UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TIINE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE EDUCAIONAL, CONSILIERE COLAR
I VOCAIONAL

Program de Dezvoltare Personal

PDP

Masterand:
Erdei Zsuzsa

Oradea, 2014

Analiza Swot cu testul Sindelar

Cs.R. este elev n clasa I.-a, n Liceul Reformat Lorantffy Zsuzsanna. nvtoarea a
propus el pantru o examinare psihologic din cauza comportamentului

agrsiv i c

comportamentul copilului deranjeaz activitile n cursul orelor.

Cs.R. a fost examinat cu testul Sindelar, care pn acuma nu este adaptat pe limba
romn, dar limba maternal a copilului este limba maghiar i n limba maghiar exist adaptare.
Cu testul Sindelar putem examina mai multe aptitudini cognitive. Deficiena unui sau mai
multori aptitudini poate cauza o tulburare de nvare, sau mai multe. (Sedlak, Sindelar 2005)
Dup testare cu Sindelar n urmtoarele aptitudini (pi component ale nvrii) a
demonstrate o bun funcionare: orientare spaial, difereniere auditiv i vizual, memorie
vizual, auditiv i intermodal, serialitatea, discriminarea auditiv i vizual, motricitate
verbal, coordonare vizuo-motoric. Are problem de funcionare n urmtoarele dou pri
componente ale nvrii: atenie auditiv i vizual.
Din cauza c Cs.R. are problem comportamentale, se comport agresiv, i comportamentul
su tulbureaz ora, una dintre domeniile de dezvoltare acestui plan este domeniul
comportamental. Scopul este reducerea agresiunii. Al doilea domeniu care vom dezvolta prin
aplicarea acestui plan va fi domeniul cognitiv, inclusive atenia auditiv i vizual. Deci al doilea
scop va fi dezvoltarea ateniei vizual i auditiv.

Domeniul comportamental reducerea comportamentului agresiv

Agresivitatea este o nsiire a celor tipuri de comportamnet care sunt orientate n sens
destructive, comportamente ce provoac daune material, morale, psihologice. Prin urmare
comportamentul agresiv poate viza obiecte sau finite umane sau ambele.
S. Freud i K. Lorenz susine c agresivitatea este nnscut. Ali (de la Yale University
din SUA) susin c agresivitatea este un rspuns la frustrare. Iar a treia explicaie ar fi aceea c
agresivitatea este un comportament nvat.
n acest plan de dezvoltare prezintm activiti prin care putem reduce agresivitatea n
comportamentul lui Cs. R.
2

Activitatea I. recunoaterea agresivitii de ctre copilul i identificarea consecinele negative

a comportamentului agresiv.
n cadrul acestei activiti discutm cu elevul despre agresivitate cu ajutorul civa
fotografii. Unele dintre fotografii reprezint comportamente agresive, altele comportamente
prosociale, altruiste. Elevul trebuie s recunoate cele agresive i n urm discutm despre
consecinele negative ale agresivitii.
Activitatea a II.-a recunoaterea comportamentului prosocial, altruist.
Sarcina elevului este de a recunoate comportamentele prosociale dintre fotografiile
utilizate n cadrul primei activiti. Dup acesta vom discuta despre comporatamentul prosocial,
altruist.
De exemplu:
Ce este comportamentul prosocial?
Ce nseamn de a comporta n mod altruist?
Care sunt modurile de manifestare a comportamentului prosocial?
Care sunt consecinele positive a comportamentului prosocial?
Activitatea a III.-a teatru de ppui (exploatarea emoiilor i sentimentelor creia st la baza
agresivitii copilului).
Sarcina elevului este de a reprezenta cu ajutorul ppuilor o situaie n care el a comportat
agresiv, dup ce vom discuta despre situaia respective pe baza urmtoarelor ntrebri:
De ce ai comportat aa n aceast situaie? Ce a fost scopul tu?
Ce ai simit cnd ai fcut asta? A sot bine sau ru?
Oare ce a simit colegul tu sau nvtoarea cnd ai comportat aa cu el/ea?
Ce crezi, comportamentul tu a rezolvat problema ta?

Activitatea a IV.-a teatru de ppui.

Sarcina elevului este de a reprezenta o situaie n care comportamentul su a fost
prosocial, altruist sau o situaie imaginat n care el comport aa. Dup acestea urmeaz o
discuie despre sentimentele, emoiile trite n situaia respectiv:
De ce ai comportat aa n aceast situaie? Ce a fost scopul tu?
Ce ai simit cnd ai fcut asta? A sot bine sau ru?
Oare ce a simit colegul tu sau nvtoarea cnd ai comportat aa cu el/ea?
Ce crezi, comportamentul tu a rezolvat problema ta?
Activitatea a V.-a teatru de ppui.
Sarcina elevului este de a modifica situaia reprezentat n a treia activitate prin
schimbarea comportamentului agresiv cu unul prosocial, altruist. Dup acesta vom realiza o
discuie despre schimbri n situaia respective. Cum s-a modificat rezolvarea problemei? S-a
rezolvat situaia? Cum s-a modificat sentimentele trite de ctre el sau de ctre celelalte
personaje n situaia respectiv?
i n cadrul acestei activitate primete o tem de cas, care va fi urmtorul: n urmtoarea
activitate trebuie s face un raport despre o situaie n care e putea s comport n mod agresiv,
dar el allege un alt mod pentru a rezolva problema. Situaia respective trebuie se ntmpl dup
activitatea respective i naintea urmtorul activitate.
Activitatea a VI.-a:
Cs. R. se face un raport despre o situaie n care nu s-a comportat agresiv, n urma
raportului realizm o discuie despre situaia, despre schimbrile, emoile i sentimentele trite.

Domeniul cognitiv dezvoltarea ateniei vizual i auditiv

Atenia este procesul psihic de orientare, de concentrare a energiei psihonervoase asupra
unor obiecte, nsuiri sau procese, menit s conduc la sporirea eficienei activitii psihice, cu
deosebire a proceselor cognitive. (Sedlak, Sindelar 2005)

Activitatea I.-a
Asculta cu atentie! Regulile sunt simple: citim un text scurt, copilul trebuie s asculte cu
atenie i s numere de cte ori se repeta un anumit cuvant (de exemplu, cuvantul bine). Putem
alege cuvinte foarte frecvente, precum adverbele sau prepoziiile, sau cuvinte mai rar intlnite.
Este nevoie sa citim nainte textul pentru a decidem care va fi cuvntul pe care copilul trebuie s
il vneze.
Puzzle copilul primete un puzzle n timpul fiecrei activiti. n fiecare data primete
un alt puzzle, i n fiacre data cu mai multe piese.
Activitatea a II.-a
Cuvinte incrucisate si rebusuri Crticelele sau revistele cu cuvinte incruciate sau
rebusuri pentru copii pot deveni un exercitiu eficient pentru concentrare. Impusti si trei iepuri
deodata, deoarece copilul se relaxeaz i distreaz n acelai timp, invat lucruri noi i i
dezvolt si capacitatea de concentrare.
Puzzle
Activitatea a III-a
Jocuri si exerciii de memorie: Jocurile de memorie sunt cele mai utile exerciii pentru
dezvoltarea concentrrii si ateniei la copii. Micuul face deja astfel de exerctii inc de cnd ii
inva numele, adresa de acas, numrul de telefon etc. Ele pot fi inmulite i mai intens
susinute, incurajndu-l pe copil s invee poezii, cntece, culori, anotimpuri, lunile anului, specii
de animale, tabla inmulirii, dar si alte informaii sau lucruri eseniale. Aceste exerciii simple de
memorie ajut la dezvoltarea concentrrii copilului, deoarece solicit creierul s se focuseze
asupra reinerii informaiilor i redarii lor peste mai mult timp.
Puzzle
Activitatea a IV-a
Cat timp poti sta nemiscat? O alta tehnica prin care poti imbunatati concentrarea si
atentia micutului este aceea prin care il stimulezi sa stea nemiscat in aceeasi pozitie cat mai mult
5

timp. Uneori, este destul de greu sa il faci pe micut sa stea locului fie si cateva minute. Insa cu
multa rabdare si antrenament, copilul tau poate atinge performante uimitoare. Provoaca-l sa faca
acest exercitiu zilnic. Poti stabili si recompensa pentru fiecare depasire a "recordului personal",
dar ai grija sa nu fie materiala. Pune-l sa stea pe un scaun si spune-i ca vei cronometra cat poate
sta asezat, fara sa se miste foarte mult. Se pare ca prin intermediul acestui exercitiu se intaresc
conexiunile neuronale dintre creier si corp si micutul reuseste sa devina mai stapan pe propria
persoana.
Puzzle
Activitatea a V-a
Cititul. Cititul este cel mai bun mod de a imbunatati atentia copiilor. Atunci cand le
citim, i introducem ntr-o poveste n care ei trebuie sa rmn atenii pentru a afla ce se intmpl
pn la sfaritul ei.
Puzzle
Activitatea a VI-a
Harta comorii. Veti desena o harta, in care puteti adauga tot felul de elemente de detaliu
(semne de circulatie, flori colorate, oameni imbracati cat mai diferit, indicatoare cu inscriptii,
etc). Copilul se va uita timp de 15-20 de secunde la harta, dupa care va incerca sa reproduca din
minte ceea ce a vazut. Puteti repeta actiunea pana va reusi sa completeze harta. Exercitiul poate
deveni din ce in ce mai dificil, pe masura ce veti reduce numarul de momente in care copilul
poate viziona harta si veti alcatui o harta cu elemente de detaliu din ce in ce mai complexe.
Puzzle

Bibliografie
Irenaus Eibl-Eibesfeldt, Agresivitatea umana, Editura Trei, Bucureti, 2009
Franz Sedlak - Brigitte Sindelar, De j, mr n is tudom!, ELTE BGGYFK, 2005