pectiva, coboara coastele Fasciculele inferioare ale _acestui musehi, retragind si fixind . coastele, creaza’ un racord pentru diafragm. Inervatie: ramurile posterioare ale nervilor spinali, cervicali, toracici, si lombari (Cw Lu) Irigatie: aa. intercostiles poste- ridres, aa. lumbiles. Muschiul Iungul dorsal, ma. longissi- mus, ¢ cel mai mare din trei_muschi constituitivi ai erectorului coloanei ver- tebrale. E situat medial de muschiul iliocostal, intre acesta si muschiul spi- nal. Distingem lungul dorsal al toracelui, lungul dorsal cervical si lungul dorsal al capului © Lungul dorsal al toracelui, m. longis- simus thordcis (veri fig. 122), este cel mai lung. Isi ia originea de pe tata posterioaré a sacrului, de pe apofizele transversale ale vertebrelor lombare si toracice inferioare si se inserd pe fata posterioara a noua coaste inferioare intre tuberculele si unghiurile lor, si pe virfuri- le apofizelor transversale ale tuturor vertebrelor totacice (prin fascicule) 168 Muschiul tungul dorsal cervieal, m. longissimus cervicis, incepe prin tendoa- ne lungi de la virfurile apofizelor trans- versale a cinei vertebre toracice si se inser pe tuberculii posteriori ai apot zelor transversale ale vertebrelor VI— 11 cervicale. Muschiul tungul dorsal al capului, m. longissimus capitis, incepe cu fibre tendinoase de la apofizele transversale ale vertebrelor |—III toracice si IVIL cervieale, se inser’ pe fata posteri- oard a apofizei_mastoidiene a -osului temporal sub tendoanele muschiului sternocleidomastoideu i mugchiului spleniu al capului. Actiume: mugchii lungi dorsali toracic si cervieal realizeaza extensia coloanei vertebrale si inclinarea ei late- rald; mugchiul lungul dorsal al capu- Ini realizeaza ridicarea capului si intoar- cerea fetei in directie respectiva Inervatie: ramurile posterioare ale nervilor spinali cervicali, toracici si lombati (Cy — Ly) Irigatie: aa. lumbéles, aa. inter costéles posteriéres, a, cervicélis pro- fuinda. ‘Mugchiul spinal, m, spinalis (vezi fig 122), este cel mai medial din trei mugchi constituitivi ai etectorului coloanei ver- tebrale. Aderd nemijlocit la_apofizele spinoase ale vertebrelor toracice si cer: vieale. Distingem respectiv mugchiil spinal al toracelui, mugchiul spinal cer- vical si muschiul spinal al_capului Muschiul spinal al toracelui, m. spina- lis thoracis, isi ia originea prin 3—~4 ten- doane de la apofizele spinoase ale verteb- relor Il si I lombare, XII gi XI toracice, se insera pe apofizele spinoase a opt ver- tebre toracice superioare. Muschiul con- reste cu mugchiul semispinal al torace- lui situat mai profund ‘Mugchiul_spingl cervical, m. spinalis cervicis, Tsi ia originea de la apofizele spinoase ale vertebrelor T gi II toracies, vertebrei VII cervicale gi de la portiunea inferioar’ a lig. nuchae. Se inserd pe apofiza spinoasa a vertebrei cervicale If (uneori [HL si 1V) Muschiul spinal al capului, m. spind- lis cdpitis, incepe prin fascicule fine de la apofizele spinoase ale vertebrelor to: racice superioare si cervicale inferioare,se ridied in sus si se inserd pe osul occipital in apropierea protuberantei oc: cipitale externe. Deseori acest musehi lip. seste Actiume: realizeaza extensia co- toanei vertebrale. Inetvatie: ramurile posterioare ale nervilor spinali cervicali, toracici si lombari superior (Cur — Ly) Irigatic: aa. intercastdles posteri- Gres, a. cérvicalis profiinda. Rolul mugehiului erector al coloanei vertebrale (m. erecior spinae), \uat in ansamblu, rezultd destul de elocvent din denumirea lui, Dat find c& partile constituitive ale muschiului isi au ori- ginea pe vertebre, el actioneaza pe toata intinderea Iui ca extensor al coloanei vertebrale si al capului, invingind re- zistenta musculaturii ventrale si fortei de greutate a corpului, Contractindu-se bilateral in anumite portiuni ale sale, acest mugchi poate cobori coastele, rea~ liza partial extensie in variate regiuni ale coloanei vertebrale, retroflexia capu- lui. Contractia unilaterala inclina coloa- na vertebrala in partea respectiva. Mus chiul dezvolté o mare forta de asemenea cu ocazia anteflexiei torsului, cind el executd 0 actiune de cedare, si previne cdderea corpului inainte, echilibrind di- namic actiunea muschilor situati ventral, or. acestia au un bral mai mare de actiu- ne asupra coloanei vertebrale decit mus hii situati dorsal ‘Mugchiul transversospinal, m. trans- versospinalis. E prezentat de numeroase fascicule musculare stratificate, orientate oblic in sus din partea laterala spre cea mediala de la apofizele transversale ale vertebrelor spre cele spinoase. Fascicule- Je musculare ale muschiului transverso: spinal au lungime diferit& si, fiind arun- cate peste un numdr variabil de verteb- re, formeazé mugchi diferiti: semispi nal, multifid si citiva rotatori, Totodata, in conformitate cu regiunea topografica, in lungul coloanei verteb- rale fiecare din mugchii enumerati se subdivizeazi in muschi mai mici, care si-au primit denumirea dupa locul de Situare pe partea dorsala a trunchiului, gitului si regiunii nucale. Deci, diferite parti ale muschiului dat vor fi conside- rate anume in aceasté suecesiune. Muschiul semispinal, m. semispind- lis, are aspectul de fascicule musculare lungi, care igi iau originea de pe apo- fizele transversale ale vertebrelot subia- cente, se aruncd peste 4-6 vertebre si se inser pe apofizele spinoase. Distin- gem muschi semispinali ai toracelui, gitului si capului Muschiul semispinal al toracelui, semispindlis thoracis, isi ia originen de la apofizele transversale a sase vertebre toracice inferioare si se insera pe apofi- zele spinoase a patru_vertebre toraci- ce superioare si a doua vertebre cervi- cale inferioare Muschiul semispinal al gitului, m semispinilis cérvicis, porneste de la’ apo- fizele transversale a gase vertebre tora. cice superioare si de la apofizele arti culare @ patru vertebre cervicale inie- Tioare, se inseta pe apofizele spinoase ale vertebrelor VII cervicale. ‘Muschiul semispinal al capului, m. semispindlis cépitis, este lat, gros, isi ia originea de la apofizele transversale a gase vertebre toracice superioare 'si” de la apofizele articulare a patru ver- tebre cervicale inferioare (spre exterior de lungii capului si gitului), se insera pe osul occipital intre liniile nucale supe- rioara gi inferioaré. Posterior, mugchiu! este acoperit de muschii lung dorsal si spleniu ai capului. In profunzime si ante rior de acest mugchi e situat mugehiul semispinal al gitului Actiune: mugchii semispinali ai toracelui si gitului realizeaz’ extensia in regiunile toraciea si cervical ale co- loanei. vertebrale ; contractia unilate- ral roteste regiunile enumerate ale coloanei vertebrale in directie opusa Muschiul semispinal al capului asigur’ fetroflexia capului, iar in caz de contrac- fie unilaterala intoarce fata in direct opusa. Inervatic: ramurile posterioare ale nervilor spinali, cervicali si toraciei (Cor = Thy) Irigatie: aa. intercostdles poste- ridres, a. cervicdlis profinda. ‘Muschi multifizi, mm. multifidi, repre- zinta nigte fascicule multitendinoase, care isi iau originea de la apofizele transversale ale verlebrelor subiacente se inser pe apofizele spinoase ale 169)is vertebrelor supraiacente. Acesti muschi, aruncindu-se peste 2—4 vertebre, ocupa san{urile situate bilateral de apofizele Spinoase ale vertebrelor pe tot parcursul coloanei vertebrale, de la sacru. pina la vertebra IT cervicala. Ei sint situ- ati imediat anterior de muschii semispi- nal si lungul dorsal. Actiune: roteste coloana verteb- rald tn jurul axului ei longitudinal, par- ticips fa extensia gl inciinarea él la- terala Inervatie: ramurile posterioare ale nervilor spinali (Cy, — S,) Irigatie: aa. limbdles, aa. interco- stéles posteridres, a. cervicdlis profiinda. Muschii rotatori ai gitului, toracelui regiunii lombare, mm. rotatores cer- aicis, thoracis et lumborum, constituie stratul cel mai profund al_musculaturii Spatelui si ocupa san{ul dintre apofizele spinioase i transyersale. Muschii rota tofi Sau fotarii sint mai pronunjatt in regiunea toracicé a coloanei vertebrale. In coniormitate cu lungimea fascicule- lor lor mugchii rotatori se impart in lungi si scurti, Muschii_rotatori_lungi isi iau originea de pe apofizele trans- versale si se insera pe bazele apofi- zelor spinoase ale vertebrelor supraia- cente, sarind peste o vertebré. Muschii rotatori scurti sint situati intre vertebre limitrofe, ‘Actiume? rotesc_coloana.verteb- ralé in jurul axulut ef longitudinal Tnervatie: ramurile posterioare ale nervilor spinal, toraciel si eervi cali Trigatie: aa. lumbéles, aa. inter- costéles posteridres, a. cervicdlis pro- Janda. {Muschi levatori ai_coastelor, mm. levatéres costérum, se_impart-in-lungi ‘gi scurti — mm. levatores costarum longi si mm. levatéres costdrum bréves: poste- r sint acoperiti de fasciculele m. eréc- for spinae, ocups portiunile posterioare ale spatiilor intercostale, medial de mus- hi: IneronstallexfelorL Hla —Leogie res costérum bréve® incep prin fascicu- ‘Te separate depe apofizele_ transver- sale ale vertebrelor VII cervicala. si I— II toracice ; se indreapta inferolateral _si se inser pe coasta subiacenta. Mm. levatéres costérum Béngi incep pe apoti- zele transversale ale'Vertebrelor VII—X~ 170 foracice, se arunci peste coasta Sub- jacentd si se inserd pe coasta urmatoare medial de unghiul acesteia, Actiune: ridica coastele, contribu- ind la dilatarea toracelui. Inecvatie: an. intercostéles (Cyag, Thy, Thy, Thy — Thy) Trigatie aa. intercostéles posie- ridres, : ‘Muschii interspinali ai gitului, torace- lui si Fegiunil lombare, nm interspinates cervicis, thoracis et lumborum, unesc apotizele spinoase ale vertebrelor intre ele de la vertebra II cervicala in jos. Acesti muschi sint deosebit de dezvoltati in regiunile cervical si lombara ale co- loanei vertebrale care sint cele mai mo- bile. Tn regiunea toracica a coloanei verte- brale mm.interspinales sint subdezvoltati (chiar pot lipsi). Actiune: participa la redresarea segmentelor respective ale coloanei ver- tebrale. Inervatie: ale nervilor spinali. Irigatie: a. cervicdlis profinda, aa. intercostéles posteriéres, aa. lumbd- les, ‘Muschi intertransversali ai regiunii lombare, toracelui si gitului, mm. inter- transversiril lumborum thoracis el ceroi- cis, constituie niste fascicule scurte ra- cordate pe apofizele transversale ale ver- tebrelor limitrofe. Ei sint mai pronuntati in regiunile lombara si cervicala ale co: loanei vertebrale Mm. intertransuersarit lumborum se impartinlateralisimediali, mm. intertransversarii lumborum laterales ei mediales. In regiunea cervical distin- gem muschii intertransversali anteriori (care racordeaza tuberculele anterioare ale apofizelor transversale) si posteriori, mmm. intertransversérii cervicis anteri res et posteriéres. La cei posteriori deo- sebim partea medial, pars medialis. si partea laterala, pars laterdlis, ‘Ac{iune: inelina regiunile respec- tive ale coloanei vertebrae spre sine. Inervatie: ramurile posterioare ale nervilor spinali cervicali, toracici si lombari, ramurile posterioare Trigatie: aa lumbates, aa. infer- costdles posteridres, a. cervicdlis pro- Juinda.‘Muschil suboccipitali Muschii suboccipitali, mm. suboccipi- tales (Tig, 123), includ : mugehiul marele drept posterior al capului, mugchiul mi- cul drept posterior al capului si muschii oblici superior gi interior ai capului. Tofi mugchii enumerati sint situati_ profund sub mugchii semispinal, lung si splen ai capului. Bi delimiteazd un spatiu triun- ghiular (trigonum suboccipitale), in care se ailé - artera vertebrala, ramura poste- rioard a nervului spinal cervical I, arcul posterior al atlasului gi membrana at- Tantooccipitala posterioara. ‘Muschiul marele drept posterior al ca- pului, m. rectus capitis posterior major, incepe de la apofiza spinoasa a epistrofe- ului sise inserd pe osul occipital sub linia nucala inferioara Fig. 128. Mugchit subocet: pital si protunzi_ ai por tHunit posterioare a gitulal Slelissopeir (4 — a oblique Actiune: realizeaza retroflexia ca pului, inclinarea lui laterala, in caz de contractie unilaterala intoarce capul spre sine. Inervatie: n. suboceipitalis (C)). Irigatie: a cervicdlis profiinda. ‘Muschiul micul drept posterior al ca~ pului, m. rectus capitis posterior minor, igi ia originea de la tuberculul posterior al atlasului si se insera pe osul occipital sub linia nueala inferioars mai profund de marele drept posterior al ca- pului. Actiune inclinarea latarala a capului. Inervatie: n. suboccipitalis (C,¥. realizeaza retroflexia si Irigatie: a. cervicalis. profunda Muschiul oblic inferior al capului, m. obliquus capitis inferior, porneste de la apofiza spinala a epistrofeului, trece in 7Fig. 124. Mugehiul marele pectoral (1) si conturul miculul pectoral (2), care formeaza perelele ante Flor’ al ‘cavitajii-axilare: protee(it gle. trigonum Clavipectorale (I), teiganum pectorate (Il) si tt ‘gonum subpectorate (Ill). sus si lateral, inserindu-se pe apofiza transversala a atlasului Actiune: redreseaza, inclina late- ral si intoarce capul in jurul axului lon- gitudinal al apofizei odontoide Inervatie: n. suboccipitdlis (C,). Irigatie: a. cervicdlis profiunda. ‘Muschiul oblic superior al capului, m. obliquus capitis superior, isi ia originea de pe apotiza transversala. a atlasulut, trece in sus si medial, fixindu-se pe osul cceipital superior de linia nucala inferioa- TB, Muschiul este situat mai profund lateral de locul de insertie a muschiului semispinal al capului. Actiune: in contractie bilateralé muschiul redreseazd capul ; in contrac: fie unilaterala muschiul inclind capul la- teral spre sine, Inervatie: n. suboccipitalis ( Irigatie 1) a. cervicalis projunda. Fasciile spatelul Fascie toracolombara, fascia toraco- lumbélis, acoper’s mugchii profunzi ai spatelui. La diferite nivele aceasta fascie e pro- nuntata inegal. Fascia toracolumbalis e deosebit de pronuntaté in regiunea lombara, unde ea i este reprezentatd de doua lamele, super- ficial si profunda, care formeaza teaca fasciala pentru m. erecior spinae. Foita superficiala a fasciei toracolom- bare se fixeaz pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombare, pe ligamentele su praspinale gi pe creasta medial a sacru- lui, Foita profunda a acestei fascii din partea medial se insera pe apofizele transversale ale vertebrelor lombare si pe ligamentele intertransversale, in jos— pe creasta ilionului, in sus — pemargi nea inferioara a coastei XII si pe ligamen tul lumbocostal. La marginea laterala a musehiului erector al coloanei vertebrale foitele su- perficiala si profunda ale fasciei toraco lombare devin coalescente. Foifa profun: da a fasciei toracolombare separa mus chiul ‘erector al coloanei vertebrale de muschiul patrat lombar. In limitele pere- telui toracelui fascia toracolombara e prezentata deo foita fina care separa muschiul erector al coldanei vertebrale de muschii situati mai la suprafata, Me- dial, aceasta fascie se fixeaza pe apotizele spinoase ale vertebrelor toracice,: late- ral — pe unghiurile coastelor. In regiu- nea posterioara (nucala) a gitului prin- tre mugchii situati la acest nivel se afla fascia nucala, fascia nuchae. [MUSCHII $I FASCIILE TORACELUI ‘Mugchil toracelui sint dispusi in eiteva straturi, fapt conditionat de diferentele de provenire si functit ‘Mai superficial sint situati_muschii derivati din primordiul membrului supe- rior. Ei asigura legatura acestuia cu to- racele, Este vorba'de muschii pectorali mare si mic, de mugchiu! subclavicular, si de muschiul dintat anterior. Straturile profunde ale musculaturii toracelui sint reprezentate de muschi pro- pril, autohtoni, derivati din miotomii re- Giunilor ventrale. Acosti mugehi au pune te de origine si de insertie in limitele pe- retelui toracelui. Din acestia fac parte muschii intercostali_interni si externi, muschii subcostali si musehiul transver- sal_al {oracelui Studiul descriptiv al muschilor torace- Jui include si septul toracoabdominal — diafragmul, aflat in legaturd anatomica si funetionala indisolubila cu ei, acestaconstituind muschiul respirator princi pal, derivat din portiunile ventrale ale miotomilor cervicali ‘Mugchii care acfioneazé articulalille centurii scapulare 42 Muschiul pectoral mare, m. pectoratis major (fig. 124) este masiv, in forma de evantai, ocupa 0 mare parte din peretele anterior al toracelui, Respectiv punctelor de origine se disting citeva parti; pa.c- tea claviculara, pars claviculd- ris, isi ia originea pe jumatatea mediala a.claviculei; partea sternocos tal, pars sternocostélis, isi a originea de_pe fata anterioara a sternulul si de pe cattilajele a sase coaste superioare. p a T- tea abdominal a, pars abdomina- lis (putin pronuntata), incepe de pe pere- tele anterior al tecii muschiului drept ab: dominal, Fascieulcle partitor musehiului pectoral mare trec, convergente, in di- rectie laterald si se inser pe creasta tu- berculului mare al humerusulul. M. pec: fordlis major este separat de mugchiu! deltoid de un sant bine pronuntat — de | toidopectoral, sulcus deltoideopec- toralis — BNA, care trece superomedial in fosa infraclaviculara, fossa infractavi- cularis. Fiind situat superficial, m. pecto- rélis major impreuna cu musehiul pecto: ral mic formeaza peretele anterior al ca vitatii axilare, delimitind cu marginea sa inferioaré fosa axilara Actiune: coboard bratul ridicat si iaduce la trunchi, realizind totodata tor- siunea lui in interior. Dac mina e fixata ‘in poritie de ridicare in sus, muschiul_t- died coastele si-sternul (muschiul respi- rator auxiliar), contribuind la dilatarea toracelui Tnervatie: nn. pectordles laterd- “lis et medidlis. Irigatie: a. thoracoacromidlis, aa. intercostiles posteriéres, rr. intercostétes unteriéres, a. thortvica laterals. ¢-¢Muschiul pectoral mic, m. pectordlis minor (fig. 125) este plat, de forma tri- unghiulara si situat In vecinatate pos. terioata cu mugchiul pectoral mare. Isi ia originea de pe coastele I1I—V in apro pierea extremitatilor lor anterioare. In. dreptindu-se superolateral, el se inser’ cu ajutorul unui tendon seurt pe apofiza Fig. 125. Muschii toracelui $1 umarulul Sujers bm brackets: 3m senatereatn coracoida a seapulei Actiune: deplasarea anterioara a scapulei ; centura scapularé riminind fixa, ridied coastele, coniribuind la dila- tarea toracelui Tnervatie: aa, pectordles medié- lis et lateralis (Cyy—Thy) Irigatie: a thoracoacromialis, rr. intercostales anteriéres /-Muschiul subclavicular, m. subclévius (veri fig. 125), ocupa spaliul fisular din- tre coasta I silavicula, Isi ia originea de la cartilajul coastei I, trece in sens lateral gi se inser pe fata inferioara a extrem “tatiPacromiale a claviculei Actiume: trage clavicula in jos si inainie, contribuind la fortifiearea articw- latiei sternoclaviculare Inervatic: n. subclivius (Cy) Irigatie: a. transversa scdpulae, 4. thoracoacromiditis. Z7Muschiul dintat anterior, m. serrdtus antérior, ¢lat si tetragonal, ader a lateral la torace, formeaza peretele medial al ca- vitatii axilare. Tsi ia originea prin dinti mari de Ig. opt-zece coaste superioare si se inser pe marginea mediala si pe un- ghiul inferior al scapulei, Fasciculele su- Perioare i medit sint situate orizontal, cele inferioare sint orientate oblic si tree in directia anteroposterioara si inferosu- 173Fig. 126. Muschii profunzi ai toracelui perioara. Patru-citici dinti inferiori ai acestui muschi la nively) punctelor lor Ge origine se iuleicaleacd inte dint muschiului oblic abdominal extern: Actiume: deplaseazé scapula, mai ales unghiul ei inierior in sens anterola- teral. Fasciculele Iui inferioare contribuie {a rotatia seapulet in jurul axului sagital, deplasind unghiul lateral al seapulei in sus si medial, in consecint bratul se ri- dicd’ mai sus de. linia orizontals. Cind scapula se mentine fixata, contractia muschiului dintat anterior ridiea coaste- le, contribuind le dilatarea toracelut Tnervatie: n. thordcicus longus Irigatie:a thoracodorsalis, a. tho- racica lateralis, aa. intercostéles poste- riéres. ‘Muschii_proprii [autohtoni) ai toracelui Din acest grup fac parte muschii inter- costali interni si externi, mugchii levatort ai coastelor (lungi si scurti), mugchit 4 intercostali intimi, mugchii subcostali gi muschiul transversal al toracelut. 7Y- Muschi intercostali externi, mm. inter costiiles extérni (fig. 126), cite 11 de fie- care parte, pornese de la marginea inferi- ard a coastei supraiacente, spre exterior de santul ei si, indreptindu-se in jos si inainte, se insera pe marginea superioara a coastei subiacente, Muschii ocupa spati- ile intercostale pe distanta cuprinsa in tre: posterior — de tuberculii coastelor, si anterior — de cartilajele costale, de-a lungul cérora pina la marginea sternului utmieaza membrana intetcostala externa, membrana intercostélis extérna. Pe par tea dorsala 2 cutie’ toracice fasciculele acestor muschi sint orientate oblic in jos si lateral, iar pe partile laterala si anteri- ara a cutiei toracice fibrele sint orientate in jos anterior si medial. Acesti mugchi formeaz un strat mai gros decit muschii intercostalt intern Actiune: tidied coastele; partile lot posterioare fortifica articulatille cos tovertebrale Tnervatie: nn. intercostales (Thy- Th) Trigatie: aa. intercostiles posteri- éres, a. thoracica intérna, a. musculop- hrénica 1 Muschi intercostali intern, mm. inter costéles intérni, sint situati imediat sub musehii_intercostali_externi. Ei ocupa spaiiile intercostale Incepind, din anieri- or, de la marginea sternului (la coastele adevarate) si capetele anterioare ale car- tlajelor coasielor false ping Ia unghiu: rile coastelor, in posterior, de unde drept continuare a lor se prezinta membrana intercostélis intérna. Acesti muschi isi au originea pe margi- hea superioara a coastei subiacente si a cartilajului costal respectiv, inserindu-se pe marginea inferioara a coastei supraia~ cente spre interior de santul ei. Fascicu- lele mugchilor intereostali interni. sint orientate oblic de jos in sus si lateral pe peretele posterior al toracelui, in sus gi medial pe peretele anterior al lui. Mugchii intercostali interni isi orienteaza fascicu Iele lor aproape perpendicular fati de fasciculele mugchilor intrcostali externi, Fasciculele interne ale mugchilor inter- costali interni au. primit ‘numirea de mim. intercostales intimi.Fig, 127, Fata intern a peretilor merit! al foracelil si sbdome hului (partial). Fascile int Inlaturate Actiume: muschii intercostali_ in- terni coboard coastele ; fortifiea articu- latiile sternocostale. Inervatie (Thy—Thy) Irigatie: aa. intercostdles poste- ridres, a. thorécica intérna, a. muscu lophrénica. Muschii subcostali, mm. subcostales. sint reprezentati de fascicule musculare si-tendinoase in partea inferioara a por- {iunii posterioare a fefei interne a perete- lui toracelui. Avind originea in apropi rea unghiurilor coastelor X—XII, mu chi se indreapta in sus si lateral, se arun- 4 peste una sau doua coaste si'se inser’ pe fata interna a coastelor supraiacente: Actiume: coboara coastele. Inervatie: an. intercostéles (Th—Tha) Irigatie: aa. intercostates posteri- ores. Muschiul transversal al toracelui, m transvérsus thorécis (Tig. 127), este si- tuat pe fata posterioara (interna) a pere- telui anterior al cutiet toracice. Are origi- nea pe apendicele xifoid, pe doimea inte rioara a corpului sternului, Fibrele ace tui muschi, rdsfirindu-se in evantai in sus si lateral, Se inser dinte cu dinte pe car- nn, intercostiles tilajele coastelor IVI. Fibrele inieri are tree orizontal, aderind intim la fib: rele superioare ale mugchiutui transver- sal al abdomenului, Fibrele medi sint orientate oblic de jos in sus si lateral, iar cele superioare sint orientate evaaiverti- cal, de jos in sus, Ac{iune: avind punet de sprijin pe mn, acest muschi trage eartilajele cos- tale in jos, coboara coastele. participa la aciul de expiratie. Inervatie (Thy—Thyi). Irigatie: a. thordcica intérna, ran, intercostéles Dialragmul /7 Diafragmul, diaphrégma (musculus phrenicus) (fig. 128), constituie un sept musculotendinos. mobil, care separa ca~ vitatea toracica de cea abdominala, For- ma lui boltita este conditionata de pozt {ia organelor interne si de diferenta de presiune in cavitatile toracica si abdomi- hala. Partea convexa a diafragmului es te orientatd in cavitatea toracicd, iar cea concava — in cavitatea abdominala. Di- afragmul este muschiul respirator prin- cipal si cel mai important organ al pre- sei abdominale, Fasciculele musculare ale diafragmului sint dispuse periferic, 175. Fig. 128. Diafragmul Aspect inferior eet tend; 2—Ior,vtnae eatin, 9 — hints canece toe tine au origine tendinoasé sau musculara pe partea osoasé a coastelor inferioare sau be cartilajele costale, care formeaza pe- rimetrul aperturii inferioare a cutiei tora- cice, de la fata posterioara @ sternului pind la verlebrele lombare. Devenind coalescente in sus, de la periferie spre centrul diafragmului, fasciculele se pre- lungese formind centrultendinos, centrum fendineum. In conformitate cu locurile de origine putem distinge urma- toarele parti ale diafragmului : lombar: epstal gi elernals. Fasciculele miusculo- tendinoase ale partii lombare (pars lum- balis) a diafragmului isi iau originea de pe fata anterioara a vertebrelor fombare cupedunculii drept si sting (crus dextrum et crus sinistrum), si de pe ligamentele arcuate medial si lateral. Li- gamentul arcuat medial lig. arcudtum mediale, este racordat pe de asupra mus chiului lombar intre fata laterala a ver tebrei | lombare si apexul apofizei trans versale a vertebrei IT lombare. Ligamen tul ereuat lateral, ig. arcuatum laterale, cuprinde in anterior mugchiul lombar patrat si uneste apexul apofizei trans- versale a vertebrei II lombare cu coasta xi. Pedunculul drept al partii lombare a 176 diafragmului este mai dezvoltat, isi are originea pe fafa anterioard -a corpurilor vertebrelor —IV lombare, cel sting isi ia originea de pe primele trei vertebre lombare, Peduneulii drept si sting ai dial ragmului in partea de jos devin coales: centi, formind ligamentul longitudinal aulerior, far in pattea de sus fibrele lor Musculare se intersceteazd anterior de corpul vertebrei I lombare, delimitind hiatul aortal, hidtus odrticus. Prin acest spatiu triunghiular trece aorta si ductul toracic (limfatic) situat posterior de ea. Margin tulut aortal al diat ragmului sint delimitate de fascicule fib foase care constituie ligamentul median arcuat, lig. arcuatum medianum, In tim- pul eonirsctiei fasciculelor museulare ale pedunculilor diafragmului acest liga- ment apara aorta de strangulare, astlel evitindu-se un eventual impediment. in calea torentului de singe din aorta. Mai sus gi in stinga de hiatul aortal fibrele musculare ale pedunculilor drept si sting ai diafragmului se intersecteaza din nou, apol iarsi se separ’, formind hiatul eso- fagian, hiatus esophageus, prin care din cavitafea toracicd in cea abdominal pe- netreazd esofagul impreuna cu nervii vagi. Intre fasciculele musculare ale pe- dunculilor drept si sting ai diafragmului patrund : trunci sympatici, nn. splénchni- Gi majores et minores, 9. azygos (in par- tea dreapta) si v. Remiazygos (in partea stings)Bilateral intre partile lombara si costa la ale diafragmului se afla cite un sector de forma triunghiulara, lipsit de fibre musculare, denumit trigon lumbo costal, Aici cavitatea abdominala e se- Paraté de cavitatea toracica doar prin niste foile subfiri ale fasciilor endoabdo- minal si endotoracics si de membrane seroase (peritonet si pleura). In limitele acestui trigon sint posibile hernii diafrag- male. Partea costal, pars costdlis, a diaf- ragmului isi ate originea pe fefele inter- ne a sase-sapte coaste inferioare prin fi- bre musculare izolate,cate se intercalea- 28 intre dintit. rhugehiului abdominal transversal Partea sternal, pars sternalts; a diat- ragmului este cea mai ingusta si vulne- rabilé. Are originea pe fata posterioara a sternului, Intre partile sternala si costala de asemenea exista nisie sectoare triun- ghiulare numite trigoane sleruo Costa le, la nivelul carora, dups cum sa mai spus deja, cavitatile toracied. si abdominald sint separate una de alta. do- ar prin fasciile endotoracica endoabdo- mifala si prin membranele seroase — pleura siperitoneu, Aici de asemenea sint posibile hernii diafragmale. In centrul tendinos al diafragmului, in dreapta, e situat orificiul venei cave inferioare, fordmen vénae edvae, prin care aceasta vend trece din cavilatea abdominala in cea tordcica. Actiune: tn timpul coniractiei diat ragmul se indeparteaza de la peretit cu- tie’ toracice, bolta lui se aplatiseaza, avind drept consecin sporitea cavitti toracice 5i reducerea celei abdominale. In caz de contractie simultand a diafragmu- lui ctt muschii abdominali se objine spori- tea presiunii endoabdominale. Inervatie: n. phrénicus cy). Irigatie: a. pericardiacophrénica, a. phrenica supérior, aphrénica inférior, a. musculophrénica, aa. intercostéles postériores. (Cum Fasciile toracelui In regiunea toracelui_fascla -supertict- ala e putin dezvoltata. Ea cuprinde glan- da mamara, penetrind in masivul ei cu (12 Comende 380131 iste septuri conjunctive care separa glanda in lobi, De la suprafata anterioa- Fé a fasciei spre pielea si mamelonul glandei trec niste fascichle’groase care sint ligamentele saspensoa re ale glandei mamare, liga suspenséria mammdria. © Fascia pectorala, jdscia pectordiis, este alcatuita din foitele superficiala si pro- Sundi care cuptind mugchiul pectoral mare dinainte si din spate. Foita superti- cial a fasciei pectorale se insera medial pe fafa anterioara a sternului, iar in par- tea dessus — pe clavicula. Lateral gi in sus ea Se prelungeste in fascia deltoid’, iar mai jos — in fascia axilara. Foita profunda a fasciei pectorale e si- tuata posterior de muschiul pectoral ma- re. Prelungindu-se in sus, aceasta foit’ devine mai groasa tn limitele trigonului clavipectoral (un spatiu intermediar de forma triunghiulara situat intre margi- nea superioara a mugchivlui pectoral mic giclaviculé) ; 1a acest nivel ea se numes- ie fascie clavipectoral’, jascia clavipecto- ralis, in sens lateroinferior foita profun- da a fasciei pectorale devine coalescenta cu ioita superficial a acestei fascii Pe linga fasciile enumerate distingem de asemenea fascia toracicd proprie si fascia endotoracicd. Fascia toracica pro- prie fascia thordcica, inveleste din exte- rior muschii intercostali extern si coaste le, Fascia endotoracica, fascia endothord- city, tapeteaza cavitatea toracica din in terior, adied adera din interior la mugchi intercostali interni, la mugchiul transver- sal al toracelui si la fefele interng ale coastelor. MUSCHII $1 FASCIILE ABDOMENULUI Abdomenul, abdémen, este o parte @ trunchiului care e situata intre torace si bazinul pelvian. Limita superioara a ab- domenului trece prin baza_apendicelui xifuid pe arcurile custale pina la vertebra XII toracicd. In directie laterala limita abdomenului trece pe linia axilara poste- Tioard de la arcul costal, sus, pind la cre- asta iliac’, jos. Limita inferioara a abdo- menului din dreapta si din stinga e for. mata de portiunea anterioard a crestei iliace gi de linia trasata imaginar la nive- lul pliurilor inghinale de la spina iliaca 17anterioar& superioara spre tuberculul pu- bian. Acestea sint limitele externe ale ab- domenuluj. Ele, insa, nu coineid ct: limi tele cavitatii abdominale, care in partes de sus ajung pind la virful boltii diairag- mului, iat in partea de jos coboara pina Ja linia terminala a bazinului, care sepa: 74 cavilatea abdominald de cavitatea ba zinului mic. Din motive pragmatice pentru a putea indica cit mai precis locul de aflare a or ganelor in cavitatea abdominala, topog rafia si proiectia lor de tegumenteie exter- ne, abdomenul se separa prin doua linii orizontale in trei etaje. O finie trece prin- tre cartilajele coastelor X — linia bi costal a. linea bicostérum. a doua tre ce intre spinele anterioare superioare ale oaselor iliace — linia bispinala linea bispinérum. In acest mod. distin: gem etajul superior — epigastrul, epi- géstrium, eiajul mediu — mezogastrul, mesogdsirium, si etajul inferior — hipe gastrul, hupogastrium. In alara de acea- 178 Fig. 128. Mugehil abdomenutul, Foita antetioard a tecilt rmuschlulul rept jorinal din stinga este tnlaturats sta, cu ajutorul a doud linii verticale, tra- sate de-a lungul marginilor laterale ale muschilor drepti abdominali, de ta arcul costal pind la tubereulul pubien, fiecare din etajele citate se divizeaza in trei re giuni. Deci, in epigastru distingem re: pectiv: regiunile ipocondria- Ce dreapid si stinga, regines hypoc hondriacae dextra et sinistra, sire giw nea epigastrica, régio epigastri- ca: in mezogastru distingem regiunile laterale dreapta si stinga, regiénes late- rales déxtra et sinistra, si regiunea ombilica la, régio umbilicdlis : in hi- pogastru distingem regiunile in- ghinaledreapta si sting, re giénes inguinales déxtra et sinistra. 3i Tegiunea pubicd, régio puibica Muschi abdomenului formeazi baza musculara a peretilor laterali, anterior gi posterior, ai cavitatii abdominale. In con- formitate cu topogratia silocul de origine si insertie, muschit pot fi divizati in late tali, anteriori si posteriori| Mugehit perefilor laterali ai cavitiil abdominale Peretii laterali ai cavitatii abdominale sint aleatuiti din trei mugchi lati: mus- ‘chiul oblie abdominal extern, mugchiul ‘oblic abdominal intern si mugchiu! abdo-. minal transversal. Situate in. straturi fasciculele acestor muschi sint orientate in diferite directii, La’ muschit abdomi hhali oblici interni’ si externi fasciculele musculare se intersecteaza sub un unghi de ~90°, iat fasciculele muschiului transversal al abdomenului sint orienta: te orizontal. Portiunile “anterioare ale acestor muschi continua eu niste aponevroze late, care, cuprinzind muschiul drept abdomi- nal din fata si din spate, formeaza pentru el 0 teacé aponevroticd. Mai departe, ajungind ta linia median’ anterioara, fibrele aponevrozelor muschilor La| abdomenului, venind din stings dreapta, fuzioneaz gi formeaza un tra- veu tendinos denumit linie alba a abdo- menului, finea dlba. Aceasta particularitate de topogratie | aemugchilor si aponevrozelor lor, care _ formeaza peretii abdominali laterali si anterior, aleétueste baza anatomic’ a re- __istentei si mobilitatit presei abdominale, fapt deosebit de important pentru menti- ‘perea unui tonus optim al peretilor abdo. y. menului in cadrul celor mai variate stari functionale ale organelor interne. 27 Muschiul oblic abdominal exiern, m obliquus extérnus abdéminalis, (‘ig 129), este cel mai superficial si mai extins muschi al abdomenului. Tsi_ia_originea prin dinti masivi de pe fetele externe a opt coaste inferioare. Cinci dinti superiort ai muschiului se intercaleaz’ intre dintii lui dintat anterior, iar trei dinti intra_printre muschiului mare dorsal, Fasciculele superioare ale muschitlai oblie abdominal extern isi iau indreapté spre limbul extern al crestel iliace (lateral si posterior) si spre tuber~ culul pubian (anterior si medial). Mar- inea inlerioard ingrogata a aponevrozei mugchiului oblie extern abdominal se ra~ cordeaza sub forma de canelurd proe- minent& intre spina iliacd anterioara si superioara si tuberculul pubian, formind ligamentul inghinal, ligamén- tum inguindle. La nivelul de insertie pe gsul_pubian aponevroza acestui_ mugchi Se imparte in doi pedunculi — medial si lateral.Pedunculul medial. crus mediéle, se inser’ pe fata anterioara a simfizei_pubiene. iar pedunculul lateral, crus laterate,— pe tuberculul pubian, Actiune: bazinul raminind fixat, contractia bilateral a muschiului, c boara coastele, flecteaz coloana verteb rald; contractia unilaterala realizeaz’ torsionarea trunchiului in directie opusa. Cind membrele inferioare sint libere, li site de sprijin, muschiul poate ridiea ba- zinul ; intré in componenta muschilor presei abdominal. Inervatie:nn. intercostiles (Thy— Thy), n. iliohypogastricus (Thyy—L,). n. tlioinguindlis: (L,). Irigatie: aa. intercostdles poste- ridres, a. thoracica laterdilis, a: circum- jléxa ilium superficiétis. Superior de creasta itiaca, intre margi- nea posterioaré a muschiului oblic extern abdominal si margifea inferoanterioara a muschiului mare dorsal ramine un spa~ jiu triunghiular numit trigon lom- bar, frigonum lumbate. Latura inferioa- ra a acestui trigon e format de creasta iliaca, latura orientata spre exterior del miteaza marginea posterioara a muschi- lui oblic extern abdominal, iar latura me- dial e constituité de mugchiul lat dorsal. Trigonul lombar-e susceptibil la hernie. ‘originies sv pe coasie in apropierea carti- y~Mugchiul oblic abdominal intern, m. lajelor lor si tree evaziorizantal, Fase sulele situate mai jos tree oblic de sus in jos si medial : fasciculele parti inferioare ‘a mugchiului Sint orientate evazivertical in jos. Mugehtul oblic extern trece intr-o aponevroza extilisa. Portiunea cea tai de jos a aponevro- zei muschiului oblic extern abdominal se eve Meds ius: SIME obliquus intérnus abdéminalis (tig. 130), este situat spre interior de mugchiul oblie abdominal extern, constituind al doilea strat muscular ai peretelui abdominal. Isi ia originea prin fascicule musculare de pe fata superioaré a dowd treimi late- rale ale ligamentului inghinal, de pe doua treimi anterioare ale liniei intermediare 179Fig. 120. Muse abdomenulul; aspect lateral Mugehiul oblie abdominal extern si lotta anterioera 4 ecii muschiulul drept abdominal sin falaturate a cresteiillace si de pe fascia lumbo tora Fasciculele partii posterosuperioare a muschiului tree de jos in sus si se insera pe Cartilajele coastelor-inierioare, avind acelasi orientare ca si fasciculele muschi- lor intercostali interni, Fasciculele situa- te mai jos se rasfira in evantai, continuin- du-se in aponevroza vast’ (pe finia ima- ginard trasata de sus in jos de la cartila- jul coastei X spre pubis), care pe cea mai mare parte a ei se imparte in doud foite ce cuprind muschiul drept abdominal din fata si din spate. Partea inferioara a apo- mevrozei se prezintd ca o prelungire a parti muschiului care isi ia originea de pe ligamentul inghinal. Fasciculele partii inferioare a muschiu- bw lui impreund cu fasciculele care-au deviat de la mugchiul abdominal transversal, {intra in componenta funiculului sperma- tie si formeazé muschiul levator al testi culului, m. cremaster Actiune: in contractie bilaterala muschii oblici interni ai abdomenului rea~ lizeaza flexia coloanei vertebrale, In con- tractie unilaterala simultand cu contrac {tia muschiului oblic abdominal extern din partea opusd, muschiul oblic abdominal intern torsioneaza trunchiul spre sine ; coboard coastele; cind toracele ¢ fixal muschiul ridicd bazinul, Tnervatie: nn. intercostales (Thy Thins) (Thyr—THya). 1. iliohy. pogastricus (Thxu—Li), n, ilioinguindlis (hy. irigatie: aa. intercostiles poste- ridres, aa. epigdstricae injérior et supéri- or. a. musculophrenica Muschiul transversal abdominal, m. transvérsus abdéminis (fig. 131). a pri- mit numirea datorita orientarii transver sale a fasciculelor lui musculare. Acest mugehi alcatuieste stratul [Tijcel mai pro- fund in partile laterale ale peretelui ab: dominal. Fasciculele mugchiului abdomi nal transversal sint situate orizontal in direotie posteroanterioara si mediala. Ele isi iau originea de pe fata interna a sase coaste inferioare (ocupa spatiile dintre dintii parti’ costale a diafragmului), de Pe foita proiunda a fasciei lmbotora ce, de pe doimea anterioara a limbului in- tern al crestetiliace si de la treimea late. rald a ligamentului inghinal, In apropic- tea marginii laterale a muschiului drept abdominal lasciculele muschiului abdo- minal transversal continu’ in aponev. Toza vasta peo linie convex in sens me- dial (linia semilunara, linia semiluna- ris) Actiune: fiind o parte component’ importanté a presei abdominale, micso- reaza dimensiunile cavitatii abdominale Fealizeaza tractiunea coastelor Inainte spre linia mediala Tnerva tie: nn. intercostales (Thy Th,), nn, iliohypogdstricus et ilioingui- ndlis. Irigatie: aa, intercostéles, aa. epi- gdstricae supérior et inferior. a. muscu- lophrénica.‘Muschil peretelui anterior al cavit&fil abdominale \/_Mugehiul drept abdominal, m. réctus bdéminis (vezi fig. 131), este un mugchi plat si lung in forma de banda situata la- teral de linia medians. E separat de mus- chiul omonim din partea opusa prin linia alba. Tsi ia originea prin dowd parti ten- dinoase — de pe creasta pubians gi de pe fasciculele fibroase ale simfizei pubiene Trecind in sus, mugchiul se lafeste va- dit si se insera pe fata anterioard a apen- dicelui xitoid si pe fefele externe ale car- filajelor coastelor VII, VI si V. Fascicu- lele musculare sint intrerupte de trei sau patru punfi. tendinoase, intersectiones tendinae, orientate transversal si con crescute intim cu foita anterioar® a tecii muschiului drept abdominal. Tn timpul contractarii presei_abdominale aceste punti formeazé la indivieii de constitu fie supla niste depresiuni bine pronuntate pe peretele anterior, delimitate transver- sal bus gi jos de nigte portiuni proeminen- te care corespund venterelor musculare. Punfile tendinoase ale mugchiului drept abdominal sint iste reminescente ale miosepturilor conjunctive dintre mioto- mii, de Ja care deriva acest muschi, Nu- marul de punti tendinoase e variabil, mai frecvent — 3—4. Prima punte situata cranial, se afla 1a nivelul cartilajului coastel VIIL, care nu se unegte nemijlo cit cu sternul ; urmatoarea, puntea TI, € situata la jumatate de distanté dinire puntea I si ombilic : puntea III se afla la nivelul ombilicului ; puntea IV, intilnita mai rar, e mai putin pronuntata si se afla Ja nivelul liniei arcuate a peretelui poste- rior al tecii mugchiului drept abdominal Actiune: coloana vertebrala si cen- tura pelviana raminind fixate, muschiul realizeaz tractiunea coastelor in jos (coboars cutia toracicd), flecteaz’ coloa na vertebrald (anteroflexia trunchiului) + cutia toracicd rdminind fixata, mugchiul Tidies bazinul Inervatie: nn, intercostdtes VI— XM (Thy —Thyx:), n. iliokypogdstricus (Thy Li). Irigatie: aa. epigdstricae supérior et inférior, a. intercostdles posteridres. Muschiul_piramidal, ‘m. pyramiddlis, e de forma triunghiularé sie. situat Fig. 131. Mugchii_abdomenului [Mgchitobliel extern gi intern, @ parte @ mugchiy lub drept abdominal $1 a foifel anterioare a tecit Tus sint inlaturate tex rndonne Sawn teaaa: 4 erties oboe anterior de partea inferioard a m. réctus abdéminis, isi ia originea de pe creasta pubiané mai jos de locul de origine a mugchiului drept. Fibrele mugchiului sint orientate de jos in sus si se intrefese in linia alba Actiune: tensioneazd linia alba. Magchit peretelui posterior al cavité- {il abdominate ‘Muschiul patrat lombar, m. quadrdtus lumbérum, e situat lateral de apofizele transversale ale vertebrelor lombare, tsi ia originea de pe creasta iliacd, de pe ligamenta iiolumbal gi de pe apo izele transversale ale vertebrelor lomba- re inferioare. Se inseri pe marginea inferioard a coastei XII si pe apofizele y 181 aspect lateral.transversale ale vertebrelor lombare su perioare. Partea lateralié a muschiului se indreapta oblic si superomedial. Ventral, muschiul este acoperit de foita profun: Ga. fasciei toracolumbare. La partes medial a muschiului patrat lombar se afla In adiacenta_m. psoas major, 1ar dorsal de el se afl originea muschiu- Ini erector al coloanei vertebrale. Act ne: in. contractie bilaterala uie a mentinerea coloanei verteb- rale in pozitie yerticala. Contractindu- ‘se unilateral impreund cu mugchiul erec- tor al coloanei vertebrale si eu muschii presei_abdominale inclina coloana tebrala spre sine, trage coasta XI jos. Tnervatie: plérus tumbélis (Thy, LL. Irigalic: a subcostélis, aa. lumbé- les, a. iliolumbdtis, Fascille abdomenului "Fascia superficial’, care delimiteaza musehii_abdominali de {esutul celular subeutanat, in partile ei superioare este slab pronuntata Fascia proprie, fascia propria (BNA). in conformitate cu straturile de muschi ai peretilor abdominali, formeaza citeva foife. Din ele cea mai dezvoltata e foita superfliciald, care tapeteaza din exterior muschiul oblic abdominal extern. Tn re- giunea inelului superficial al canalului inghinal fibrele conjunctive ale acestei foite formeaza fibrele interpedunculare, fibrae intercrurales. Fixindu-se pe limbul extern al crestei iliace si pe ligamen- tul inghinal, foita superficiala linga ine- Jul superficial al canalului inghinal cup- rinde funiculul spermatic si se prelun- geste in fascia mugchiului levator al festiculului, fascia cremastérica, care acoperi m. cremdster. Celelalte doua foite ale fasciei proprii, care aderd ne- mijlocit 1a partile anterioard si poste- rivaré ale mugchiului oblic abdominal intern sint mai putin pronuntate si se disting cu greu de perimysium. Fascia transversal, fascia transver- peretii anteriori si late- rali ai cavitatii abdominale din interior, constituind astfel partea principala a fasciei abdominale interne, fascia endo- 182 c ty abdomindlis. Aceasta fascie, tapetind din interior peretii cavitatii abdominale, in conformitate cu formatiunile acoperite de ea, a obtinut denumiri speciale: fas- cia diaphragmética, jaseia psodtis, fascia itiaca ete In limitete portiunit superioare ale pe- retelui abdominal anterior jéscia trans- versélis tapeteaz’ suprafata interna a muschiulut transversal si intra in com ponenta peretelui posterior al tecii mus- chili drept abdominal. La nivelul i mitei_inferioare a abdomenului ea se insera pe ligamentul inghinal si pe limbul intern al crestei ileonului, Medial, lings portiunea inferioard a liniei albe abdo- minale fascia e fortificata de fibre orien tate longitudinal, care formeazd prop teaua” liniei albe, adminiculum fineae dl- bae. Sub nivelul liniei arcuate (linia arcuata) fascia transversala (endoabdo- minal) constituie prin sine peretele pos- terior al tectimugchiului drept abdo- minal, iar superior de mijlocul ligamen tului inghinal, cu 1,5 em mai sus de el jormeazi o depresiune ovalaré, numita inclul profund al canalului inghinal Din partea cavitatii abdominale fascia transversala este acoperit’ de peritoneu, care are un relief complicat mai ales {in portiunile inferioare ale peretelui an- terior. Aici, mai sus de nivelul ligamen- tului inghinal, bilateral de linia mediana anterioard exist trei fosete separate int- re ele de pliuri peritoneale bine pronun- le Linia albal Linia alba abdominala, linea dlba, reprezinta o placd fibtoasé care se in- tinde pe linia mediana de la apendicele xifotd pind la si pubiand. Ea este formata din fibre incrucigate ale apo- nevrozelor muschilor lajiabdominali rept i sting In portiunile ei superioare, unde mar- ginile mediale ale muschilor drepti_ab- dominali mai distanjate decit in cele inferioare, linia alba este mai lata (pina la 25 cm) decit in partea in: ferioara. De la nivelul ombilicului spre simfiza pubiana linia alba se ingusteaz brusc, in schimb sporeste grosimea ei iin plan sagital Linia alba e foarte rezistenta. Ea conti-Fig 32. Seea srt tes muschal dent abdominal pe parcursul a doua freimi supers Sicmuscior (a) 3! trebn infeioare (0). (eee ilune tansversala 3 tam anterior nang 2: el abi 2 — oa lb Sao ne doar ramuti finjsime de vase san- guine, din care cauza rezeetiile efectuate de-a jungul liniei albe cu ocazia inter- ventiilor chirurgicale sint foarte putin singeroase. Aceast’ circumstan{a este exploatata pe larg de chirurgi cind e ne voie de acces latg la organele cavita- {ior abdominala yi pelvians. Teaca muschiului drept abdominal Teaca muschiului drept abdominal, va gina m. récti abdéminis, este format de aponevrozele celor trei muschi lati abdominali, care cuprind muschiul drept abdominal din parfile lui anterioara si posterioara (fig. 132) Struetura peretilor anterior si_poste- rior ai tecii muschiului drept abdomi- nal e diferité Pe parcursul portiunii superioare a muschiului drept, superior de linia transversala, trasata intre spina iliacd anterioara superioara din dreapta si_din stings. aponevroza_muschiului oblic abdominal intern se imparte, for mind dowd foite: anterioard. si poste- rioara. Foila anterioaré a aponevrozet, impreund cu aponevroza muschiului ob: lic abdominal extern, formeaza peretele anterior al tecit mugchiului drept abdo- minal. Foita posterioara, fuzionind cu aponevroza muschiului oblic abdominal, formeaza peretele posterior al tecit mus” chiului drept abdominal Sub acest nivel (cu 4—5 em mai jos de ombilic) aponevrozele celor tret mus- chi lati abdominali tree pe fata anteri- oar a mugehiului drept abdominal, for- mind peretele anterior al tecii lui. Din aceasta cauizd muschiul drept abdominal mai jos de linia transversala mentio- nat aici, din spate este acoperit doar de fascia transversala. Marginea infe- rioaré » peretelui posterior tendinos al tecii: muschiului drept abdominal se ob- serv lesne find privit din partea cavi- ta{ii_abdominale (prin peritoneu) sau dupa extirparea mugchiului drept abdo- minal. Aceasté margine a fost numita linie arcwata, linea arcuata (li- nea semicirculéris — BNA) | Inierior de linia arcuaié din partea fetei lui posterioare mugehiul drept ab- dominal este acoperit doar de fascia transversal, posterior de care e sittuat tesutul celular preperitonial si peritoneul, Aceasté particularitate anatomica i structura pereteluii posterior al tecii mug- chiulwi drept abdominal nemijlocit tinga linia terminala, de asupra bazinului mic, ¢ conditionata’ probabil de modificarile care au intervenit in dimensiunile si to- pografia organelor pelviene cauzate de diferite stari fiziologice: deplasarea ve- Zicii urinare in timpul umplerii, deplasa- | 18 }rea uterului in sus si in interiorul ca- yita{ii abdominale in timpul sarcinii, eind limitele acestor organe depasese cu’ mult linia terminala a bazinului. Car lal inghinal Canalul inghinal, candlis inguindlis, reprezinté un spatid fisular situat oblic de asupra jumatatii mediale a ligamen: tului inghinal, spatiu care la barbati incorpureazd funiculul spermatic, lar la Temei —ligamentul rotund al uterului. Canalul inghinal are 4—5 em lungime. El trece prin masivul peretelui anterior abdominal (Ia limita lui inferioara) de la inelul inghinal profund, format de o pro- labare a fasciei transversale de asup- fa mijlocului ligamentulut inghinal, pi la inelul inghinal superficial, aflat mai sus de ramura superioaré a pubisului tre pedunculif lateral si medial ai apo nevrozei mugchiului oblic abdominal ex- . 183) Relativ fa funiculul spermatic (sau la ligamentul rotund al uteruluj) in canalul inghinal distingem 4 pereti: anterior, posterior, superior s1 inferior. Peretele anterior al canalului inghinal este format de aponevroza muschiului oblic abdomi nal extern, cel posterior — de fascia transversala, cel superior — de margini le inferioare neinserate ale muschilor 184 7 Fig, 133. Musehit abdomenului. Din reapta sint sectionati gi replicat. fp Stings teace muschiulul drept abdo- minal © deschish iar muschiul este excizat paral. §= eaten panda abdominali oblic si transversal, cel in- ferior — de ligamentul inghinal. Inelul inghinal profund, dnulus ingui- nalis projundus, se afla in peretcle poste- rior al canalului inghinal. Privit din partea cavitatii abdominale, el are as: pectul unei depresiuni infundibuliforme in fascia transversala sie situat mai sus de jumatatea ligamentului inghinal Inelul inghinal profund corespunde fosei inghinale laterale. Inelul inghinal superficial, dnnulus in- guindlis superficidlis, e situat de asupra pubisului. In partea’ de sus el este li- mitat de pedunculul medial (crus me- digle), jos — de pedunculul lateral (crus laterdie) ale aponevrozei muschiului ob- lic abdominal extern. Peretele lateral al inelului inghinal superficial este format de fibrele interpedunculare, fibrae inter- cruréles, dispuse transversal care se arune’ de pe pedunculul medial pe cel lateral si apartin fasciei ce acopera din exterior m. obliquus abdéminis extérnus. In calitate de perete medial al inelului ighinal serveste ligamentul reflex, lig. rejléxum, format de ramificatia ligamen- tului inghinal si de fibrele pedunculului lateral al aponevrozei muschiului oblic abdominal extern, Aparitia eanalului inghinal se datores: te procesului de coborire a testieululuiFig. 184. Mopchii gals aspect lateral a aedis si de prolabare a peritoneului in pe Tioada dezvoltarii intrauterine. MUSCHII $I FASCIILE GiTULUI Muschii gitului (fig. 134, 135) au structurd si topogratie complicata, cea ce se explicd prin diferenfele de pro- venire, de functii, de corelatii cu or ganele interne ale gitului, cu vasele san gvine, cu nervii si cu foitele fasciei gi iului. Mugehii gitului se impart in gru puri, pornind de la genezé si topogralie Dup& geneza distingem muschii care deriva de la arcurile viscerale I (man dibular) si II (hioid), dela arcurile branhiale, si muschi care deriva de la portiunile ventrale ale miotomilor. Drept derivate ale mezenchimului ar- cului I visceral se prezints mugchiul milohioideu, venterul anterior al mus- chiului digastric; ale arcului 1 visce- tal — muschiul stilohioid, venterul pos- terior al muschiului digastric si mugchi- ul pielos al gitului: ale arcurilor bran- hile — muschii sternocleidomastoideu si trapez, De la partea ventrala a miotomi- lor deriv’ muschii sternohioid, sterno- tireoid, tireohioid, omohioid, geniohioid, sealenii anterior, mediu si posterior, pre- cum si muschit prevertebrali : mugchiul lung al gitului si muschiul lung al ca pului Dup& topografie muschii_gitului_ se impart in superficiali $i profunzi. Din muschil superticiali ai gitului fac parte mugchiul pielos, muschiul sternocleido- mastoiden si muschii cu insertie pe osul hioid ; notamente: suprahioizi milohioid, digastric, stilohioid, geniohi oid; precum si inirahioizi ster nohioid, sternotireoid, hioid. Muschi profunzi la rindul lor se tmpartingrupul lateral, din care fac parte muschii situati-lateral de co Ioana vertebrala, notamente : scalenii anterior, mediu si posterior; si grupul prevertebral, situat.anterior de coloana vertebral, notamente : mugehiul lung al capului, mugchiul drept anterior al ca- pului, muschiul drept lateral al capulut $i mugehiul lung al gitului ‘Muschii superficiali ai, gitului Muschiul pielos al Hui, m. platys- ma (vezi fig. 138), este fin, plat. si € situat imediat sub piele. Isi ia ori 85 ioid si omo- -ginea th reginnea toracied, inferior de claviculé de pe foita superficial a fas- cick pectorale, se indreapta superome- dial, extinzindu-se aproape pe toata sup- ralaa anterolaterala @ gitului (cu ex- ceptia unei aril. mict triunghiulare de asupra incizurii jugulare) Fascieulele mugchiului pielos al gitului ridicindu-se mat sus de baza mandibu- lei in regiunea fetei, se insera in fascia maseteri¢a, fascia masetérica. O parte din fasciculele muschiului pielos al gitu lui fuzioneazd 1a mugchiul depresor al labiei inferioare si lam. risérius, fi xindu-se in coltul guri, Aetione® rife’ piclea tejind venele superticiale une ; retrage coltil-gueii Inervatie: n Irigati lis, a. facidlis. ~ilusehtul slennacleidomastoidian.. Sermocleidamastoideus (veri fig. 134) este situat sub muschiu! sudcutanat al gitului, la tntoarcerea lateral a capului vie pos le compresi- jos. jacidlis (r. calli). a, cervicdlis superficid- 186 Fig. 139. Musohit gitulai aspect anterior. Din dea Dla magehial siermactelt Imastoides este excizat 1 am dasiticas (gener ri i conturul muschiului se face vaewt in forma de val pronuntat pe suprafata anterolaterala a gitului, 1si ia originea eu dou’ parti (medial’ oi laterala) de Ja fata anterioara a manubriului sternal ia extremitatit sternale a claviculei. i ascensiurle superoposterioara muschii se inser’ pe apoliza mastoidian’ a osu lui temporal si pe portiunea laterala a liniet nucale superioare. De-astipra cla vieulei, intre portiunile mediala si tate- rala ale muschiului se afla fossa supra- elavicularis: minor. Acliune: in contractie unilaterala inclind capul spre sine, intorcind simul- fan fata in directie opusa. In contrac- tie bilaterala 8 muschiului se realizeaza retroflexia capului din cauza cé muschi- ul se insera ‘posterior de axul trans- versal al articulatie! atlantooccipitale. Capul fiind fixat, mugchiul tractioneaza Cutia toracica in directie cranial, con- tribuind Ia inspiralie, in care cireumstan- 48 el se prezint& ca mugchi respira- tor auxiliar.Inervatie: n. accessérius. Irigatie: a sternocleidomastoi- dea, a. occipitdlis, a. thyroidea supé- rior. Muschi inserafi pe osul hioid Deosebim muschi situati mai sus de osu! hioid — muschiisuprahioidieni (mm. suprahyoidei) si muschi situati mai jos de osuil hioid — mugchii infrabioidien, mm. injrahyoidet (vezi fig. 135). Ambele gru- puri de muschi isi manifesta forta in conditii deosebite, deoarece osul hioid Nu se uneste. nemijlocit cu un alt os al scheletului, desi serveste drept suport pentru o serie de muschi, care parti- cipa la actiuni importante > actul de mas- tivatje, de deglutitie, de vorbire ete. Osul hioid se mentine in pozitia lui fireasca humai datorita interactiunii armonioase a muschilor, care din diferite parti se insera pe el. ‘Muschi suprahioidieni unese os hioid cu mandibula, cu baza craniului, cu litaba si cu faringele. : Muschi infrahioidieni se insera pe osu hioid din partes de jos, avind originea pe seapuld, pe stern si pe cartilajele laringelui, Muschi suprabioidion! P"Muschiul digastric, m. digastricus. are dows ventere — posterior s1 anterior, uni- te intre ele printr-un tendon intermedi- ar. Venterul posterior, vénier postérior, isiia originea pe ineisuta mas- idiand a osului temporal, se indreapta anteroinferior, in adiacenia nemijlocita la suprafata, posterioaré a muschiului | stilohioideu. Apoi venterul posterior trece _ in tendonul intermediar, care penetrea- 74 muschial stilohioidew si se inser pe corpul si pe cornul_mare ale osilui hiold prin intermedint uncer anse faseiale ‘tenace. Cartilajul intermediar al muschi- ului- continua in terul ant rior, vénter antérior, care th ascensiune anterosuperioara se inser pe fosa di- Gasirica. a mandibule). Venterul posterior gi anterior al muschiului digastric deli: miteazi din partea de jos. triunghiul inframandibular. Actiune: mandibula fiind fixata, nid Posie SSR venterul posterior al mugchiului realizea- 24 tractiunea osului hicid in sus, poste- tior si spre Sine. Tn contractié bilate- ralé venterul posterior al muschiulyi drept sisting realizeaza tractiunea po: terosuperioara a capulut 5 Hioidul fiir fixat, contractia muschilor digastrici oars mandibula. Tnervatie: venterul posterior — . re digéstricus n. facidlis. Venterul an- terior —n. mylohyoideus (ramura an alveoliris:injérior) Irigatie: venterul anterior —a. submentatis, venterul posterior — a. oc- cipitdlis, a. auriculéris postérior. ; S/Muschiul stilohivideu, m. siylohyoide- us, ineepe de la apofiza stiloid’ a osu- lui temporal, trece inferoanterior gi se inseré_pe_corpul_osului_hioid. In ap- ropiere de locul de insertie a Ii, pe sil hioid tendonul muschinlai se bifure- ¢4, cuprinzind tendonul intermediar al muschiului digastric. ‘Act iune realizeaza tractiunea osu lui hioid in sus, posterior sl spre Sines 4 Coniraciille Iaierale ale acestor muschi ddeplaseaza hioidul in directie posterosu- perioari Inervatie: m. facials i Irigatie: a. occipitdlis, a. jacidlis. — 1 hyoideus (a. lingudlis). S © /Muschiul milohioideu, rm. mylohyoide- us, este lat. plat, isi ia originea pe a era mandibulei de pe linia diana, Tn Timitele primelor dowa Tascichlele jumatatilor dreapti | inga ale muschiului sint orientate transversal ; ele se intimpina si concrese pe linia median’, formind o sutura ten- dinoasa. Fasciculele treimii posterioare muschiului se indreapta spre osul hioid — si se inseré pe fata anterioard a cor.) pului lui. Racordat pe ambele jun ale mandibulei in partea anterioara si pe osul hioid in pattea posterioard, mt. — mylohyoideus formeazd baza musculara a diafragmului cavitatii bucale. De dinspre cavitatea bucal cu muschit milohioideu vine in contact nemijlocit musehiu! geniohioideu si glanda subling- vala, de jos la acest muschi ader’ glan- da inframandibulara si venterul_ante- rior al muschiului digastric Actiune: in partea de sus, fiind fixat (maxilarele ocluzate), mugchiul ve x " 187lohioiden tidied osul_hioid impreuna cu laringele. Cind hioidul ramine fixat, mus chiul coboara mandibutla (act de masti- cafie, de deghutitie, de vorbire) Inervatie: n. mylohyoideus (ra- mura'n. alveoliris in(érior). Irigatie: a sublingudlis, a. sub- mentélis. {© Mugchiul geniohioideu, m. goniohyot- deus, este situal bilateral de linia me- diana pe fata superioara a muschiu- lui milohioideu. Isi ia originea pe spina mentala, inserindu-se pe corpul osului hioid. Actiune: hioidul rimintnd fixat, muschiul coboara mandibula, maxilarele find macluzate, el ridicé osul hioid im- preuna cu laringele (act de masticatie, de deglutitie, de vorbire). Inervatie: plexul musculdres) (C;— Cu). Irigatie: a. sublingudlis, a. sub- mentétis, Cu grupul de muschi_ suprahioidiens enumerati se aflé in legdtura strinsa, anatomicd si functional. mugehii_ ling: vali gi faringieni: mm. geniogléssus, hyoglossus, styloglossus, stylopharynge- us, cafe se Yor descrie in comparti- mentul ,,Splanenologie™ \Muschii infrahioidieni { Muschiul omohioideu, mm. omohyoideus. Isl la_originea de pe marginea supe- tioaré” a Seapulei la_nivelulincisurii «i gi se insera pe osul hioid. Acest muschi are doud ventere — inferior i superior separate de un tendon intermediar. Ve n- terul inferior, vénter injérior, isi ia originea de pe marginea superioara a scapulei, imediat interior din incizura scapulei gi de pe ligamentul transver sal superior. In ascensiune oblica su- peroanterioara trece anterolateral peste muschii sealeni si continua sub margi- nea posterioara a muschiului sternoclei- domastoidian in tendonul intercalar, de la care din nov isi iau originea fas- ciculele musculare, care fortiedz’ v ene terul superior vénter superiog ce se insera pe marginea inferioard a corpului osului hioid Actiune: osul hioid raminind fixat, muschii omohioidieni incordeaza din am: hele parti foita pretraheala a tasciel vas cervical (rr. cervieale, evitindu-se astfel comprimarea venelor cervieale profunde. Aceasta ac- iune a muschinlui e deosebit de impor- fanti in faza de inspiratie, deoarece in acest moment presiunea din cavitatea toracicé scade, iar refluxul din venele cervicale si din venele mari ale cavi- tatii toracice se intensifica ; scapula fiind fixats, muschii omohioidieni realizeaza traclitinea posteroinferioara a hioidului ; contractia unilaterald a muschiulut dep: laseazi hioidul in sens inferoposterior si lateral spre sine. Inervatie: dnsa cervicdlis (C)— cu) Irigatie: a. thyroidea injérior, a. cervicdlis superticiélis. Muschiul sternohioideu, m. sternohyo- ideus, isi ia originea de pe suprafata posterioara a manubriului sternal, de pe ligamentul sternoclavieular posterior $i de pe extremitatea toracied a clavicu- lei; se insera pe marginea inferioara a corpului hioid. Intre marginile mediale ale ambilor muschi sternohioidieni rami- ne un spatiu liber cu aspect de trigon ingusteaza in sus, in limitele ca- tuia foifele superficial’ si medie (pret- rahialé) ale fasciei cervicale devin coa- lescente, formind linia alba cervicala realizeaza tractiunea hi- Inervatie: dnsa servicdlis (C,— Cn) Trigatie: a, thyroidea injérior. a. cervicdlis superficidlis. Muschiul stern m._sterno- thyroideus, ate originea pe fata poste. rioaré a manubriului si pe cartilajul coastei I. El se_insera pe linia ol a cartilajului tiroid al laringelui, e si- tuat anterior de trahee si de glanda tiroida, find acoperit de portiunea in- ferioara a muschiului sternocleidomasto idian, de venterul superior al mugehi Iui omohioid si de musehiul sternohioid. Actiune: realizeaza tractiunea la ringelui in jos. Inervatie Cu). Irigatie: a. thyroidea injérior. a. cervicdlis superficial. Muschiul tirohioideu, m. thyrohyoide- us, se prezinta ca o prelungire a mus- Gnsa cervicdlis (C)—osul hioid. Are origine pe ca a cartilajului tiroidian, in ascensiune verticala se insera pe corpul si pe cor- nul mare al hioidului Actiune: apropie hioidul de larin- ge. Hioidul raminind fixat, mugehiul re. alizeazi tractiunea laringelui in sus. Inervatie: dnsa cervicdlis (C,— Cup Tigatie: a. thyroidea injérior, a. cervicdilis superficidlis. Muschii infrahioidieni, actionind_ in ansamblu, tractioneaza hioidul, deci si laringele, in jos. Muschiul stervotiroi deu poate deplasa selectiv cartilajul ti- roid (impreund cu laringele) in jos. Tn contractia muschiului tirohivid osul hioid si cartilajul hioid se apropie unul de altul, Muschi infrahioidieni mai au © funetie importants. Contractindu-se, ei fixeazi osul hioid, pe care se insera Muschiul milohioid’ st musehiul_ geniohi oid, care coboaré mandibula. ‘Muschil profunzi ai gitulul Muschii profunai ai gitului formeazé do- ud grupuri: latéral si medial (pre- vertebrala). ~ Grupul lateral este aleatuit din muschii s¢aleni. Dupa distributia lor dis- tingem muschii sealeni anterior, medi |i posterior Muschiul scalen anterior, m. scdlenus antérior, are originea pe tuberculii an. teriori ai apofizelor transverse ale ver- tebrelor III—VI cervicale si se inseré pe tuberculul muschiului scalen anterior de pe coasta I. « Tnervatie: plexul cervical (rr. musculéres): (Cy — Cy) Irigatie: a. cervicdlis ascéndens, 4. thyroidea inférior. / Muschiul scalen mediu, m. scalénus IAD aMceoe dc \niapctizla.ieaiaver Seale vertebrelor II-VI cervicale, (rece din sus in jos si exterior, inserindu- se pe-coasta | posterior de santul arterei subclaviculare. Inervatie: plexul cervical (rr musculéres) Cur — Cy. Irigatie: a. vertebrdlis, a. cervi cdlis projinda. Muschiul scalen posterior, m, scalénus postérior, incepe de la tuberculii_ ver tebrelor TV—VI cervieale, se inser pe marginea superioara si pe fata externa a coastei II, Deseori muschiul are un ‘cap suplimentar profund, care porneste™ de la apofiza transversa a vertebrei VIL cervicale. : Inervatie: plexul cervical (rr. musculéres ; Cun — Cyn) Irigatie: a cervicdlis profinda, a transvérsa célli, a. intercostdlis poste rior | Actiunea muschilor sca Leni, Segmentul cervical al coloanei vertebrale, réminind fixat, muschii. ri died coastele II], asigurind dilatarea toragelui. Totodati ei se prezinté ca suport pentru. muschii intercostali ex- terni, Cind toracele rémine fixat impre- una cu coastele, muschit scaleni contrac- tindu-se bilateral realizeazé antiflexia regiunii cervicale a coloanei vertebrate. In caz de contractiune laterala ei rea- lizeazi. flexia_ si inclinarea _portiunii cervicale a coloanei vertebrale spre sine, Grupul medial (prevertebral) de mus- chi este situat pe fata anterioara a co- loanei vertebrale, bilateral de linia medi- ana, si include mugchii lungi ai gitului si capului, muschii drepti anterior gi la- feral ai capului. “Muschiul lung al gitului, m. longus célli, adera la fata anterolaterald a co loanei vertebrale pe traiectul de la ver- tebra III toracica pind la I cervicala Tn acest muschi distingem trei_ parti: verticald, oblicé inferioara si oblicad su- perioara. Partea verticala isi ia originea de pe fata anterioaré a corpurilor a trei veriebre toracice superioare si a trei_vertebre cervieale inferioare, trece in ascensiune verticald si se insera pe corputile vertebrelor II—IV. cervicale. Partea oblica inferioara igi ia originea de pe partea inferinaré a corpurilor pri- melor trei vertebre toracice si se insera pe tuberculele anterioare ale vertebrelor VI-V cervicale. Partea oblicé supeti- oar are originea pe tuberculele ante- rioare ale apofizelor transversale ale ver- tebrelor Il. IV. V cervieale si in as- censiune vertical se insera pe tuberculul anterior al vertebrei I cervicale. 189Actiune: flexiea regiunii cervi- - eale a coloanei. vertebrate. Tn. contrac: fie unilaterala inelina gitul spre. sine Contractia. parfii oblice superioare.in- toarce capul in aceeasi parte, iat con- _—tractia. parti oblice inferioare intoarce —capul in directie opus - “"Inervatie: plexul cervical — musculéres, Cy — Gy) E Irigatie: a. vertebrilis, 0 corsi- E (rr. edilis ascéndens, a. cervicdlis proftin- a ef Muschiul tung al capului, m. longus capitis, isi ia otiginea prin’ patra fas- cicule tendinoase de pe tuberculii an- teriori al apotize’ transversale ai verte- brelor VI—III cervieale, tree superome: dial inserindu-se pe (ata parti bazilare 4 osului occipital Actiune: realizeazé anteilexia ca- pului si partii cervicale a coloanei ver- tebrale, Inervatie: plexul cerviea! musculires : C) — Cw) Irigatie: a. vertebrilis, a. cero «iis profanda bid “Musehiul drept anterior al capului, Bebe res rue: clits antonor ele iat mai profund de mugehinl lung al ca pului. Isi ia originea de pe arcada an- ferioard a atlasului si se insera pe par- tea bazilara 2 osulti occipital, poste. rior de locul de insertie a mugchiului tung al eapului _ “Retiune pul Thervatie: plexul cervical ‘musculares : C)~ Cy) Irigatie:a, vertebral, a. pharyn- | gea ascéndens “ Muschiul depresor al buzei inferioare, 1m. depréssor lab inferidris, eu originea pe baza mandibulei, mai jos de orificiul mental, este acoperit partial de mugchiu! depresor al coltului gurii., Fasciculele lui trec superomedial -si se inseré in pielea si mucoasa buzei inferioare Actiune: trage buza inferioara in jos si ceva lateral ; actionind simultan Eu mugehiul omonim din partes opus poate Intoaree buza spre exterior ; par- ticipa la constituirea expresiei de ironie, desintristare, de repulsie. Inervatie: n. jaciélis. Irigatie: a labidlis inférior, a mentilis. Muschiul mental, m. mentalis, este reprezentat de un fascicul conic de fibre musculare cu originea pe proeminentele alveolare ale incisivilor lateral si medi al de pe mandibuld, tree inferomedial, unindu-se cu fibrele mugchiului omonim din partea opusa gi se inser pe pielea ‘mentonului Actiume: trage pielea mentonului in sus gi lateral, formind pe ea gropite ; participa la propulsarea buzei inferioa- re inainte. Inervatie Irigatie entilis AG, Musehiul buccinator, mm, buccindtor, in si tetragonal, formeaza baza mus- -culara a obrazului. Are origine pe linia oblicd a ramurii mandibulei (Iinea ob- liqua) si pe fata externa a arcului alveo- iar al maxilei in corespundere cu topo- gratia dintilor molari, precum si de la marginea anterioara ‘a suturii pterigo- mandibulare, eare trece intre mandibula isi cirligul pterigoid. ™ Fasciculele musculare se indreapta spre coltul gurli, se inerucigeaza partial n. facilis. a. labidlis inférior, a. si continu’ in profunzimea bazei_mus- culare a buzelor superioara si inferioara La nivelul molarului superior mugchiui este penetrat de ductul parotid. Actiune: trage colful gurit indi. rat; apasa obrazul la dinti Thervatie: n. facilis. Trigatie: a, buccdlis 63 Muschiul levator al buzei superioare, ‘m. levdtor Idou superiors, are origine pe toaté marginea infraorbitala a ma lei. Fasciculele muschiului, congruiente in jos, p&trund in profunzimea buzei superioare impreund cu fasciculele mug chilor levatori al coltului gurit si ari pilor nasului Actiune: ridicd buza. superioara ; particips la formarea santului nazola- bial, care se intinde lateral de nas pina la buza superioara ; trage aripa nasului in sus. Inervatie: m facilis. Irigatie: a injraorbitdlis, a. [a- _ bidlis superior. § ¢ Muschiul zigomatie mic, m. zygomdti * cus minor, are originea pe osul zigoma- tic la marginea laterala a mugchiului levator al buzei superioare ; fasciculele lui coboara inferomedial si se intretese in pielea coltului gurii Actiune: ridica coltul gurii Inervatie: n. facidlis Irigatie: a. infraorbitdlis, a, buc~ dls, m, poms. Inervatie: m. femoralis (Ly — Ly). Trigatic: a. circumjlixa fémoris laterdlis. a. génus supréma, a. jemord- lis (rr. musculéres) Muschiul cuadriceps al femurului, m. quadriceps fémoris (fig, 168), ¢ cel mai viguros si masiv dintre muschii coapsei. Constituit din patru muschi, el are urmatoarele capete: drept, lateral, medial gi intermediar ale musehilor lati ai coapsei ce adera circumiacent la fe- ‘ arFig. 168. Muschi profane! ai cospsci; aspecs ante: romediai. mur. In treimea distala a coapsei cele patru capete conerese intr-un tendon comun, care se inser’ pe tuberositas tibiae, pe apexul si marginile rotulei Portiunea mijlocie a tendonului, infe- rior de rotula se prelungeste in. lig patéllae, ‘Muschiul drept al femurului im. réctus fémoris, ave originea pe spina iliaca anterior inferior si pe marginea superioara a cavitatii cotiloide. La locu! de origine se ailé o bursa sinoviala. Proximal mugchiul e situat anterior de articulatia coxofemurala, mai jos se pla 228 seazd intre muschiul tensor al fasciei late si m. sartorius, avind sub el mus- chiul vast intermediar ; se insera pe baza rotwlei. Musehiu! are structura penata, Maschiu’ “vast lateral, m. vastus lateralis, e cel mai voluininos din toate capetele cuadricepsului. Are originea pe linea intertrochanterica, portiunile inte rioare ale trohanterului mare si tube- rositas glutea, de la jumatatea supe- rioara a linea’ aspera femoris si septul intermuscular lateral. Conereste cu ten: donul m. rectus jemoris si se inser’ pe rotul’d si pe tuberositas tibiae ; unele fascicule tendinoase se prelungese in retinaculum patellae {aterale. Muschiul vast medial, m. vdstus medidlis, are origine vasté : de la por- tiunea inferioara a linea intertrochante- rica, buza medialé a linea aspera femo ris si septul intermuscular medial. Se insera pe baza rotulel si pe suprafata anterioara a condilului medial al tibiei ; tendonul mugchiului participa ta forma rea retinaculum patellae mediale Muschiul vast intermediar, m. vdstus intermédius, isi ia originea prin fibre musculare pe dowd treimi superioare ale fefei anterolaterale a femurulul, de pe portiunea inferioara a buzei laterale a linea aspera femoris si de pe septul intermuscular lateral. Se insera pe baza rotulei si impreuna cu ceilalti trei mugchi deserisi mai 5us formeaza tendonul co mun al cuadricepsului Actiune: extensia gambei in arti- Culatia genunchiului : m. réctus fémoris fllecteazd coapsa Inervatie: n. femorélis (Ln — bw) Trigatie: a. femordtis, a. pro- junda fémoris. + Muschi posteriori ai coapsei Dif muschii grupului posterior (vezi fig. 166, 167) fac parte : mugchiul biceps al femurului, muschiul semimembra- nos si semitendinos. Acesti_muschi_ aut originea pe. tiber ischiddicum si proxi- mal sint acoreriti de gluteul mare. Mai jos muschii semitendinos si semi- membranos se plaseazi medial, ade- rind la m. adductor magnus ; mugchiul biceps al femurulti occupa o pozitie ta. | | | iterala si adera la m. odstus laterdlis. La nivelul treimii inferioare a femuru- lui acesti_ muschi deviaz’ in parti; uschii semitendinos si semimembranos imiteaz jossa poplitea din partea me- dial, iar bicepsul femurului — din par- tea laterals. Muschiul biceps al femurului, m. bi- cops jemoris, are doud capete — lung siscurt.Capul lung, edput longum, are origine comuna cu muschiul semi tendinos. pe fata medial a. tuberozita- {ii ischionului si pe lig. sacrotuberale, La nivelul treimit inferioare a femuru- lui capul lung se uneste cu capul scurt trec intr-un tendon plat. Capul Scurt, caput bréve, are originea pe buza laterali a linea aspera, portiunea superioard a epicondilului lateral si sep- tului intermuscular lateral. Tendonul comun se indreapta in jos, fiind sittat posterolateral de articitla: fia genunchiului si se inserd pe capul fibulei si suprafata externa a condilului lateral al tibiei (unele fascicule se pre- lungese tn fascia gambei). Intre tendo- nul muschiului si ligamentul colateral fibular e situatd barsa subtendinea m. bicipitis fémoris injérior Actiune: impreuna cu alti mugchi ai grupului posterior realizeaz’ exten- sia coapsei, flecteaza gamba In articu. latiagenunchiului ; cind gamba este flectata, 0 roteste in afara Inetvatie: capul lung—de la nn, tibidlis (Ly — Sy), capul scurt — de la n. peréneus commiinis (Lyy — S)) Irigatie: a. circumfléxa femoris medidlis, aa. perjorantes. ‘Muschiul semitendinos, m. semifen- dindsus, are originea impreuna cu m. biceps femoris pe tuberozitatea ischio- nului. La nivelul treimii medi a coap- sei trece Idtr-un tendon lung, care ur- meazi pe tsuprafata posteromedial’. a articulatiei genunchiului si se insera pe | suprafata mediala a extremttatn proxi- | male’a tibiei, formind impreuna cu alti | muschi pes anserinus superjiciadis. — Actiune: extensia coapsei, flexia gambei: cind gamba e flectati, 0 ro- ‘este inauntru. Inervatie: a. tibidlis (Ly —Su) Irigatie: aa. perforéntes Miugchiul semimembranos, im. semi- membranosus, isi are originea pe tu- berozitatea ischionului_prin intermediul unui tendon tn forma de membrana. Acest tendon se prelungeste in directie distala si, ingustindu-se, la jumatatea coapsei trece ‘in corpul ingrosat al mugchiului. Ultimul, situat anterior de im, semitendinosus ‘si capul lung al rhugchiului biceps, din nou trece intr-un tendon plat, care prin intermediul 0 trei fascicule se inserd pe suprafata poste- rolaterala a condilului medial al tibiei, formind pes anserinus profundus (vezi fig. 167). Unul din fascicule se prelun- geste distal si se uneste cu lig. collate- raiis tibiae ; al doilea pe fascia cate aco- pera m. popliteus si pe linea m. solei a tidiei; al treilea — cel mai_puternic — se orienteazd In sus si lateral catre isuprafata posterioard a condilului late- {ral al femurului, formind lig. popliteum ohliquum In locul unde tendonul mugchiului_ se Suprapune pe condilul medial al femurului si unde adera la capul medial al m. soleus sint situate burse sinoviale (biirsae m. semimembra- n6si). Actiune: extinde coapsa si flec- teazé gamba ; cind gamba este flectat’i, © roteste induntru, intinzind capsula articulatie! genunchiului, in flexie apara membrana sinovialé de ~inearcerare. Inervatie: n. tibidlis (Li — Si Irigatie: a. circumfléxa [émoris medidlis, aa. perjordntes, a. poplitea. ‘Muschii mediali ai coapsei Din acest grup fac parte muschi gratios, pectineu si adductori (lung, scurt si mare) (fig. 169) Toti acesti mugchi, conform denumirii lor, realizeaza miscari de adductie a coapsei. Ei sint foarte puternici la om datorita locomotiei bipede. Originea acestor mugchi ¢ relativ vasta, de la Supratata externa a publsulu i j3chio- uului in vecinatatea orificiului obturat, Mult mai vast este locul de insertie a muschilor adductori — de la trohanterul mie pina la epicondilul medial al femu- rului, Fibrele musculare au o orientare oblicé de sus in jos spre linea aspera Jemoris, care e locul de insertie a majoritafii mugchilor. 29