Cuprins

Introducere
1. Relieful
2. Clima
3. Hidrografia
4. Solul
5. Vegetatia
6. Fauna
7. Bibliografie

Introducere
Zona Subecuatoriala are o larga desfasurare de-o parte si de
alta a regiunii ecuatoriale, frecvent, pana la latitudinea de 20 0.
Anumite conditii locale (in deosebi desfasurarea unor lanturi
montane) au favorizat extinderea la latitudini mai mari (in sudul
Africii pana la 30o, in sudul Argentinei pana la 35o, in Peninsula
Yukatan la 32o, in India pana aproape de Tropicul Racului).
Se incandreaza: America Centrala, estul Braziliei, o buna parte a
Indiei, Peninsula Indochina, sud-estul Chinei si nordul
Australiei, o mare parte din Africa Centrala (Guineea, Burkina
Faso, Nigeria, Sudan, Somalia, Uganda, Mozambic, Angola si vestul
Madagascarului).

1. Relieful
In componenta acestei zone intra: campii, podisuri, lanturi
montane cu altitudini medii in care se afla paduri tropicale cu
frunze cazatoare si savane.
Caracteristicile peisajului sunt dependente de conditiile
climatice ce se succed in cadrul a doua sezoane diferite:
-unul cald si umed
-altul cald si uscat
Ele sunt legate de padurea sezoniera a alizeelor si a calmelor
ecuatoriale.

Podisul Braziliei

1
King Canyon (Australia)

Peninsula Arnhem (Australia)

2. Clima
Conditiile climatice se caracterizeaza in doua sezoane distincte:
unul cald si unul umed, iar altul cald si uscat. Ele sunt legate
de pendularea sezoniera a alizeelor si a calmelor ecuatoriale.
Cantitatile de precipitatii inregistreaza annual valori de 100015000 mm. Exista o distributie neuniforma a ploilor. In sezonul
umed, ele au caracter de averse, care uneori capata
caracteristicile unor furtuni. Lunile cele mai ploioase difera de
la o regiune la alta, pe ansamblu, acestea fiind la mijlocul
intervalului umed.
In sezonul de vara, cald si umed, aria de actiune a alizeelor se
deplaseaza la latitudini mai mari, iar aici se extinde actiunea
maselor de aer ecuatoriale, umede. Amplitudinile termice scad,
temepraturile se situeaza intre 20 o si 25o C , precipitatiile
convective sunt bogate, iar umezeala se mentine la valori de
peste 75%.

Madagascar

In sezonul de iarna, alizeul este dominant (aduce aer cald si

uscat), amplitudinile termice diurne sunt de 10 o-15o C (ziua 30o C
iar noaptea temperatura coboara sub 15 o C). Nebulozitatea si
umiditatea aerului sunt reduse. Acest sezon frecvent dureaza 4
luni in vecintatea Padurii Ecuatoriale si este mai lung la
latitudini mai mari (la limita cu desertul).

Australia de nord

3. Hidrografia
Scurgerea raurilor este puternic conditionata de regimul
precipitatiilor caracterizate printr-o neta diferentiere, in cele,
doua sezoane.
In sezonul de vara, sunt debite mari (Emisfera nordica in iunieoctombrie) si debite extrem de mici iarna (cand destul de frecvent
(in deosebi la raurile mici) albiile seaca ( de exempku, in Emisfera
nordica, din noimebrie pana in mai).
In regiunile musonice, ploile extrem de bogate, din lunile de
vara, dau frecvent viituri de mari proportii (iunie-octombrie), ce
transporta nu numai debite lichide uriase (10.000-60.000 m 3/sec)
dar si aluviuni. Rezulta revarsari si ca urmare, inundatii pe
suprafete foarte mari.
Scurgerea minima este intre noimebrie si mai, la fluvii (amazon,
nil, gange, ind etc) cu bazine extinse in mai multe regiuni
naturale, regimul scurgerii este deosebit de complex.
Raurile autohtone mici, vor cunoaste un regim de scurgere
puternic influentat de lungimea celor doua sezoane.
Raurile cu obarsii in munti sau in reguinea ecuatoriala vor
suferi variatii mai slabe, intru cat lipsa ploilor in 4-5 luni
secetuoase este suplinita de aportul ecuatorial.
Spre deosebire de raurile din regiunile ecuatoriale,
acestea au trei trasaturi distince:
-prima este legata de debitul solid mult mai eterogen, in albie
ajung si elemente grosiere, aduce prin siroire si spalare de pe
versanti, ca urmare acestea dispun de capacitate de eroziune
ridicata pe care o exercita in ritm sezonier
-a doua este determinata de faptul ca in albia raurilor ajunge a
cantitate mare de materiale, ele vor fi transportate in sezonul
ploios si acumulate in cel secetuos. Transportarea lor insa
impune obligatoriu mentinerea unui profil longitudinal cu panta
mare.

-a treia caracteristica este data de faptul ca luncile sunt extinse

si au panze aluviale groase. La exteriorul luncilor, in sectoarele
in care se realizeaza oscilatie clara a nivelului panzei freatice,
au loc acumulari de oxizi de fier ce cimenteaza aluviunile
formand cruste.

AMAZON

GANGE

NIL

INDUS

4. Solurile
Solurile sunt formate dintr-un amestec de argila si cuart cu un
continut ridicat de fier, de unde si numele de feralsoluri.

In intervalul uscat, in lipsa vegetatiei si prin incalzirea

accentuala a solului. Se produce evaporare intensa, oxidari,
descpompunerea carbonatilor si a acizilor humici (formati
anterior), precipitarea fierului (va imprima culoarea rosie) si
intarirea depozitului. Rezultatul combinarii in timp a acestor
procese, este un depozit gros pe mai multi metri si care va
prezenta ca element definitoriu, aproape de suprafata, o crusta
bauxitica sau feruginoasa.
In sezonul uscat ,vegetatia se usuca,solul se incalzeste

puternic(pana la 0,5 m adancime sufera variatii de la 24 o 28o C

dimineata,in timpul zilei la peste 35 o C.Temperatura se mentine
contanta si in jurul valorilor de 26o 28o C),uscarea solului
accentuandu-se catre finele perioadei.
Ca urmare hidroxizii trec in oxizi,iar argila este dura si crapata.

In perioada umeda ,procesele de alterare chimica a solului sunt

dominate la fel ca sub padurea ecuatoriala,intrucat conditiile de
temperatura si umezeala se indeplinesc aproape similar.
Resturile organice sunt intens descompuse sub actiunea
microorganisemelor si nu se acumuleaza decat putin humus.

5.Vegetatia
Vegetatia zonei subecuatoriale se imparte:
1.Padurile tropicale cu frunze cazatoare nse afla indeosebi
la altitudini mic,unde sezonul uscat dureaza in jur de patru luni.

Aceste paduri sunat mai dese,au o structura complexa si isi

pastreaza in mare masura frunzele(in imediata vecinatate a
padurilor ecuatoriale unde sunt doar una-doua luni secetoase) si
sunt mai rare la limita cu savanele unde isi pierd in intregime
frunzele si au un numar tot mai ridicat de componente xerofile
(trei-patru luni luni secetoase).

2.savanele (terenuri intinse cu ierburi in Sudan) sunt

formatiuni precumpanitor ierboase,alcatuite mai ales din
graminee xerofile care alcatuiesc un strat cu inaltimi de la 0,5 m
la 5 m ,in functie de cantitatea de precipitatii cazute.
In Africa,unde are cea mai mare desfasurare (2/3 din
suprafata continentului) se diferentiaza in functie de
umiditate,savane cu baobabi,savane cu acacii,savane cu

palmieri,savane cu arbusti si arbori cu inaltime mica.

In america de Sud,savana este predominant ierboasa cu tufe
rare de arbusti.Ele alcatuiesc campasul brazilian,lianosul
venezuelean,pantanaesul din Bolivia.
3.Padurile Musonice sunt frecvente in India si in sud-estul
Asiei.Vegetatia este bogata,alcatuita din arbori inalti (30-35 m) cu
densitate mai redusa,arbori cu inaltimi reduse si arbusti care au
densitate mare,precum si ierburi secundare.In aceste paduri
exista numeroase specii de arbori apreciate pentru calitatile
lemnului:

Santalum album

Abanosul (Diospyros melanoxylon)

Teckul(Tectana grandis)

Baobab

6.Fauna
Este bogata ,dar difera in cele doua tipuri de formatiuni
vegetale principale.In padurise imbina elementele comune din
regiunea ecuatoriala cu cele de savana:

Maimuta

Furnicar

Tapir

Iguana

Papagal
In savana predomina animalele cu dimensiuni mari ce traiesc
in turme:
1.mamifere erbivore

Antilopa

Gazela

Bivol

Girafa
Zebra

2.Mamifere Carnivore:

Leul

Tigrul

Ghepardul

Pantera

Animale ce triesc in apa sau in preajma lor:

Hipopotamul

Crocodilul

Rinocerul
Pasari:

flamingo

Pelicanul

Egrete

Pasari specifice zonelor

Nandu(America de Sud)

Emu(Australia)

Strut(Australia)
In Australia animalul caracteristic este :

Cangurul
Bibliografie
1.Geografie fizica generala cu elemente de cosmologie,Mihai
Ielenicz, Laura Comanescu,Ed. Universitara,Bucuresti,2009
2.Geografie generala(geografie fizica),Mihai
Ielenicz,Ed.Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti,1999