Curs 16.10.

2014
S-a vorbit prima data despre Geografie Sociala in scoala germana a lui Fr. Ratizel, a incercat
sa explice peisaje antropizate prusiene prin influente sociale si culturale.
Scoala de antropogeografie prusaca -> explica similitudinile sintre societatile avand aceeasi
politica si culturale si sa explice deasemenea similitudinile si mecanismele dintre spatii
geografice invecinate.
Scoala Rattzeliana a integrat perspective etnografice pt a explica realitati spatiale geografice
(concret, cercetarile Rattzeliene au incercat sa explice stiintific relatiile dintre particularitatile
dintre realitatile societatii prusace si modul de organizare a spatiului construit (orase si sate)
sau neconstruit (organizarea terenurilor agricole).
Scoala Rattzeliana a oferit exemple si explicatii cu privire la organizarea sociala a oraselor. A
explicat fara a folosi o tehnologie precisa (apropierile si departarile din spatiul urban a
rezidentelor citadinilor din clase diferite ). De asemenea in contextul puternicei influente a
protestanismului filantropic, geografii prusaci au explicat tendintele de uniformizare prin
arhitectura si locuinta a zonelor centrale ale oraselor.
Ex. Orasele protestante - rusinos pt societate sa isi etaleze bogatiile
-cine reuseste sa adune mai mult trebuie sa imparta cu semenii sai
Orase normale centru spatiu bine organizat
-periferie zone urate
Societatile trebuie sa raspunda de saracie
In Germania, orasele incep sa semene foarte mult ( V. Germaniei; Tarile de Jos-arhitectura
spatiala seamana cu arhitectura sociala)
Dupa ce constituie o scoala de geografie sociala in Franta. Unde e dezvoltata puternic de
Elisse Recruse (cel mai prolific scriitor- initiator al enciclopediei universale, unde reuseste sa
defineasca particularitatile regionale ale dinamicii peisajelor antropice) ex. Explozie de
reconstructie a satelor germanice din Transilvania, reguli puternice, societate traditionala->
schimbare-> reconstructia locuintelor
Elisse Recruse in studiile sale a explicat particularitatile initiale ale peisajelor construite din
provinciile franceze, dar si factorii care au modelat dinamic aceste peisaje. Tot el, vorbeste
despre transferul de inovatie si despre influentele culturale din societatile urbane franceze,
in contextul primelor valuri, fluxuri de imigranti catre Franta si in contextul transformarii
generale a economiilor si a societatilor din provinciile franceze ( ex. Parisul incepe sa fie
structurat social imigrantii din Franta , periferia Parisului. Impactul migratiei asupra
societatii . Sfarsitul sec XIX pe masura dezvoltarii industriei se transforma peisajele si
perceptia asupra peisajelor antropice)
In Romania vorbim prima data de geografie sociala in sec al XIX-lea, cand apar primele studii
bazate pe recensaminte stiintifice privind repartitia spatiala a categoriilor socio-profesionale si a
grupurilor etnice(mediul rural = taranime), dispar clasele si titlurile in Romania in 1866 (titulaturi
specifice doar familia regala)
Sfarsitul sec XIX- 3 ranguri/stari:

Superioara (noile elite economice ale lor , burghezia )

De mijloc (functionari publici, corpul armatei, negustori si mestesugari)
De jos (slugile, guvernantele )

Dupa recensamantul de la 1889 apar tendinte de separare sociala.

V.A. Urechea in 1902 publica un articol numit un proiect de Geografie sociala in Romania. Este
prima data cand termenul este utilizat in geografia romaneasca, iar semnificatiile date de autor
termenului, sunt mai mult de natura economice, cu referire la modul de productie si impact al
productiei asupra societatilor . In sex XX georgafia sociala se diversifica, dar ramane pana in 1950
un domeniu auxiliar geografiei umane.
In aceasta perioada principiile si metodele geografiei sociale se dezvolta in functie de scoala
(americana, britanica, franceza) isi va stabili un domeniu mai clar sau mai difuz de influenta.
In perioada interbelica au existat ample dezbateri cu privire la relatia si domeniul de activitate al
geografiei sociale in raport cu sociologia. Sociologii au semnalat ca domeniul cercetarii
societatilor le apartine si deci ca geografia sociala trebuie sa fie ramura a sociologiei.
2 momente au marcat in geografie si sociologie cu privire la limitele metodelor celor 2 stiinte
Prima: la inceput sec XX scoala sociologica de la Chicago devine cea mai influenta scoala de
analiza spatiala a fenomenelor sociale.
Chicago 5000 loc -> dupa devine centru siderurgic

3 milioane de locuitori s-au organizar cum a vrut (reguli minime)

Imigrantul se aseaza langa migranti
Un cartier pt superiori doar
Dupa in centru autoritatile intervin, tinand cont de reguli
Geografie sociala in care in raport cu distanta fata de fabrica se aseaza locuitorii

Al doilea moment: aparitia studiilor de morfologie sociala ( a lui Morris Dukerim- evreu francez)
cu o foarte buna experienta traita la Paris, Strasburg, si Berlin. El este sociolog, iar prin
morfologie sociala , el incearca sa descrie substratul pe care le iau societatile in momentul
asezarilor.
El incearca sa explice sub raport sociologic si economic comportamentul citadinilor . Din cateva
orase franceze. Tot el incearca sa explice modul in care orasul influenteaza migrante recent , dar
si invers., influentele comportamentului si societatile pe care migrantii le au asupra societatii
urbane constituite.
2 scari de urcat pt un imigrant :
-

Spatiala ( de la periferie spre centru

Sociala

Teoritician Morris al integrarii sociale spatiale

El incearca sa explice rapoartele sociale si spatiale dintre grupurile etnice si confisionale (ex. La baza
analizei a stat repartitia evreilor, in orase euopene)
Ghetou- era un spatiu delimitat (izolat). Exista un anumit control.
Pana in 1866 evreii nu aveau dreptul la prorpietate in majoritatea statelor cu rapene
Gheto= primul cartier in care au fost obligati sa stea evreii
-

Minoritatile isi construiesc spatiu sa ne apere si sa ne conserve