Sunteți pe pagina 1din 5

LP RADIOLOGIE 5.12.

2014

Radiografia abdominala pe gol


Trebuie sa cuprinda superior bazele pulmonare si cele doua diafragme iar caudal simfiza pubiana.
La examinarea radiologica sau scopica ( in dinamica ) se pot observa opacitati sau supratransparente
supraabdominale.
Tipuri de opacitati ( calcificari) in etajul abdominal superior :
1.
2.
3.
4.
5.

Chist hidatic hepatic vechi


Calculi intraveziculari
Vezicula de portelan ( mucoasa VB ingrosata)
Tumori hepatice
Pancreatite cronice

Tipuri de acumulari aerice :


1.
2.
3.
4.
5.
6.

Pneumoperitoneu
Abcese hepatice subfrenice
Chisturi hidatice partial evacuate
Cavitati
Aerobilie
Sindrom ocluziv ( imagini mixte hidroaerice)

Examen Radiologic digestiv cu substanta de contrast : Bariu (insolubil in apa)


Examen cu dublu contrast : Se cupleaza examenul pozitiv al bariului cu contrastul negativ dat de
insuflarea de aer.
Examenul radiologic ofera informatii asupra modificarilor functionale (tonus, kinetica
evacuatorie) si modificari morfologice de forma, pozitie, dimensiuni si contur.

TRANZITUL BARITAT EGD


Tehnica presupune mai multe etape :
-

Strat subtire
In semirepletie
In repletie completa

In strat subtire la nivelul esofagului se evidentiaza 2-4 pliuri dispuse longitudinal. In repletie apare ca
o banda de 2-3 cm latime.

Modificari functionale ale tubului digestiv :


1. Tonus :
- Hipertonia se manifesta radiologic prin micsorarea aparenta a calibrului segmentar respective
cu scurtarea acestuia, pliuri ingrosate, evacuare rapida.
- Hipotonia cresterea calibrului, scaderea miscarilor peristaltice, aplatizarea pliurilor, evacuare
lenta.
- Atonia lungirea segmentului, cresterea calibrului, stergerea pliurilor, intarzierea pana la
disparitia evacuarii si a peristaltismului.
Spasmul se datoreaza unei alterari functionale in momentul instituirii acestuia, tranzitul este
complet interrupt iar in perioada de relaxare tranzitul este normal. Acest spasm poate sa apara la
nivelul unui sfincter sau la nivelul fibrelor circulare.
Apare ingustarea axiala pe o portiune scurta cu contururi nete si regulate.
2. Peristaltica :
- Hiperperistaltism (hiperkinezie) : creste numarul undelor peristaltice cu fragmentarea substantei
de contrast, creste viteza de propagare si evacuarea este accelerata. Se poate asocial cu hypertonia
dar nu obligatoriu.
- Hipokinezia scaderea numarului de unde peristaltice, determina hipotonia segmentului de tub
digestiv.
- Akinezia epuizarea complete a capacitatii contractile cu abolirea undelor peristaltice la
respectivul nivel.
3. Secretie :
- Hipersecretia la nivelul stomacului se traduce prin aglomerari de particule de sulfat de bariu
care apar ca fulgii de zapada.
4. Tranzit :
- Accelerare sau intarziere

Modificari morfologice :
1. De pozitie :
- Ptoza deplasarea caudala a segmentului de tub digestiv prin slabirea ligamentului de sustentatie.
- Ascensiunea cauzele sunt de obicei extrinseci ( ex. Edem cefalo-pancreatic); un tip particular de
ascensiune este hernia hiatala.
- Tractiunea prin procese fibroase retractile
- Torsiunile
Modificari de dimensiune :
1. Dolicosegmente cresterea lungimii
2. Megasegmente cresterea calibrului
3. Brahisegmente segmente mai scurte

4. Stenoze micsorarea calibrului se formeaza prin ingrosarea peretelui sau prin compresii
extrinseci.

Stenozele benigne pot aparea prin procese tumorale benigne sau prin procese inflamatorii
Caracteristici generale :
Lungime mare
Unice sau multiple
Afectare circumferentiala ( stenoza axiala)
Contur regulat
Modificarea de calibru se face progresiv
Pliurile la nivelul zonei de stenoza pot suferi modificari, in sensul ca pot fi mai groase sau mai
subtiri dar niciodata nu se intrerup!

Stenozele maligne
Caracteristici generale :
Lungime mica
De obicei sunt unice
In general excentrice
Pot fi si axiale
Conturul este intotdeauna neregulat
Timpul de modificare al calibrului este mai scurt
Pliurile dispar, intrerupandu-se deasupra zonei de stenoza.
Poate asocial semne de malignitate
Pinten malign
Rigiditate
Semi-tonuri

Achalazia
= ingustarea axiala prin lipsa de relaxare a esofaglui distal cu dilatatie
supraaiacenta.Radiologic : ingustarea axiala a esofagului distal cu forma de cioc de pasare, cu
dilatarea esofagului in amonte. Tranzitul nu este complet interrupt, evacuarea se face prin
prea plin, brusc si incomplet.

Modificari de contur :
1. Amprenta prin compresiune extrinseca : pliurile se pot deplasa, dar nu se intrerup.
2. Intreruperea conturului : intotdeauna traduce existenta unui process tumoral cu dezvoltare endoluminala.
3. Rigiditatea prin infiltratii inflamatorii sau tumorale. Apare ca o zona imobila, aperistaltica, ca
o scandura pe valuri.

4. Imaginile aditionale ( plusurile de umplere)


Nisa este expresia unei ulceratii.
-

Nisa benigna cand este localizata pe curbura, pata baritata proemina din contur, rotunda sau
ovalara, cu diametrul de obicei de 1-2 cm, contur net si opacifiere omogena.
Intre bariul din nisa si bariul din stomac se observa o banda transparenta semnul Hampton
edem periulceros.
Pliurile converg spre nisa, conferindu-I un aspect stelat.
Cand se alfa pe o fata a stomacului, apare ca o pata suspendata, inconjurata de o zona clara.
Nisa in cocarda : diverticulii de pulsiune forma rotunda/ovalara, contur regulat, net trasat,
solitari/multiplii cu opacifiere omogena. Daca opacifierea este neomogena si conturul neregulat
sau partial sters -> diverticuli de tractiune : forma triunghiulara cu baza la lumen si varful spre
exterior, contur regulat aproape rectiliniu.Apar datorita proceselor retractile de vecinatate.
Spiculii = defecte ale mucoasei, de suprafata si de profunzime mica, care au ca substrat procese
inflamatorii ce determina ulceratii superficiale.
Minusurile de umplere ( lacunele) imaginea unei formatiuni protruzive, inflamatorie sau
tumorale.
Lacuna benigna unice/multiple, rotunde/ovalare, contur net. Uneori pot prezenta ulceratii si
atunci va aparea o opacitate rotunda in mijlocul unei lacune imagine de inel cu pecete.
Lacuna maligna frecvent sunt unice, contur neregulat, partial sters, iar la intersectia cu tesutul
sanatos apare pintenele malign. Pliurile sunt intrerupte iar in cazul tumorilor ulcerate ( maligne)
apare nisa maligna adica o opacifiere intr-o lacuna.

Modificarile reliefului de mucoasa


-

Hipertrofia pliurilor prin inflamarea sau infiltratie tumorala. In gastritele cronice pliurile sunt
groase, rigide si isi pot pierde paralelismul.
Atrofia tot printr-un process inflamator cronic vechi, tumori infiltrative schiroase.

Modificarea orientarii pliurilor


-

intreruperea acestora este caracteristica proceselor maligne.


Convergenta caracteristica ulcerelor vechi prin process fibros cicatricial in submucoasa.
Dezorganizarea pliurilor in procesele maligne sau de granita.

Esofagita initial nu prezinta modificari RX. Apare apoi o hipotonie cu usoara dilatatie, pliurile devin
neregulate iar in cele din urma procesul inflamator duce la ingustarea lumenului, stergerea pliurilor iar
prin modificarile inflamatorii conturul devine neregulat.
Gastritele prezinta hipersecretie,hiper/hipotonie, pliuri ingrosate/sterse.