O [| INOIVERIA PRELUCRARIL || HIDROCARBURILOR PETROL-PETROCHIMIE VOLUMUL II EDITURA TEHNICA BUCURESTI-~1965COLECTIVUL DE ELABORARE: Cont, d. ing. DUMITRU DOBRINESCY Sef de lueris de tag. ALEXANDRU NICOARK Prof. dr, doc. ing. TEODOR OROVEANU Conf. dr. ing. MAXIMILIANA PATRASCU Se de Inerdel ing. GHEORGHE SRURLEA Cont. de. ing. COSTICA STRATCLA Prof. de. doc. GHEORGHE CLAUDIU SUCtC Prof. dr. lag. CONSTANTIN TARANCUPRINS ANSFERUL DE INPULS $1 APLICATID (7. Orncant) cesses 9 £1 Moiehil matematic al eurgeri floitelorssscecsssceseees ° S17. Keuatia de continstate igativs eevsesentoonmrctcconger ° E42 Rewatae le aigsaressesss ss Tima aL 5.15. Feuatla enexpit steruesenesanen B 52. Velicalares lichitelor sf yazelcr prin eoadsete haa » Tr Gungeren Hchidelor Rew teniene fin condetes sc. is 2, Probleme de ealeul biraulie al conductor. ssc iceeuscor z 4. Scnrgatea lichitelor qrin orifice myutajensceccssore hee A, Gupiiea baer in omdicltersrroereasseaesacie z 5. Stargerea gurslor prin crfci # sjutajec. csc iseresecseccoseecs # 3, Congeres tfvilelor Renewtns'ne psin conduct 7 30 5. Curgeres fidelor bifariee pest conducte. a . Doterininazea diametiafes opti al une! conduct rari 1D 53. C0n 63 Ti Sagearen pardeniclor ste sie 3 2 Curgeres wnsi aid prnecon stat 6 3. Cungeren biferiea Modoc! 8 pe : Scie 80 "Pompe cw piste Mt 2, Pompe rotatlve eruvahceornaveos laccnptges) * (6G SEX Pompe cuntifoge -- : sees ap SO Pompe fra chemente mahie : 5 5.5, Comprenaite +. age 7 5.5.1. Compeesoate eu pistem cesses 90 $3.2! Compresoner eotatiye Ca wor 5.33 Compueseare centrifuge : io S54. Fjectoare a a 103 56, Sepatases sistomelor disperse.cse-cseceresevess : or S61. Separarea gravitationala ssunsinalggeuase 108 5.62) Centefugarea reese wo ar Bibiiggafie.sseseseeseeseen coteececeese 16 ¢ TRANSMISTA CALDURIT ssoussonnesiocennssneranereanersions IF 6.1. Bilantos de materiesienergic. Mecanienele de transmise acblawrit(@.C.Sueiu) 117 Gelets Bilanturk de miaterie sens seoe ccesseninten si ut G1 Bilantort te energe cess RaEesesemseeeicpe Te GX Mecantomelo ttansmisis calf Les... a 133 Bttloerafiessecsssseseeeseeeceeee eae sees 1a 6.2. Conficonfi partial de transler de ealdork. (Samiilana Batase |e eseseseees 139 6.2.1. Convectie firs seimiare de faz... seacsoeverrnees HMG2L1, Conreetie fora eee cesses 5212. Convectic herd =. 20.0200000002000007 62.2, Convectie om scbimbare de’ fark... 62.21. Condonsare == i Pasa Wwlterm weceaypsesscguimeneayeores Seana 62.5, Corficenp. de taster da car la supratefe nes vurate 7 62.3.1 Toburt cu nervurt ttanevereaie inal (= 1S man). 62.32. Tubun ex metvars tmamsrersle onset — C3 muh 62.5. Tobari cu nerrun logicadinale # — 12.25 mm)sererrs ss 62.34, Tubal en tpi ss ox 62. 4 Coetwot de chs car achat compact pir ose Sehin d caida pr contact dec soousa te tacdarmsrn 63. Dimesionareaaparatvior do shinb do eadued(Maimtane Puro) 63:4. Tipe constructive 4 imunieal unsaie aparate sum xldpek S82 Stites anor caret! suet ale Slides nce te Sp sca! eine i ee 6.3.3, Metoda generala de dimensionare w supralfel aparateor de sebaib de calert nae i Be 63-4, Metoda wewali de dlimensionare &spaateio de sein dé ciara G41. Diferonja tne de teuipeatulde se soosss . 6342. Temporatuen calorick sovvayeeees s G34.5 Temporatura peretelut : saad S344 Temperatura flsnaiat > oa eta GAS. Contcontel plobal de transnisic 3 cdr seeker te i GAA Renstenta etetutlor de mundaic. ade i 63.3. Cadesen de presune G31 Aparate Cub ie tubs oso... 63.32, Sthimbaroare de cilduri de tip lascical tna in masta G.333. Condensatowre qi rellerbatoate “vsvetessersssserrosses : 354. Alts tipun de dparate de schimb de cards... ; 6.3.6. Riapele do calcul pentre ditenstonaven apucatlor de schiniy se caidurh G7. Consderati de proectare yi ceanomee. nn TUE Torta tqeratlor de athimb de calcd ae Bittcgrafie. meee eee oe cheat GA Cuptoare tubulare (Al. Nieoaed)socsesse one GAL. Goneraliesti so sevsas sas : e GALLI. Caracteriearce uzuall’ a cuptoartior tblanes 20000.) GAL, Tipurt constuetire, earacteristic, destina : GAL, Constructia si dotarea cuptourelor tubulare 6A Combustia .... pasos 3 ‘642.1. Combasti composite eve seca 6422 Reacfile de combustc gl cfecisie ior terse... G23 Cantitaten de ger Becosar aederit ricer 6424 Produscle de andere - 2 64.2.3. Temporatura de rous (acl) a gazclo le andere 642.6 Limite de ilamabitrate gi vtsla de. pooposate fii 6429. Stabitaten fice rte B42 Temperntors fasaca 64.3, Banton termice «---- GAL Buantel term global, randaimoatal torais a ceptors. 64.32. Vanatia entalpi: gazclor de andere cu lempatnens i G43 Bllanjun termice parinlessceersesssosse 644, Schimtbal de cAldurt in vest ile radiatio he G44 1. Notun de bass sm transfor de calderd pai vadlfless e000... 6442: Madelarea camereor de radii, generat ff (4453. Metode de dimonsionare bazats pe modsial de eueyere cu binesidare “a avalon de ardeve pace eras 444, Motode care admit variafia unidimensionala & temperalusl gamlor de ‘rare Cone Se 6445. Motoag de calcul prin sonacea incinte.4.5. Schimbul de caldura tn seca de comrecte SASL Cooticioneal de tennster ‘ormate st) == 64s ‘sapeafetelor oxtnee ateronul tubule, yy in cazel sopealeldor Concent waar do ht ia eater tues, a eaaat 4.5.) Coclilontel de teaniler Ge ciidura la ‘inteviorel fabulaiy 3g in Congetea vmoaiolaas na 64.5% Cosficiontal de transer de caidura ia Htesoral tabula, 2), it cingetea iladeh aarcenssnns 646, Dimensionares tehaologea & cuptosrelor tabulate... gets Caleuul eenducros de transfer de la cnptor Ta celsand. S462, Sect do radiate. core S63, Temperateramevaiulal tubal» Std, Sectia de comrecte ete S463, Preineaitoral deers 647, Caleulal hidraatie al wet captor tubular... 45-1 Cliderea de presuie la camgerea inaterie prime Rana 6.45. Oboervapit privind exploatares cuptottelor tubular ‘TastalatiéSrigorifi gi pomipe de cildayas (D. Debrinecu 5. Aspecte introductive. #2 forea de presinne pe trnaral gasslor de ardere; tirajab.--- 2 SSLLL Cical weal st eficenta instalior frigorfice —8 8 pompelor de ealduch 65.12. Agent figoritic 6.52, Instat eigriice cu comprimare mecanica de vapor. S521. Inetlats tagorfiee simple 6.522, Instalaql frgorifice im tiepte souls S323 tnemlatt tigorice In caseadi ss. 65.5 Pompe de e&ldard cos. eceseeecceie 65.31 Gencraltith prviad ponipele de caldura. sn. 6 Loolasta, termic (Maxioiana Paras _ Sock Transmisia caldust pzia”-conduetimtate ompelor de cavdura fa caloane de Hracfioaarecssevesssove ss S52. Dieadeten de cildurk de la supeafata exterioar a Wolativor _ 66% Sclectonaren msterallad lslant z S64 Aspocte eeonomice ale 151i terme. « 665, Testarsa, pesdormangel Soolatiloe 0000 lcc0. gr afie. an son tea aT i TRANSFERUL DE MASK oo .e-sses Ste 71. Cinetica tranaferutat de mas& (Cs Taran). .eeeevvees 711. Difwsia. molecalard in. gaze. LA Genera echimalcuinrs fain aoa. 112, Difusthonocomponcat im eegin stanonar 71.2, Dilucia turbulents in opin stationor. TAS, Dif a Hehe see ceseeeseeeeseceee 714. Difasia nestationara Sie aiane 715 Tramserut de mask intre fase... T.S.L Gocficiongsflivideal loraliie transior de mast F152; Forla motsice globala 38 cotficienf globall local 716, Calenlu eoeficienilr de transfer de mast. Sot Transfert de mash sa curgerea forfath. 00.00. 7162 Transferal do mast in cargerea nefofata. e 717. Vaitatca 9 intimen unitits de transfer de maxi 171 Calealal mumireies de umes de transfer demas 772, Caletel alt miei de transfor de mast. 2 ast 360cecetisesseseeces 310 Bibliografie.--.-- ares aggerereneee 7.2, Eehiliboul ichid-vaposi (Gz Sbumlaa eves eeseescoee am 72:4 Eehilibre tlchid-vapoes ia sisteme ideale. cearveccessrece OIE 72.2, Kehilbret ichid-rapos in ssteme neideale,.- Decieeseceees 374 G21 sinteme seal in faza vapor), meses to Gaza Heid. 200000 34 F222. Sateme mevleale In ambele farts... . : MS a8 ‘Metede ‘le eatimare a abateritor de fa idealitate. <0. 33.2 Estimates abaterdor de In sleaitate ein gropeicatie componeniilor put 379 332, Netole barate pe troda solotior omdenate... cece 38D 2a.a: Metote barare pe eeualit de stares see er 3st 23.4 Moule neat pe. prseipust statiior covesponlen tess Le 3.3.5. Metods barate ye functil de exctinssscsctesesseececcecre oer 1.2.4 Bstimatea parametrilor din ecvaje pontra caleuul eehiliivetor de fare... 39 72.3. Metode experinientale penttw deicrminarce datclor de eehilitt an 72.6 Consistenta,sormedinaimies a datelor experimentale Soneeees 388 72.7, Determinatea coustanteinr de echlibea cw ajstoral presins ole convergenta 305 Fad Metode barate pe nemograme unicee sass jos 32. Metode bavate pe setuet de tiagraan= i Cu ant DMG esasanvnesenas ale ntavaayt tyes veeeee La a PA Procese de raporicare si eondonsare (C. Strat)... avevversee ER 73k Vaporizarea sax distiarea dicrentials es SAL Waperieata difrentisit 4 amestecurioe binges. 2.0 0c0e+ Bs TD, Vabonearea diferenpiais a amestecueioc mulleomponcite, 202... 2s 2.3.2. Vaporivares in echilibe : . oy Faia. t Waporteacca in echiivrs a amicsesunior multicomponent 40 FORE Vibonitarea st echiibru a anmoteconior teenare gf bingre,cesccceces | AH 73.3. Vaporicatea in echilibea adiabatt..... 4 ma aniestecunioy mullcompanente L430 TRH Candensazea in ech 703 Maporizasen at prorents oe eae x Tis iPaporimcea su distlaren difereetias tv pecan de paz ert FUSE Vitoria eshibirn in prereata de ga inet Biolcerafe : ensure siden 2 + ie5 TRANSFERUL DE IMPULS $I SPLICATIL T. Oroveams Fenomenele de migeare a fluidelor in care nu se produce transfer de mast faze si nu apar variafii sensibile de temperatura se cunose sub denu- ‘a de fonomene de transfor (transport) de impuls (cantitate de miscare). MODELUL MATEMATIC AL CURGERIE FLUIDELOR Deserierea matematici a migeitii fluidelor se efectueazi, de obicci, uti- du-se asa-numitele variabile spafiale sau ale Ini Euler, care stnt timpal + coordonatele unui punet oarecare din domeniul ocupat ‘de fluidul in_mis- Ca urmare, atunci cind s+ studiazd migcarea unut fluid alcituit dintr-o ri faci, saul din mai multe faze imiscibile, aceasta este determinati daci ‘ce moment si in fiecare punct sint cunoscute viteza, pteshinea, densita- 2 i temperatura fluidului, Este deci necesar si se dispan’ de relatii intre te mitimi, iar problems poate {i rezolvata daci numitul acestor relatii gal cut acela al mirimilor mentionate mai inainte. Panctal de vedere at find local, determinarea cimpurilor de viteze, presitini, densiti¢i ‘mperaturi revine la rezolvarea unui sistem de ecuafit cu derivate par Ta rindul ei, densitatea este legata de presiune si de temperatara prin numita ecuafie fizics sau caracteristicd a fluidalui, ty anumite cazri i fn special fn rumerons aplicafi etn, punetul > vedere local poate fi'sbandonat si fnlocuit cu un punct de vedere global, adrul cfruia se consider’ tot domeniul ocupat de fluid sau o parte a aces” Ecuatiile diferentiale sint inlocuite in acest caz cu relatié integrale, prin are se obfine o imagine globali a migcirii fluidului in domeniul. considerat. Panctul de vedere global sc utilizeazi, indeosebi, tot in Vederea unor apli- ‘ii tehnice, in cadrul aga-numnitelor migciri unidimensionale, in care para- metrit migcarii depind de o singuri variabila spatial’. 5.1.1. Eeuafia de continuitate Aceastt counfe este expresia. matematici a lagi conserve mage i : cazul general al miscirii nestafionare a unui fluid compresibil are forma 2), 13) 2 Lv. (et)=0 6.) mbolul V reprezentind operatorul lui Hamilton (nabla), iar punctul, produ- J scalar, operatia asupra vectorului ei find divergenta acestui vector.In coordonate carteziene ortonormate, cel mai frecvent utilizate aceast ecuafie se serie: ee, Aer.) sa at ex éy g Notatile utilizate sint # pentru timp, x, y, x pentru coordonatele spatiale P pentru densitate si v., ey, t, pentru componentele vectorului vitezd ¥ Daca migcarea este stationa vata tn raport cu timpal a densi In cazul unui fluid incompresibil (p este: sonst.) ceuatia de continuitat, et (3) sau, in coordonate cartezione | be, i (34 si exprim’, de fapt, condigia de incompresibilitate Pentra a scrie ecuatia de continuitate in cazul migcitii_ unidimensiol nale, se introduce nofiunea de debit volumie Q. Dack se consideri o suprafata de atic 4, situata in interioru! unui fluid in migcare, debitul volume prin aceasta suprafa{’ are expresia Q antegrala extinctndu-se Ia suprafata considerata iar # fiind versorul normalel pe clementul dd. Ca urmare, se poate defini si viteza medic ty, pe suprafaja de arie 4, care are expresia: aida 65) (5.6) Pentru migcarea nestationars a unvi fluid compresibil intrun tub de curent (miscare unidimensional), ecuatia de continuitate are forma [3)= +22) 6 s: a” és ale) A find aria sectiunii transversale a tubului si Q debitul yolumic definit mai fnainte; cu s este notata variabila spatial mfsurat’ in Iungul axed tubului. Daci miscarea este stafionara, ccuafia precedent devine: £0 = const (5.8) si exprimi faptul ci debitul masic este constant. In cazul unui fluid incompresibil, ccuatia (5.7) ia forma: éd Bat 5.9) 10so, daci migcarea este stationar: Q = const (5.10) jbitul volumie find deci constant Se observ ci in (3.7) gi (5.9) apare derivata, in raport cu timpul, a ariei 2 seetiuni transversale a tubului de curent, deoatece forma acestuia se modi- 1, dar in coral mises? in estinte depayeste unitatea numai cu clteva sutimt; astfel, la miyestes {arbalente eet ide sectiune circular& B = 1,33, In timp ce pentru migearea ‘turbulent’ se poate lua @=1- 5.1.3. Eeuafia energiei [aplicarea principinlui conservarit energei la migearea uidelor conduce la eouatia scalar’ (1), pe DES Apy- Ft: 097) +0 (525) numith ecuafia energiei, in care: oy este clldura specific masick 1a volum pumtant; T temperatura; 4—conductivitatea termicd a finidului, Deri- vata substantiala a ‘temperaturii are, in ‘coordonate carteziene ortonormate, expresiat DIT Tog Ty 4 2 a % “ (626) Dew ae Oy ee ‘De asemenea, in ecuiatia (5.25), @ este fanctia de disipatie: (rey ay +a HB aE T+ ise poate anita cdiavem totdeauna ©>0. Aceasta functie reprezintA ener Fa consumati de fortele de viscozitate. 33‘Dacd se consideri cildura specific’ c, constant: poate serie sub forma: DE Dft PEP Yas-ornse 3.28) ome me (e}+¥-ern (6.28) E fiind energia intern’ specifica. Din (5.28) veaulta ecuatia entalpiel specitice i care este {1 ccuatia (5.25) se mai eB Re yarn so (529) Precum si ecuafia entropiei specifice 5 1 ores HV Avr) +o (6.30) Aceastii ultima ecuatie, numita si ecuatia productiei de entropie, arata c&, in miscarea unui fluid, variatia’entropici se datoreste conductivilaii termice 2. $i disipatiei de energie mecanica , Daci neglijim conductivitatea fermich (0) tnem seama de faprl cé 00, reeks D> 9 ¥, prin lurmare, migcarea adiabatic a unui fluid viscos este un proces ireversibil, neizentropic. Daci se neglijeazi si cildura provenita din disipatia energiel mecanice (® —0), ronults DS =0, ceea ce inseamni ¢& migearea adiabatic 4 unui fluid ideal (u — 0) este un proces reversiil, entropic. Pentru cazal ‘unui fluid incompresibil (V+ 0), cu cildura speci masicd c, ecuatia energiei are forma: Dr. " PE. yan) +o 531 nS GNP) (531) Ait in (5.25) si in ecuafiile deduse din aceasta, cit si fn (5.31), s-0 consi derat situafia reala in care conductivitatea termica % depinde de tempera tari. Se poate admite, cu o bun’ aproximatie, daca temperatura nd vaiazd foarte mult, c % este 0 constantl, formele corespunzitoare ale cetatiilor rezultind imediat, Jn cazul in care in interioral fluidului exist diferite surse de energie, aportul acestora trebuie adiugat in membrul al doilea al ecuatiei (5.23) sau (331). Pentru migcarea stafionart unidimensionalA se utilizeazs’6 eeuaie de bilang energetie globalé. de forma (5) const (5.32) in care: a este coeficientul de neuniformitate a vitezei in sectivnea transver- sali a curentului (Coriolis); U— functia de forte pentru fortele de mast unt fare; E,— energia care se transform’ ireversibil In eldura (pierderea prin frecare) raportati la unitatea de masi. In cazul migcArii prin tuburi de sec 4sane circulari, coeficientul Iui Coriolis a are valoarea 2 in regim laminar S valori apropiate de unitate in regim turbulent (1,03 ... 1,06 sau mai mult). Ecuatia (5.32) se mai poate serie =U FE, = const. (533) so alegere convenabilé a axelor de coordonate (axa Or vertical eu sens ‘iy in sus) conduee, in cazul In cate forfa de masé este aceea gravitatio- la expresia U—= — ‘unde ¢ este o constant arbitrara, iar ecua- = precedent’ devine: (5.34) (5.35) (5.36) ar (8.38) ia forma: (537) Trebuie precizat e& aceste ecuatii sint scrise in ipoteza lipsei unui aport iduri sau de lucru mecanic din exterior, respectiv in ipoteza in care Gul nu cedeaz’ caldur’ sau Iucru mecanic etre exterior. Ele reprezinti © eeneralizare a ecuatiei Ini Bernoulli, care se obtine prin integrarea ecuafiei S migcare a unui fluid ideal (u ~ 0) pe o linie de curent [3]: & feu const, (5.38) 7 "Ye ppentnafluide compresibile sau: 84h eters, (539) 2 if cru luide incompresiile, funcia Caving forma precizaté mai tnainte = cazul in care fluidul este supus numai forte gravitational Ecuatiile (5.58) si (5.39) reprezint legea conservarii energici in. migearea nui fluid ideal si se utilizeazd freevent atunci cind pierderile prin frecare por fi considerate neglijabile Exempla $1, Dineeun vas deschis cw asia seofunil transversale Ay se scourge, printe-un foie oe aia acount teamaversale 4 (lq. 3) un Uohid cu densitatea py, In exterior, 2 fu ca deatitatea pq. Nivel lehdniot dia vas, A, este monfiaut constant. Sse de tees de seurgere a Heh. 15‘asap. esipchaed sigan a eaelah ps op oa Fy fata tera im vas eae union separtoa, cag seen. Wy a T tcriunen’ innsversik a seiciay ecwiias Ge, Contantate 4 is: 08 Be ate i Zi ee eRG Dia. epi, Yt, RemooM (339) ou, = mae 21 sbtine fi CSN S48 lanes Ye os a Fg, 5. Determinarea vie _ otiginea lois find sleest fa centrol ction riiculat tezel de’ scurgere printran Deosrece svem fy =a (presivnea stmiosterics) # fy cenit laters. pest rent, fy 1 2eh Pe 19.40) acfilay (a) 7 r An generat £2.¢ 1, ian asia Aye, si prin wimare s€ ajumge te formula tui Torrie Pe a Ve (oan) eats nc ieaa eardes't pee eee stich of my cae suig aps 100 Lge ae Toe 285 gad ea | apelin vas fats de axa onificiules hued #3 my, forma (3-40) di aa fm timp co din (5-41) rrutts op VETS = 74 mie feroatea find deci de 0,494 in minus. | {a carl in care se calesleaza deitv,dacd rfc nu exte preva gun ata) racordat | rotunjire la peretcle vasulul, cl are muchie ascu{st, vina Wchida se contract aria see finite transvetsale find mai mica decit aria 4, n orfcilui i ogald cs july. anda O61 | {2 se vedea mai departe, a punctsl 42.3) Co daivle de mal sus, xe cbf 0 = 4s yeh = 0.036756 m8 sn timp ce Cebitul teonetic (pm Hp este 0.060256 mis [Exeaiplul 5:2. Un vas de fornia carecare esto "sniptoe Ui Gn ich’ pla ta tfnlea lig. 5:2), deasupra orificialst de fund stuat Ja 2 = 0. Ja om aicmtent dae (0 0), official Micsehide' ruse. Si se determine timpul In care niveTsl lciidelet sade PiBh J5."%,_precurs 51 timpul in care vase se golerte in intregize. ] Rezolvare. Dack se aésite, ca sin exemple prescient, ca frecarca in yas eto negtiabils ‘ise considera nivelal + al ebidulaila en timp sarecnve? > @,voluanil de lia care a2 sours Gig var mpl di ete AF = dy Bea 18“ i onificiutal. tn acelagi timp, nivelul din vas scade 2 ‘Sie cage pout serie av rats ae ‘ind aria, varlabil, ix functie dé = 9 stefioni saneeess = 4 asut ‘in egalarea expresilor precedente rezuita fe ae = ate aca se noteasd cu f, timpul la care nivetul dia Yas Ge 4 = eset 2) : meh sac compa fy necesar pentra golirca complets se oboe nied © asta formats 3 Sask vaenl are wcffanea transversal fy (1 P ccusSooidering Sh Sonal ce @amsetr 2= Osk tomectie apewtea (wa 0.61}, nivel ei | PEAS tind) Sia tmp ecsne pertains elke ae nde semtgere pit constanatneaaligy trun ificiy db fund. Ahan nah Tora fost 8° * | ‘Exempll $3: ase din exempt 5.1 consider ashen parton suyeions fc © De, Exec 5 onpraata lize a chil, Presopunindwee nets Hebidaed din 5 as fe fect af Mane water ry de seurgore achitolul, 19 cazol in care aivehl ehiduloh San mC Snenttawt consti, s4 se determine timpol de gore See te in couafia al Bernoulli (9.35) cm U = ~ 42 + € €€-ebtine aie m fencers eatin nea lu ¢ find im planul-sectionik tramsversle a orfckss Ab & dapat tates oeste, tn We de (5.40) stinuitate (510) eoutl@ sine agp fun Be ay re) (J + formula simpliicats, corespunzatenre cw (34) “Po cconsierind wn vas clindic cu dametral D — 11m, avind a ofificin de fund circular cu a ge) na di care scurge mph (gm 1000 hej) Sm aer (pg 1.252 bei cageail dO aed de anol secbun onmcieul find h = 3m, far Suprapesanes = ee eB ios Rim se obfine, din formula nesimplificots Le 2 10007 9.8123 1000 9 799-5 29803 a ° wvfar din formula. smplitiats: [ess:3[6 2) = 20m me T0985 eroarea find de 0.5% ia mans, In exzul la cate nivelut ichidulst cade, timpol de scargere de 1 nivel infil i, — & ta un nivel s ate exprena ; waa Se V2 ae ba ar dact vasul are stcjunea erenaverald dy constants, mate Vs e-V re) ta sit, penta impel de gle, ie, Oy 46 ete: we (| =-/4) Od ee oak, Pentru vas nde: cit ma nant Fast rear Jess - Ve ass Gaia. ySaRT Too: 98i ~ V i000: 31 timpal de gore find dest considerabl mai mic decit in cazul in. care presiunea pe suprafata Iibeet cna stances” rapt Eaamplal $4. Se conser un foto Go masa idraies radials (ig. 5.) 9h cee 4 woah Saal estar, Conical oa ite ea alte, em ata eid 2 penton era eee hic a aes HS Ages 33 epenentts Tnecuaia (3.24) @ momenta impusalat se neers 2S momenta My al foreloe de mast, dat de greutaten hide! lnanaAvind in vo fantl momenta iy actoness ‘supra Hehidalul, momentil dat de aecsta: in utah ee ee peat = rx 2, - Fxe Pein ucmare, cuplal In axa rotorului este, fa modul, © = rine, 088, ~ ne 008 8) (543) Fig. 3.3. Determinarea cu iar duct i cate vitera unghivled, 1 are expreda: pluini la o maging hidras TE eerie oi lick radiata N= Co= pul 0088, — reco) ouafia (8:5) a fost dedusi de Eulor sit poset namle. Ea este sri pentru rotor wae ‘erbine hideastico, lt-dac8 schimbim semaele in membral al dollee obfinem acca! eevatee Pentru rotors! use pompe centrifuge. Aplicarea practic se face iutrodcind uace covet axe vor fi precentate mal depart, 1852, VEHICULAREA LICHIDELOR SI GAZELOR PRIN CONDUCTE Transportul lichidelor si gazelor prin conducte se produce, de obicei, cab presiune, fluidal ocupind in intregime sectiunea transversala a conductel Drotllema principals care apare in acest caz este determinarea presiunii nece- sare pentru vehtculare, fiind cunoscute caracteristicile conductei (lungimea, ‘metrul interior, starea peretelui interior) gi le fluidului (densitatea, vise sitatea dinamic, debitul volumic). Se poate intImpla insi ca sh se ceari Seterminarea debitului sati a diametrulut interior al conductei, celelalte mi- imi find cunoseute. Relatia fundamental de calcul sc obtine prin aplicarea ecuatiei genera- tizate a lui Bernoulli (5.87) pentru lichide gi (5.35} pentru gaze, in acest din rma caz find necesara si cunoasterea ecuatiei fizice (de stare) a gazelor. 5.2.1. Curgerea lichidelor newtoniene prin conducte Se considers mai intfi cazal unei conduete simple care aze 0 lungime anosenti f sun diametri interior d constant. Ip ecuatia (5.37), energia E, consumatit pentru compensatea pierderilor prin frecare si a pierderilor locale _ Ap, ® Dac& finem seama de faptul ci diametrul interior al conductei este constant, viteza medie ny este, de asemenea, constant si ectratia (5.37) scrisi Ia intratea ‘2 conductit (secfitnea 1), respectiv la iesirea din conducta (sectiunca 2), da: 6.48) se exprim’ sub forma unei pierderi de presiune gi prin urmare E, e unde rezultt (5.45) AP Pictderea de presiune datorita free’ spresia generala [2, [4], (3]- numitt si pierdere de linie,’are Ap; ig (3.46) care 2. este coeficientul de pierdere de sarcina sat de rezistent’: determina 1 funefie de regimul de curgere din conduct. srderile locale apar fn zonele in care cutgerca lichidului este neuniformé oturi ale conductei, ventile, teuri etc.) si se exprima In functie de energia ineticl a curentului (raportaté la unitatea de mast) side aga-mimitii coeficientt ‘ezistentd local, Pietderea de presiune, in acest caz, arc expresia 4), (5}* By 547) 2 ( Abu nde , este coeficientul de rezisten{a locals. Prin urmate, dac8/ pe 0! con- uct exist’ wastfel de rezistenfe(n>1), suma pierderilor locale ere expresia: (5.48) 19si plerderca ds presiune totala este: P= Ap, + 4p, 649) formila (5:45) serindasse deci= BE eso Bree B(S 24S) + eee) (530) Pierderils de presiuue locale pot fi transformate in pierdere de linie, definindu-se o Tungime de conduct& echivalenté 1, ce rezultt.din relatia; (5.51) care di be (5.32) Accasti lungime echivalenta se adaug’ decila lungimea reali a conductei si, dact introducem notafia L = +4, (5.80) devine: BL BE eb eels ay (5.53) 7 gh Peete a) (5.53) si feprezinta formala fundamentala de calcul hidraulic al conductelor pentru lichide, Ja numeroase aplicaji, se introduce in accasti formula debitul Q in locul vitezei medii va; rezulta astfel> Abi Pinte = ET + eal ny (54) $i dac& se exprim’ presiunile in unititi de lungime (inalfimi de coloant de ehid), se obtine A Pe Mirimes adimensionala (335) 6.56) se numeste panta hidraulicd 4 conductei si, cu ajutorul ei, formula (5.55) se scrie A =iLinon 6.97) Regimul de miscare din conduct se defineste prin valoarea numarului lui. Reynolds: (6.58) unde y este viscozitatea cinematic’ a lichidului, 20Pontru Re < 2.300, regimul de migcare este laminar si pierderea de pre- ne datoritl frectrii este dati de formula Hagen-Poiseuille 2). [4], [5] (5. si prin comparatie cu (5.46) reultii: a it 2 (9.00) Daci Re > 3000, regimul de curgere este turbulent si coeficientul de istenf 2 poate depinde nu numai de rumtrul Jui Reynolds, ci st de rugo- sitatea relativi 4, & find inllimea rugozitafilor peretetoi interior al con- Influenta rugozitifilor peretelui este legatt de grosimea, substratulai viscos 3, eate se afla in vecinilatea perctelui conductei. Atunci cind k< 3, Tugozititile nu exercil% nici o influent’ si conducta este hidraulic neted® Ya accastt situafie, 2 depinde numai de numdircl Ini Reynolds si poate fi cal- culat din formula Tui Blasius (6) 0.3164 2 5.61 Rene G60) dach 3-107 < Re < 108, sau din formula lui Prandtl (6) 201g (Re vi) —0.8 = 2.0 (2) (5.62) pentru Re> 108, Aceastit formuli poate fi utilizati si in loca! formulei lui Bla- Fas (3.61), in domeniul de valabilitate al acesteia din urm’, care permite inst ‘un calcul mai simplu al cocficientului de rezistenta >, si di valori mai exacte. ‘Tot pentra Re> 10° mai poate fi utilizat® formala, de naturi exper mental, propush de Nikuradse (2) n= 0,0032 + 2221. (5.63) In cazul im care tndltimea rugosititilor depiseste partial grosimea sub- strattlel discos, condueta este mint. si coefcientel Ge Terstenfa depinde vultan de mumirol lui Reynolds side rugozit "puting Saeulat din formula lui Colebrook st White (6) an} 2. -rone(22 Reva In sfirgit, dad rugozitatile ies complet din subsiratul viscos, ceca ce ce intimpla fa valori mati ale numfrului lui Reynolds, unde grosimea substra- & on (30 2tulut viscos se micsoreaza foarte mult, conducta este complet Tugoasi si se calculeazi cu ajutorul formulei lui Nikuradse (6): k pat 20! = 201g (5.65) vi 3d Se observ imediat ci formula lui Colebrook $i White (5.64) este 0 combinafie intre aecea a lui Prandtl (5.62) si aceea a Ini Nikuradse (5.65). Astle], dact —0 din (5.64) se obfine (5.62), iar dact Re—» oo din (5.64) rezulti (5.65). Din acest motiv, formula iui Colebrook si White poate fi uti. lizata in intreg domeniul migcdrit turbulente, indiferent dacd este vorba de © conduct netedi, mixti. Sau complet rugoast. O imagine sintetica este furnizati de diagrama Ini Moody (tig. $4), in care este reprezentati, tn coordonate dublu logaritmice, functia A= (Re AE Curba (1), care este, inaceste coordonate, o dreapti, reprezint& “regimul laminar, conform formulei (5,60); curba (2), corespunaitoare regimulur tur- bulent in conducte netede, este trasatt conform formulei (5.62): cutba (4), ‘rasatli cu linie intrerupts, separa, tot in regim turbulent, domeniul conductelor mixte de cel al conductelor complet rugoase; curbele din (3a) sint trasate 05d (d—diametrul conductei) (6), Pontra coluri de 90°, cooficientul de rezistentii local& &, are valorile date tabelal 51, In funcfie de raportul dintre raza de curburi mAsurat pink Sh Ra si diametrol d, pentru tuburi netede sau rugoase, Coeficientul ste reprezentat si in figura 5.5, tot in funetie de raportol i. Pentru unghiuri ale cotului 0°, diferite de 90° As) aceastitrecere se poate face in mod continnu, cu ajutorul unt piese numite difuzor (fig. 5.7) Min difuzor se realizear o crestese a presiunil py — py; daca se consider’ aceasta étestere fn cazul teoretic al curgerii unui fluid ideal (firi frecate) notat& cu. (fe — bi), Se poate defini randamentul 1p al difuzorabut (5.66) care este subanitar> ty reprezint’ cocficientul de rezistent’ local al difu- oral fox la) [! -(4] (6.7) Randamentul diftzonilit depinde de tunghiul 05 (fig. 5.7), de raportul, artilor A sidelongimea difuzornlui. Experientele Ay arati ci exist un unghi optim. Oj cate, pentru difuzoarele de sectiune circulara, are aaioarea 203 ~8°; la acest unghi, randa- til difuzorulai nu mai depinde practic ce raportul ariilor si este 1p*0.9- fn figura 5.8 sint reprezentate curbele variate a randamentului difyzorului ia Enetie de unghiul 5 pentru diferite ra- vearte 22 (65, Pentru 8) = 90° se obtine cagul limita ai largirit broste a sectiuail, la care: wn(S- y (5.68) 6 aioe Re ig. 58. Randamentul dfszorutoi Gach energia. cinetic’ cste aceea a curentului cu aria secfianil trans versale Ag git (5.69) ack ne rapostion la energia cineticd a curentutui cu aria sectnil transver- hile At Randamentul corespun 5.69) are expresiat tor coeficientului de rezistenti local dat de 2 as (5.70) AL Leste, de asemenea, Teprezentat, pentra diverse rapoarte = fn figara 3.8 tn cazul in care difuzorul nu se racordeazd la 0 conduct& euaria secfiunti coe ar orentul de fluid ise intr-un spatiy mare, deschis, coef “Ehud de rezistenta localé. or ate expresia? Ay 4. —{1-(4) |» 5.10 { @) } am act difororul ge reduce Ta tn tub en sec{iune constant, din care cue center de fluid ese tatraun spatia deschis, coeficientul de tevistenfs ocala he valoarea 1. vatoaren ontinud dela osectnne Ayla. sectinne Ayal mic (As, < 43) se realizoazt prin piesa numith ‘confuzor, pentru care cocficientul de rezistenti locals are oxpresia: & (5.72) ? caportat la energia cinetica a curentului din sectiumea Aye CH 9 ete notat aporiat fal de vitez’: cv 10> @>0,065, rezultl 0 < be < 0,075. 25fn cazul in care curentul de fluid din confuroriese ntr-un spain maze, deschis, coeficientul de rexistenft local este: z+ ( Atunci cind ingustarea sectiunii se face bruse, cocficientul de rezistent& local, raportat Ta enorgia cinetich a curentului din sectiunea de arle Ax(dy < Ay), ate expresia (5.73) (5.74) fn care ¢ este cocficientul de contractie. Considerafiile precedente se referti in primul rind la conductele cu sec- fiumea transversala circulara dar, in coca ce priveste pierderile locale, formu. Icle precedente pot fi aplicate, in general sila alte forme de sectiuni trans versale. Pentru cocficientul de rezistent& 2, definitea numarului lat Reynolds, de care depinde acest cocficient, se face introducindu-se raza hidraulict A Rat 5 < (5:75) petimetrul udat al acesteia, Dack @ se aplicl aceasts formali la conducta desecfiune circulars, renslta, = 4; fn care, A este aria seefiunii de curgere si €2 urmare, o conducti. de seofiune oarecare se poate asimila cu 0 condueti de secfiune circulart echivalenta cu diametral interior d, ~ 42. Numaral dui Reynolds (5.58) se defineste eu acest diamotr echivalent, cate se intro- duce si in formuia (5.50), procum siacelea derivate din ea. Tn regim turbulent, formalele indicate mai tnainte pentru caleulul cosficientului } rami valabile, cu abservatia privitoare la definirea numirulului Reynolds, [n reeim laminar, aceasta transpunere conduce inst la erori importante; ca urmare, im figura 5.9 slat prezentate valorile obfinute prin caleal ale cocficientului” pentru. citeva seefiuni transversale cureate [8 m9 Ake 50 Inet ereula | Le ai slpse “0 50 0 epturghh a2 06 06 a8 10 8/0 pt. eipsd #1 dreptunghi L pt inet cirevtar Fig 5.9. Cootcental de cesistents pentra tevi ca ‘Scrte section transversal, 265.2.2, Probleme de calcul hidraulic al conductelor Formulele prezentate mai inainte servese la rezolvatea problemelor care riinreatealel hidraulic al conductelor: determinarea ciderit de presiune, 2 Gebitului sau a diametrului interior Pentru a serie o relafie de calcul cu caracter mai general, vom admite 4 pe conduct este montata o masina hidraulicd, care absoarbe sau cedeaza nea Nu = byQ, Py tind presiunea corespunzdtoare energiei cedate sau smite de. fluid In cazul in care magina este o turbina, puterea are expresia Vy = eVu,

Tn) D Pian 5.87) medio ‘unde: & este coeficientul global de transfer de cildurd ra- at lafdiametrul exterior D al conduetei ; 79 —debitul masic, independent peraturd; ¢—cildura specifica masica s lichidului. Curgetea izotermic& do i) poate fi aleasi arbitrar, Dack Gmperatura 7, a lichidului la intrarea in conduct4 este data, ccperatura Ty la iesire reaulta din formula: (ple Mr, a(T — Tn) Integralele care apar in formulele (5.87) si (5.88) nu pot fi calculate decit meric in cea ce priveste determinatea temperaturii 7, din (5.88), aceasta Date efeetuata prin incercdri, lungimea a conductel, siprin urmare valoarea Stegralei din membrul drept, fiind data. ‘In coeficiontul a depind de temaperatur’ coeficientul global de transfer de caldura & si cildura specificl masied c a lichidului. Daca variatia de tempe- “ora fn conduct’ nu este foarte mare si, ca urmare, se poate considera 0 SSisare constanti aproximativ’ a coeficientului a, calculele se simplified ‘2 oarecare mastré, (3.88) Exempla 5.5. Prato conductd orizontalt ca teggimea 1 = 1000 m 9 diametral interior cen SS hoporta un lchid cx deaaitatea. p — 700 kegim® si vhcositatea dinamied UNE Sane Dost iad Q'— 0,003 mPa, +408 detoemine clderea de presiune, ‘neleans Coivcen de presiane se ealeulears cu ajetorul formal: (3.54) in care punem —rertste, eouece cokacta cate oriontala # ne exist revitenfe locale, Pentru deter 2S ctcontntat de reustentd 2 oe caleaieara numarul Ini Reynolds (3.58): ie Bh A ag SO eo mad 2 0.0L = 1650 29, deoarese teginil este laminar, se agli forsoala (5.60), care we dt new FS _ yoass, Re “Toso (Citerea de presiune este deci 1 f= SEE 8700 00 D088 509. 56 25 Nit e S18 O0SP 9,808 ter Exemplel 56 Priniro cenducta cx lungimea ? = 1 000 m sf diametrat intesior d — 0,1 @ Se ttansporta un lichid en densitatea p — SOU ccm? gh vscoaitaten dinamica je 10 N «sin stebitul find Q ~ 0,016 ms. Conducta ate mltmeaFugentator Em O03 ens Sh ge culo petsinnen py Necearépentry Caspers, suindure ca prescenen f din punctel faa coma 5 treble si fe pz =+ 1" 1S Nine, sar diferenta de nivel Gintte expeicle sonduced eet oh ‘Resovare. Pentra calcul presineit de pompare f, #6 uilzeacd tot formsta (3.4) incamt F=f deoarece nu est resictente locale. Nomamal {01 Kepnclie ae toca 40 _ 4 al Re Regimol find twstoient wl conducra rages, ee aplich, pentru calcula coeticientulul de reastenti 3, formula (5.64) Intreducind in aeasth formula valorie marines date ie eumne preci i pe aoeea 9 siomtalat ui Reynck’s ealwlat ave gf as00834 a Pentew prima itecatio, # utilizea2a, in membrad dept, yaloatea % = 0.0951 ao obfine in meenbrul sting ® = 0.0275, Aceasta noua valoare mtceved in mensbrul diept da fn moembrat sting X= 0,0279, Yaa treia iterate se obtine % — 0.0278, valoare care se eedeeste lane met fteragie i este prin wrmare cra core Cu-celeialte date precizate in emus, f e eeost). a (8.54) S40 A 8800-0016" n.0278 HOP 72255 Nin? ~ 5.7 1000 — $00 981+5 150000 = Exemplal §.7. 0 conducti prin care cirewls. wn lich eu densitatee p= 650 gla si scoaitatea dinamick 42'= 2" 10 N-sfm? are 0 Leagime totait t S00 mio dea oe hivel inte capete zp ~ 5 = 3 mi, Pe prima et porte, cw lunges fy = 300 im, condeta ate lametrul interior d¢-0,1 ms presinta un cot de M0” sf'o cucba We 0 Fe cee de a dows pore fone, cu tungimea ig ~ S00 nt, conduct are Aiametrul dy ~ 0,205 m. latgcen cevtaindoors bras, Bo accasth porfinne se giseste memeat x un zolanet fu setiat exch oe jamie, $6 oo (GAleuteze cadcrea de presiune [pe Tongisiea senducieh,stindurse cf elite exe G 0,033 aie jar = 0,02 sau, Reasvars, Dach se noteazi cu 4 secfiunea in care comducta ig schintis Urusedianytrsl, formule (3.34) di 5% t hota celta % respectos slunare resale pean (A ae 7 cchaitetind mai inti porfunea do coadueti cu diametrol dy se sheste: int ta 8 fa tat la 4e0)_ _4-650-0.025 = 100085 9 aso rudy G12 KOT ss datele problemel, forma (3.64) 2 seve: 9, 00034) Procedind ca si mal inant, s¢ tncope iterafia ca 24 0,03 gl se gisepte ia cele din Fy = 0.0300. ‘ea raza cotta. nepeecieats in enn, 686 Rye ~ 0,2 m, din tabela 5.1 rezult Le ~0,30 Pentea curb de 60% aceasta valoare se inmulfeste cu factorul ¢ = (6019079 = 0,74, wis nmare, coofcental de teuistenta locala este bj — 0,74 0,30 = 0.222, Seadar, tuagimea echivatentd fq are valoarea, conform formate (5.52): 24 (0,30 + 0,222) = 1.09 m o.030 Pentru porfiunen dé conducth es! diametrul dy se gaveste 4650-00025 is 216 ( + o.oo) Ancepind strafia cu 2g = 0.03, so ajunge la vatoaces ¥y = 0.0374. ‘Latgeea ruse a sofiunil condustes conduc, conform focrsuei (S.68), 1a eoeficiental do vest cals (8-1) =(28 - = a oF Robinett ch srt, desea pe jumatate, are cetera de eeiatont local ‘radaeLengonen cchimlents qr data € de fora, (3.92) se 03 8385 (395 4 30) = Him ‘ort z tant te tte 4 SMe. Ccaderca de prestune este deci eo BE (ag car = eB (a 0108 alle 3. ot op MALTY G59 9.81: 5 = SH 269 Nfaat 3A bar 0.208Bsemplul 8. Trinte-o conducts ee sransports un Hehid cu densltates ¢ ~ 725 lela f coutatea namics — 222" 10 Nain Condaeta are lunginen fn 956 oa Gone interior d= 0,127 ms inatiiea rogoritthilor #~ O03 mim, Suse determine denieak ee Doate fi transportat ce ocadere de presiune fy — 9, = 4+ 10" Nim#,couducta hind. orieatata Releare. Deoarece dbital a xe euncagte, mu s¢ ponte catcwla munarul Il Rereeld tiga gtmare ae se poate stabi care ence regina de curgere. Se admnte ca eared ee ae buen ise in pentru cocticientat de reastemh t valoacea’D.O3, Deeatees code cae aie (lk i mu existd enastente toate, forma (2.99) ds ann Yao FPO? 9.0207 mts 7 TES 850" 0.03 Cu aceasta valoare « debitulai se calsuleash mumdrul let Reynotis ke 4725: 0,0207 RT asp ad 322-10" 0,87 Regimul « fos; dei vine ales; in eontinware, se calculeara coeticientul de sexistenta ca) sjutoul femme! (3.6%), care tevin | | 8.000256 — 21g ( 2006 0.00864) em Lind la incepnt % = 0,03 si procedind ca mai janinte,s¢ obfine 2— 0.0314 si noua filoare a debitulsi este Q — 0,0290 mijr, Cuaceastay se ghseric He= 9 itis gdh whee A= W036, Tar aceasts valoare a cceliientulol we rexstenla torespande QOS ae respectiy Re = 9348, Reluarea calcululus canduce tot la t= O00 H pees wre aed utat este Om 0.0280 ene Exempla! 3.9, Printro conduct cu langimea 1 = 1500 m se transport un lichid cx densitaten o — 850 helm? ol vitcoritatea dinamia yw — 2,1" 10+ Name! Debiel fie Q oo 7 fbi ties eaderea de presiune fy — f= 5-10" Nim, ai se determine Slamctral etsior 41 al conductl, presupuss hidmaalic neteday Tntze capetele condoeies exntdo dilesve de neon 4m om. ‘Recolsare, Din forma (5.80) in care punem Ey = 0 gi = 0,03 result a i 14 . i i = | ipa panacea] fie re = 422, __1 8-008 nps Bud SRA 102 962 i deoaiece conducts este Ralraulic neteda si Re < 10%, se poate ulin form (5.61), cate 4: gn SIE 0.3 = 0.0298, Rees aps Gu aceasth valoare 4 coefisientulal de resisent’ rezules ¢ ~ 0.1618 Diterenfa tats de valoarea cakeulach anterior este foarte mich, preceriteal 100 Iso fsa hse poate adit 3 0,162 32Exemplul $10, Un sistem de conducte in paral este format din dou3 condacte, prima ce lenges y-- 300 ms ametral interior dy = 0,104 1m gla dova ca lenge, fy 1200.8 STNSEEEN locenor dy s'0.127 m. Pon acest sistem se (ansporta un lchid eu densitaten 2 SRD gin? sscortaten dinamica jr 2° 10-8 s/n, del dtu total find Q~ 0,080 ms Sa determine caierea de presumes si debitele po flecare comr potem wii formula (9.61) care ay = 264 = OEE — erst xg i or sunt = Sit 0S _ 9.0270 Ree aS cu eer ito naga eta an denna (388) lm bie — 8800-0088 pga sn — He tar sae (ae. P22 Goxsi-a0o YY oar 100 Aceasi ylorerecaelat acAderi de pean da y SIF OOP HII 9 G6 th 18D +0, 0081= 900 0, = 0.080 — 0.0326 = 0.0474 mis 33De ick teal 4800-0325 EE Sie 2 105 -0,108 45 300-0.0474 yg 3102-0107 prc a ote sts y= ASHE = ost, 34 =~ PHL — args 139685 Dons lores de presume find dei Anh i - r0 sin = 14272 bar oe 381-900 Dusen dato aceasta vloare acs calls ante ind foarte mc (procenust stub 0.2%), remalatele erate sine Bo 0.0209 -1 206) = a72 bas, 0.0326 wis, Qy= BITE mi. 5.2.3. Scurgerea lichidelor prin orificii si ajutaje (5.89) unde: u reprezintt coeficiental de debit; Ay—aria suprafefei libere; dy—aria ‘orificiului; ay si a, — valorile corespunatitoare ale coeficientului lui Ci —coeficientul de contractie al vinci de Tichid si cocficientul de vitezi, % flind covficientul de rezistenti localA al orificéului, Dacd Ay€A, formula (5.89) devine: o-ateefer®=A) ay si pentrs fy =A, si w= 1 se reduce ta acova a Ini Torricelli (5.41). 34Atunci cind yina de lichid iese intr-un alt rezervor, continind acelagi Lehid cu o inflfime 4 Nag, Sa se eetersine eital astfel cals fesitea din condncta presiuaca sie fy 7° 10" NJ Femperatura sera. conser Sonstantt sh avid valearea T2378 Ke ‘Recoloare, Debical zeeulth dia formula (5.116) sh ate expresia % ue Pentru cateutal inteyralel se wtiiveaes formula (8.118) care, eu T= 278 Kd wehbe we f120 1 22.906 107 42sce i Ai tay N28b A BBE Bata gd Sra hia s a Tran te rt xy 22.906 108-57 + 22,906- 108-7 esti ‘Devarege debigul ma este eauoseut, au se poate calcula coeficlncut de reistenyé 2. Duc siosee ( membral drept at formtet (5,122) valoared calewlatS a Integralel, vaorite ‘count, precam 9 Py = LOM har (presimuea atmosferich aurmalt), Ty = 288K si ((kg-5} gl ve pane Zy = 1, se obtine 2 287,041 2884 517497 27.672 SS IOUT. 278 0,554 1062, 2 intioduse im bat Aen 40.716: 958 gp = 7608275 rad 31H 10,550,402 orcad ch ¢ = O35 pe = 030-1295 ~ 0.716 kefm, pu Sind denstaten aera ‘Ponte rcaleularea cootctentall de reasteuta 2, datetede'ma sus sit latoduse fo em sept al forme: (3,64); se giseste gf omens — 21920 © 0000278) Incepind exteuta eu i= 0,015 in 0.01225, Recateutind de- sc obtine Qy = 47,528 Nims gi Re ~ 8 419 093, Gu aceasta valeare nous, formal (364) se incepe ealevial ex % ~0,01223 in membrul drept se obtine i = 001223 Oy = 505 Nimes Report In aceestd valoace a dehitlsi,diferezta valorlorobtinare {0 alte ‘dowd iteratil este de ordinut 0,7%q. Se ponte deci considers ox waleare a debitetai Qy = 47563 Nats Se observa ek pontra presiunea fy = 37 bar, Z; ~ 0,922, iar penteu Py — 7 bor, pzp", pentru viteza masick rliminind constant si avind expresia (3.129), © considerafii se aplict la un ajutaj convergent in care gazul na deci destinde decit pind la presiunea critica p* chiar daci presiunea “terior (contrapresiunea) este mai mic Inte-un_ajutaj convergent-divergent sau Laval (fig. 5.10, a), atunci seefiunea minim presiumea este aceon critics", dect a — 1, in nea divergent pot aparea diferite situafii in functie de presiunea ‘din Aatiel dnc fe nooasi cu a aca secfuni enitie, care este se] sima a ajutajului si ca A aria sectiunii partii divergente, variabili, sclatia ps 6.130) At) ‘| <> poate serie gi in fumetie de numiral lui Mach, (Gy aaeleat 4 A este aria sectiunii de iesire yotaj, din (5.130) sau (5.131) reaulté visti dow contrapresiuni " sip", res- slow mumere Mach, Ma! si Ma”, care aceste relatii, Daci se noteazi ca mai mick dintre aceste valori, Ia corespunde Ma’> 1 si curgered tn co divergent a ajutajului este super- Pentru cealalti valoarea contrapre- coil care satisface relatia (3.130), notati mai mare deeit ’, corespunde Ma" <1 ea in partea divergent a_ajuta ste subsnici, “In ambele situati menu este izentropic, iar variatia pre- este reprezentati in figura 5.10, 6 urbele 7, respectiv 2. Fig. 510, a, Ajutaj_ convenget (5.131) 0Atunei cind presiunea exterioar’ este mai mare decit p'(p> #"), se fiunca minima nu devine critica si eurgerea este subsonic gf izentropica in {ot ajutajul, presiunea variind conform curbei 3 din figura 3.10, b. Pentru’ o presiune exterioari (contrapresinne) cuprinsi intre p" si #(p"> p> p') apare o unda de yoc plani normal Intr-0 sectiune din inte siorul pirtii divergente a ajutajului, a cArci pozitie depinde de valoarca contrac presiunii p. Existii o valoare a acesteia pentru care unda de soc se wiseste chiar fn Secfiunea de jesite a ajutajulut, Daci presiunea exterioard’ scade sub aceasta valoare si se apropie de #’, apare in sectiunea de iesire a ajut jului an sistem de unile de soc oblice. Th cazul in care in ajutaj apare o tnd e soe pland, intre seotiunea minima si aceasti sectiume curgerca este Super. sonic’, iar dupi aceea pint in sectiunea de iesire curgerea este subsonic. La trecerea prin anda de soc, presiunea ereste brusc, aga cum arati cutbele 4 din figura 5.10, 4. Si pentru ajutajul Laval, atunci cind sectiunea minima este ¢ viteza masicl este maxima si are valoarea data de formula (5.129). Asadar, chiar atunci cind contrapresiunea scade sub valoarea p’, debitul’ masic al ajutajului ramine constent. Pentru presiuni exterioare $< ', fenomensd este’ complicat $i continu in vina de gaz in afara ajutajului, In studiul complet al migedrii fh ajutajul Laval mai’ sint necesore, tn afar de (5.108), relatiile: (5.132) sl (3.133) (5.134) precum si In cazul in care fn partea divergent a ajutajubsi aparé unda do -soc lana, daci notim eu 1 mizimile fn fafa undei gi cu 2 pe acelea din spates jeei, existi telafia lui Hugoniot: ba (65.136) a ale a ape ebb si, prin urmare, fenomenul nu este izentropie, deoarece m mai este valabila ecuatia (5.100). 46Raportul presiunilor din. (3.136) se poate exprima in functie de numarul fe: Mach May in fafa undei de soc sub forma: 2x Mae (Mat — 1), 8.137) > pentru raportul vitezelor exist’ relatia: 2 (x= 1) May DM 5.138 Mae ae Deoarece in fafa undei de soc migearea este supersonic& (Aa,> 1) alti 2251 5 Bet A “4 De asemenea, exist relajia ove 2 ag (5.139) wad «ce fnscamni c&, pentru a> a", totdeauna, oy< a"; deci, in spatcle set de $oc, migcarea este subsonica, Pxemplil 5.15. Printran ajula) Laval axial simetvcy avind sectianea teansvotsli cir. coh, wr seurge dintram revervor de dimeasiunt mani isctan. Temiperacura de reps. dim Shor exte Fos 288, iar presen Ia tsiea, din sista} esto aceen atmosferii. Suindwse ‘stea din'ajuta) migatres este sipersonica (Ma = 15), 8 50 determine — presiunea de tepans fy sf denstaree le reas oy = partmietni enok a% pt, 2%, 7* al gaculul = temperatura 1°, igexa ©" sf densicatea = tera masa @ garute eoteare, Dia foraula (5.131), s¢ obtine, Ia tesirea din ajutaj 13, pentru motan: tals te ea) eee v rite se giseste, prin incorcad, © ~ 02836, te 1s Poo WOU 108 Jn sefiunea de teste a ajutajuta (presiunes atmosterca) sf pin voce pwesinnta de repaus este fy = 3)973 10 Nja?. Din legea guatloe perfecte, constant th fd R= 318.722 Ji(kgK), rerulta densitatea de zepaus: “3373108 Ty 31ST AS fe = 2,595 ila aDe asemenna, viteza sumetului corespunsatoare acesei stiri de repass este: = VERT, = VS SIB TE 440.692. mis ‘Se poste tvece acum la parametriiertiis din (3.127) rexul ol Vis ta cmp ee (5.126) a5: 1951-108 Nat far din (5.135) reenita me 288 = 250,455 K Deoarece in parica divengenta @ ajotajulvi migearea este supersonics,sectimes ania ' avestuin este Chir seciunta critica A*, lat paramettil cei we tealseara in Leesa Setions a egirea din aja, cu Ma’ — 1,5, forma (5.155) a Don (5.107) se giseste f, psin urns, vitera gual estes eM ~ 38108615 371.5 De aseinenea, din (5.108) se obfine fe 8.908 ei (- eT ase Deoarecesectunca minind a ajutajului este sectiunea critics, tera masica este maxims ff renulta din (3.120) sub forme: ve aol (EF ams rn conan Daca se fixeazs aria sectiuil critice 4, ee pote cafewa deci detital main, precuny gi arin ectiunit de ingive 4 ~ 1,1808 A°. Tavern, daca se fintned aria section ce lege roel AP ~ 0841 A si se poate catetla apa Gebieal mane 48Exemplul 5.16, Pentra ajutajul din exemplul precedent, e pastreazs parametst de repass ss iy oh valosle stable, dae presiunea extercara (coutrapresionea) este superiara pr Sst aschunferice, potind Toa diverse valor, Sa re studieve curgerce cin pastea divergent & Sjolat tn fanetie de aceste valor ‘eslare. Formula (3-13) 5m eae se plsteaedpentry raportul “A vakcasen staat empl precedent, wll? 4s afard de vatoatea Ma’ = 1,5 wlilizatt mai inainte, aceasth relajic este satistioutt ‘loarea Ma’ —0,60%2 Ta care corespunde sm zepio tabsonc i Yoats parvea dlvergen isla, secfianea minima Mind tot seefluue cstea, la fel ca in cazul Ma’ = Din farmota (5.107) s obfine: [ote Yo rmace, itera fm sectiunen de Sere 9 ajutajutal este 10,8696 [1-4 0, 1Saat FH = LIS at 440,602 Mas o.60x! oF ma Mat 429,157 0.6032 ~ 258,853 mis tn coos oe priv este presiunes tn aceasth setiune, valoares ei ve cbfine in (5.12) sh este = 273095 6052 *\ orice contrapresione cuprinsd intze fy si (Py > f > fi), curgerea. este subsonic |, sor fianea minim nemaifind seefime crivich; a aceste condi, ajwtaje fone 3 tab Venter faoare a coatrapresinii cuprinss fatre fp" = 2,840 108 Xin? i ph = ccnrgerta din partea divergent a ajuiaisiot presied vnde de so, eshte terior, fle In se ctiunea de Ssire Aste eld preaunea exterioaraincepe si sca i interioral parti divergente © undA de oe plank care se deplaceazd spre iesire “Soci ve presimtea eaterioarh scale. Lao aad valoare fy @ conemapresianiactasth 3 Scents chiar in ancfionea de fesie'm ajutajulus. Aceasta valear poste f obt mT 49‘in frmuta (3.137), in ace se pune sie din exemplal 313 (p= 1014" 108 Sia, sta’ 2 aly aft Pentru a obtite saloates corespunzlioare a viterst dup waa ie sie, se zea forma (5,130), care pussera oy" $l ay = ty. Gu ator alee fo exemipl procedeat fe (= 571380 a = 410, 947 ng ve ghsene 247-0 Nae zee a] ~[+ Shoes nfs 204483 mis Andie itl depres an enw ln Pda ‘aralui yp aula goo neva di forma (5186) inca se ple Gy = a. x= 6 SA, = 2" obtnindaea a en 1391s (43 yA th 008 1,257 agin betead= 988 © Hind Dineintes deasitaea ealewlat In exempll precedeat (¢' = 0.908 Kein 1a valonle asifel caloulate pentru fy $1 pe conespande itera Sancta = 25,505 mis | “ = 268,450 1a 518.7B | tioned (8.103. entra valoti ale contrapreslun eapsinge intre fe ~ 2.447 108 Nima? si p= 10t4= 1 Nin [p.< p-< 9°, te iglea di ajotaj pare an Scicin de wade do sox able pia eats [resin ajunge i valoarea contrapresani extents, Atunei clad presianea estate ehise se regione zal exemplar 3 52.6. Curgerea fluidelor nenewtoniene prin conducte {In general, fluidele nenewtonienc sint acslea caro nu respect ecuafia constittiv’ (5.15) sau (5.16). Existl 0 mare varietate de astlel de fatde i ca urmate mai multe clailicart postbile Dintrsen punct de vedere mai general apar dow’ grupe, si anume fluide Aependente de timp si fide tndependente de tmpe 4a fluidele dependente de timp, vitezele de deformatie depind de marie rea side durata efortrilor unitate, precum side istoriasolicitilor. In eazul 4n cae elect timpulai este reversibil, apare fie 0 comportare tixotropied, la cate fortrile untare tangential scad in timp, fie 0 comportare neape ticd, Ia care efortuile tangential unitate crese i’ timp, La fluidele independente de timp, vitezele de deformajie iniran punct a—r)— 2 (rea) sat) sad! % é sade: I este Inngimea conductel: 7 ora secibnit” tranisversale: ‘Ap —ciderea de presiune. Aceast’ formula este. valabild. pentra. 70> "> tp onde nari 5.142) a (5142) este raza dopului figid’de fluid, cuprins intre y = 0 (axa tubului) sir = 7, care se deplaseazi eu viteza constant’: ore waa!” ny (3.143) 51Debitul are -expresia: (5.144) Cunoscutd sub numele de formula lui Buckingham. Aceasta mai poate fi sri i o fiind efortul unitar tangential la peretele conducted, a cirui ¢: ‘bine din (5.142) tnlocuind pe ry cu ry. sectiunea transversality, rezulta: pan Se ae og Tutmindu-se viteza medic de forfecare saw functia de eutgere (5.143) sxpresie se) Daca se introduce viteza medie in mirimea In coca ce priveste coeficientul de rezistenti 2, acesta are este numarul Ini Hedstrom. ‘Tranzitia de la regimul laminar la cel turbul Joarea critich Re, a numdrului lui Reynolds cal de. Hanks expresia (11): r (5.147) | unde | 5.148) | este numérul Ini Reynolds: iar Hi | Hem 28 5.149) | Op j | lent se produce pentru va- eulatt dln formula propisi i(-$4+44) (130) Re, He 4, rexultind din relagia: He U—a) ~ Tes00 wae Pentru conduete netede in regim turbulent, cocficientul de reristenti se poate caleula din formula lui Tomita: + 2g (Re») —08 (5.152) de ncecasi forma et (5.62), sau din formuta lui Torram 1 2,27 Ig (Revi) — 1,83 (3.183), vn Pentru conductele rugoase se recomandi utilizarea formlei (5.65). 52Unalt model de fluid eu prag de efort unitar este accla denumit Herschel- Bulkley, Pentru curgerea intr-o conduct de secfiune efrcular & <0}; ir (3.154) soctul unitar tangential este?) Modelul are trei constante reologice, si anume: In afara dopulué rigid cu raza r,(ro>r> ry), viteza are expresia: tidal af (5.155) ” A Ss a 156 ” ale (5.856) ee cxpresia debitului are forma: 537 eh Be 6.158) -eesvientul de rezistent In regim turbulent, pentru conducte netede, rezult, ie formula tui ea ie ie — 9 +222 are WIEN 4 on 0,79 (5.159) sede, « 22 Pentti w 21 KS, aceasta formul “este “aplicabis Ge Suidele Bingham, La acestea; + este de obicei mic si dacd se neglijeazi sem raport se regiseste formula (5.153). Peatra conducte rugoase, tot Torrance a propus formula: u Bit (5.160) 53Numeroase fluide nenewtoniene se incadreaza in categoria fluidelor pseu. doplastice; pentru acestea, ecuatia constitutiva cea mai simpli este, in boo de care ne ‘ocupaim: or een 3 corespunde modelului de fluid Ostwald-de Waele, care are dowd constant Teologice, K sin. Legea de variatic « vitezei tn sectitmea transversilt este » rales (5.162), iar expresia debitului are forma: | (5.163) | ia+l | vitezi medie fiind prin urmare: | a (5.164) Ii Res (SS 2 oa (6.165) on +2 coeficiental de rezistent fn regim laminar ate expresiat 64 pea (5.166) 3 (5.166) Tranzitia la regim turbulent se produce la valoarea eritica a, numfrulut lui Reynolds [11] Re, 6 4640 3 (sien oe rea) Pentru calcularea cocficientului de rezistenfi in regi turbulent in Gouducte netede se poate utiliza formula (3.159), in, care se pune x =O; xe bine astfel formule tui Clapp 3} Pentru conducte rugoase, formula (5.160) este aplicabila si tn acest caz, Tn ceca ce priveste fluidele viscoclastice,’ fn cazal regimulul laminar, gradientul de presiune nu este afectat de proprietitile elastice. Ca urea Pentru curgerea prin conducte a acestor fluide fmin valabile ccustiin the, delor pseudoplastice, In regim turbulent, viscodlasticitatea are ca elect reda. cerea frecarii, respectiv a ciderti de presiune. (sn Dach se defineste niméral tui Reynolds prin formula | 54Sé inttmpli, relativ freevent, sh ntse poatt descrie dorect compottarea ‘enui fluid nenevtonian real ett ajutoral unui model din categoriile mentio- Site mai Snainte, Apar astfel situafii in. care constantele reologieo ale fhui- Sului isi schimba valorile, in functie de domeniul de viteze de deformatie in care se petrece curgerca. Metzner gi Reed au propus generalizare, valabili pentru toate fluidele independente de timp, eare permite calcularea ciderit de presiune intr-o Snducth dact se dispune de date debit-presiune misurate fhtr-o alli con- Gheti saw eu un viscozimetra capilar. Astfel, se serie relafia [11], [12] th (5.168) fn care membrul sting este, de fapt, efortul unitar tangential la perete x» S Scone, pentru regimul laminar, prin analogie cu (5.60), Tacs » (5.169) find numirul Ini Re vor dacs se expliciteaz 5.168). Comparatia reaultatul Is genetaliza, Expresia aceata ae obtine 46) cu Ap, — Apsise uilizeaz’ apoi formula ‘eu (5,169) da (5.170) Formula (5.169) este bine verificat’ experimental ‘pentru, nameroase Seide cu sau irk prag-de efort unitar, Dad se considers carb’ ps =A #) determinata experimental, este panta acestei curbe reprezentata in eooidonate logaritinice, In ace- Si coordonate, (5.168) este ecuatia tangentei la aceasti curbii; K' se ob- Me 4 Bin 1, Se obserra ct ‘acit w’ cit si K’ nu sint constante, ci depind de valoarea vitezei medii de for- Ecare Practic, orice fluid poate fi aproximat pe porfiuni ca modelul Ostwald-de sacle. Formula (5.168) devine In acest az? Peter (Hay La an SMa) ‘soe intersectind aceastit dreapti cu axa, > (3.17!) sax Re, are expresta’ (9.103). Valorile constantelor reologice K si 1 deter- xperimental, pentrt diferite domenii de variafie ale marimit an 7) permit aproximatea curbei SP 4 — (St permit apro: anbei 2 if pe portiuni, cu ajutorul re- Ietiei (5.171). 8‘Exemplul $17. Un {lu Bingham curge printe-o conducth cu diainstrat interit d = 0.2 m eles uh 05 Ast g = o2 mt Denarau este Reg! 200 gi Siconitaten plastid iy s+ 0.09 Nin a pragul de curgore ng = 20° Niecy, Se sone ‘acd micaren este Laminar sau tatbulenta i $496 caleteme Spel caeres de preieee eee ‘eheascd rast dopulul rigid st viters acestuin. Rectoare. Se caleuleazs mai inti mumieal tal Hedstrom di (5.149): He = Hef 120029 0.28 005 = 384 090 telatia (5131) devine: & He (=a "T6800 ” “16 900 Aceasti ccuatie do gradul a trelea are doud radscini complex conjugate gi ridcina teal: se 0.6888 are ete valoarea,ciutata a tui te ‘Se poate catcula acum din (3,130) valoarea critic a aumaralai lui Reynolds cace este: Reged (1 45,4 4g) S000 = SA 88H) ais we 5"* 5 9) Sate 3 3 ee pa a (5:18) gob ew fied 404s com vt tit 318-005-023 fi dedaece Re < Rew rgimsl de migar in condats eis laminar. Cotcents de eaten 2 caused etait rata (0) ce aes Ao Ret Mang 6 Ht 9 86 04 000 LSE recom ili nice cy angie | 0.1863 or ” = 3056 384 000 if 1056" a at732 9 condvee ta eeuatia de geadul a patrates: BY 0,4595% + 0.0039 = 0 Aeeastdccumfio are douk fdacini reale si dows complex conjugate. Co dona raascin reale aint y= 0.2779, 24 = 0,3973 5! pentru a consis care este aces valabil so calculeaad Caderile de presiwne corespanzdtoure: Sim eth Ly, Se, TA at re yan FU ae 38 02 = 3.579 tae tyme Se ay tein 8 1300-000. a, fg ge SIP 02 4831 bar 1 azlecorespanztore ale dopull rigid: tmetattat aa odes i ae Bn sareae 361000 = 0,083 3059 eonstee ry, > fy unde rg = 0,1 m este raga conductel, fezults ca olufia valabils este Ap ~ 483039 Nimnt = 4.831 bar, rp = 0,083 m. ‘Vivesn dopilal gid ate, conform formule (5.143) valoazea 453059 40,03 - 1000 ‘a venificae, se calculeas4 afortel wnitar tangential Ia perete: tye Shore = 0,083 = 0,698 mis = oO (0.1 = 0,083) = 0,698 mj << wtiligear& poi formula (3-145), care da (|e Pe de alts paste, 6 datele probleme, ret Wee SY OLGI OAR, gg, ag a ee 7 3-02" fat de aeant alr exet ete de 014, cota on arth lain ale se Exempll 8.18, Pinto conduct cu dlametrulinteriord - 0,15. situngimea = 1200 m -svrer on fluld Ostwali-de Wale eu densitatea 9 1 500 kg/m’ fi proprietatle K = 0,6 8 -34/m*, =O Debi find @ = 10K mts aks eafetee eaea Se pesane itera maxima, i a Conducts EResloare, Pentra a stabi care este regimul de curgere tn conduct8, x caleuleaet dis es) Taloatea criti & namdralas 1at Keynats 686mm Bato) ao aes tees toa) pm ear Ree gotta aT ok it rs [use 46 Se Seoarece Re < Rey, rogimul este laminar: Ceeficentul do reisten}a are deck vatoazea: ros ise on (1a hte drone ee me 8: 1300 0,08 - 0, 1345, apap $1000.08 188 99 tag. ‘S14 0,15" = 223965 Spat a77 anaximd, tn axa conduct, se eine din formats (5,62) ‘reaultsastlel: fn care se panes ™ rr Te 1 ag)) 073° = 1.032 me O72 06-1200), ° ul §.19, Pstrindursé datcle din éxempbad Exempl 2.08 ms. Si derea de presiuns ctr Pind oat dies. fat Be Fey precedents exeninet sai in vitera meee precedent se mteste dit ta aoare se “ecficn daca ronal cae, tas et i in caz afirmatiy st sc calcake ©) presupunind condacta noted 40 4-008 : att O08 at Soe " sf apo numa tai Reymélde dec dn forma (368), stl Re a aa) et s( al fond a 0 ral tratstorma, Se obtin 800: 4.527840 0.1502 8 Fis Ma} LD enonaae 06 4% deoarece He Mey, ri ete terbeat, crue acatel onlntl de wean Ae lina trae (18 sang wie = FE age yan) OM Sn — 8) = 222 _ gy ae a » 4 esto cunosentty aga cum sam rentionat mai fnainte, atcle probleme, reals sy mack de fora ai Clapp Ga a = 3242857 18 17 105 1/7) 5004286 1 prin incor wn sbtine > 9.64 ‘Cerea de preinne ent. pin mar; 521.300 0,08". 0.0364 Setap “""1200— 2815-471 Nfa = 28.139 bar. ars 0% lene 527. Cargerea fluidelor difazice prin conducte In cele ce urmeazi se trateazi numai eazul in care ambele faze sint fluide, gp onducteleotizontale, fn care curg simultan Ya Lehi sium gaz, SSlculul cdderii de presiane se poate efectua pria wean metode, dintre cane cepa {iNest este aceea propust de Lockhart at Wise one Acestia au introdus i (5.172) SG, corespunzi- Daci se noteaziviteza medie a lichidului si cu 24, aceea a gazulni, tot incazul in care faze at eurge singure, utilizarea formulet (5.46)' di: can tee If Xe ef Pe Pade si gg Sint densititile lichidului, respectiv ale gazului, iat sp si oo ~ticienfil de rezistenf& corespanzitori pentrn aceste dona faze. Admi- = acestia pot ft caleulafi din formule care represinth generalizare tea date de Blasius (5.61) si ci, in-ambele faze, care curg simultan, gta- tul de presune(“F) este acelasi, se obfine: (5.173) (9.174) = (5.175) In aceste formule, a si @ sint paramettrii prin care se fine seama de mis- clativa a celor doud faze fluide si de geometria curgerii. Exponentii = = renultt din generalizatea formulei (3.61), iar d, si dg sint diametrele malice echivalente pentru faza lichida, respectiv gazoasa, fiecare dintre sd mai mic deett diametral d al conductel ckhart si Martinelli au admis ef atit ®, cit si@, sint funetit de para- C, dependenta fiind determinati experimental. Definind numerele Reynolds pentra cele dow, fa Rog mm foe Raa (3.176) By Je experimentale se grupeazi in patra domenii de migcare: eminar-laminar (Rey < 1000, Rese <1 000), Dominar-turbulent (Reg, < 1000, Reso > 1 000), wolent-laminar (Rega > 1000, Rege < 1.000), ulent-turbulent (Reg, > 1000, Rese > 1 000). figura 5.12, aceste patru domenii poarta indieii H, it, si t. sor au fost propuse dlvetse expresit pentru @ 51 @, ca functii de “el, pentru domeniul laminar-laminar, in cazul idealizat al wet eur- clare exist formulele Ini Kriegel = fie (6.177) 58100 oped 10 Fig. 5.12. ration! funetior @, ie, Oey = VE (3.178) Pentru caleulele de-proicctare, Chisholm, a propus. ccua O=1 (5.179) 20 pentru domeniul turbulent-turbulent, 2 »— laminar-terbulent, i > turbulent-laminar . » laminardaminar, Formulele (5.177) si (5.176) dau pentri caderea’ de prestuine” valori mai mici decit cele experimentale, 5 pentru domeniul turbulent-turbulent pot fi utilizate corclasiile lui Baker, si anume: pentru curgerea stratificata: (5.180) (181) pentru curgerea cu bule dispersate: o, ee (3.182) (Pers) 60pentru curgerea dop: (5.183) pentru curgerea cu ecafit inelard: ©, = (48 ~ 1230314) x090-0004 (5.184) In cazul in care conducta este inclinata, la cfiderea de presiune se adaugit el: Ape =(ZAe") erg n (3.183) este, Me" ste suma diferenfeor de nivel poritive in seneal curgert , {actorul de inaltime de lichid pentru cate Baker a propus formula: Ey = 1.61058 (5.186) semplul $.20. Print-o condueth en dlametrat interior d = 0.2-m si lungimea f = 1 000'm ac cn amesite bilese format diateun Hebd ex densitatea py, 800 kgim® g-viscontatea fhe = 10-2 Naim ua gaz ck deusitatea og 0,710 kala gf vscoritateadinamiea sb tot - sah, DebituldeliedidaeteQy, 0.015 mils iaracelade gts Qg 0,030 ns. ieuieee etuorea de presse, couducta find hidrantie nets. ‘satoare, Deoarece = 0477 mls puted _ $00" 0.477 0.2 mekchs BeoaPa s find seteda, 2x se obtine in forma Yui Prandtl Res, = “2 1 () ~ 21g (3040.63 Via) in ince, GW yy, 0.0332. ot antfel, sot m/s putea 4 0.719-1.991-0.2._ Rese = = wo 10,35 -10 22018 ult de asemienea din forsata Ini Prandit: 338 1g (8.770.119 Visa) tot pn cert, Bap = 0.0253 5.173} se bine te eV dete$4: droarece domenial este accla turbulené-tutbulent, se apch formulajsi Chishotm,-¢n C= 24 aS ORE OM gt is oy *~ xte 118 Pe de alta parte nN 7 8 din (5.174) se. giseste O52 13.627 Nin? Seudban $1 800-0015 06 Tio AE), <04(B8), = 209 1:7 —ataaryne | laine le ‘Asie chaGree'pteslind $i cores titan ene (Pla= (2) 1a 41,027: 1000 = 41627 Nim = 0.416 bar | 52.8. Determinarea diametrului optim al unei conducte Diametrul interior optim al unei conducte este acela care asigura un cost) minim al vehiculirii fluidului. Existi metode analitice care permit dete harea acestui diametru prin minimizarea cheltuiclilor anuale Astfel, investitia pentru realizarea conductei se poate exprima sub forma: La (a+ ht (5.187) fn care, a + bd este costul unui metru de conducts instala pamentele anexe, Cheltuielile anuale de exploatare au, 1a rindul lor, expresia: Ex E\+ Ey + By (5.188) in care, Ey = af este costul anual al repsrafiilor curente, exprimat cao frace fiune din investitie; £, retributiile personalului si inclusiv echi-) | Ey= 2,778- 107 OH 76 (5.189) | costul amual al energie’ consumate pentra vehiculare, In aceasté ultima expresie, H = Pt este presiunea de pompare exprimati in metri: ca | He SP i ciageespe 22 (5.190) rig eg j zr —Tandamentul instalatiei de pompare; 1’ — timpul anual de fanctionare in secunde; C —costul unui kWh de energie, | La cheltuielile anuale de exploatare se adaugi amortizarea investitie’ | sub forma ef, « fiind rata anuali de amortizare, deci o fractiune din investiie, 62Sama chéltuielilor anuale este dect: sate pote rors 4 27807 MO ro 48, (5.19 te ‘mul se obfine anolind derivata In raport cu diametrul. Rezulti: ds pe aH (a e) delat 42,778 + 10-7 —= (5.192) Se lah ey eter ee ae) s valoarea diametrulul optim. se giteste rezolvind aceasta ecuafie., Rezul- Saesl dopinde de regio de cuygere din conduct, Tespectiv de expresia coc- Be eeorrde ceaistenta 2. Astiel, in regim laminar sau in regim, turbulent, & conduete netede, cu Re < 10 se poate serie: bean tS (5.193) + ma} pentru fegimul laminar, m= 0,25 pentra regimol turbulent, fn O24 entra sadticte netede, § — 22% pentrn regimul laminar st 6 = mal turbulent tn coneluete netede, tn cazul formelel Ini Blasius, Din for- a ($2192) rezulti: d =r: tot sm Te orm) a (5.194) ate benp valoare a diametrului interior optim. In alte situatit de rogim tuébulent, ealeulul este mai:dificil, eu excep tis condvetelor ragoase) daca se admite eW rugozitatea relativa este constantt. In acest caa, in formula (5.194) Se pone m=O 4c existent % find constant, oaficiengi a, 2 siexponenial ¢ urmeaza a fi doterminati pe baza-datelor ‘toate li conducte construite, 3, CURGEREA PESTE CORPURI SOLIDE 5.3.1, Migcarea particulelor solide sau lichide intr-un fluid 6 pasticult sold sau Iichid ge deplaseaadintraun fini fm Fepaus Ors! nd opeth o diferent’ Infre densitaten ep a particnlel si densitatea py flui- Sau dar" asupra particulel acfioneazi 0 Torti exterioari (gravitational Ccntrifugala) sau electrostatic’. tn cardl in eare particulele solide sint suficient de distanfate ca <3 ne ce cintenaeh sau si mnteractioneze, iar singura forya exterioar® este aceea 63.GieuatMlonald. daci so admite c& particulele sintsferice eu dinmetrul d, Viteza miscirii uniforme a unei particule este: TI i uo a (5.195 B ero i Unde, C; este coeticientul de frecare al sferei, La accasti formuli se ajung: Scrhinde-se echilibrul intre forta gravitational, forta de plutire atkins, §Lceaistenta la inaintare. Dacd p> ep, viteza este de Cdere Ae tong, S804 ee > fr, viteza este de urcare, Bincinteles, in acest ultim carne) diferentei in formula (5.195) trebuie schimbat. Viteza », se poate calcula daci se cunoaste expresia ‘coefcientulul de frecare’ pentru valori foarte mit ale numarulal let Reynolie rtd, (5.196) se obfine pe cale teoretict (5.197), (6.198) Aceste reaultate sint valabile pentru Rep <0,1, dat pot fi extinse, fir © eroare apreciabili, pini Ia Re, <1, St mai mentioncazi ch existi si o limita inferioarh de aplicabilitate a formulei (5.198), pentru valori ale numarutu lui Reynolds Ree tae std gily CQiesprnaitor, diamette foarte mici ale particulelot (d” © 0,3 iat tn fae Stu de < 0,1 am in lichide). Efectele moleculare care apar in'aceet con tee Gera eal the mai mate dectt aceea data de formdla (S198) fore ian coveetic Propus de Cunningham avind valoarea 113 4 (19. ta Yalog ict ale diametrulut particulelor, sub 3 ym, se mavitestd qh elects ‘migcirii browniene care tinde s& reduc pe acela al forfel gravitationshe Pentru domeniul 1 200 000, care nu se intilneste decit foarte rar te practic&, stratul limith devine turbulent si coeficientul de frecare scade ‘Seusc, stabilizindu-se la valoarea 0,1. Bulele miei de lich sau de gaz ou o form apropiat de aceeasferi Pentru particule lichide care se misc Intr-un fluid imiscibil, viteza are ¢ peesia [12]: sis te=s (Ser 3) (5.203) Wap \2uy + 3a vs care pp si up sint, respectiv, densitatea si viscozitatea particulei lichide. Accasti formal, dedust separat de Hadamard fide Ryberymsl age un Someniu de valabilitate foarte restrins, comparabil cu acela al legit lui Stokes 5.198), Se observi, de altfel, ck (5,208) este legea lui Stokes inmulfitt cu Axctorul Gpp + 3un)/(2up + Sup) care este, in general, mai mare dectt uni- satea, Pentru bulele de gaz care se urci Infr-un lichid Se introduce in loc de = viscozitatea gazului ug $i, deoarece si,< up, formula (5.203) devine: (coy) sah ($204) Ie sade, 6p $i ip Sint densitatea, respectiv viscozitatea dinamicl a lichidului. Pentru piekturile de lichid eare cad fntr-un gaz, formula (5.203) se reduce sent In legea lui Stokes (5.198), in eare pp s¢ inlocuieste eu py, Pp CU hy CU toe ‘In cazul in care particulele mu au forma sferict, se introduce factorul ae sfericitate q definit ca raportul dintre aria suprafetei particulei gi aria unci Siere avind actlagi volum eu al particule, Dac notim cu dy diametral sferei & acelagi volum'cu particula sicudy diametral sferei de aceeasi arie cu pat- ticula, p cate raportal &, In figura 5.13 este reprezentati variafia’ coeti- Catala de frcare in funefie, de numrul tui Reynolds pentra o particu. Strick (J = 1) gi pentru diferite valori ale factorului de sfericitate [13], Formulele precedente sint stabilite tn ipoteza ci particulele se migci r-un fluid nelimitat, Prezenta peretelui vasului conduce Ja un efect de in- ferent cu atit mai important cu cit raportul dintre diametrul particule’ ,, si diametrul vasului D este mai mare, Aceast interferenti se manifest’ seintr-o creer a reristenfel Ia Soaintarc gi, ca mare, o reducers vitest sarticulei, Formulele care dau accasti vitezi trebuie deci inmultite cu un Sictor de corectie f care are expresia [1. nee =1-(+ (5.205) pals (5.205) 65Ye 10 Saleen. oor 00 07 124510 100 1000, 10000 105 106 Rep Fig. 3.13. Indluenfa tactorutut do stericitate asupea Coticeritutut de freeare: ~(%) Z (5.206) pentru regimul turbulent. Tn cazul in care intratin fluid se misc mai multe particule solide, dack Rumirul acestora este mare, viteza v, nu mai poate fi caleulati eu ajatorul formulelor precedente, deoarece interactiunea patticulelor micsoreaz’ aceseth Vitezi. Dac notim cu Cp concentratia yolumic’ a particulelor solide gt cu te viteza lor, aceasta din urma reault& din formula lui Thomas [12}: pentra regimul laminar si e 2% 2,303 1g 2 = 3,96, (5.207) valabild pentru 1 >> 0,08, % eo dks Hatny Meld ca daninten py «870 kx viconaea names be = 310 N sim® se deplaseard uniform particule solide de forma serch sind diene, 42,5104 mH demstaten py = 2.400 gmt. SH se caleuleae vitera de cadere & partcuninn oe suponind ef acestea sint suficient do distanfate pentru a nu laterachoce, St se gisased, de ascmenca, ca cite reduce viteza de eideve atyne cad nunsiral parte ulelor ctepte astctincit concentiajia volumicdajunge ia valosiea Cros ha, Reslonre, Deoarece nu se canoayte valoarea nutnarulut lal Reytolds Hep, se calcula ‘mal int vitera cu formula (3.198) care dis (ep — er) adh (2300-870)-9.81 10-4 up 13109 = 01206 mis Vatoarea corespunzstoars a numfeslui tal Reynolds este: Rep = LHe Be 4 prin urmare formula (5.198) nu este apicati. 65Ovientaren, dup valoute cbinsti nomdrall Iai Reynols eondoce I wtizaea for smati (320) di are a0 Oe! ee ey 370 7, = 0.5m) 2 snl depart so gli Rope CAE $10-0,195-10% 5g ” 310 ca ce inspamnd e& valoarea tert eafeslatt din (9. Spunde domenisiws de valablltate al acestel formate. ‘Din formula (5.207) rezult: 3) este coreetl, decareee Re, caleulat =2,562 Cp = —2,562 +02 = ~0,5124 prin ema: 20.507, 40 = 0.507% 0,307 0,135 0,041 ms. 2. Curgerea unui fluid printr-un strat granular de particule solide. Fluidizarea La trecetea unui fluid printr-un strat granular de particule solide se produce 0 eldere de presiune cate poate fi calenlatt cu ajutorul unei,for- fhule similare cu aceea pentru curgerea in tuburi si anume: Rip (5.208) apm e fn aceasti formulii: v, este viteza superficiala (debitul de fluid raportat la intreaga sectiune transversalaa vasului, abstractie ficind de prezenta atului); H—iniltimea stratului; dy—diametrul particulelor; .—coe- ficientul de rezistenta. Pentru determinatea acestui coeficient exist mai multe formule, valabile in domenii definite cu ajutorul numirulai Ini Reynolds modificat, Rape cee (5.209) m3) « fiind fractiunea de goluri (raportul dintre volumul fazei fluide si volumul total al stratulai) sau, altfel spus, porozitatea, ‘Astfel pentru Ref < 10, fm regim laminar: sjutt—e) _ triad (5.210) ot‘saw [5] ! (o.211} iH Ap = 150 Slee s & EFuMlat cunoscut si sub umele de ecuatia Blake-Kozeny. Se menfioneazy ‘4 ageste formule sint valabile numai pentru e<0.5, Tegim turbulent, cu Rep > 1.000, se giseste: ine rasots (6.212) Fespectiv ecuatia Burke-Plummer: | Ap ~ 3,502» 21 809 EBA (213) Jn domenist 10 < Res <1 00, combinsrea reaaltatelor precedente ds Ole) oe (= + 3.) (5.214) e & (Re npn gp th 1 [eit =) aa ee +320] (5.215) ‘sub forma diferenfiali. Formulele precedente se aplici si la particule de alté forms decit cea sferied, definindu-se diametrul mediu prin. formales iL (5.216) lund, ay este .aria specifica a stratului granular cu exptesia: (5.217) find aria suprafefei umectate pe unitatea. de volum total al celor dou faze, Formula, de definite (5.216) a fost stabilita antfel deearces entra un strat de particule sferice avem: 61 2) oe # diametrul dat de (5.216) este chiar diametrul acestor sfere, Jn cazal curgerii ascendente a fluidului prin strat in cere cdderea de ‘Presiune din strat este egali cu greutatea pe unitatea de suprafata a creanas 68 (5.218)‘minus forta arhimedicd exercitatit asupra particulelor, de asemenca raportati © unitatea de suprafati a stratului, pavticlele sint suspendate in fluid, fara a ce deplasa fmpreunt cu acesta, stratul fiind deci in stare de fluidizare in- Spients ‘Viteza! superficial minim’ la care se produce acest fenomen, numiti viteza minima de fltidizare tq, se poate determina pe baza consideratiilor Secedente, Astfel, tn domenfal de valabilitate al ecuatici Bla Wed (ener) eo 150° ip tm Om sods i ete factorul de sfericitate, iar tym porozitatea stratului la inceputul ‘Auidizd In domeniul de valabilitate al ecuatiei Burke-Plummer se obtine: Sy (en be) & te 1,75 Pr igs (5.220) jar daca se aplict ecuatia lui Ergun rezulth: 1301p % pm 1 — tyne 175 ppthe sp pr) g= 10m Atm 5221 (nee TdF a el er relatie care se mai poate serie sub forma: 175 ae (5.222) unde (9.223) (5.224) este numirul Ini Athimede. Porozitatea tjm corespunzitoate conditiilor in care incepe fluidizarea (porozitatea minima a stratului fluidizat) este datti de formula: fin care, py este densitatea maxim’ a sistemului in condifiile fluidizarit in piente. Dack particulele au dimensiuni relativ mati, ey este aproximativ Zealk cu densitatea stratului fix; atunci cind particulele au dimensiuni mici, Sub 500 jm, py Teprezint& 0,5..,0,6 din densitatea stratului. fix, Pentru particule cu 0,002 m 1000 regina ese tuebalent i fn domeninl de valabitat al formatet 213) sare 0 oe 0.255 mis BH te sy 90 0, 2 20d 2 ap 2 O08 05% = 97-709 N}m# = 0.597 bar py = 3.20 Exempla! $23, Intrua recipient ellindsic, cu diametral D = 11m ge aflt © cantitate de sooo ey nttleate solide secoe on diametrul dp 0,008 m. gi densitatea 2p = 1600 kg/m’, LEM Sitar ca wn liehid vind deasitaten. pp — 830 kg/m ol visconitatea, dinamicy up Se Se Neat Sk se determine poronitaie minima de fTuidizare, indlfimea mining a LAY nblaitte vite pi eldetea de prestne corespanzitoare. Si se stabiieaxch valoarea Sel Puidesatgo taidizare si cate eate tipul de Maidizare realizat. La o viterd de fh Sey hapa at oe determine porositaten corespunzioare si fndlfimea stratutul fluidizat Restore, entra raportal $P= 2508 ~ ans se gteate din figura 5.14, penire eeviculesletice, tya- 0,36. Mai departe so calcwleaz4 inaitimen Hy, corespunsétoare 1a e% 0 = = obtine Amp 43000 A300 3.97 Dippy P1600 nm‘iat eed ain (320) Bh ONE & pares snide talknea minimt a sata tic ‘ist remats din (3.229) geste: | ato calcaie sommng ne Act ning cate views. mining de Sidzar Doone au | ‘tu jute formal de Rol modifica cv nceucd nal aah se ee ‘eu ajutoral formule (5.220). Results ast ce Wy | shun fe Geert, _ 0.008 (1600~830)-9.81 ee Goby 15 pe as 0 3h prin wrmare, of = 0,044 sys, Corespanzttor, se ghseste J = —2trmip 830 0.044 - 0,008 Halt = cpa) 31081 = 0.36) *% Prin urmare, formula care treble apicats este (5221). Din aceasta reel. 15013 10-70 1 0.96. -73-800-s4, 1600 rs B30) 91 me OSA tt DB. 2980. i . 008 0.36 * 0,008 oe a ‘espeetir ccuafia de geadul al doite thm + 024785 27m — 0.001041 = 0 do nde thm 0.035 mis Cu aceasth valoare 50 obfine erepnd 830 0.033 0,008 imate — $30-0.033 0,008" tell — fm) 3+ THI 0,36) eran ts rites minim de Madiare eat comet eacslth decaree 10 < Rey <1000, Ctderee de prosane corespunsttoare #9 gloste dn i Sah yee ‘SPF (1 tha) en — be Hmm (1 ~ 0,364 600-830) -981-9:93 18 032. Nyt = 180 ar, art elven visemt maxi de fheidiare oe tacoach‘vlleten fommtet (3.200) ‘care da: Ya = 020 [& =H i Rep. oan (1600-830) ae O,00stas = 0925 m/s ‘Gu aceasta Yatoare, rerutta Rep = Ply 830 -0.925-0,008 He 3-103 ‘SipHin uemare formula (5.200) nu este carect a "88 deoareee Rep>1000. In aceasta situatie, Tener 200 mm eet ap es st te wnt ORE: | TTT 7}. soe, = PEA _ 330 0,469 + 0,008 uP 3:10 iasea viteasi ey find eoreets deonrece Rep > > 1000. a Pentia a se stabll tpl de Maidizare vealizat, oworge ta formula (5.282), eatoatinducss fa pre = 1038 cs Jao OT Vg 8 yt eras $90-0.033°0.098 55 p56, Proitaien op funchie do w 30 contd Frja = Ahi = 0,014 de 981+ 0.008 Rezalth ante a (2222) Me 130. DOA 9 36 09 rs Sestsarea find desi omogent, “as ack nothin cx epg potoeintes corespunzatoare vitezol cya dreapla care exprim rela- spe catre Ig epg ae pana (fig. 5.16) 2 AA = lem lee — 18m ‘> pn urmare, deeugta aze ecuatia: Wer (ges — tgepa) + rm Ca ty 2 ta 0,066 sls 6 epee 2, pentra vitera maxim de faiizare, rerulea? ec ik HO Twit — 18 Gym Me 0409 — Ig 0,033 lg eyo (lg 0.055 ~ tg 0,033) «0,383 — tg 0,36 = —0,3278, ep 0.470 ce stinea strat) luieat ate, conforms forme (3.227): 5.3.3. Curgerea bifazicd fluid-solid In cazul in care printy-o conduct’ Sau fntr-un recipient curge un amestec ‘& Suid (lichid sau gaz) si de particule solide, problema se trateazdi in dont sssante, si anume: curgerea verticala sau fnchinatt si curgerea orizontali. In peima situafie este necesar si se determine viteza minimi de transport = smesteculut vq, Viteza amestecului, 04, este definité prin formula: 16 Usp Uae (5.234) 3Ih Sate. sop respectiv oy» reprezint& viteza superficsld a fazei solide, rea Bit95) renetta mace. Practic, se considera xy = 2ry, unde vs are expread (5.195); rezulta deci 4 (en =p) ety nn Sea (5.235) PCr ¢ atatiile find cele utilizate in (5.195). Pentru cocficientul de frecare Gy sint J apile Consideratiile expuse tnlogatucd ou aceasth ula forroie hooey de, “ate particulele au dimensivmi diferite, in (5233) se hiemes else ea mai mare a lui dp. Recomandabilé este si formula propusi de Rose 0,00025 m), cw ajutorul Sermulel (5249) icientul de rezistenti 2 fiind cel din (5.248). Pentru particule fine se recomanda formula [12]: soefevomro( ST OY ge ae ©, Sind concéntrafia volumied in faza solids la intrare. %dle presiune pot fi obfinute utiizindu-se metoda propuss de Moleris sf Wa man, fnadaptarea ii Tin 15) Chace ae ‘Presiune totala este pusi sub form: Ste = Sy + Ate (5251 in cate: Apr este aceea datorati fazei fluide, iar Ap, reprecintd sontributi fazei solide. Pentru prima se di expresia: | La, curgerea orizontali. fluid-solid, rezultate bune in calculul ii a Mbem eS 5D (5.252) Ende, 9 este viteza suspensici, care se intreduce si in expresia numarului lui Reynolds, Pentra unarea ceeficientului de rezistenfi se propune formula dati de Churchill: aasl( eas By? (5.253) in care: pat 2as7ta[(2)" + o27£ 234) [Egy +9274) ga giz a13s0 ys Ba ( 2 5.255 (gaan) (5.255) Contributia fazei solide la cAderea de presimne rezulti din formula: srepeeApa dt, (2) (5.256) teenth ‘ in care, », are expresia (5.195), Pentru calculul acestei viteze se introduce iigumiral lui Arhimede (5.224) si numarul lui Reynolds Re, (9.196) $f se ate ligeaat telafiile: Ar= 18Rep (6257) dact Ar < 8,6; Ar = 18Rey + 2.7 Rey (5.258) daci 8,6 < Ar < 108 si Ar = Reb (5.259) daci Ar > 105, Pentru particale de alt form decit cea sferic& se defineste un factor de form # astiel ca volumal particulei si fie Aah; diametral'd, Se gtasste egalind aria suprafefei maxime proiectate a particule: ous. Pentru cele 76sai multe minerale, # se afla intre 0,2 gi 0,5. Cu acest factor, numirul lui Achimede se sctie: Ars euler — er) gab vertee— east (5.260) ® oe De asemenea, in (5.256), Cp este concentratia volumici a fazei solide, care depinde parametrul x*. Astfel, pentru 0 50K Pentru asiguraren bunet functioniri a unei pompe este necesar ca aceasta si fie instalat corect, respectindu-se o anumita inalfime de aspiratie. intre intrarea in linia de aspiratie (presiunea fy, viteza vy, = 0) shintrarea in pompi (presiunea fy, viteza v4, : =.) 8¢ gaseste (15) Puy tt be Py the bey 8 ty + hn (5.275) me. % fe (28 fr unde dy teprerint& pierderile de sarcina fn linia de aspirajic. Dac oy < v reaulti'inilfimea geometric’ de aspiratie (13), (15) M xc ey Pe 2% La pompe, presiunea fn spatiul de aspiratie este limitati de_presiunea de yapoti a lichidului. pompat #.. Dact fe Po, apare fenomenul de cavi- Siu Neaportece para» lchiduil) {6 c0 consecinje nefavorabile Tn ceea ce priveste functionarea pompel si fiabilitatea acesteia. Cavitatia se poate’ evita’daca’se!asigura conditia’ py > py Diterenta LP: se numeste (5.276) a rereryl de cavitatic disponibil’. Aig. Cu ajutoral relafiei (5,276) se giseste: fag atdere Peg A=aPe Bb ee eee si se observ ¢X, pe ling’ influenta altor factori prezenti in aceasta formuls, Tezerva de cavitalie disponibila depinde de inflfimea geometrici de aspiratic. Este deci necesar ca aceasta S4 fie eft mai mica sau chiar negativa (pomps care funefioneazi inecat’). Rezetva de cavitatie disponibili, Aky, trebuie si fie mai_mare decit rezetva de cavitatic ceruti de pomp’ (rezerva de cavitatie interioar’), Aly. Aceasta din urm reprerint enengla (exprimati in metr cleans de lichid) neeesard pentru transferarea lichidului din linia de aspiratic in pompl. ah (527) 8s3.4.1. Pompe cu piston {a afar de piston si llindr pompele mal sat previsute Sern (enna pape de aspirate’ de refulare) feu mocanismal de actionai (Sistemul bielicmaniveli. Sala ot 2 di) eiairlesePornpe simplex (cu un singurcilindru), duplex (cu a lind) les ate lind) sau gundam aa ay de poritia cilindrilor existd. pompe orizontale tau Cations: gir nentioneazi i pistonul plonjor, care este un corp cilindri, masiv 3a fot. interior, de volum telativ mare fn taport eu tolaenl oeae a Poste 56 oat Bumai la pompe eu simpln efect cu presiuni de wefan Debitul electiv al unci pompe simplex eu simpla fect are expresi Om M40 mp APE oy (5.278) ‘nde! D este diametral interior al cilindrului; s—lungimea eurset pistonaluil Hae Rumirtl de curse duble ale acestuia pe unitates de timp, La pompele simplex cu dub fect, delitul slatae Ca Or mtv = ay F (2D8— on (5.279) Gina ciametral tjetpistonului. 12 pompsle cu mai multi cilindi, vatorite Gehitgly sfeetie reculik din forimulele precedente, prin lamulfice ed mee [iadamentul volumic pare valori cuprinse intre 0,85 s 0,98, {niltimoa dinamick (manometric) efectiva se giseqte din forms (5.268), ‘mare tandamental hidraulic x, variarR Intre 0,83 $f 0,94, srandantentul mecanic my poate lua valor! fntze 0,93 10,98; prin urmare, Butera tote! al pompei os — snone este cuprins fatre SiO) ee a Puterea la arborele pompel reaultd dit” 272). ioton ace witezpistonuti este vatiabill, Volumul de liehid.deplasat de piston in unitatea de timp are valoarea (17): Vea tes = Ay Ru sin (5.280) 2 = piston: 3,4 — sopape; smanivela: 9 arbave conte a4,, fiind aria suprafetei pistonuluf; »,,—viteza acestuia; R—raza 90°, radiale Cu Sy» = 90° si curbate Inapoi cu %, — 90". La pompele cu palete curbate inainte, tnalfimea manometrici ‘Sretick este cea mai mate, iar la pompele ct palete curbate Inapoi, cea ‘sai micd, Totusi, acest ultim tip de palete se prefer’, deoarece randamentul este mai bun, Inalsimen manometric efectiv’ (reali) are expresia Hy = nytt. (5.298) eu valori cuprinse intre fe care, 1 este randamentul hidraulic. al, pompe #50 310,96 iar un factor de corectie de forma: tt = sin By (5.299) te sade: : este numirul de palete, iar componenta core a vitezei absolute este sera caleulath pent roforal et num infin de Pete Incalculele aproxi- seative, se considera u = 08. © pompl centrifuga are si un randament volumic y cut valori euprinse xe 0,96 $1 0,98, precum si un randament mecanic 7_ care variazA fntre 0,92 =0.95. Randamentul total al unei pompe centrifuge, mp — tira, Se Situeaz sire 0,75 31 0,92 la cele de constructic modern’. Putcrea Ia arborele pompei sezulti’ din formula (5.272). Curbele H =f), FQ), 1= 20) (5,300) sade: Hf este fnilfimea manometrica real; N— puterea la arborele pompe; =— randamentul pompei si Q— debitul efectiv (indicii utilizati mai fnainte © fost omisi pentru simplificare), sint numite caracteristicile pompei centri Sec, In figura 3.27 sint reprezentate aceste curbe pentru o pompi cu By< 90! | afart de motivul indicat mai fnainte, aceasti situatie trebuie preferat’t = deoarece, pentru f; >90°, curba H = f(Q) prezint un maxim, putind scare deci 0 functionare nesfabild, cu variafii spontane ale debitului (la 0 saloare a lui H pot exista dowk valori.ale lui Q).. 91a 3; Fie 327. Camctretcle,wnek pope cent, Fig, 5.28, Diagrama. topogmi’s foge, ‘unel_pompe centnfuge: sdicatt ble caracteristce, aga’ cum sint reprezentate tn figura 5:27” an Riicate pentru un anumit namar de rotafil in unitatea de tip, ack Nsticilor pompei, reprezentat tn figura 5.28, namiti gi diagrama topogratics = Panctol a este acela de randament maxim al pompei. Diagrama completa oferi posiblitatea de a se stabili limitele de utilizare rafionald a pompei. Recaleularea caracteristicilor unei pompe centrifuge, respectiv » mech nilor Q, H, N, pentru diferite valori ale denstati lichiduli pale diametna Jul totorulai D gi ale turatiei m se poate efectua conform tabeludui 5-4, fn earl indicii a siPrin considerente de similitu- dine se ajunge la definirea turatici specifice: atte % cee n= 36 Sen (3301) He ‘miirime a cirei valoare poate carac- teriza performanfele unei_pompe. ‘Astfel, pompele cu piston si cele rotative au m,<40, iar pompele centrifuge n, = 40 ... 300. Pe misuri ce turafia specified este mai mare, debitul pompei ereste, iar presin: Pe 529, Punciat ae tunctionate at soci mea acesteia scade, Pome centrifage, Cunoscindu-se conducta sau refeaua de conducte pe care debi- Ses2i pompa, se poate determina punctul de functionare al acesteia din urm’, J intersecfia dintre caracteristica H—=/(Q) a pompei si caracteristica: Hea tan (5302) = conductei sau refelei (fig. 5:29). Tn (5.302), a are expresia (5.77), iar H be (5303) 6 be 215i Pe 5 fiind, respectiv, presiunea gi cota la intratea sila iesirea din conducti. Reglarea debitului unei pompe centrifuge se poate realiza fie prin inchi- Gea parfialt‘a ventilului de pe conducta de refulare, fie prin variaia itezel % ‘otatie a pompel, sau prin palete de ghidaj reglabile situate la intrarea Pompele centrifuge pot fi cuplate in serie (fig. 5.30) sau in paralel (fig. 51). Cuplarea in setfe ge efectutast tn genet Benue ob(hae tale a 7 | Fic 530. Pompe centrifuge cuplate Fig. S.3L, Pompe centrifuge cuplate | ‘in sie. ITanometrice mai mari, dar din figura 5.30 se observa c& si debitul inte {feazk o crestere. De asemenea, cuplarea in paralel a dows’ pompe, de oht (5.30 ee unde, tn afari de notatiile cunoscute, D, este diametrul interior al rotorul Pompele centrifuge sint cele mai utilizate in operafiile industriale, Fepitin Svantajele ci debitea2’ uniform, au gabarit mic, nu au supape debitul se regleazd cu usuringi. De asemenea, aceste pompe pot ff etela direct cu motorul de acfionare si sint ieftine, Pompele centrifuge prezint’ si uncle deazvantaje, si anume randame Egy mc, care cade cu cit lichidul pompat este mai viscos, precum i fap Ane sint autoamorsabile,trebuind sf fie umplute cu lichid imine de port SA. Pompe fara elemente mobile Cele mai simple dispozitive de vehicular a fluidelor, utilizate pent transvazare, sint sifoanele (fig, 5.32), Funcfionarea unui sifon nu este cu lichid, iar presiunea in punctul cel m: vapori a lichidul Viteza lichidului fn sifon are expresia: v= Parla qh 88) (6.305 Unde: As este diferenja de'nivel; py si pe —presinnile fn cele dow vase ‘4;— pietderile de presiune in sifon, Dact tn cele douk vase: procaine tha egale (de obicel presiunes atmosferici) si se neglijeazi frecérile, tezults ibili decit dack acesta este umplut ai inalt este superioari presiunit di Vighe (5.306) ” Presiunea in punctul cel mai inalt al sifonului are expresia: tu = ba—ee(As + Ax) (5.307) fi Sifonul se dezamorseazd daca py —densitatea lichidului si p,—densitatea_amestecului. Gaz-lifturile sint utile pentru ridicarea lichidelor atunci cind nu pot fi utilizate, din diverse motive, alte tipuri de pompe, Au inst rai damente mici(intre 0,35 si 0,5) si ‘necesita adincimi de submergenta ‘Eira 65-01 fase! ma axles tnpes ta dalle eet Oa. iper SRP AREM Dot wf dient cominat iced coda ig eee cee das eee ers Santee Satete aaearicad axe see ash bgt: Brains Gast Seid ieee pent poate eos oe Nin, Swe determine Stet mis srandanete z a 2 See eis eect ie Se Sara npaeetonie Fig 98 Castile Satie Meee 95nota ae stmperatura de pompare, resiunea de vapor 01731003 spate cs cbs pean eae fe 1S areas I a ke Sm 09 a dered arch in anata aa eS pont “mine alinet peometch de apices eae 2 Rezslvare. Din (9.279) rezut: ta SAP ORL 2p — £5 cd vw negleank varia energie came saa a 1 dacd se neglijens4 ratiatia energie cineti He Pea he | 3110075. 108 - 860- 9.81 ‘ae randamentul total al pompet este: = 50,376 m Me = 9TH = 0,966 + 0,9-0,98 = 0,817 i din (9.272) st (3.270) reauiea: Nam SOE Det eRutlt _ 860-0,036 +981 50,376 = 18085. w. im Ae Tie 0.90.94 ‘iteza tm conducta de aspirate are vsloaren ere. sary 40,036 = = LH9 ms iiny 38-0173 - 0,066 91 din (5.276) se bine: sen At yg WLIO 18 nee a, 26. 8609.81 Oat De asemenea, din (5.277) rerstta Ag m Bate. 225-1 0.910 ay ry 8609.81 exretel £27. 0 poi centelgh asp ohidocasbetihids co densitatenp = 7 alr at teeth Meer tempzracara de feroere Vis reeerengs o aaleae cate 6, 08 mis la pacar Sate i ee ME watts Mtge WF Nine Sa deter detente nee neath aye Bfonga ars sera petra wevin carta, padese a eae ae «de pompa ere Sig = 3 Berber, Peden de sarin ts eenducta de aspiraie,exprimats a moti coounn lish ate: Aire 10000 pe” 700-981 ate PAE last ne la plana de veterans pecrysnatin aatlel a 24 0 pl a tne sama de pial ot = pu de ae) eat Wats = 1456 m ua ost Abeemrietcee Ken = 1456 = = 1.489 2 25.5. COMPRESOARE, Compresoarele sint masini constraite pentru a vehicula gazele furnizin- du-le energia necesari pentru deplasarea prin conducte sau in alte scopuni Ua compresor primeste energia mecanici de la un motor si o transforma in coergie de presiune, cinetica si termic&, transmisi gazului, Fai de functio- Sarea pompelor pentru lichide, procesele din compresoare se deosehese dato- Fiti compresibilittii ridicate a gazelor ‘Exists mai multe criterii dup care se poate face o clasificare a compre soarelor. Ca sila pompe, cele mai obignuite sint modul de transmitere a 1 Givi si caracteristicile constructive. Clasificarea dup& aceste eriterii este pre- sentati in tabelul 5.5, Toelut 5.5. Clasifieatea compresosrelor dupd modul de transmitere & energict sf caracteritcile emanate "a Paria | wi emp do id Comer sn $00, errr 250 6000 route | Bet oomis00 amps Sona t5000 Yentator 200 3000 conto | Setar 30> Sem Somme 003.00 a; Yentiator 5010000 1-104 730—10 000 a CCompresor 10015000 2230 50020 000 Pompele de vid sint compresoarele care aspir’ Ia o presiune mai mic dectt aceea atmosferica sixefuleazila presiunea atmosferic& sau putin mai mare Seeit aceasta. ‘Lucrul mecanic (energia) transmis gazului intr-un ciclu al compresorului, in caaull unel evolufii politropice a gazului, are expresia (pentru unitatea de masi de gaz): ale) aa Ws ss fiind exponentul politropic al gazului; py si ¢1—presiunea, respectiv Eeasitatea gazului In aspirafie; ,— presiunea gazului la refulare; raportul 2s < + se numeste raport de comprimare, Daci se admite ca gazul este perfect, =| (310) fag i sé mai poate serie: (331) R find constanta gazulu, iar 7 91 Te temperature la aspraie,respestix refulare, 7Pentru comprimarea. izentropict, nip — x si formula (5.310) devine: teed tn timp ce pentru comprimarea izotermica se obfine: =] Ganz) Ly = Peet 5313) a A Pentru procesul real politropic, se defineste randamentul. izentropic % 5.314) "ie = ¢ T find lucrul mecanic politropic, precum gi randamentul izotermic: age (93315) a Randamentul izentropic este utilizat drept. criteria de performan{a Pentru compresoarele centrifugale si axiale, cu ricire redust, iar randamentil ‘zotermic, 1a compresoarele cu piston gi rotative cu racire intensa. Se mai poate serie: (3.316) unde: pa, Toi. poe, Tm sint presiunile gi temperaturile de. repaus, corespun- aitoare Stitilor 1 si 2°ale gacului Pentru randamentul izotermic mai exist expresia: fa Rin ‘te = (5317) o(2—1 (.~) ¢ Mind cildura specifica masic’ a gazului la presiune constant’, “Puterea necesara Ia arborele compresorulii este: Nee fh, (5.318) “ire inde: Q este debitul volumic al acestuia; yy —randamentul volumic si jm — Tandamentul mecanic al compresorului, Realizarea presiunilor inalte necesare fh aplicatiile industriale este difi- ‘cila fntr-o singuri.treapti de comprimare, Se utilizeazi im acest scop compre soare cu mai multe trepte. Daca existé ricire intermediara pina la: tempera- 98‘ora de intrare tn prima treapta si toate treptele au acelagiraport de: compri~ sre, valoarea optima a acestuia este: rad (5:319) + fiind numfirul de trepte si r¢ raportal total de comprimare. in practicd, treptele de presiune fnalt& se proiecteazi pentru rapoarte S comprimare ceva mai mici. Compresoarele centrifugale sau axiale posed curbe caractcristice ana seage cu ale pompelor centrifugale, care reprezint& presiunea de refulare (sau ortul de comprimare), puterea, randamentul, in functic de debit, pentru on gaz dat sila o vitex’ de rotafie dati. Recaleularea caracteristicilor din relatiile de similitudine este: dificil s unele ipoteze simplificatoare pot fi deduse insi formule ‘simple, utiliza sle practic pentru orientare. fst, dact te achianb eters de rotatic, debitul se recaleuleaza eu for- Q% codicii ai d referindu-se la cele dou situatii; aceasti, formulii este eh atit Sai corecta cu eit raportul de comprimare este mai mic. Raportul de comprimare se modifica in conformitate cu formula, [! sf (nyler— y (53321) Me, 0,2 (5.320) ™ % ar paterea rezultti, aproximativ, din formula: Nat ay x. (5.322) nits In cazul in care se schimbi proprietitile fizice ale gazului si parametrii aitiali T, si pr, ipotezele amintite Rea ‘sh se sctic Oy = Qy, precam si: = If (5.323), abs) RT| Hl%— — 1) RT reali 5.5.1, Compresoare cu piston Compresoarele eu piston au. elementele constructive principale accleast 2 Jie pompele ew piston, Actionarea se realizeazi cu motoare electrice sat cconice, prin euplate direct sau prin intermediul unei transmisti. Un caz Sccial il reprezint® motocompresoarele, actionate de motoare cu gaze si svind arborele cotit comun. Compresoarele cw piston pot fi'cu 0 singur’ treapt (monoctajate) sau 2 mai multe trepte (multietajate), acestea din urm& cu cilindrit montati 99Pe aceeasi tii. Compresoarele multiotajate stnt previzute eu sisteme de tacire ‘alte ttepte. De asemenea, compresoatele cu piston pot fi cu simpli, seu ce dublu efect Paterea nevesarit la atborele compresorului este dati de formula (5.318) ‘care se mai serie: bs te iQ In 7 OLng Bi, “ Tete Tia Q; find debitul tn conditiile de aspiratic, Randamentul izotermic depinde de eficactatew ricirii. compresorului i poate avea valori cuprinse intre 0,65 si 0,85; randamentul mecanie varioes intre 0,8 0,93. Pentru un compresor cu z trepte identice, puterea la arbore este: (3.324) Ny | N= Ay (5.325) | hata Dact trepicle au rapoarte de comprimare diferite, se caleuleaga paterile pentru fiecare in parte 9 se Insumereh Volumul de gaze aspirat intr-un ciciu 7, mi este egal eu yoluimt i Gealui, pe de o parte din cauiza existentel spatiulul mort Va, ar pe aes dkoaroceaspratia mu fncepe o data cu cursarespetivi a pitonula Se des neste earacteristica spatiuhal mort: onde (5.326) unde V4 este volumul cursei pistonului, iar gradul de umplere prin: wy =1—a(—1) (3329 La compresoarele moderne, a are valori eu 06, iar Jyariazt intre 0.7 510.9. La compresoarcle miltietajate, la treptele de pre, shine mare, a poate ajunge, din motive constructive, ptni la 0, Se mai defineste si coeficentul termic 2, cuprins intre 0,9 si 0,95, prin Girese fine seama de cdldura cedata gazului aspirat de catre peretele cllindialer 3, bape. De asemenca, neetanseitiile sint introduse in caleul prin factoral de seipiri A,. Produsul: hey Se plumeste coeficientul de debit al compresorului gi este de fapt randamentul Voluumic’ np al acestula, Pebitul unui compresor monoetajat cu simplu efect este: orate ah ze (3.328) 0 (3.329) 200fiind raportat la condifiile de la aspiratie: D este diametrul cilindralui; s — Jungimea cursei pistonului si 1 —numarul de curse duble ale acestuia pe uni- tatea de timp. Pentru compresorul monoctajat cu dublu efect se giseste: a= [—e( at dhe.t (Dt) sn (5.330) 4 find diametrul tijei_pistonului, Raportul de comprimare intr-o singuri treapti nu poate depitsi valoarca 8, datoriti incilzirii excesive care afecteaza proprietiitile ulefului ‘de tungere. fh general, compresoarele moderne, racite cu api, nu depisesc raportul de comprimare 7 intr-un cilindra, De obicei, compresoarele ‘monoetajate ax rapoarte de comprimare pini.la 6. Rapoarte cuprinse intre 6 130. se realizeaza. indoua trepte, intre 30 si 100 in patru trepte, intre 100 si 150 in cinei trepte. Pentru rapoarte de comprimare peste 150, se utilizeazd sase trepte saumai multe. 5.5.2. Compresoare rotative Compresoarele rotative sint asemAnitoare, din punct de vedere construc- tiv, eu pompele rotative pentru lichide, Compresorul cu. palete (fig. 5.35) este constituit din carcasi, un rotor tambur cu axul excentric fay de accla al carcasei gi un sistem de acfionare. Rotorul este provaizut cu spatii in care gliseaz’ palete care au forma unor Jame, reetangulare. In cursul migcarii rotorului, paletele impart camera de pompare in. spafii de aspiratie side refulare, al ciror volum scade, incepind de la stutul de aspi- rafie pi la acla de fefulare Etangaren spatilr dite palete este asigurats prin efectul forjei centrifugale asupra paletelor. Astfel de compresoare au fost realizate pentru debite pind la 1 m/s (in condifii de aspiratie) si rapoarte de comprimare, intr-o treapt, pink la 3. Debitul efectiv al unui astfel de compresor are expresia: Q, = AreRlvrry (5.331) fn care: ¢ este excentricitatea! R —raza intetioara a catcasei; 1—Iungimea ei; n—numirul de rotafii fn unitatea de timp; ny —randamentul volu- mic, in general cuprins intre0,5 $10.8, Randamentul total al unui astfel de com- presor nu depigeste valoarea de 0,5. Compresorul rotativ cu doi lobi (fig. 5.36), actionati independent in sens contrar, {uncfioneazii.ca urmare a modilicitii spatiilor din interiorul carcasei. Un astfel de compresor poate furniza un debit pind la 1,5 m/s (In conditii de aspi- rafie), iar raportul de. comprimare, intr-o ay teapta, poate ajunge pind la 2, ae Compresorul rotativ cu inel liehid (fig. 5.37) consti dintr-o carcasi si un Totor cu_palete fixe, excentrie fafa de carca- Fig. 535. Compresor cal palete, 84, Initial, carcasa confine, pint la un 101Ep at int ei. anumit nivel, un lichid (api). Prin mij lichid care delimiteaz’ celu tie §i refulare, Presoarele rotative au debitul practic uniform, sint de constructie Simpl sau gabsrt redus. Prezintd inst dezavantajele de a nu gute ealiza Taporturi mari de comprimare intr-o treapta si de avea randameat saice iscarea rotorului, se formeazi un incl lule cu volum vatiabil, descresedtor, intte aspita- 5.5.3. Compresoare centrifuge compresoarcle centrifuge sint asemandtoare, din punct de vedere coné: frustiv, eu pompele centrifuge. O treapta de comprimare a unti astiohae cone, Por, agate compuss dintr-un rotor, un difuzor, palete de ghidare Wi ue echo gard aparat de rotor printr-o diaftagm’. Compresorul monoetajat are «ofa Seaotele aR oe gg CPHimare, in timp ce, la. compresoarele’aaultietgjnr, ates ttre treet ait Sette, cu dlameteu descrescdtor spre treptele super gusclon neytrepte sau intre grupe de mai multe trepte se efectareeh tiene Compresoarele centrifuge posed curb ‘ependenfa fnaljimii manomettice, a puterii si a tandamenthai ae side turatic. Debitul efectiv al unui compresor centrifug, pentru o anumith turatie, depinds de satcina sistema tn care debiteash couipresoral een tee: FO Haid), H find naltimea manometries: data de compresee, HH, F(0), H, find sarcina sistemulu (ig. 5.38), Wuckonarea stabil a unui compresor centrifug éste limitati de ut debit minim Qa pentra’ conditile date, care’ corsets punctalui_in care tangenta Ta eurba H = L{(O) este paralela ew axa absciselor (fig, 5.39), aah debitul seade sub aceasta Himith de pompa), eate reprerens ie oo); Conip ee rats gicbitul corespunzator randameniulai optim, funstone elo N “slim, Donal do atimentare sto Q. 0,20 m/s. Resovars, Dack se admite & piedturile de prolas pattoller au dy =0.0001 m, se aczepta egea Tal Stokes (9.198), cave da (or =n) _ (095 — $50)-9.8t- 0.00018 er 15-8,019 - 10 = 0,000992 ns emul negatiyattind cf particle e riick la auprafata decantorulu (¢» < o) (Ca verfcare, se calevleazs nomial ui Reynolds (5.196): 2etele 996 0,000999 0.0001 os 8,019 10+ 9 deogrece Ren < 1, formula (3.198) poate fi uilizata, ‘Dock slags ca valoare recomandaes a Yitool de ciige v a lishidulol_ prin desantoc 0.010 img se observa c& 13 ¥, — 13-0,000992 — 0.014880, aceasta fnseama’ rch valoarea SS"O,O10 mys ent corect aleas Rep = = 0,23 109oor 910 9 alge, din tabelot 5.7, hy 1.52 gi din (5.582) cbmuts = 3040 me, oor I meararee aris sctlva de Curgere 48 > 19 mt, decanioru:s6realneara cu doul com Fee sia ind fines unt compartinent b= 3'm,tdlfnes Vail Sarasa lui este b= 2280 3 O40 ot prin. un Fin10.608, valoace cave se tncadreaah te tin, tele uzuale, ‘Lungimes decantorului este: L us Pentea'a se asigura un’ timp de sedere fie 36.m. Obervatit, Pontes picaturie lcbide se poate aplica formula (3.203) eare a8: 850) 9.81» 0,000%% 188,010 10 = 3600s, Tongimea detsncoruini treble! 5 2p ES 328019 44 5-45 10-9 = 0.001031 m/s 2801+ aK ‘aloare a vitesei vy caze nu, modifica esentin caleulle precedente, 5.6.2. Centrifugarea {Cetrifugarea permite separarea sistemelor disperse pentru un demeniy foarte larg si) cimensiuni ale particulelor fazei dispersate (de la 0,1 um pina Ja 10.000 um). Forta centrifugh care actioneaz’ asupra tinei particule de’ mash wi, are expresfa: (5.343) (oR find vitesa periferiek de rotiio; « —vitéea’ unghiularh; R— dis. tafidactar® 82x derotatie: G— greutaten particule; ¢-~-acecleratis gravc tationali. ie Raportul: ; ee GUgR So Uupreste factor de centrifugare; se observ eX acesta été cw atft sai tire oe SafictenG Vitexa unghialark sau raza, dar eresterra cea mat imparts se obfine prin sporirea vitezei unghiulare, ou K, (5.344) 0.Factorul de centrifugare &., poate servi drept criteriu de clasificare a cen- siligelor; din acest punct de vedere exist centrifuge normale (K, < 3.000) sapeyoentrifuge (3.000 < K, < 100.000) i ultracentrifuge (K,> 100.000). “Separarea prin centrifugare dupi principinl sedimentarit se utilizeaza 1 sistemele disperse constituite din faze cu densitifi putin diferite, aga cum Sint emulsiile sau atunei cind dimensiunile particulelor care formeazé faza Sspersat& sint foarte mici, ‘Viteza de separare a particulelor {azei dispersate se deduce din formula 5.195), In care aecelerafia gravitafionali g se tnlocuieste cu accea centrifug’ oR sleste: (er ey) dpwtR 3 PCr, Pentru determinarea coeficientului de frecare C, se utilizar’ expresia sumiralui Iai Reynolds sub forma: a= (9345) Rey = 2dr (5.346) a .» continuare, dupi valoarea acestuia, formulele (5.197), (5.199) si (3.201) Astfel, in domeninl legii lui Stokes rezulta: a (ood are 18yp «, find viteza de’sedimentare in cimpul gravitational, dati de (5.198). Dac se admite ci filtrarea tn cimpul forfei centrifuge se face cu dife- sent de presiune constant, volumul de filtrat are expresia: por RE — Ri) var |e (saa es suk, (9.347) 2, ind raza exterioaré a stratului de lichid; Ry — raza interioara a acestuia 1. timpul de filtrare fn elmpul forjei centrifuge; r,[L-*) —rezistenta. spe- iica pe unitatea de volum de precipitat; ,—fractia volumic’ a fazei solide. * Daca filtrarea se produce sub acfiunea presiunii date de un strat de lichid de grosime Rz— Ry, volumul de filtrat este } 2ppa(Re— Ra) te hb Hh = (64 f \ (5.349) simpli “de filtrare ffind /presupus acelagi. Rezultit ee uy) (Re 5 : (3.350) iar‘dact R, = 0 (centrifugt plin& cu lichid), Rat (5351) mPentru separarea emulsiilor, constructiv, exist, doua variante si anume centrifuge tubulare 1 centri fuge cu talere. Supercentrifuga tubulari (fig.5.47) are diametrul tamburulai cuprins intre 0,03 n- si 0.2 m, cu lungimea de la 0,6 m pind la 1,5 m. Alimentarea s- face pela partea infetioar’, iar evacuarea pe la partes suetioar’; turatia este cuprinst fntre 1000 rot/min «| 30000 rot jinin, Ultracentrifugele au diametéul tobei de $ mm pins | la 10 mm $i turatii de peste 100 000 rot/min. | Centrifuga separatoare cu talere are spatiul intc- | {aot al tobei compartimentat printt-o serie de. taler= | (sicane), care au rolul de a micsora distanta pe care ttebuie si o parcurga fazele. Centrifugele separatoare dle acest fel au diametre cuprinse intre 100 ays 100 min si turatii intre 5000 rot/min si 10000 rot/min. Eliminarea fazei solide din centrifugi se poate Tealiza periodic, semicontinuu sau continun, Hidrocicloanee (lig. $48) sint contifuge separa. toate fara piese mobile, ati dlametie pial fa Gaara inilfimea partii cilindrice pin la 1,5%; se utilizes Fig; 3-47. Sepercentsi- pentru separarea sistemelor disperse cu faza continua ASS Shaan: 1 ar ichidd. sf ew particule selide cu diametre cuprinse intre Sediments 4taus 2 wm $8200 tam de distributie;s 3 — ora. Coeficientul de umplere 9, al unei centrifuge are Stora fase pele; oxpresiat oe race ae one aoe (3.852) in’ care, V. = n(t— Ri) H este volumil de material din centrifugi, iar ofp, TH volumul tobel. De obicei. 9, are valor! cuprinse Ini Bis 3 0,60, La centrifugele cu. funcfionare continu, dispers este: (5.553) Ger. 5 nde: H este iniltimea tobe; ¥—viteza de curgere a lichidului prin aparat; 4 — Ri) aria sectiunii transversale de curgere; 7," volumal ac ieee centrifugi. Timpul 1, este ‘acela _necesar pentru ca articulele. si. se depund, pe peretele tobei, respectiv pentru a ajunge la raza Ry? ‘{sedimentarea se produce fn domeniul de va- Jabilitate al legii lui Stokes, rezult’: pu lee en) dat R 18up Ine ae impul de sedere a sistemului (5354) Fig. 58. Hidrocieton, dacit 4, m2a rindul ei, capacitatea de preluerare a centrifuged este: Q=alRi— Ri) 0 (5.355) Pentru centrifugele separatoare de emulsii, accasti ultima formulit s segte fie la determinarea debitului fazei grele, cu, — Ry, fie la determinares Tituani fazel ugoare, cu Ry — Ry 2; fiind raza la interfafa celor dowd. faze Se flecate data, viteza v se calouicaz’ inlocuind tn (5.354) pe Ry Sau pe Re cx R, S defineste diametrul critic redus, d,,, a particulelor ca fiind diametrul contra gare elicienta de separare este de 50%. Daci separarea se produce EYouncaiul legit ut Stokes, iar distanja Ry—R, este mic& fn raport. cu Ks, seein sedimentare in cimp de forfe centrifuge are expresia simplificati: a. (eel he op, (5.356) (Bay iar distanta medie $ steabatutit de particule pentru a se separa este: an von lence) the Re (5.357) z Bap ‘Din (5.392) se poate calcula valoarea diametruluieritieredusdy., al parti- ulelot, Tot din (5.357) reaultt be) 8h, (e 8 Sy g B—R unde; v, este viteza ‘de sedimentare in cimpal gravitational (5.198), eu d= = dry iat miirimen 29,5 (5.358) a oa a 5.359) Se ees (5359) este agacnumita caracteristict sigma a centrifugel, 3 are dimensiunile unci Shi, care este cea a suprafefei unui decantor gravitational, et acecast capa- State de separare ca si centrifuga separatoare considerati Gontrifagele filtrante (fig. 5.49) se utilizeaci in special pentru separate cistemelor disperse cu concentratie mare in faz’ solid’ st cu particule de di- mensiuni relativ mari, de la 10 um la 10000 ym. Tig. 549. Ceontefugd filtrantar 1 — tobi pesforath: 2 ~ con inter ‘J _ pston; 4 — disc. 13Pentru sepatarea sistomelor dis. erse cit faza continua gazoast in etmp de forfe centrifuge, se utilizeazi ciclo. i le (fig. 550), de constructic gi funefio- hare asemandtoare eu hidrocicloanel- = Un ciclon realizeazt in mod obis- nuit separarea fazei dispersate fn’ pro- porfie de 70 ... 80% dar in conditiispr- ciale se poate ajunge pini la. 98°, | CAdetile de_presiune in ciclon sint de = ordinal 400 .. 850 N/m, consumul de | energie find deci relativ mare, Deoarece separarea.fntr-un ciclon ike 13 este mai bund dack acesta are dia- 1 metrul mic, pentru realizarea unor se Fig. 3.50, Ciclon, parari mai inaintate se utilizeaz’ ba- teri de cicloane cu diametru. mic (0,050... 0,250 m) legate in paralel, sau multicicloane eare constau din citeva cicloane mici montate intr-o manta comund. Dimensiunile caracteristice ale cicloanelor (fig. 5.50) se aflA fn anumite Tapoarte: dy = 0,5D, dy = (0,5 ..0,6)D, dq = 0,25D, H = (2 «.3)D,. I = (1,75... 2)D, Ig =0,12D: Unghiul la virt al partit conice tebuie’ sh fic ‘euprins intre 30” si 40° 1 Se defineste vitezi conventional’ 2, a gazelor, eu ajutorul formule pm eee (5360) in care ciderea de presiune din ciclon si coeficientul de tezistena al ciclonului sin presupuse cunoscute. Acest din urm. coeficient are valori cuprinse intre 60 si 130, Dact o particulé-parcurge distanja noe timpul de separare este: Daa (5.361) dy, viteza de sedimentare v, avind, in general, expresia (5.345), Dacti este valabili Jegea Tui Stokes; se poate scrie: a = tek op = ek (5362) 18ip Bu, R deoarece densitatea) gy este mult mai mick deeft gp. In aceasti formuls, » veste viteza tangenfiald a particulel care se considerd egali cu, viteza 9, de in. trare a gazelor in ciclon (9, = 18... 20 mjs). 44In timpul ,, gazele si particulele impreund ew ele pareurg un drum cir- colar gR gi prin urmare oe eee (5.363) unde: @ =2nm, este tnghiul pareurs de particule cu dimensiunile minime Sint lavseparare (depunere), iar 2, —0,5...3, mumérul de rotatii ping a separarva_particulci. ‘Admifind cazul cel mai defavorabil, in care o particuli parcurge pini Ja separare distanta 2 R, diametrul minim al particulelor care pot fi separate este? R V2 (5361) Prin urmare, intraun ciclon se separ’ particule cu diametrul cu atit mai sic ew eft faza eiclonuli este mai mic si viteza de intrare mai mare. Randamentul de separare al unui cielon are expresia! dr mie =e So 5.363) G oe tn care: C; este concemtrafia masict inifialé fm fax dispersata, iar Cj —con- % Walorile obignuite ale acestui randament stnt cuprinse intre 0,7 si 0.8. dar dac& particulele sint relativ mari (d,> 30 um) pot ajunge pin’ la 0.99; ‘schimb, pentru particule foarte mici (d, <3 um), randamentul scade sub 0,5. ‘Esemplal $31, Un clcton este alimentat cv act care confine partite slide en dp = 12 ya cr TRO agin sentence Ia temperatura de100°C. Debital de aer ene C= 0-3 er LPs We intrarea te cilon este yy = 20 mus, Pentru cicton se admile 0 ebdere de pee Soot Meso Nim pt un conficiont do reiston,d Ge = U10- Admitind vy = 13, cove sh se ‘She daca ccionul poate realiza separaren cerwth. et sci Dekaltaten raft ia Zy=273 ci presiunea atmontric find pro —1.293ksim- ta PASTS IE are valonren 1p = pro TB. m= 1293-225 0.946 hla Satine 3 4 , pccmupostind ch alimentarea se face la presiunea, atmaerit "Git conventional wep de tecsre © aerulul pet cot rezuita din (5.360) 9 exe ee ae ovat bow goin dete 22g oe abi anise aTO3. 338 = 0.04 m 1sDaca se adite-valabilitates logii tui Stokes, din (5.364) se. gisegte: fran = 3] 2 - 5 a Pee SY aurea 3 YT 5 AT S=2 600 ux = 24.26 10 N «se? find viscocitatea dinamied a aerotui ta 373 K. Dect citonul separatea eer. ‘Pentru vesiicate se caleweard viteza de sedimentare din formula (3.362), eu 9 = care este: 7210-8 my 8 2600-(12-10-42 208 em BO 1618 mis ur R 18-2426.104 02 far mumdrul toi Reynolds are valoaren: Rep Aide OME ASIN IO BP 4.26 +104 ‘wlabiitates legit tui Stokes find asiguats, BIBLIOGRAFIE, 4. Drideann, P., Mecanicafuidelor, Ed, Tehnich, Bucurest, 1973 F ean, 1 Mecaniea fluidelor sicoass, Ed, Acadomici R. §. Romaia, Bacureyi, 1967. 3, Caratoli, E., Constantinescu, V. N,, Dinamo flulelor incomproobie’ Bir ae eh H'S. Romania, Buevrest, 1081 4 Mawesen, Ce, Hidrauliey, Ea. Didactca ph il, Bucuregs, 1963, * Byron BI. He, Stewart, B. W., Lightoot, Ny er Transpo! Phenomens, John Wiey, Now York Tonia, 1960 alk © Truckenbrodt, ., Lidrbuch ler angewamidion Fbuidmechanih,” Springbs-Verlag, Beta, Houioiberg, New Yor, Tokyo, 1983. 7 Hick, Do Tachnach Strimumgtcve, 2; tntendingen, Spriager-Veriag, Bertin, Heidelberg, few York, 1981 8 Albring, W, dvgewindée Siromungtichre, Th. Steinkopt, Dresden, 1), Qeseaan, Ts Sheds si ceretarh de mecaniod aplicad, 40, 1981p, 185, 10, Skolland, ALP. Non-Newionian Flow and Feat Transfer, Youn Wiley, New Yorke Toon, Spey! “1067. 1 Macon, N.- Hideaulics frafudul, BA, Tehiied, Bueaeti, 1982, 12 Govier, GW, Ase K. The Hl of Complet Minter tm Pipi, Van Nostrand Rei. Hold,’ New York, 1072, 1h Soave, S. Prosi Aidrodinamce, Ba. Didactiven wi Pedagogies, Bucuresti, 1977: 14: Lin, SH, Chemical Engineering, May 17. 1962, $115 1S: Brac, E., Opeajit unter ty igineriachimicd, vol. 2, Bd Tebaich, Bucureqi, 1984. 1S Amon, I. Cacitaia, vol. 1, Ba. Academiet K. S” Romania, Bucurep. 196 Fz Chevkascy. V. M.. Pumps, Fans, Compressors, Nir Publishers, Nosew 450, 18 Fortier, 3. Atgodnigue des susponsions, Masson, Paris, 1067, Jp; Walther, Le pata Rafinage et eéwie chimigua, ok. 12, Techaip, Pacis, 1972, 29. Nersman A, Fhermivche Verfabenstechnih, ‘Springer Verlag, Weta Heldstooy, New York, 1980,6 TRANSMISIA CALDURIL 6.1. BILANTURI DE MATERIE SI DE ENERGIE. MECANISMELE DE TRANSMISIE A CALDURIT GC. Sucie euafiile de bilanf de materie si de energit stau la baza tuturor Iueririlor ge cereetare, projectare si de analiza de performan tehnologici a utilajelor = instalafiilor, Bilanfurile se pot aplica pe contururi bine definite care cuprind Tparate, parti sau grupiri de aparate, instalatii seu combinate intregi. Se “Rteark aparatura si procescle care funcfioncazA stafionar, in flux continu, Struecit practic toate instalafiile de mare capacitate din industrie se exploa- azk in acest regim. 6.1.1. Bilanturi de materie __ Bilanjuile de mast reprerint# expresit ale legit consevarii materi fa tegim stafionar Dm,o1) =D m,(20) (6.1) fn caret ‘m (01) —debitul masic sau gravimetric (kg/h) al componentului 7 care intr in secfiunea 7a sistemului, ‘m (20)—debitul masic sau gravimetric (kg/h) al componentului j are iese din sectiunea 2. Legea este valabila independent de transformatile fizice sau chimice are se produc in sistem (,cutia neagra"). Este convenabil totusi sii se fact Gistinefie intre doud caziiri limita: vw KComponentii fluxurilor nu incearch transforma chimice, deci fiecare component f de Ia intrare in sectiunea 7 este identificabil la iesirea din secti- oa 2, adick m, — m,. Bilantul de materiale in acest caz este aplicabil fic- rui component (spre ex. coloane de fractionare Cs—C3), care dup com Sen spoilt poate ff exprimat fie ‘prin fluxul masie, fie prin fluxul Componenti fluxurilor reaefioncazchimic in sistem, intre sectiunea + si 2, In acest caz, bilantul se poate exprima prin fluxul masic (Ikg/h) total & prin fluxul masic al fiecirei speeii de atomi (elemente), kg-atom/h care intr’ S iese din sistem, Exemplul 6:1, ‘St ae stabdeates bilanfurile materiale ale arderii complete a CO cu O,, conform reactieh 2CO +0, = 200, uyLess ee | Or oe cde te ke = oo eee 8s Kgatemi 2 oe Siena in F754 Dashes 6 kml = Jeet 9 = =e 2 een ritchie Manet te 6, nica: OA 2 une In sistemete in tani gazoass aproape de idealitate, Proporfiile in moli ‘sint egale eu proportiile in volume! Bilanfurile de materiale sint necesare in fazele de proiectare si de exploa- tare le instalafiilor. Jn proiectare, prin bilantuti se caleuleadt gi se optimticat fcarearea eat aparat i. flecirel zone sau contur care increment jira ‘Shmentele. pe componenti; fluxul de component # pretest prin ‘odificarea compozitiet debituluialimentark ol pon face sigradul de avan- sare'a reactiilor ete, In exploatarea instalatiilor se verifica ptin determiniri; inciredrile ‘Aparatelor si ale instalafie, randamentele si plerderile de protise Frin bllanjusile de mask se poate adescori stabi un notte suficisnt Honesganat chimice, sau w elemente componente ale substantecn ie oe Foneizi chimic tn sistem, se pot formula —-1 ecuatii indeper iene ae bilan Pe componenti, respectiv pe tipuri de atom, Incazutile in care mmirul e€uatilor de bilan depageste valoarea lui n se vor solutiona, prin ealeul, preferabil |, acele ecuatiiin care intervin componenti dlterminabili eu cea mai mict eroare analitiet sat de dete oe Preferat $i atcia nti cheie sau care participa in proporyi mai sidicate Ie thease §j Rcsia a ctror determinare analiticd debit se pot enn exact i mai usor, ganaTianta a acestul caz o constituie caleulul debitultl nat then prin adau- ‘$area unui debit cunoscut dintr-un indicator $i determinatea concentrate: ‘ndieatorului tn flux dupi amestecatea complett Exemplul 62, salle eos g20" Tonalin shoe Gaeta dio ancl wanans prin analiza Orsat 60s = 106; 0, = 2,4; "pl pein “tlebeai' $= B70 vot al combastnneid? (gett Prscontal de ser wiz in combste (8) rhporta atomic H/C al combastbillul; (c) compoeitia molectlary eat oat omental de combusts ser we conidert ca find constitie din 21 ve retoct prot gece Pe formatd prin reactia cu hidrogemal nu spaces sen deed creit in provonas faz olecteach a tempeatareatmodieted. Asseal oeeesan ere ‘En poporic mining, pein formar de NOy seconde dite see 118Solu (a) Laind’ca baaK 100 moi (st volume) din proba de gate amaliate, s© caleulears sis coon Chang asupra azutulul peoportia de oxigen corespunzitonre: ‘ots, 9 oxigen = (87/79) 21 251 coxigenml imiexces eves +: coxigenal legat de CO oxigenal total fogennl legat de ap. 10,1 hidrogenul coresprmaitor «= -+» 1014 = 40 sat ‘excesul procentual de oxigen (siu ser) — (exee9 Oy/necesar Os). 100 ‘Excenal procentual. de oxigen = 2,4/(10,6 + 10,1) 100 = 11.6% (@) Atom g hidrogen care se combink cu o¥igenal 101-4 = 40.4 ‘Atom g carbon = 106 je = 404/10, = 381 {9 Se consider’, componentii. combustitistut ACH + (1 2)CH din care reralta: joni He 61 watoni Cale A, = 0,895 0,90 1, de nde ‘Amestecul confine deci 90% vol. metan i 10% eta Pentru bilanfurile de materiale aplicate coloanclor de fractionare, ve TAL gh TAL, In industria petrotierd si petrochimica exist procese, sau procese rate, in eare numfirul operafillor gi al fluxurilor este mare gi complex, iar SNbitirea bilanturilor de materiale este considerabil mai laborioas’ [1, 2, 3) Pentru optimizatea acesior cazuri este preferabil si se claborezemodcle Sutematice ale bilanjurilor care s& se programeze si simuleze la calculator, 6.12, Bilanfuri de energie Jn urma urcirii prefului ficiului de peste 10 ori, intr-un interval de cifiva ani, economisirea energiei in industrie a devenit un imperativ economic ‘najor, Bilantarile de energie constituie un mijloc eficace de a stabili Consumutile de energie gi de a orienta optiunile tchnologice pentru reducerea for. In fara noastr’, elaborarea si analiza bilanfurilor energetice, precim si Jasrea misurilor pentru conservarea energici constituie obligagii anuale, impuse prin legea nt, 14/1971 art, 16 tuturor unititilor industriale gi econo- nice, Pentra efectuarea bilanturilor si a analizelor energetice s-au elaborat normative 41 indrumitoare [4—10}, precum si lucriri deosebit de valoroase cu exemplifieéri concrete (11—17]. ‘Examinarea energetic’ a oricdrui sistem industrial (putind consta dintr-un tila, 0 instalatie, un combinat ete.) cu un contur bine precizat, se bazeazi ‘Se aplicarea consecventa a prineipiului inti (al conservarii energiei) sia prin Cipiului al doilea al termodinamicii (vol. 1, cap. 3). 119Aplicarea principiului conservirii energi ‘SA se stabileascé: mirimile efective, reale de energie, ipiulti Sanat tloit de wtiizare a enersilor participante, adicd a" capacltafi Analizele energetice (vol. 1, cap. 3.9:si 3.10 p. 335) se-efectueant uz se aermatoarele metode; bilanjuri de energie si randamente, analiza pe C entropit si analiza prin exergti, Se va examina si se va exemplifiea aplicarea acestor metode. menu se in evident posibilitaile de utilizare mai rafionall. a energs Uctoda bilanturilor de eneraie este in general cex-maiugor de aplicat auza aceasta este cea mai utilizati tn determinazile industriake, Analiza entropici, din cauza dificultatilor legate de infelegerea exac 4, Semnificatiei fizice a acestei nojiuni, este mai tar aplicath; ‘al freee: fate ntilizata pentru a stabili pierderea capacitajil sistemulyt de a cfc cru mecanic tn conditille reale fata Analiza exergetick —o particula Gibbs-Helmholtz (vol. 1, un fluid fn flux stafionat, 4 efectua lucru (anergia). Metoda exergetict se aplici ta ultimii ani indeosebi de inginerit mecanic sichergeticien, find considerata mai convensbh gems ackitee: poten lal cnetgetic util al sistemelor tn flix stationar (procese ireversibile), {Gilanful de energie pe unitatea de timp al unui contur dat. rontine falaltl energilor de intrare, W,, al energiilor de ies. folosite uti, We pierdetilor, Wt Adici, Ti. se compune aditiv din totalul energiilor intrate ca” atare Thi Hal enersiet generate (sau absorbite) fn sistem prin react chimice ik In absenta reachiilor chimice, W, — 0 si ecuatille de mol ceca simplifies Is | 3 = 3,4 Wy 64 Jn industrie se cere ca bilanfutile de energie si se ,tnchida" eu 0 eroare mai mici de 2.5% asupra totalulti energie intrate ssi ieyite. Difetenfe mat nari pot fi cauzite de pierderi sistematice, nedeterminate sau de erorl dere, Sale cm POt neslija pierderile singulare, ale cAror proporti nu depagese 1°, Fa, Clio valor insumate sint sub 2,5% din total inteisilor sau al eile: 8 cazal analizei unor procese in afeintervin reacti chimice ew exepha 120sembustici —erotile pe reactor pot {i mai mari datorith cunoasterii incom. tsa termodinamict ga cineticit reacfiel Ori de cite ori nesoncordanta belant depageste 2,5% este important si se stabileasca cauza, si se corec- ex deficienjele i si se reia determinarea bilanfului. Ls analiza bilanjarilor de enetgie pe unit industriale!mari (grup de semslatit, combinat) este necesar adeseori din cauza nepotrivirii intre misu- Seori sil se efectueze 0 ,conciliere" a datelor pe baz statistic’, inainte de sda la intocmitea bilanturilor parfiale, la concluzionéri ila recoman- & (Operatiile energetice care intervin mai frecvent in procesele de prelucrare sh hidrocarburilor sint: transferul de cildura, conversia caldurii fn Iucru secanic, transformarea reciproci lucru mecanic-energie electrici st reactiile “Semice, care prin combastie constituie sursa cea mai importanta de energie ari (vol. 1, cap. 3.20). Energiile pot fi grupate si caracterizate in forme de energie care tn con- Ge de reversibilitate pot fi transformate cantitativ fn alte forme (energie secanic4, cinetick gi potential, energie clectrica), pot fi transformate numai al (energie interni-caldur’) si energiilipsite decapacitatea de transformare spontand (energia mediulai ambiant). De o important capitala pentru studiile energetice sint pierderile de <>rgie. De fapt studiile de conservare a energici pot fi considerate ca, in esenf, ‘au din procedce de stabilire a pierderilor de energie ale sistemelor si Jacete a lor. Dipk forma sub care intervin, pierderile se pot clasif pierderi de enorgie mscanict prin frecare, laminate, variafii ale ener ei cinetice; —pierderi de energie electrici in motoare si generatoare, in transforma- vo g1 In Knit de transport ete pierderi de energie termica (sau intern’) in produsele calde, in fluidele cite (api, aer), fn gazele de ardere, in reacfiile incomplete; pierderile Ja utilaje si materiale prin convectie gi radiatie la mediul ambiant, Bilanful de energie se exprima uzual fn functie de energia mecanica si s po si T >To, se arati c&-diferenta intre Incrul maxim util tin, 123,si lucrul util efeetiv w, (ireversibil), adic’ Aw, pierderea mini: 4 capacitil de a efectua lucru, este-dald de expen Tll6a—Sn) — (4 —)] Aw = Todsy, fn cate indici ,0° se referi 1a medinl exterioe: Asy, sistemului corespunzatoare transformirilor ireversibile suferiio. So. ca in cazul procesului reversibil Soa — Sor = Sy — Sp, deci Aw = 0, adici nu apare pierdere de capacitate utild a Jucrului. Eeuafia 6.11 are o valat ilitate sgenerald, putind fi aplicata oricazel tranaioepicy aatia © ‘pirfilor unui sistem. Intructt cresterea entropiei totale a unui sistem const& din suma ale brick a variatillor de entropie a tuturor pattilor cemponente ale etme s¢ poate scrie bilanjul entropic pentru un sistem, Mita = = As, 6. Way — Wy = Ai care duce la: rin = Sw, (6.14) Dact se consider un sistem izolat continfnd 2 corputi la 7; $1 Ty (Ty > & Ta) — care schimba intre ele cildura g — si mediul exterior la Te, piewdercs canacititii de a efectua Incru, a lui g, se obtine din: Wu =O ToT) $i smo — (1 — Tf Ts) 7 Auttg = es — an, = 1(t- (6.15) adica: Awa Tyne (615 ) ect 69% cents crl er crcl dea a wa a combat (i = 9809 wath ate pasteles ett eet ae oma ke sin serpenting 18 600 K. Se ia Ty=- 290 K yi teuperstata goneior oe wie ferme (613)! ‘tug = 9800 (1/600 ~ 1/2 150) = 11,77 Reateg comb Pienderea capacithii de a efectua Iuery a sstemvlni raporta(s la 1 kg combustibles: Aw m Tag = 260+ 11,77 m 9418 kealfhg combs De unde rerulth cl, randancentul terncdinamic al wtiiebi energie termice ste do 98003 418)9 800 = 0.63. So olsered ch acesta cto considerbil inher redanee aaa ‘ecmic a euptorutu cate se peek poate tepil 305, 1a copter analiat pia princpil tnt al termodinamiei este dec un sistem energetic fours tens (>°90%) peed pi pn ee ee ni Distinct aceasta fosite importants, care dchneate calltatea —capacitatea de conven {a Incr a nel enc, se poate pune in evident prin metoda catropi mere tals nat eae care permite stable edcierjel orkctl part cuopenehte ee ee Enemplal 64.4 oe caleulneplrderes caput de a elect Isry care flere a condense In STC n apr deeper a ha ae ae nein a 124“P-Condensarea ars loc izbar fi practic seotorm, ¢ find cid Tatent{ de condensare a Sestzaulei, 8566 Reale. Conform ec, 6.13: ug = 293-8556 (1/304 — 1/313) — 2,37 keatfeg HC, Anatiza exergeticd (12, 23, 27) Exergia (@) se poate defini drept cantitatea maxima de energie (din ssi posdatt de unitate de mash a unl corp into stare dat) care poate neformata, in condifii de reversibilitate, in orice alti forma de energie, “sind drept stare de referinfa starea de echilibra a corpului cu mediul exterior “a po= i bar si Ty =293—298 K. Partea de energie netransformabili oe aumeste anergie (a). Egalitatea intre energia intrata w,, exergie gi ancrgie = poate exprima prin w, = -+a, care cuptinde atit principiul intii al ter- Seodinamicii, eit si principiul al doilea prin termenul capacitatii de trans- Semare a energiilor, Cantitatea maxima de energie transformabili. se mai seeneste Iucrul maxim util sau lucrul tehnie maxim realizabil. ‘Se observ cf definitia de mai sus deriva din definitia entalpiei libere © = H—TS (vol. 1, cap. 3.10; 3.22), obfinut din combinarea principiului ‘ei si al doilea al {ermodinamicti (Gibbs-Helmboltz), Astfel cantitatea de lucru util (mecanic, tehnic) maxim, ¢, ce se poate ‘ebtine prin trecerea reversibila a unui agent (fluid) dela o stare data (i, r, T) a starea de echilibru cu mediul ambiant (ho, so, To) este dati de expresia: = (h— he) — Tals —0) (6.16) ind aceast& ecuatie pentru doua stiri 1 si 2 se obtine, prin diferent , expresia lucrului util maxim realizabil prin trecerea reversibil’ a agentului Soidului) din starea 7 in starea 2: 44 — ta = (hy — ha) — Tol — 52) (6.17) se care indicii 7 si 2 corespund unor stiri care nu sint in echilibru ct mediul. nin aenma de fat un agent tn lox poate sekimla eu exteriocut Socru mecanic (wi) $i edldura, schimb asociat cu pierderi ireversibile de ener- ‘Se (Asi) se poate exprima vatiatia energici fntr-un proces tntre starile 7 3i 2 ‘pein forma general: aaa) US TND) yin — Tes (6.18) ‘Sint de fcut dows observatii importante: Tnttuctt procesele tipic industriet petrochimice — stationare, fn flux — = la prestune constant fn expres lu se subtitle cub, ees ce per: st ntegraren Tol ds — i tm dowiendal'de tempers te cate este cones cata functia variafiei lui feu T. (Vol. 1, cap. 3.14, p. 342). Exceptie fac pro- Sasa bristalizate g de flerbere la care citul 9/7 se obfine la temperatii constante, iar g este caldura de solidificare, respectiv de fierbere. ‘Diferenta intre energie si exergie este determinata de forma sub care se prezinta energia. Astfel, energia mecanici (potential& si cinetict) si energia Settrick pot fi convertite cantitativ in oricate alté formi de energie daci ‘crocesele ar avea loc reversibil (cvasistatic) deci energia si exergia aut, pentri Sceste cazuti, valori egale, In. procesele teale (ireversibile) insi se produc peerderi de energie mecanici din cauza frecitilor partilor in miscare (fluide 125lament exerget disponibila cos Yen = Wyle Sn care: ¢ este exergia intrath in sistem, iar «, Prin analogie cu exergia unui flux de flut gic a.unui flux termic, e, a chrei expresie este: = 91 — TeT) (6: Lunde 9 este caldura absorbits saw cedath mediului la Ty de unitatea de mas a fluxului de materie Ia. T. Expresia (1 — Ty/7) = tie de temperatura de temperatura a agentului cald, de randament din ciclul Carnot. Plerderea Ke exergie termie8 intre starea|f $i 2 este dat de expres: 41 a= (1 42) — Tofsy — 59) (6.21) rei nf Mal SPus pentru procese 1a presiune constanté, 41 41 ge $f, Gibstitule prin entalpiile cprespunzitoare ty si fy obfintudise ak fia 6.19. Aplicind ecuatia 6.18 stirii corespuneltoare intririi fluidului in sistem pista 21a icsirea din sistem se obfine, prin diferenjt, pierderea capacititii fuxului de fluid de a efectua Iueru util, Aw: Aw (4$—2)—w, (6,22) cate, iy este lucrul util efectiv efectuat de fluid tn trecerea ireversibila Intge starea 7 si starea 2. In cazul in care variatia de energie intre cited + $i Zare loc in mod reversibil Aw — 0 si w, ~ 4g e,, Adici valoarea maxima pentru condifiile date’ westatea temarcabilt a acestei expresii.a exergiei constA tn faptul ci Sc Paate aplica convenabil fluidelor in flux continu, eate sint sedille terion milor fizice si/sau chimice ale proceselor din industria chimica. $e ohen este _posibil filitate sau_prin pierderea capacitifii de a electua uci wavclor: tile fuidulal in interior sistemului prin cunoasterea condifilor la intrare Le fesitea acestuia din sistem, deci a conditiilor din alara sistemulur {In continuare se schifeazi o analiza exergetica a procesclor gia utilajcior ‘mai importante. realttt Procesele encrgetice industriale, un caz important al reactilor Shimice Ml prexint& arderea combustbililor, mai specific, exergla combo tan Trecarea de la exergia combustiblilor, corespunzitoare enenicl chnene a; eacfie, prin procesul ireversibil al arderii, la exergia gazelor de ardece core, 126genzitoare entalipei lor, este inevitabil asociat cu pi rea de exergie (aner- By ch iacin cecal tueare peoetia etsstet ie ticoaar sta beapactsoetaschie- Botica. (lute osiilh de Crdbustte reverstile lardeum a gxarple este foarte ssi randamentul exergetie fiind > 90%). Intrucit na se cunose in toate Sesrile entropiile combustibililor lichigi gi solizi gi a unor produse, s-au sta- Sait pe baza'a numetoase date i calculé statistice utmitoarele” obsevajii seactice (12, 16]: exergia combustibililor gazogi este 12% sub puterca lor Scorificd inferioard; hidrogenul prezinth o excepfie avind aceasta diferent Se 17.7%; pentru combustibilii lichizi, exergia arderii este practic egala cu Svierca ealorifiea superioara (Hf), iat la cei solizi este cu 4—3% mai mare “ecit puterea calorific’ inferioard (H)« tre exergia combustibilului, ¢, exergia ardetii ¢,, si pierderea de exer- ex in procesul arderii, ¢,4, existi relatia simpli de bilant exergetic: ¢, Sen epic de ttele gpa ree — ter IM CALE, @h my Hy $i eyiemHi (bom Tey F, ‘ind temperatura shaxim’ in K a arderii adiabate. Deci: tm =H, HTD) (6.23) Randamentul exergetie al arderii y= (¢—eya)fee (6.24) Exemplul 65, Tuteun euptor se arde pcurh cu Hj 9800 Keal/ gi 1, 10-400 seatnig cu tm exces de acr de 23%; temperatura adiabatt maximé a gazclor'de asere este soo. "Sa'se caleulere pieederca de exergie in procesul de andere al combuctiiialal gt ran- scoental exengetie al ade, Fcind substitute fa 02. 6.25 Se obtine: én ~ 10 400-—9 800 (1-205)2 173) — L921 keal/eg comb. wm oe, 6.24 ‘ee = (10.400 ~ 192110400 = 0.8152 san 81,32! Din exemplul de mai sus Se constati, e%, dest combustibilul ca atare csedi o exergie de 100%, practic egala cu Z,, gazele de ardere 1a temperatura STiabaticd a flackrii (ctr 25% exces acr) nn’ posed& decit 81.52% din exergia Sofiali a combustibilului; 18,48% reprerintt deci pierderile ireversibile de Scergie, asociate cu transformarea energiei chimice a combustibilului fn energia sermica a gazelor de ardere, ‘Randamentul exergetie al ardetii unui combustibil dat depinde de condi- fn care se Kealizeazii procesul, definite de coeficientul de exces de aer © de nivelul de prefnetlzive a aerului de combustic, Dac arderea s-ar realiza oxigen sar obfine un randament exergetic mai ridicat; randamentul exer- etic scade cut cresterea excesulut de aer si créste cu prefncAlzirea acrului, Evectul pretnctlzinii aerului asupra exergiei arderii este mai pronuntat decit =) excesului de aer, in limitele wauale de lucru. Este de observat, si fn acest coz, c& nici variatia coeficientului de exces de aer, nici preincilzirea aerului Se Combustie nu influenfeaz4 bilantul energetic al arderii, care se menfine apropiat de 100%, : Pivrderea exergiei prin pomperca fluidclor se poate exprima prin relatia Be = Ty: As sub forma: 3 " app = Tes! 5h : ‘ egw (ToT) N (6.25) wTfn care: N este puterea consumat& pentru pomparea a 1 kg fluid, iar 7, temperatura medie a fluidului. Pentru lichide ecuafia de mai sus poate | forma: My = (Tol Ta) VAP 6. incare: V este debitul iar Ap este ciderea de presiune incercatd de lichi In comprimatea gazclor (12), ecuafia general a exergict (618), pes 1 kg gaz, poate fi pusi sub forma we dee (6.25) in care: w este Iucrul efectiv de comprimare al fuidului; Ae = « — 5, cree terea prin comprimare a exergiei gazului; ¢— exergia cildurit schimlst prin racirea gazului (la temperatura de admisie sau la Tq); ¢,—piendess de exergie datoriti ireversibilititii interne a compresorului, Caldura cer. inztoare lui ey este cedati de gaz apei dericire Incilindrii compresor uly Ia racirea intre treptele de compresie sila iesirea din compresor. Randamentul exergetic al unui compresor care aspira gazall la Tyeste ace- Jasicu randamentul unui compresor care ar functiona izotermic ze =.=. iar randamentul exergetic in compresia politrop’ este egal cu raportul fnte= lucrul de compresie izoterma si politropic& pentru acelagi raport de comp sie fa/p, si aceeasi temperatura de admisie: Ma! _Inlpalps) (625 "by {in care m este exponentul politropi La compresonrele cu piston trebuie sh se fink seam de influenta perder lor de presiune prin supape si organele de distribuie [12], care, uzual, se ingio. bbeazi intr-un factor a( 1,15) care la puterea (n— 1)jn inmulfeste pritnul termen al numitorulut din ecuatia (6.28). Procesele de separare ({ractionare) — pentru care se prezint numeroase ilanturi de energie in capitolul 7 — se disting energetic de alte procese a tanblerante a deesget or ce exempla de cele de la euptoare, compresoare turbine etc., prin faptul ed, In separarea propriu-zisd, energia utilizat nu pro- duce alti energie; energia se cheltuieste mumai pentru a crea ordine,_fntrucit produsii contin o cantitate de energie practic egal cua materiel prime. Din Punct de vedere termodinamic entropia produsclor scade in comparatie ci @ materiel prime in contul cresterii entropiei mediulul, In conditii de reversibilitate, encrgia de separare este egala cu aceea de amestecare cu semn schimbat — pentru care expresia entropiel este: AS, =~ REx, In x, {in care x; este fractia molar a componentului # in amestec, Astfel (18) de exemplu in cazul separirié unui amestec de 30/30% Cy—C> 1a 0 puritate C3 de 99% rezulti o crestere a entropiel sistemului 1,4 kcal e Din punct de vedere energetic sint uzuale dou’ modele de operarea coloa- nelor de fractionare (18): pentru recuperarea maximi a produsului ceru’ si pentru consumul minim de energie, fn primul caz, nivelul de recuperate este 128‘eterminat de comparatia intre — incrementul valorii produsului si Sccrementul corespuneator consumului de utilitati side energie. In al doiten Gz se compari avantajele cresterii coeficientului de separare (ay/2a) cu redu- cerea costo asoiats acest creer, Energia foarte redusi (< 19) consumati cu separarea_propri-zisi fntr-un proces reversibil, conform eeuatiei de mai sus, in comparatie cu ener~ ea constmatd efectiv in procesele industriale, impune dowi cai de Iucru: —prcectaren et xplotacen pia « istalatior de faetioare din panetul de vedere al relatiilor intre consumurile de energie si fntre rafia de Feflux, numfirul de talere etc, sau/st al utilizarit eneriiet secundare a proce Sului prin schimb de cAldurd, optimizat (19), prin integrare eu alte instala 20}, prin atilizarea pompelor de cilduril (26) etc.; Fefortul de cercetare si dezvoltare pentra a introduce noi procese care si efectueze separarea cu consum redus de energie, Ia temperaturi eft mai apropiate de cea atmosferic’, ca de exemplu: difuzia selectiv’ prin snem- brane poroase, ctistalizarea etc. ‘In analiza cficienfei energetice a schimbatoarelor de ciildwrd, mai uzual se utilizeazd indieatorii definifi mai jos (16), in care simbolurile au rmftoarcle semnificafii privitoare la cei doi agenti (majuscule pentru agental cald, care se Ticeste in aparat si minuscule pentra agentul rece, cate se inealzeste in apa- rat) [fig, 6.1): 7 — cantilatea de cildurd schimbati, keal/h; G, ¢ —debitul de agent, gjh Hf A entalpa, Real/kg: Tt — temperatuni, Cid suprafaadeschin decaldurh, m*; & — coeficientul general de transfer de cildur,_keal/m?-h “K, indicele 1’ se refer’ la condifille de intrare, iar 21a condifille de iesire din aparat; Randamentul termic, este raportul intre debitul termic preluat efectiv de agentul rece q si debitul termic maxim care ar putea fi preluat fn eazal in cate fluxul rece ar ajunge (ct 0 suprafafa infinitd) si egaleze tem- peratura de intrare a fluxului cald. Astfel, avem pentru curgere in conti curent sau mixth prima relatie, iar pentru fluxuri in paralel, a dowa relatic: ante (6.29) Th — Randamentul termodinamic, m4, se defineste ca raportul fntre debitul de cilduri g preluat de agentul rece sf debitul de calduri Qo pe care agentul ” ” pees uf " i - " * ° * o 5 6.1. Variatia temperatucié agentlor termici tn. Tangul_swprafetei ftaui aparst de shim de aldara. a) Flux in contracusent sau Inerucieat 2) fluor gm echicurent 29cald Lar transmite pin Ia’ starea de echilibru cu mediul ambiant, Ast{el, pentra oricare tip de curgere: ay (ln — Is) a0 = oe (6.30) 5 Cocticientul de. refinere a cildurii, x, este raportul tntre debitul termie preluat de agentul rece 3i debitul termie cedat de agentul cald: n= 90 ae (631) ~~ Eficienta procesului de incalzite ry side rice mq sint definite, espec- tiv, prin relapite: nat vty Alti indicatori definiti prin numarul de unitafi de transport, NUT, sint examinati la eapitolul 6.2, Exergia schimbului de cildurd poate fi exprimati prin pierdérea total’ de exergic AK, care este raportabilé la trel procese itevetsibile: schimbul de cilduri Ia ’o diferent de temperaturs finith intre cel doi_agenti. AE, Picci penne a fehl Ao Ayo ‘Berderea. de eldur! Ta mediul ambiant prin izolatie, AE Nor poate fi exprimatd prin expre- sia: (6.32) te tte AE, = AE + DE ype + Mbgye + AE, = THEAS. (6.33) Pierderile de exergic (14) 1a schimbul de cildura Q fntre cei doi agent! se calculeazl cu expresia Atari Tor’ Tut 15 "Qi Tim i Toa sint temperaturile medi (°K) ale celor douk fluide 7 si 2, ue sty 7 7. AE, = ToAS = QT, (6.34) Exemplel 66. Inteun aparat in enrgere inccuclgats are loe sehimbul de cldazd Sntce cui Hilal ta parametti de luce de mat Jos. ‘Si w calcale: a) vatoasa indicatoclor defini prin ec, (6:29—6.32) 8) exergia pr ‘esulul, om ee (633) CCondipito de incr Pros cua Rese Debit Ue al aise) 103 xen i temp. medio (5) Seley {Se (o089) ‘Teingeratnd late, °C ato 4 ee alae ri i Entsiie itary bail ie 4 er % % Cuacis de pene, ta vas 0.20 130Satupia (a) a= (110 — 849/200 — 84) naa = 105 (55 — 41)/60(112 ~ 0) = 0.21 ‘oe = 105 (95—41)/60 (112-87) = 0.961 110—84))(200—84) = 021 tre = (200— 160)/(200-84) = 0,34 (o) Se va calula, picrderea de exergie tezuttaca din ireversbiliintea corespunzatoare ecru termen al ec. (6:33) ‘Conform ec. (6.3) 022 fag, TAs ory: A nate Tan’ Tre ares Q$16;67(112=81) = 4167 Weal Tm = (200 + 1601/2 + 273 = 495 Tana = (110, -p 84/2 + 273 = 370. AT = 453 370 83K 16,7» 273-22 _— = 56,33 kealls 55.390 “dntocitd eAderl de presinic a celor Aout lide se calculead ext ex De unde: | AEs Pierderea de exergic 29) AB pp = AE ype + ME poe = (Tal) Pa Sts + (Tole) Vad Pe ABGyy = (273/433) (0,024 (015 10%) + (273/370) (0,038) (0.2 108) = 216.9 960.7 AByy = 77706 Jia = 0.19 kealls Se mr letra eet uel cp ei the -s protusetea aburetal eongumet de turing sia energie! cletrce eonsnmate de motor care sctlongazl Pommpel serge prin iolafia aparatuioi AE se'exprim pein diferenfa.intre flux se ealdurh Qe si Ort | Qe = 16.67 (112 — 87) = 416.7 keall/s | Qe = 28.61(99 = 41) = 4003» | 0, 416. ~ 400,3 = 162 | AE, = Op (1 Tol? m) | AE, = 16,2 (1 ~ 273/493) = 6.43 alls in Op sint cuprinss si diferente proveite di eronte de mtsur ale parametiior(Aetite | cemperatitl, entalpil) Mfoovdezea totald de exergle & aparatulul de schimb de ekidurh este: BE = AE, + ABpp + AE AE = 36,33 0.19 + 63 = 62,95 els ict 15,134 dim ext coat de lichidal cald, din care $9,5% reve diferente de temperaturi “ie aide fa extrerled}ie aparatulal(Intrare, fie). RedveeTea accstor diferente pein marirea ‘Tibpuneres adecrata a suprafofet de schimb si cresterea conficientului general do transmisie Satay.) concen soon net de ex dee 0 fcregtere fice ‘aparatadal Ca ararea gostulul alerent inveatiielnecesnce reais acestor tmibunatsti es co- nomi da oxergit vezultath va conduce 1a solutia optima. 131Se va schifa mai jos 0 procedurd simpla de optimizare [21] a, aparatelor de schimb de cildura. Se scrie ecuatia: e a G=CO+C, in care costul total al exploatirii aparatului de schimb de caldura, C, este redat prin insumarea costului anual aferent investitici C, sia costuluienct, siei C,. Eeuatia de mai sus poate fi scrisi sub forma: Chm KA + Kyle) (635) cate exprimi costul investifiei ca fiind proportional (Kj) cu suprafata gi costul {metgiel ea hind proportional (XK) en Tacha’ energiet nerecuperate (1s), in care ¢ este definit prin raportul intre AT din cc. 8:34) (sau tatre media Jogaritmicd a diferentelor fntre temperaturile de Tn intrarea si de la desires din aparat) si Intre diferenta intre temperaturile de intrare in aparat a celec dot agenti (7, in fig 61) Se noteaza eu Indicele ,0" valorile pe care Ie fa e $iCj1a utilizatea optima a energici, 9 $i C, o, si se considera doud cazuri; cel mai comun, in care tem Peratura ambelor fluide variazi fara schimbate de faa, si cazul tn tan femperatura unuia dintre fluide este constanti (condensare. sau vaporisare izotermi.).. jntroducind pentru suprafati, in primul caz, valoarea e/(1—) iar, in a} doilea, — In (1 — e), seriind dCyid( — e) si egaiind eu zero. se Obfine con, diia de optim corespunzitoare consumului minim de energie, In primul caz In al doitea caz te = (KyJK,)"2 12, = KyK, (6.36) ape ) G=K, aan C)= Rint) +(1e)/(1e9)) (6.37) Sr MI) Hee), | tnt) + 10) /(1 0) (635) Co (1 + ea)/(1 — eo) Co (t+ (1 —e0) St observay Intre altele, ca, pentru conditiile optime, dack de exempls costul energiel (Ka) creste de 4 ori va trebui ca energia nerecuperat fined) ‘i scadi la 1/2 din valoarea inifiala in cazul inti sila 1/4 tn eaeul al Representarile grafice ajuti la vizualizarea calculului valorii exer Astfel, exergia unui flux de fluid poate fi reprezentati ints-o diagrama #—- ¢ in cate exergia, Intr-o stare, este reprezentata de lungimea verticala (Ai) intre coordonatele punctului 1 $i intersectia ci cu dreapta mediului, Aceast, ‘din urma pleacd din punctul cu coordonatele ite, To si formeazh eu orizontale (s) un unghi a =arctg Te Cu dlagrame tip Sankey (fig. 6.2) este uaual stse reprezinte bilanfuri de energie 51 de exergie pe contururi restrinse, pe instalatii sau pe combins tc Industria prelucrarit hidrocarburilor este‘ mareconsumatoare de ens. gic. Astfel, un combinat petrochimic cate utilizeazi 610% din tifeiul pro. lucrat sub forma de materii prime petrochimice consumi o cantitate de cher gic echivalent& eu 10—12% din tifeiul total prelucrat, Proportia cea mai mate a ‘Piesderilor de. energie se produce la. valori seazute ale exergiei — in gazele de cos (180—200°C), in aerul de ricite (35 1326 My a 62, Diagn Sankey. «) Bing de energie: 2) Mant mr recede nl 3 55°C), in apa de ricire (40—S0°C) si Im produse (40—120°C), Intre masurile de economle care se studiaz’. pentru ulilizerea acestor resurse secundare de energie sint: Incilzirea cliditilor, a serclor etc., cicluri energetice de tip Rankine, cicluri frigorifice recurgind Ja agenti termici volatili (Cy, Cs ete.) 23. 26) 5a Importanfa economic’ de energie in industria de preluerore « hidrocar- barilor se exprima pregnant, la nivelul frii noastte, prin faptul c2 0 redu- cere a consumuluide combustibil cu 1% pe titeiul prelucrat echivaleazk cu $ cconomie anuala de clrea 40 milioane dolar, 6.1.3. Mecanismele transmisiei caldurii Transferul de etldur’ tntre dou medit (agenfi) se produce ca un efect al diferenjei de temperaturt intre ele, Schimbul de cfldurd, poate avea loc prin contactil direet intre cet doi agenfi su prin intermediul unui prrete Eire fi separ, Aproape totalitatea aplicatiilor industriale apartin cs zvlui in care unul din agenfi circulé in interioral, iar celilalt fn contact cu exterio- ‘ul tuburilor. Problema cheie care se pune in proiectare este de a dimensiona poral cu uprafafa minim’ tuburlot capabil X tranamith fn uniatea de timp o cantitate de caldura data, sau altfel spus, aparatul care sit permit schimbul maxim de ealduré intre cele dou medii, in unitatea de timp, prin wunitatea de suprafati, Ca introducere la acest capitol se vor caractériza sum mecanismele — radiafie, conductie si convectie — prin care se poate produce schimbul de c&l- dura intre doi agenti termici. Ta orice temperatur’, o parte a energici interne a corpurilor se transforma Sn enrge radiant, cate‘ propagt in spall fn toate dete sub forms de unde electromagnetice, cu viteza constanta, ¢— 3-10" mjs, corelati co frecventa v si cu lungimea de und’ 2, prin relati _ Ta interferenja cu un corp a unui flux de energic radiant, 0 fractie a acesteia este absorbiti de corp (cocficient de absorbie, a), 0 fractie este ‘Feflectatt (coeficient de reflexie, 7) iar o fractie traversearh corpul (cocficient ‘de transparent’, d): a + r +d ~ 1. Energia absorbita se transforma in energic 138de reactie (fotochimics) sau (nuclear) sitn e8ldura. Fracfia absorbitt din atiile incidente care au Mingimea de und& cuprinsa intre aproximativ 0,8 si 400 microni (radiatii infrarosil), este convertita practic, cantitativ tn energie termicd. In primel rind, acest domenis interescard {n|procesele industrial: de transfer de cildurs., Cantitatea de enetgie radianti emisi sau absorbita deo suprafati si caracterul ei definit prin % sau y depind de temperatur’ si de proprietatile suprafetei. Corpul negru, un concept ,idealizat* emite si absoarbe, 1a 0 tone peraturi dati 7, cantitatea maxima’ de energie, conform relafiei Stefan. ‘Boltzmann: Qe = oT [Wim?; kealfm*+] (6.39) fn care: ga este cantitatea de energie emisi emisferic in unitatea de timp, de unitatea de suprafafa a corpului negru, sau puterea de emisie sau de rat atic a corpului negru; 7— temperatura ‘suprafelei, K; @—-constanta ui ‘versal a corpuluinegri, 5,7+ 10* W/m?- K# sau 4,96- 10" kealfm® h» Kt Paterea de radiafie ga unui corp oarecare se exprima prin: Q= e0T* [Wimt; keal/m?- hi) (6.40) in care ¢ este emisivitatea definit& prin raportul intre puterea de emisie a cor- | Pului gi aceea a corpului megru la aceeasl temperatura: Seidl tae ieapeemiaittea, corpilat variazd in func, do starea | suprafefel si de temperaturi, Astfele are urmitoarcle valori: metale proaspit polizate, 0,02 0,06; ofel oxidat 0,8—0.9; materiale refractare 060.9; | api 0,95 ete. Gazele. sint transparente pentru radiafii sau au emisivitate redusa, Schimbul net de cAldurx tntre dou corpuri negre cu suprafetele Ay $i Ay Ja temperaturile T; > T; se exprims, prin relatia = 02 = AFuo(TY— TY) (6.41) | | | In care, Pig este factorul de vizibilitate al corpului dy visit de pe Hy. | Conducfia este un mecanism de transfer al efldurit produs prin contactal fntre straturi sau particule, aparent nemiycate, ale corpurilor, aflate la tempe- | atari diferite. Un modiu tipic de conduetie termict il ofert solidele tn cree cildura se transmite in sensi gradientalui termic de la particuld la particu, | sin de Ia strat la strat. In fluide, conductia se Tealizeara prin diftele tnole, | cular sau atomicd, iar la metale prin difuzia electronilor liber! egea conductiei termice unidirectional in tegim stationar se exprim’ prin definitia fluxului termie g (= Qj) eaW “ (Fourier) (6.42) sau a densititii de flux gj, prin: g= —Adi/ds) = a grad T (6.43) Este de observat c& integrarea in cazul general al ecuafiei 6.42 cere cu noasterea variatiei lut cu temperatura gi a suprafetei A cu distanta «in direc- fia conductiei, Semnificatia notafiilor este urmatoarea: Q-—cantitatea de c: 134ura transmis, In J; A—aria seofiunei, m*; <—timpul, ore; ¢— tempera. Pag = -ppapeeogiog reg eee indieniy other cc. W. J/h, keal/h; g—densitaten fluxului, W/m? sau keal/m?-h ‘eficientul’ de conductibilitate termici sau conductivitatea termic: ‘Wim: K sau kealjh-m- K. Proprietatea caracteristict conductiei termice este 4 a cirel valoare jad en temperatura, cu starea de agregare si cu natura corpurilor. Pentru Stientare se dau in tabelul 6.1 limitele in care variaz& valorile lui > pentru snele grupuri de materiale: Toabstul 6.1. Valoxt ale condycttvitait termice Gaze vapor onganich Sateriate de tolare term chide organice ‘unor corpust Wak Apa f ‘Sagi orgasice azotoase Putbert Moterla’ de construct Materiale reactare stale ‘Motale ni allajo solide Conductivitaten termict a gazelor si a vaporilor creste cu temperatura si variazA cu presiunea, Pentru lichide 2 scade cu eresterea temperatucii; Exceptie fac uncle substante ca apa gi glicerina (2, pentru api 1a 20° = 0,60 [20,68 la 100°C). La solide, situafia este mai complicata, Astfel, cu cresterea Zemperaturii, xia metale scade, tar la aliaje creste; urme de impurititi pot reduce conductivitatea metalclor sub 50%; la materiile poroase, > creste cu Gensitaten gi cu umiditatea, Astfel, » pentra cirimida useati este de cca 0.4, iar pentru cirimidi umeda de cca 1,0 W/mK. Tn sens general, notinnea de convectie tntr-un mediu fluid se refer’, prin distinctie de difuzia moleculard, la deplasarea umor mase mai mari de flu ‘Ssociath cu amestecarea lor. Tn schimbul de cildurd, notiunea are uz jun sens coneret, referindu.se la mecanisiaul prin care se produce schimbul de cildura Sntre ‘un fluid si un perete, ‘in acest caz, in apropierea imediatt a peretelui, In interioral stratulut timitS, schimbul se produce prin conductie, iar tm masa exterior’ stratulut limita, prin convecfia propriu-risi, Acest mecanism complex a fost definit de Newton prin telatia: Q=aAlty—t) Ws kal) (6.44) fn cave: fy si )— temperatura peretelui, respectiv temperatura medic a flui- duluis ¢—-cooficiontul portial de transmisie, sau de schimb al caldurit intre erete gi fuid, Wint- K (kealfm?-h- K), ‘Nenumirate determindri experimentale, intr-o perioadi de peste 200 ani, au artitat ch « depinde fn mod complex de numerogi factori care se refer’ a geometria sistemului, la. proprietifile fizice ale fluidului, si la conditiile de lueru, Prin introducerea analizei dimensionale gi prin utilizarea ecvatiilor criteriale, sa reusit, la inceputul acestui secol, si se coordoneze datele fn relatii Coerente, cu caracter mai general, Totusi mecanismul procesului nu este nici in prezent elucidat satisfacitor.. 135erie Ata: Pot si varieze ca'4 ordine de matimé, dépinzind de agent fame side condifille de lucru, dupa cum se poate observa din datelc oneae tive din tabelul 6.2. Tabdal 62. Valo orientate ale coeficlentulal parla de transmis a edi Aur, tordensare én picatri sat pelioolt Vapori substanje ergaaice, condensare pd, Tuedivize ADH ta tierbere 1500 45000 ? Lichide organice (hidrocarburi) 60= 1700. a Abur, suprainesleie 30-10 “Aer, Hicte sau {ncdleire a) {neert este convenabil si se exprime fluxul termic in mod analog fluxului docttle (intensitQgii carentului) prin raportul intre diferenta de: poteotial sitezistentS. Incazul transmisiel de caldara, difereafa de potential este repre- zentata de diferenta de temperatura intre mediile care shin rezistenta termici, , prin Valoarea inversi a conductibilit cientului de transmisic a e&ldurii. Se poate astfel serk 9 = AR, (6.43) In cazul transmisiei cildurii prin conductie, avem: caldura, iar Sala eoeli- 6.46) q xian) (6.46) far in cazul transmisici prin conveetie: At (6.47) (tfAa) f kn aparatele industriale la transmisin efldusit-intervin: cel putin trei Feaistent in serie: prin convectie de la unul din fluidela porete, prin vonductic intre fetele opuse ale peretelut si prin convectie de la perete laval dolles flagk, In contact en fuidele, in epesit interior. Perete ub Oepecit extent timpulexploatirt, pe supra, ‘ fete se formeazi depozite (amur- aril), ‘care constituie. reris. tenje suplimentare, Ry, $i Roy, 47% Ja transferul de calduri. In figura 6.3 se indica modul in care variazi temperatura prin vit extener sectiunea unui tub, datorita tuturor rezistenjelor, Astfel, tezistenta totals i Ja transmisia caldurii fntre un Strat, kimit, fluid care curge prin interiorul P63. Varian temperatat in sechnnes vani tal. tal tub gi un Huld eare cary luis inter 136“& exteriorul lui — egala cu valoarea inversi a! coeficientului global de Socsnisie a efldurii 1/k—este constituitt din suma rezistenfelor in serie ara nae (6.48) 4 a a, se core, Ry $i Ra, Tepterint’ rezistentele straturilor de murdarie de la inte- -serol, respectiv de la exteriorul tubulti, iar } este grosimea tubului, Tntrucit cceventional, f se raporteaz’ la suprafafa exterioara a tubului, se introduce entnt a, factorul de corectie d,/d,. Desi, mai exact, wn factor similar ar tre- ‘be i fie aplicat si pentru: Ruy $i pentra Ryo, zual, aceast& corectic mu se ‘See. intrucit omiterea ei introduce erori inferioare acelora care intervin in de~ secninarea experimental a lui Rqy §i Raw De asemenea, in calculul transmi- <= cldurii prin conductibilitate prin metalul tubuli, se poate neglija Scluenta curburii, considerindu-se tubul ca o placd plan eu grosimea b= =, —d)/2, fininduese seama de valoarea scizut& a rezistenfei prin metal & comparatie cu tezistenta prin depozite si straturile limit’. Relatia generala de schimb de cildura intre dowd fluide intr-o, sectiune eer a tubului (T si, constante) are forma: y q=kAT—1) (6.49) 1 fare valoarea din ecuafia (6.48); 4 este suprafata exterioari corespu oare luugitnii tubuui pe eare diferen{a de temperatura (T—7) intre cele fluide poate fi considerat& constant. Modul in care a si a, respectiv h diferenja de temperatura intre cele doua fluide variaz’ in lungul tubului So al aparatuli constitnie o problemi cheie in dimensionarea aparatelor chimb de cilduri, care va {i tratat& mai detaliat tn acest capitol In completare se Wor semnala uncle caracteristiéi ale celor trei_meca- me de transmisie a calduri, Prin conductie, transmisia etldurii este caracteristici solidelor. In cazul nidelor gi al gazelor, diferenta de temperatura intre straturile vecine gene- + cureati de convecic, care doformeaza ise suprapun model cond avind drept rezultat o intensificare a schimbului de eildura, Se admite “isi cf, fn apropicrea imediatd a suprafetei solide (a peretelui tubului), 1 stratul limita, schimbul are loc prin conduetic. Energia radiant& este emish si absorbith de la suprafata solidelor si din streaga masi a gazelor si a lichidelor. fn straturi subtiri, proprictafile radi- te in infrarogu ale fluidelor sint in general reduse, iar pentru uncle fluide nt mule, In conductie gi convectie, densitatea fluxilui termic este determinati Jc de diferenta de temperatura si este independent de nivelul tempera silor, In cazul radiatiel, schimbul de ealdurd, fiind determinat de diferenta nie puterea a patra a temperaturilor absolute, este puternic influentat de sivelul temperaturilor. In aparatele de schimb de cilduri, in condensatoare si in refierbitoare, secanismul dominant al schimbului de calduri fl constituie convectia, iar 137{in cuptoate radiafia gazclor (a flacirii) siia solidelor (zidiria cuptorului a tubjurilor prin care trece produsul de incdlzit). Jn pulberi, tn aglomerari granulare si fn corpuri poroase (mase cat litice) intervine in proportie apreciabili fiecare din cele trei mecanisme de tra misie @ caildurii, BIBLIOGRAFIE 1 Bades, 1. Modelareabilamprier de matric al chime comptes, Ra Teds Baca ts 2 Naghier, MR, Ueeneo riko profetahshimiheRo tebolghs, Agana, a ‘es Agryal, EC 444. Chom: Eng Progr, tunic 1978.68 PET Wo pies Miacaes ELI tlk tice ich foassee de clicks, Direchia geneala pent eneiges motoioga sa 4 inveatihi, Tnapetoratal deat pene engi ee 314+ ,lldrunator E-660 pentesintcemten A mntin bbeahune temice ale caane it pena enti eee Manda gt inves ie ste pent energie 5. 28-63 pears tntoemien 7.9 6» sludrumitor general E-30-62 privind intoominee aa euptoarele industriale co folosese combust Eecrice, Inspeetia ‘energetica, 1962, Indrumator E-4-64 pentru executarea masutatorlor termotehnice la tatocmitea Dlanturlor enesgetie st exploataree agregateloc industriaies, ely TAC Mince erul Minelor gi Energiet Flectrice, Uaspectia energetic, ot +Prescriil E4160 privind recuperaren resuselor enengetice sechndare gt deter tminarea ficionfei eecmomice 2 acestel rerupethii, MEL, Tuspectin goacr lnergetick. 104 0. * ** Notmative ff 2..7) ~ 70 pentru intocniiea A aialia bilantuitor energetice in ‘ntrprinderie industria sl shulares, MEE, lspecta generals energet-s 1970. 1 Niewlescn Is,» Aplicatii practice ale exergie! in proces de. tansformare energetice”, EDT. Tucwren, 196k. 4 Nerescu 1. Radconco S., dnatisa cxueticd Procter termiée, Ra. ebm, Bucur’ io70. 13, Berinde, s.a., Intocmirea i anata bitanpwritor eneraeice tn industrie, vol. 1 gt 2, ‘Tehmick, Tocwresti, 196. M4 Loca, A, Ridicarea efciented aparatitr schisibdtoare de elldued, Ba. Tehoicd, Brcures 107 13. Antonescu N, a... Economie Energetick, FA. Inst, de Construct, Bcaresth, 1983, 46, Carabulea A. Caratogdan T. Gh., Modele de bulanjurs energeice 9 real, Ea Acadomnich RS. Rominia, 1982. 17. Carabogdan I. Gh... Instalayl trmice indutriat Ed, Tehnich. 1983, 18 Shinshey, F.G., Energy” Conservation thru Control, Academie Press, 1978, 19. Dumitragen, G., Text de doctorat, 1983, Inet. de Petrel i Gaze, Ploieytt, G, C, Suciu si G. Dumitragcu, Hey. de‘Chimie nt, 3, p. 442~468, 1982, 20. Tyrens, BD, Lughen W, Le, Hydvoe. Pro, ule 1975, p. 9396, 21. Goosens G., Hydroe. Pre. "diug, 197k, p. 133 10. 22: Noel de Nevers, Chem. Tech, Mab 1982" p. 306~ 317, 23, Sindukescu, D., in Suclu G. C., Taneseu Ie. C., Ingineria pretuerdrié,hideocarburitor, Ea. “Tetnies, 1983, vel. 1 cap. 3.22, 24 Duckdain H. gl Flemming 1, Hykone: Pros, Tulle 1976, ps 7884 25. Despa St., Suciu G. C., in Sucin G. C., Progrese fm prelucrarcebidrecerbwrilor, Cap. 11 id, Tehasca, “i, 26, Limb, D.., Healy, M., Hyirce, Prot. Avigust 184, 9. $780, 27. Kisii ¥.'g. a, Thermedynsmique Tehaique, Ed. MUR, Moscova, 1976, ~ ealegere de probleme, yok, Lak 138,COEFICIENTI PARTIALI DE TRANSFER DE CALDURA Maximitiana Pitrasen In acest subcapitol sint prezentate relafiile freevent utilizate pentru calculul coeficientului partial de transfer de cildura (2) Ia fluide (lichide si cae) newtoniene, nemetalice. Se dau si unele relatii pentru metale topite, Se prezntt Inti relate de calcu ale nig pentru o singurdfar%, aol pentru auntie schimbirii de {az (condensate si fierbere), pe tuburi normale (lise) Si, in aceeagi ordine, pe suprafete extinse (tuburi nervurate, schimbatoare de ealdura fe). Th pattea finala a subcapitolului se dau rclagit pentru ‘caleulul lui a la aparatele de schimb de cildura plasate in strat fluidizat, Rela tile prezentate au fost aplicate la dimensionatea st verficarea prin jestare © petformanfelor a nenumirate aparate industriale de schimb de cilduri Gin mit de instalafii tehnologice. In cazul ecuatiilor a ciror valoare pentru proiectare nua fost suficient verificata industrial se vor face preciziri in text. ‘De asemenea se trateazi sumar caztl particular al schimbului de caldur i intre,un lichid i ua gaz, prin contact ditect, intr-o coloand de fractionare. “Inainte de prezentarea relafiilor de calcul se considers util a se face snele observatii generale, care au 0 semnificatie deosebit’ si de care trebuie si se tint seama la aplicarea acestor relatii. ‘Proptietiile fizice ale produselor, care intervin in ecuatiile coeficientilor parfiali de transmisie a cAldurii (2), se iau la o temperatura medic, Intrucit fu exist uniformitate in privinfa acestei valori (temperatura medie a produ- Sulai, sau a filmului, sau temperatura calorica) se va specifica, in fiecare caz in parte, accasti temperatura. Modul de caleul al acestor temperaturi se prezintt| in subcapitolul 6.3.4. > Relatiile ce se vor presenta pentru fluidul din interiorul tuburilor (x,) «plc eazurile tn cate raportul lungime)diametra penis tubart dep Seqte, valoatea 60 (Zy/d, > 60), condifie, in care se incadreari practic toate Uparatele de schimb de cAldur& industriale, La intrarea fluidului in tuburi, ‘turbulenfa este mai pronunfati decit in restul tubului, eeea ce face ca, in aceast porfiune, « s4 fie mai mare, prin urmare, aplicind relafiile pentru tuburi cu Li/d,> 60, se ia o marje de siguranti. ‘In cazuh secfiunilor de curgere circulate, dimensiunea liniark eare se utilizeaza in eritetiile Reynolds gi Nusselt este diametrul, La sectiuni de alte forme geomettice (dreptunghiulare, triunghiulare, cliptice ete) se utilizeaz, ca dimensiune liniars, diametrul echivalent, d,, exprimat prin: secfinnea medic de curgere ‘perimetre isting dowk diametre echivalente: = diametrul echivalent hidraulic, dy, caleulat eu eeuatia (6,50) fn care se introduce, la numitor, petimetrul udat: —diametral echivalent termic, dy, calculat cu ecuatia (6.50) in care se introduce perimetrul suprafetei de schimb de caldursi. 4 de 4n (6.50) 139sr scebltl 62.88 se caleeaydinoetrolechiygien hate 4 damit ediva one: ycchutes ela a wnat parat de sehimb de caltura tal fee ee oan rant ae tinmetrelextetoral tabu interior l-Dy—diameralinteaes o eane Reztvare. Diameteul eckivalent hidraulic: (214) (Dt ~ a) D+ a) a Piametrul echivalent termi ay 2 429 (Pas es 2 Calculul cocticientului de transfer: de cildura al amestecuriior de Proclise sial solutilor trebuie i se-cunoascd proprietstile tersice eens oe Iaborsaautifor. Este de preferatica aceste proprietati ai fie denne laborator. In cazul ci nu se dispune de asemenen detcunines experimentale Zhe (les! metode de calcul al proprietifilor amestecurlor (¥. belt Cap. 2.2), 6.2.1. Convectie fara schimbare de fark rpaniferul de eildurd prin convecte este reaultatul deplastrit flidetor. Cind deplasarea ‘se datoreste unci forte exteriors convectia este numiti fortatt; tn cazul in eare deplasarea se electucar’ datortn diferentei de den- Sate, ca rezultat al diferentei de temporaturd dintre strate de fluid, fa craatla Se Rummeste liberal (naturald), tn cele ce urmeanis else co tenes {a transmisla de cildur’ tn regim stafionar, nite laid ¢ perce 621.41. Convectio forfatit Sint glaborat numeroase selajii anaitice si emplelce de calcal al cou relat cniittansmisle 4 eAldurit pentru fluidele ametalice, eaprnare ees fuatil ctiteriale tn care intervin Ke, Pr, Nu, Gr. Dam divine Serna a ati jndeosebi pe acelea care au fost aplicate cu succes ia dimersrares raturii ipilustrale, Se vor prezenta expresifcriteiale pentru caleond ie che Tegim faminar (Re <2 100) si turbalent (Re > 104) Ia togimal tata reeurge la interpolare. Tantra lichide organic, broduse pctroicr; solufi apoase si gase a aurgerca Prin interiorul tuburilor se recomanda {I-15} relatile de ain, Pentru regim Taminar (10 < Re <2100), geuatia (12): Nu = 1,86 [Re Pr (d/L,)}4 (y/,)aa4 (6.51) re 4, = 1.86(4/4) [fz : aT ee (6.51 «) care se aplick eu erori de 12% (1), Pentru regim turbulemt (Re > 109 la fide cu 0,7 < Pr < 00 (2): (Pr) (hf) (6.52) Nu= ,027(Re) 140eS care se aplicd eu erori de la —10% la +15% [1]. In relatille (6.51—6.52), toate proprietitile, ca exceptia Iui_u, % ‘omperatura medie sau ealorica (v. subeap, 63.4.2) a fhuidulai. ‘Sxemplul 68, Prin tubule nn schimtstor de dura faseiul tabular in manta, tip 1—2 soos crecet in tobust $0 trecere 19 manta), eu 314 tubors,avind diensionlle: Ly = 48 oy 25mm: dy = 20 mm, iteuld 290 ti Titel (pp = 0.89 TLS; ¥ = 86 oSt/20°C Ss cSt/38C} care we Inealegte de Ia 107 La 12°C. Stina c& tormperatura peretelui tubulsi So '9'Cfpeaia calcula temperaturt peretaut vest ex 6:19) 8 se calevlee coeficientul de Seaver de ebldurh, a4. Resnlvare, Se calenars Sy Gx. Ke sl Pr. Peopeitatile fice ale protosstul, a temperatura soe fae MSC (eaeate In ex. G18), SNE p= 785 lexfmvey = 2.802 JM 2 SO 131 What KE) gem 00012 1 gl =a 'S, = 0,785 dQ f2) = 0.789 0,02" (3144/2) = 0.0807 mt G, ~ mil 600 $4) = 250 003 600 -0,0807) ~ 860,9 kfm Ke = ddd = 0.02 860,5)0,001421 = 12 112 Prem cghlh = 2302 + 0,001421/0,131 = 25 entra regi tarbulest se weilzeaat eouata (6.52.4). Viscoxitatea la teinperatura pere- tos Gp LBIC) este 00101 gl + aj = (0,027 013140, 03) (12 112) (25) (0,001421/0,00101)¢"" = L002 Wie -K. Multe gaze unuale (aer, Os, No, COs, NH, HyS ete) au valori Prandtl caprinse intre 0,74 $i 0,78. In aceste cazuri, ecuatia (6.52) se reduce la: ,022(A)d) (Ree (6.53) Jn Fi ape 100 Re U0 ae uleash core atia, grafied (fig. 64) intre functia calorict J = Nu (Px)-¥4 (u/u,)-°% si cri- terial Reynolds, Se interpoleazd fntre curbéle din domeniul Re <2 100 — ‘orespunattoare ecuatiei (6.51) — si cuba pentru Re > 10! —corespuni care ecuatiel (6.52). Exemplul 69-Prin tubunte unui sehimbator de caldurs 1-4 (o trecere in manta §t pate: corvesh im tuburd) ey-euracterstlle: Ny = L242; dy = 23 mam; Bp = 2,9 nm, Lym 38m: S50" th titel. eure ae Inclaess de fa 30 a 68°C, Conoscind propretaite Gatco ae pro: esata eo U9 [1 Ox. G18)! gm 2 010 Jak =; 2 = 0,130 Wn = ONES ovonas iim ss gta SOmperaturaperetell: fy'= SOC (7 eX, 619; tp m+ 0,00308, ssi Ss ah Se -caleulee ay. esoloare. Pen 124248) = 0.0085 se iau ru trepet| in tuburt ectionea de curgere este Sy — 0,785 - 0.02" Se Statearh Gy, Be Wee {G, = 430 090/65 600+ 0,0983) = 1252-Ke* ‘Pe 2.010 -0.00638/0,136 = 94.3 Ro = 0,02 1282/0,00638 = 4019 Din figura 6.4 pentew Zalds ~ 38)0,02 = 290 9 Re = 4010 requ f= 14,5. Din expresia J = Neale (ples a6 obiine 24 = (14.50.135)0,02) (94.39 (0,00638/0,00358)9% = 489 Wim? “16, crWi'9'p = 94 OE 9 2 E 2 spins Ee 203000.9 9 bz. colo » Ee Soleo 9-6 8 ot 4 Ree mn Se em N 5 AB entidin sr ZoevnnEcuafiile de mai sus se utilizeaza la valori uzuale ale diferentei de tem- senturd Intre flitid si perete; pentru diferente mari, specifice la incalzirea © caze de combustie la, temperaturi ridicate, la racirea teactoarelor nucleare sx. se recomanda relatii modificate [5, 16]. La curgerea prin interiorul tuburilor wnei serpentine sclicoidale in regim turbulent (Re> 10!) sc utilizeazs (5) <-sstia (6.52) dupk multiplicarea termenului din dreapta cu expresia: (1 +3,54/D,), in care D, este diametral serpentine. Pentrn Re < 104 se folosese relatiile pentru tuburi drepte (ecuafia (6.51) © ‘ig. 6.4)), fn-care termemul Lyd, se inlocuieste prin (D,/d)* (3). In caaul curgerii printr-o sectiune inelara tip tub in tub se stizeazt, pentrn toate regimurile de cargere, ccuafiile aplicate 1a tuburi ie, in care se fnlocuieste diametrul interior prin diametrul echivalent seraulic (4). in regim turbulent se recomanda [4] pentra @ la exteriorul sebului interior eeuatia: she _ 9.023 (=) SNe 6.4) 2 & x) ba pentew a Ia interioral tubului exterior ecuafia (6.52), in care d, se flo- Ste. prin diametral echivalent hidraulic (v. ex. 6.7). La rapoarte dj/D,> 0,2. se propane [5] pentru a attt la exteriorul tubului rior cit si la interioral fubului exterior, relafia (17) Nu = 0,020 (Re) (Pr)¥ (Dy/s,)%** (6.55) La curgerea prin secfiuni necitculare (dreptunghiulare, tri- -oghiulare, eliptice etc.), in lipsa unot ecuatii specifice, se obtin valori « pptabile utifizind ecuafia (6,52), in care se introduce diametrul echivalent sedraulie (14), La aparate de tip fascicul tubular fn manta, previzute ‘cane, s* aplicd motode mai complexe, care fin seama de efectele curen- Jor secundari de ocolire a fluxalui principal asupra coeficientului de transfer ‘iduri (metoda Dalaware, metoda Short) si mai simple, dar suficient Se Seacte pentru calenlele de proiectare in anumite conditii de constructie Sostrietive. Dintre acestea din urmi se vor prezenta cele a ciror Walabilitate fost dovediti prin testarea in exploatare a numeroase aparate de schimb Se calduré, sianume metoda Kern si metoda Donohue. O tratare mai riguroasi a transferului de cailduré in spatial intertubular mnui fascicul de tubari include cunoasterea cantitativa a tuturor flaxurilor sim acest spat a celui principals a celorsecundare, acestea din urmd da- orate restrictilior si toleranjelor constructive ale aparatelor de schimb de Ccldur& de acest tip. O astlel de tratare a fost elaboratil in cadrul Universi- ‘atit Delaware [18—20]. Aspectele teoretice complexe. ale curgerii.printre taburile nul aparat de schimb de cilduri cu fascicul tubular in manta, ‘prevagut eu gicane de tip segment de cere, sint puse tn evidenti in figura 6.5. Fiawuf total trebule s& treaci, in mod ideal, normal pe tuburi, tn. spafiul 143Fig. 6.5. Schema curentilor de ocolire in mantaua aparatelor de schimbde e&idurs tabula dintre sicane si in lungul tuburilor prin deschiderea sicanclor (fereas Toleranjele constructive admise pentru a permite, seoaterea, si introduccres fasciculului tubular in manta, ca si a tuburilor din faseicul, ereeaz\ spatii libere prin care trec curentii de ocolire B si respectiv C din figura 6.5. Un alt curent secundar de ocolire, care la aparatele cu cap Mlotant este mult mai important decit B si C impreuni, este fluxul D din figura 6.5, datorat_spa|i- lui ce se creeazi intre tuburile periferice ale fasciculului si manta, tn special Ja aparatele cu cap flotant. In cazul in care in interiorul faseiculului, exist’ spatii libere suplimentare, previzute din eauza sicanclor din eapace, acestea constituie, de asemenea, canale de ocolire (fluxul £ din fig. Blctsle aparifiel acest curentisecundar sint: a) reducerea curentulu incipal (A din fig. 6.5), prin urmare, micgorarea vitezei de curgere peste fascicul si implicit scaderea coeticientulai de transfer de e&ldura si 8) modi- ficarea cimpului de temperatura din spafiul intertubular. ‘Metoda Delaware ia in considerare aceasti reducere coeficientului de transmisie a caldurii la exteriorul tuburilor. In metodi se foloseste corelaia dintre functia caloric’ J,=St(Pr)*"(u/u,)° $i a) - 6.6), din care rezults coeficientul de schimb de cilduri ideal (fara ‘ocolirt si scurgeri) (5,18—21 ia = Jest) (ofp) (6.36) Expresia criteriului Reynolds este Re = d.Gya/y. In ecuatia (6.56), proprietitile fizice ale fluidului se introduc la tempera- tura an aritmetica a fluidului, cu exceptia lui y, care se ia la temperatura retelui, (20). u Coetiertul partial de transmisie a cAldurii la exteriorul fasciculului, «.. se obtine din a prin multiplicarea cu factori de corectie (Cj, Cums Coy. Cu. Ci) care introdue efectele eurentilor secundari side modificare a cimpulti de temperaturi [5, 20]: Gul CCC (657) Semnificatia si modul de determinare a factorilor de corectie din ecuatia (6.51) se prezinti in cele ce urmeazi. Se mentioneazi cA semnificatia pars metrilor geometrici si a sectiunilor de curgere caracteristice, care intervin in caleulul acestor factori, ca si modul de obtinere a lor sint prezentate in sub- capitolul 6.3.2. Ele depind de dimensiunile fasciculului si mantalei. 4ETO ie A ‘oF 2 108 Recdex Start 6.6, Fanci calories fe pentru! curgerea icala peste fascicule le tuburt 20) , este factorul de corectic pent efectele configuratiel sieanei (curgerea prin {creastra) $i reprezintA 0 valoare medie pentru intregul aparat, Valoarea ", Se poate obtine grafic (5, 20] sau cu relatia (5, 18]: Cy = 1 — (Ns — Ny /Ne + 0,524 [(V, = NQINP (SplS 0 (6.58) Valorie limita ale acestui factor sit: cog —- is 15 pentra ferestre relativ miei st viteze a & cargere foarte mati ale fluidului prin T | i Sreastta $i 0,52 pentru deschideri mati 9 si sieaned, In eazul fn care nu se prevad SI csburi in fereastr’, C/=10. La un aparat 7 4 schimb de etldura ¢u fascicul tubslar, gf | Sine proiectat, valoarea acestui factor scbuie si fie apropiatt de 1,0 (20). & Cum este factorul de corcetie penta efectele cumulate de seurgere prin spatiile Guistente fntre tubuti-sieani gl gicand. < santa, Valoarea Cg st obfine din figu- =10 a 6.7 (5,20) in functie de: or —Taportul intre sectiunea total de scorgere, Sja, fn spatiul intertubular (tw- dari-sicani,"S,, sf sicani-manta, Syq): °O OP Sumese eet et) a sectiumea Tiber’ in curgerea transver- [iE,47'a¢ srugure nt sceaeeanes sali, ‘Sj, (0 sectiune Tiberi fictiva, pe 1 intre taburbsleana (20), as 08 5.Giametrul aparatului, paraleli cx coarda ferestrei, unde'se consider’ ch exist un homie de tubur: egal cu mumrul de tuburi din fil de dearnpra sao dededest. aot tul diametrului, caleulata cu ecua- | fia 6.131, a sat 6.131, 8). + An —raportul ntre’’ sectiunes i de’ scurgere dintre gicand $f ma rake SSX ta, Sims gi sectinnea totala de | seurgere, Siu ee alorile uzuale ale factorului ae Ci Varian’ intre 0,708 are aera ae Om lak Hate 07,08 Soft antrit ocolirile periferice (intre Fig 68, Facto de_cowstc penta catinie fascletl manta}. El depinde de perferice (inte fassieul gt manta) 20% construcfia aparatului de sehimb de cilduri. Astfel, pentru apa- rate cu cap fix (spatiul intre fascicul si manta este ‘redus),’ C209, in timp cela aparate cu cap mobil este 0.7 (20). Prevederea ew gickne longi. tudinale de etangare conduce la crestetea valorii {actorulul Cg’ pind la 6.9 (20), Aceste sicane sint, benzi metalice situate ntre tubule. periferice 3i manta, agezate paralel cu coarda sicanei in zonele dintre doud fereetre suceesive (fig. 6.30). Ele constituic obstacole in calea fluidului din spatiul Detiferi, obligindu-1 si reintre fn fascicul si si se amestece cu fluxul principal, Astfel, vitezele de cnrgere a fluidului fntre tubutile faseiculului chese Ideal si contribuie la mirirea coeficientalut de transfer de caldur’, a. Numirul total de sicane longitudinale de etangate (pe ambele parti alé zonel dintre oui ferestre succesive), 11, cate se pot prevedea, este mai mic, sau cel mult egal cu numarul de siruri de tuburi paralele cu coarda gicanel, traversate de fluid tn aceasti zon’, : Valoarca C,, se obine din figura 6,8, tn functie de: Jciportul intre sectiunea liber’ de’ ocolire a fascicululai, $,», si secfi- nea liberi fictivé in curgerca transversali, Sj, definiti mai wast arilaportal intre numdral de sicane longitudinale de etangare de, pe o parto a zonei dintre dovk ferestre succesive, m/2, 5 mumarul de girurt de tuburi traversate de fluid intre douk ferestre’ succesive, ma, este factorul de corectie pentru spatiile dintre placa tubulara gi sieant la intratea (51) si la iesirea (6,.) produsului din manta. Se, aplict aumai {n cagul in care distanfa dintre placa tubulark si sicani difera de distanja Intre dont sicane vecine, S,, spre a corecta pe ay Pentre fectul modifier vitezei de circulatie a produsului din aceste zone Waloarea usual C, este 0851.0 (20). C, se determin’ cu relatia [20]: m1 + (sul + (sls lio) th 1 + (Sul) + (SalSe) {in gare indicii_,si* si , sc se refer la spafiul dintre placa tubulara si sicans Ja intrares fluidului in manta, respectiv la iesitea lui; a = 0,33. pentru Re <100 si w= 06 pentra Re > 100, 4610-5 4 LI 18 | { 22 4 + & 7 2, 3 40 50 02 04 06 08 10 ns G a 6 ie 6.9. Factoral de coreefie pentru gradientel invers de temperatirs 20): a~C's (pentru Walon! ee 20)) 8 — Cy (pentew valori 20 < Re < 100). ; este factorul de corectie pentrit gradientul invers de temperatur’ are apate fn tegim laminar (Re'< 100), Avesta se deterimind astfel (5, 20]: a Suffne intit C] (fig. 6.9, a): apoi, penta Re <20, C= Ci, sau, pentru S = Re < 100, Cy se determind din figura 6.9, b. Ta un aparat de schimb de c&ldur’ de tip fasciew! tubular fn manta, adicios. proiectat gi construit cu tolerante admise, reducerea valorii ay este Se maximum 40%, prin urmare, a, ~ 0,6 a (20) Aplicarea metodei UniversitAtii Delaware necesiti cunoasterea carac~ seristicilor rice ale aparatului (Nude, Lys Dix dy ye 8) $1 Sie Su wy Goitaltl parametri geometrici se stabilesc cu ajutoral acestora (v. sub- 3p. 6.3.2.) Metoda Universitifii Delaware se ilustreazA In ex. 6.10. Efortul de imbundtifire a schimbului de cilduri prin reducerea debi- lor care ocolese fluxtil principal a condus la necesitatea micgorarii toleran- “ior la minimum compatibil ew posibilititile constructive (22) (v. subcap. “3.1) sieuo plerdere rezonabila de energie de pompare prin aparat. In aceast’ ‘huatie caleglul lui « trebuie corelat cu calculul e&derilor de presiune. ‘© metod& mai complex’ de caleu! simultan al pierderilor de presiune- «i al coeficientului de transfer de e&ldur’ tn spatiul intertubslar al schimbit toarelor de cildura cu fascicul tubular este dat de Short (23, 24]. ‘Dintre relatiile mai simple se recomanda utilizarea celor date de Donohue 9,25] si Kern [L, 2, 9), care se aplici cu exactitate pentru aparate de tip faccieul tubular ta manta dack satisfac urmétoarele restricyii constructive; — shgeata ferestrei sicanei din spatiul intertubular sk reprezinte 1/4 ... 5 din diametrul mantalei; — si fic respectate norme riguroase privind toleranjele constructive ale aparatelor de schimb de cilduri de acest tip (22) (veai subcap. 6.3.1) sau cEhivalente, eare de/altfel, se aplicd la constructia tuturor schimbitoarclor de ealduri tubulare, urentru-aparate prevazute éu sicane-tip segment-de-cere sau inel sidise (ea ig. 6.29), £818 sicane longitudinale de etangare, m care fern Tinie ‘Mdtocarbun, combinali organice, soli apoase, apa gi mae limitele 2000 100, Cy nu iatervne, (acinye Pat te anaes de eu ts opal fats! fs cab ip = 0 ee aia" (6.59): 0,961 = 1030+ 0.68 + 0,96» 612 Wim 36, Jn cteal by ce n= 4 we modes Cy, Pent a‘obtinevaloann Avesta Se eatkoteans 4 rn (Couatia (6.128) Wo raporeal mete 21 (S)2}e = (3/2) 0032 = 0.0077 m tras O9[4~ (20,2510.9) (10.0277) 16.6. Se. ba tye ms 16 " = 411216) = 0,125 S150 at aa ig f nm 04 “Spo £050 1.037. 0,86-0.87 0.961 = 75 28% fash de carnl me =. sa re Sea alee coeticintua global de transér de :aldur, 4 obfinute cu oefclenti ae “leulaft prin aceste tel mectode aint preventate in emapyah aay 3 Wim! -K, ceéa co reptesintl © crejtere de circa 130Pentru sicane de’ tip inel i dise se obfin remultate mai bune x, (2) de sex ccuatia a — 2.084 (d0( 2 ae (6.57) fe care, dy $0 caleuleazi cu ecuatiile (6.66 a) 51 (6.66 b), iar Gy cu ecuiatia 583), In cazul afei_ utilizarea ecuafiilor (6.51)—(6.52) sia figurii 6.4 conduce “valor de coeficienti de transfer de cAldurt mai mari eu cirea 100% [4, 13)- Pentra ap se recomanda relatiile de mai jos. ‘La cargerea in regim turbulent-(Re >2000) prin secjiuni cis- olare (tuburi), cu temperaturi ale apei fntre 0° si 100°C, se tecomanda (1, 5. 26): ape — (1 AIS + 21 tm) (wP/at*) (6.68) care conduc 1a walt ag eu efor de pin Ta 10% In ecuafia (6.68) se ttllizeazh unithtile sistemufu international eu excep- ‘Ga loi fy cave se introduce tn, °C. Ecvatia (6.68) este valabilf si 1a curgerea prin exteriorul tuburilor tn ectiun! necireulare (inelare, Tectangulare etc.), Inlocuind , ou diametrul echivalent hidraulie [ecuatia (6.50)) [9]. Pentru valori 900 < Re < 2000, la curgerea apei prin sectiuni ine- lure, se poate utiliza ecuafia empirici. (6.5 Vitenele wauale ale apei (agent de x3 fe tabelul 6.17. Pentru metal topite, rlatile prezinta cu total alte forme si se dau mumai ca caracter informadiv. Metalele topite se caractetizeaza prin conductivitate Siniet ridieata, ealdurh specifies redust’ si Pr cuprins intre 0,01. si 0,05, fe carl usu terme constant 6 recomandh (1) relatia empiricd a yon [27]: ire) prin tuburi sint specificate & = (Adi) [7 + 0,025(Pe)*) (6.69) care dit remultate bane la valori Pe > 100 si Z,Jd, > 60, eu erori de =: 20%, Proprietiile fizice se iau la temperatura medie aritmetick a metalului tichid. Keuafia (6.69) se aplict numai daci metalele lichide ud& suprafata, ceca ce repreainti cazul cel mai frecvent fntilnit. ta cazal curgerii metalelor topite normale pe tuburile unui fascicul sabular veri relatiile Cess-Grosh completate de Hoe [3]. 62.1.2, Convecfie Wend In convectia liber sau natural, schimbul de ctldur& se produce ‘ca efect al deplasirii fluidului, datorit’ diferentei de densitate produst. de dife- Senta de temperaturi. Ca urmare a vitezei scizute de migcare a {luidului, Intensitatea transmisici de edldur& este redust, In cazul in care dowd suprafete vind temperaturi diferite (una cald%, cealalti rece) sint destul de apropiate, “stfel fnelt curentit locali' de pe o suprafaf se interfereazi cu cei de pe coa~ TUK suprafata, transferul de efldurd prin convectic Ubera este considerat fn spafit Himitate (Inchise) [10, 28, 29}. 151Relatia criteriali, general’, a schimbului de e&lduri. prin convectic Liber’ este de forma: Nu = m(Pr- Gr)t (6.20) in care, valorile coeficientului m si a exponentului n depind de valoarea pro- dusului Pr+ Gr (tabelul, 6,3). ze Tabetal 6.3, Valorie coeficlentulul sf ale exponen- (uluh in Tunetie de” produsal Pre Ge pentru convectie bers in spat dschise in spatitInchise (28) ‘Spal fachise (imitate) Pre Ge< to to ° 108 < Pr Ge = 10% os | 03. 106 Pr Gr = 10" oa 02 Proprietitile fizice din Pr si Gr se iau la 0 temperatura medie, caleulata sa madie aritmeti inte tempezatora peretcul si temperatura lad 4, lao distanfa suficient’ pentru ca si nu fie influienfath de suprafata cald: Diferenta de temperatura Af din Gr este Af = f,—4. Ca dimensiune liniari 1, so ia diametrul exterior in cazul conductelor orizontale, indlfimea pentr plici si conducte verticale si dimensiunea cea mai mic& pentru plici orizontalc Ta corpurile solide de form’ paraletipipedict, [ se stabileste in functic de dimensiunea verticala, I, si de cea orizontali, Zo, eu eeu: 1b (Ijh) + (Ute) (6) Pentru un corp sferic cu diametrul D, din ecuatia (6,71) rezult& J ~ = Dp In caxil plicilor orizontale se obtin, cu relafiile date, valori pentru > cu circa 30% mai mici daci se aplicé fefei superioare la plicile: mai calde decit fluidul, sau fefei inferioare la cele mai rect decit fluidul; valotile « ob- finute cu aceste relafii sint cu aproximativ 30% mai mari daci se aplici {fel inferioare la plicile mal calde, respectiv celei superioare Ta placile ma In cazul incilzirii, produsclor organice, depozitate in_rezervoare sat cisterne (1), cocficientul de transfer de cildura a, se poate calcula cu ecuatia 46.30) cu conditia ca 80% din suprafata de schimb de ealdur’ si fie consti- tuiti din tuburi drepte, cw pasul minim de doud diametre si plasati la distant de citeva diametre faj% de fundul rezervorului. In relatia (6.70), m= 1/4 iar m variazd intte 0,47 — pentru tuburi cu diametre mici — $i 0,58 — pentr: diametre mari (1). 152‘aloarea coeficientului de transfer de cAldurd de la suprafata exterioar’ relot de pacar, previzute eu serpentina de inetlzire la bazd, citre simosferic este de 3,5—7 W/m?-K (valorile mai mici pentru baza si ‘rezetvortilui, cele mai mari pentru peretit laterali), ‘Latransmisia cildurii prin convectie libera inaeral atmosferic, cocficien- serial de schimb de cAldura se poate obtine cut ecuatii simplificate, pre~ cap. 6.6, Aceste relajii se utilizeazk cu suficienti exactitate att, gaze arse, CO, Na fi Os in domentul de temperaturi 40—815°C. ie cazul spafiilor limitate, transferul de cilduri are loc prin sic si convectic. Pentrw calcalul cildurit transmise se ulilizeari no- de conductivitate termic&d echivalenta, definiti 0, 28]: Bae = ree (6.72) core > este conductivitatea termick a fluidului, iar ¢,—coeficientul de ectie. Relatia generalé a schimbnlui de eildurit prin convectie liber8 in spatit fe este similard cu ecuafia (6.70), in care ctiteriul Nusselt este Inlocuit fe. Valorile m sin sint prezentate’ in tabelul 6,3, Se observa ci Ia va- Br-Gr < 108 avem 2 =, prin urmare, schimbul de cildur’ are loc prin conduetie. In ecuafiile (6.70)—(6.72), proprietatile fizice ale fluidului se iau la Seeceratura medie/aritmeticd a eelor dowd supratete vecine, ty si tye, adic’ S(t + fal/2:; Inngimen caracteritsict este distanta dintre cele doua Daprafete Si AE ty = be 6.2.2. Convecfie cu schimbare de fazi 6.2.2.1, Condensare Condensarea vaporilor in contact ‘cu 0 suprafatii rece poate avea loc ors cout mecanisme: in film continun si in picaturi, In aproape totalitatea Sseslor industriale condensaren ate Joc tn film continu (fm peliculs). err fac: suprafefele care nn permit aderenfa condensatulat ; ratii de con- secre foarte mic; eondensarea simoltand a unor substante miscible: “Se-eenta unor promotori (mercaptani sau octiltiocianat pe supratete de cupra; SES cihe pe eupra, alamf, ctl st erom), @ la condensarea In piektur este “S Zeva ori mai mare decit # la condensarea tn pelicul, In calculele wauale de dimensionate se ia tn considerate’ condensarea Alm, La condensarea substantelor san a amestecurilor complet condensabile, ‘esisionfa principala la transmisia de efldura o constituie pelicula de con- “gest, prin care schimbul de cAlduri are loc, In esenta, prin conduetie. Pentru condensarea la exteriorul tuburitor a substantelor pure se utilizeani sexresiile de calcul stabilite de Nusselt (30): —pentra un tub vertical: eg = TAS [AGT aL] (6.73) 153,‘ pentru un tub inclinat & i de orizontali eu unghiul @, apropiat de 2 ey = 1,15 DP etgh, sin gfuAILP (6 nhs pentru ui tub orizontal wy Hq = 0,725 [2pReh/ndtas* (6 Cl In aceste ecuafii, cildura latenti EGO 2s 0 25.50 75 condensare, /,, se ia la temperatura de Wn slermiroali joc Ritataee eet atates ear ete " seazd Vaporii. Celelalte proprietati. se entra condensat Ia temperatura m a filmului de conidensat, 1, calculati medie aritmetics intre temperatura de turafie si temperatura peretelui, tj — (t, +4,)/2. Termenul AY tepresi c&derea de temperatura prin pelicula de condensat, At =f — fy. Ecuafiile (6.73)—-(6.75) sint valabile pentra vapori Care se deplase fati de pelicula cu viteze sub 10 m/s; pentru viteze mai mati, valoatea a calculati cu ecuafile de mai sus se corecteazd cu ajutorul figuril 6.11 raportul de pe ordonata ay este valoarea cutath a lulz, fat. a. este valoarea calculati cu ecuatia (6.73). In aceasta figurd se ilustreaz efectul presiunii. vaporitor. Pin impirfirea ecuafiei (6.75) la ecuafia (6.73) reaulta: He ee = 0,63(L/e,)2* 6. cate arath el, pentru un singur tub, ay — ag dack Z/dy—= 639 yi ay = 2S pentru Lid, — 250. Efectul subracirii condensatului este pus in evident. prin. inlocuic termenului J, din ecuatille (6.73}—(6.75) cu [31]? Km hill + 0,68(cpAH/)] (6.7 fn care Af este cliderea de temperatura prin pelicula de condensat. Condensatea la exterioml tn burilor unui fascicul. Scurge: sgadensetle! sub fectl forte graitaionle tn Jungal tuburior faci lelor verticale conduce la ingrosatea treptati a peliculei de condensat sj partea inferioari a tuburilor. Regimul de curgere al condensatului dev din laminar, in partea superioard a tuburilor, turbulent tn paztea lor int tioari. La fascicule tubulare orizontale, condensatul de pe tuburile superion se scurge pe tubutile inferioare, ingrosind treptat filmul de condesat. Pr acumularea de lichid in partca de jos a mantalei condensatorului, 0 pars din tuburile inferioare ale fasciculului pot fi innecate fn lichid. Fenomencle expuse mai sus conduc la reducerea coeficientului de trar fer de cildura al fasciculului, @,, fata de acela al unui singur tub. In calcul lui a, care se referi la portiunca de fascicul disponibild condensii, se seamé [31, 32] de aceste pertutbatii ale regimului de transmisie a cald prin relatia [tj: Fig. 6.14. Influenfaviterel, presinii sila directiel de cergere x vaporiior ‘supra lui # [1 ay = 1 S(ReI 8 prefs) 8 (678 154ee, Re = 4G,/; G, — debitul masic de condensat pentru un. singur| tub ‘ca de lungime a Jui, in kg/s~m, obfinut astfel: ! — pentru fascicul tubular vertical, G, = m/nd.Ny (6.79) — pentru fascicul tubular jorizontal, G, = m(L(Ni)3" (6.79 Pentru somnificatia lui N; (numiral de tubuti pe care se produce conden- vezi ecuatia (6,191). Precizirile de la. ecuafile (6.73) gi (6.75) asupra stilor fizice se aplict si la ecuatia (6.78). Sdmitind un film laminar care se scurge de pe tub pe tub, coeficientul sansfer de eildura pentru fascicule tubulare orizontale, a,, se obtine din satru un singur tub fecnatia (6.75)], corectat in functie de numarul de intale de tuburi in aparat, x, cu relafile (33]: cazul tuburilor dispuse in pitrat y= O,92etf(rH,) (6.80 a) —in cazul tuburilor jdispuse tn jtriunghi = mally (6.80 b) Aplicind ectafiile (6.76) gi (6.80a) 1a condensarea pe tuburifntr-un aparat slat orizontal cu L/d, = 250 $i n, = 15 se obtine e7/ay = 1,47. Exemplul 6.11, Pentra condensacea 20 t( vapori do benzen aflati la presiunea 1,1 perature de 83°C 9 utilizar an yehimbstor de eildura orizontal, tip 14 (otresere sta tt patra teeced! in tuber} cw 264 tubur. Prin tubus etcult aps care se incteeste © 2510 Be. Dimensinnile taburior sint: Ly — $8 m; dy 20 mms By = 1.5 rom. Age Som Fsburilor este in trunghi echilateral, ct. pasul 26 mim, pe 20 rtdarl orizontate. Sse em ee i ih ne facet 679g sop pre pe intel aot ence a ey Sr clay ealche aorta Se ede Bn Fs arent cbr ecg enccn cate ty eee Seen etree ori Sota man pins aitan nantea eats Splind ccuafia (673) © obfine: Spat sas on = Se corecteant ap pentru mumarul de siruri orizontale din aparat, ny = 20, cx ecuatia too = 0723 = 1808 What 47 = 1808/20)! = 1097 Wim ‘erifteatea Tol fy presupas se face ou relafia 914 = 24 — 1) ‘Condensnrea vapotior dé behven in apirat find totals, caldura cedath. este: {@-= ily = (20.00}3 600) 395 253 = 2 195850 W Suprafafa de sehimib de ebiderk aptratulat este: Am del Nam 50,0258 +264 = 962 195Se enleleant te doud plete egal de itl sue ponte velar ta Olt = 2195 8596.2 = 22 sa Wit ite = fp) = 1097 (83 — 62) = 23.037 Wj Diterenta dintre cele dows valori este sub 1%, pein wrmare, fy presupns se considecs aot Seagal moma ei dn fail nnoeat soda, {61910 edmitind procental de Inuecare de 20%, apok debitel msi de condensat yest-e Singur tub, Ge [ecvatia (6.79 D)) 268 (1 — (20/100)) = 211 tapas Gy = 20000)[3 600 5.8 (2118 ~ 0,027 gm Presupunind aceeasi temperatura @-peretelui en sf cazul Re st apot a fp ~ 6240) 36 eae Re = 4-0,027/0,000336 = 321.4 0,131 79 0.000330 spo arm usaf [1087 wine, ‘eran tmpeatui pare (ut poset) O14 = 2216 Wint (de a puncte ele ~ ig) = 1097 (85 — 2) = 22907 Wr Chur.‘ conta Gocorianta valor a, caeaate pin cea mote In zona tubwrilor tnnccate in condesat care este de 20—30% din suprats totali de schimb de cildura a fasciculului, condensatul se raceste prin c vectie liberi, a, calculindu-se cu relatia [1, 2): cn oan Meee ae a | » a. in care proprietitile fizice se iau la temperatura medie a filmului de fly ), stabilit’ ca medie aritmetica intre temperatura peretelui (f,) si a lic a lului (é), t¢ = (ty + #)/2, iar At =4—t,, Mya useais pentru: a, sint date in tabelul 6.4. Tabelul 6.4. Valori wouate pentew 372) Produs lau, Wie Solvenfi organicl 9 fxs: {ical petroliere wgaare | 250260 Produte. giele anid, let grew ett) 0 nice foarte sree (lor Is temiperaturt Intee SBC gt pC. 17 In general, este preferabil si so efectueze condensarea la exteriorul burilor; totugi in unele cazuri (condensat coroziv, utilizarea aerului ca 2s de ricite etc,), condensaren se face la interior tuburilor. 156In camul wmui tub orizontal condensarea poate avea loc stratificat cind Somini forfele gravitationale, sau inelar cind forfele de forfecare sint inante. La modelad stratifieat se utilizeara (15, 32, 33] ecuatia Ini Nusselt pentru Sensatea la exteriorul tubulai (ecuafia (6.75)], cAreia i se aplic& un cocfi- Ge coreofe subunitar,C, care depinde le propatia de acopeite a ei de schimb de ctlduri cu condensat. Expresia ecuatici Tui Nusselt icatd este: ty = 0.725 Cirtetelef utd" (6.82) Seefclentul C se poate calcula tn funete de fracia volum a faast_goz Tnliteraturk (32) se dau valorile ll Cin funcie de tmghfut Ta entra corespunzitor perimetrului sectorului de cere stratificat, La suprafati ati de 30% din suprafata de schimb de caldura a tubuiui corespunde = 110°, la care C = 0,8. In acest caz, ecuatia (6.82) devine; Ho = 0, 58[R8 pals wld) * (6.82a) Inslfimea stratulai de condensat in tub, h, exprimatt ea fractie din cs In toate aceste ecuati, proprictatile fice se iau pentru o hidiocarbors « cirei masi molard este cea mai apropiatd de masa mdlard mudi eeeeer cia de hidrocarburi, la temperatura medic a peliculed de condensat, = (. zt, {0/2 in care temperatura vaporilor, t,, se obfine ca medie atitinetic’ (tere fempetatura initiala de fierbere a amestecului, Gq $1 temperatura punctulc de rouit al amestecului la presiunea de lucrt, fn, fe (tue tos? DI, lacondensarea partiala a unui amestec de Mltocatburi ce compozitie cunosent& (componenfi cu mas molar’ apropiata sau, fractions eerreitte cu domeniu de fierbere Ingust) la exteriorul tuburitor unui apr {Aipitind o bund amestecare, deci asigurindu-se 0 contactare und Imire tis. {rebate Iwate in considerare rezistenfele la transmisia ealduril prin pelicelai> de condensat si de vapori in contact cu condensatul, 158Rezistenfa totalii local pe partea tubultii unde are loc condensarea se prin Suma rezistentelor prin pelicula de condensat, 1 /a,, $i prin pelicula apori in contact ew pelicula de condensat, 1/a, (33, 41. Aga ee ym % ta metoda Ward (4), os calaleai ind Said de transfert de i sensibila, (Ficirea vaporilor) si latent’ (condensarea componentilor ‘scci) din pelicula de vapori, ene! Le dm, or oss 6.8 a aera | = m, este debitol relativ de vapori, in kg/100 kmol vapori intrafi in ‘aparat; a,—coefiientul dé transmisie a eildurii sensible, caleulat ca ‘cind vaporii ar fi singuri in aparat, cu una din ecuafiile (6.61) san (6.64). La caleulul lui a, se utilizeazt ecuatia (6.75). Metoda este exemplificat’ in literatura [15, 42]. La condensarea vaporilor de substanfe pure sau a amestecurilor multi- | component in presenta tinui gaz inert se consider’ ci pe suprafata rece se for- Seer in film de condensat, aflat la temperatura punctului de row: in. contact se cesta este un film de gaz necondensabil, prin care vaporii din amestec epee ok diiteeee penta tosienes in filimel de lickid, Problema transfc- je caldura (sensibild, a gazului necondensabil gi a vaporilor la trecerea ul de gaz, gi latent’, la condensarea lor) se rezolva simultan cu cea ~ansferului de mas. Dintre metodele elaborate, aceea a lui Colburn-Hougen © este considerati a fi mai buna (1, 2, 33]. ilor ee ee petroliere im preenjit de abur si = hecondensabile s¢ obtine 0 Taxi fichida constituita din mai multi compo- =» ici (hidrocarbarl) un component nemisbil (apa). Prin rire Sage punctul de rowi al aburului sau al {ractiuni petroliere, gi anume a see'sia care, tty conditiile de tuera, are punctul de rou’ cel mai ridicat. Prin re- ca temperaturii, acest produs continua si condenseze, in timp ce celilalt sss (aburul satt hidrocarburile) i gazele necondensabile actioneazi ca Sets Contnund ycrea.se aunt a pant de con al ult prods Scaral sau fractiunea petroliera) ¢i din acest moment condenseazi impreuni $i ptodusele pettoliere, riminind mumai necondensabilele ca.gaz inert. Sree poate continua si dapt condensarea totala a aburului gi hidrocarbu- Pentru caloulul coeficientului partial de transfer de cildura de partea jusului cate condenseaz’, tn carl condensérii vaporilor supratnedlsifi sé © -scirii condensabilui, aparatul se imparte in patra zone: 1) de la tempera So de intrare in aparat pind la temperatura de primi condensare a aburului = + Ndrocarburo, sf anume celal cru punct de tout este cel mat ridicat, are problema se tratearK ca si in cazul fra schimbare de fazi (subcap. 2) dela aceastit raturi ping la temperatura punctului de row ciuifalt produs (abur sau hidrocarburi) ; 3) de la temperatura precedent 159ping 1a condensarea total a ambilor componenti. (fractiune. petroliers abst); pentra zonele (2) gi (3) se aplica welavle recon ote {in prezenta de gaz inert: 4) de la temperatura punctului de fierbete pice temperatura de iesire, in care 1a condensatoarele orizontale se uth elafile pentru convectie liberd (ecuatia (6.81), iar la condensatoarcle eale, ecuatiile pentru convectie forfat (sibcap. 6.2.1.1) Punetul de roui al aburului in, prezenfa Vaporiior de hidrocarbur poate stabili grafic tn modul urmator: J it aiutorul diagramei Cox (v. vol. 1, cap, 2.2) se determing tem utile de 100%, 80%, ... 10%, 3% Vaporizate pe curba de vaporizure tn. bru (VE) a amestecului de hidrocarburi, eorectate fiecare pentru prev Partiali a hidrocarburilor in amestec (by): osit Calculeaz’ presiunile partiale ale aburului (pq) corespunzi 1a 100%, 80%, 1.10%, 5% evaporate pe VE a hidrocarburilor, bu rel bar =P — (bac + Pye) (6 = c valorile pa calculate cu ecuatia (6,89), la diversele. tempera Corespunzitoare procentelor evaporate de mai sus, se ‘traseazd o cotta fntr-un grafic py, vs. t (v. exemplul 6.12); = Pentru aceleasi temperaturi se inscriu tn grafic presiunile de van ale aburului dacd acesta ar fi singur in sistem (4p wu) siprin punctele con Punziitoare se traseazi o curbi (B) (v. exemphl 6:12). Punctul de intersectie al acestor eurbe repreaintt punetul de rows aburului, Tabelut 6.8, Caleate pentew sia 1 30 1 og rs wn a wnat | ante |7d Pa ereen a | lat) eae fe io | at | ma » ous | 2902.5 % | im | m2 8s 9144 | 27510 80 | os | os oa 44a | 2503.8 7 9 | 645 uw 9144 | 2429.1 6 | 92 | 6.6 cy maa | 22363 %” a | 566 0 944 | 20749 a fom} sia n 9444 | 1503.5 ofa | a6 2 oud | 1710 20 n | 1 out | 4812 ba | tas12 oa | ise wo | 63 | aor *) temperatura medio volumick de fieriere (pe eurba STAS) 160Exemplal 6-12. Produsul de viet al unei coloane de distilare atmosterica, format in ‘ov benadna (olf ~ 0,730; Mo— 14a 5 — 50) treble Condens race de Ia Bi 2 Sar. Sie stabilased punctal da rou “ scscaste Curba PRE a predsulal o 0 0 1 7% 9 “s 2t ot 85 120 50 SAS pentru vensi. Curbele PE Sm | bat si 120 bat se dau in figara 6. = Sa vapor corespunattcare in 100%, 90 S28 aed see ‘uaceloe' molar pect do rou al aburvtel 100 181 erolsare. So statilese eurbele VE la pre sees atmonferied, presiumea de aces (1,26 bar) ee ‘Se calcuienza apat koh boneina (He), sow (4) 1 gam nesondeneabile (Ne) n4inase byte ae Bis te Weenie Banner root eme ones Sri Verte eeprran rere B= sctir ae aerenaet BR oie Se teeta | ener 2 ee eet Scr ane mmer se Seon a eee eee aes arate = 12), 17 ih abur sf 34 th gase necondensabic 1 1a 40°C. Presinea de Iucrw tn condensator ete ‘al aburulai gt curb de condensare prods. f g er i 3 85h Fraporat, % vol Fig: 6.3, Chit de vaporiaars tech bre (VE) Dent a petals Tar 126 bar, panen, - serfom Hg vaepat | osm | oma | az | ons | onoor | rosa vast | 0736 | oosin jaws | oar | ona | rajn04 2604 | 0766 | o0x0 |. 26 | oso | os | sn.s0 sass _|-o7as-| oss —| 90 | 0.2203 | agar — | — son zap | 003 | onx0 | s0 | osm | osm | smoass ana | oes 25 | oo | ots | 2000. ragpte | oe | ous | 6s | onme | oars | roo. zoo | osu | eos | 35 | ose | 000% | toss rage | apes | oosts | ae | onsas | 070s | sms amet | 069 | 00m |] a1 | ona | oss | anooss vast | one | oons | 3 [ozs | osCa vatorile din esioanels 12 (pease if £ $014 93 (oe oxdona) or asad ee a I eset Bain fie atts Tnermertia oat urbe presi pusttalde rook uni Ez THE teh at etem sparnnse au eens fon = 84; pesaans, bayen S818 i 4 n= fC, candi do beni t | aan 28 eapa pe one ue | Brame aba Pai i Parse S444 — (9444 + 68) 1298.2 hme 0513 Considectad mass. molark a. acestor port $3 rerult§.dlegn = 107 748.2 hgih, ‘La fiecare dintre temperature mai cob se deeit punctul de roud alaberuluidin tase se ealcwleazd cantitatea. de abr rimast condensatd sl so. recaleuleard cantitaion vaposi de beneina corespnmzttonte, Se p= cedeazd in modal yrmaton Ee roe Presiunea partiala 0 aourutul, pap, bat s mea ar pean arereiaagas 1 usc oe a oe Saou | Abs rate Ce ee meee haa Eilon Bese. ll a i ag t saipie egh ; ELSI Sapa ban ka the lal Cwm waa ap wire mo © "Abn iat nan 05 at 9) iow fi na it af tt te Fig, 6.14. Curbele de varie a presivnil parfiile a aburatu 1a condensarea’ fractive : rilot potroliere in amestec cu abur gi gaze Hg = FOO O65 243,9;cmaye ‘necondensabie. 2 Toabeiul 6.6: Calculal procentalai de benzind condense Benin’ Mas molark | Benin Tempers| condensatt a fractiel | im fat “apor ‘ura °C). presapust) de Donzing He e invtara ano 80 0 0.435 2.807 2 12439 23 2 0.340 3706 Ds 1026-4 o %9 340 3350 nt S02'8 Sot mM O84 osas 70 3855 ef) boos |i ot 3 ts sas P= 126 bar * valori obfinute dia, tabetul 6.5, col. 15. 162ain ‘expresia (He 4/NEL Adg)/4hy = 2.897 se caleuleard Ady: Mg = 1294 BE 655;7 temonyn 2879-1 be eat presionca partial a benzine, 9 12439 = 125 0,797 bar = 606 amin Hg TOF 68 + 6557 ~ grafienl Con (vole 1 fig. 2.2.94) se tranepane punctal de coordonate: 80°C, Pi. ‘oe nin Hg pontra presen p sistem (P= L28 har = 944 mm Hig): rere wera Sein aconetatemperaturk pe curbu VE la pretanea delocra (Og. G13) 40 cterte 6% Sroperat, prin unmare, presupateres (40% coidensa) eats bunk. Procaltin siiae f pentru cella tomperatari se obfin valeite din Yabelol 6.6 Pentru curba de condcusnte se calculeact confinutal de elldurd al vaporilor. Qo. si seein, Gz. la temperature 21, 112, 108... 38 s 38C, precim sl eSldura cedata prin co ses si ie inte temperature de intrare im aparat (IEC) eh fccave din temperature cate, AQ. Valorile neeatea ant foscrise tn tabell 6.7 Corba de condensate fig. 13) 26 obtine ew valonie din coloanele 1 (abscioa) yi 12 setenata) din taba 6.7 Cocficientii de transmisie a cildurii: pentru zonele in cate ate Toc con- eenrca se obfin din fig, 6.16, in functie de procentul molar de gaze secondensaile in fara Vipoti, corespunzitor ffecBrel zone, dpi proce- Sal de mai jos si exemplul care urmeaz’. Pentru Zona in care condenseaza unul dintre compo- {i Gidrocarbutile sau, aburuly: 2) condonscazi hidrocarburite: Ya valoatea procentului molar de gaze secondensabile (4b + Ne) % mol necondensabile = ((Ab+-Noy|(Ab-+No-+He)] 100 (6.902) & citeste ae pe curba ule" din fig. 6.16. 6) condenseard aburu!: Ya procentul molar de necondensabile (He-+Ne) Somol necondensabite. —|(He-+Ne}|(Ab-+He+-Ne}] 100 (6.900) & citeste a pe curba ,abur* din fig. 6.16, H Pentru zona in care condenseaz’ ambii componenti & valoarea procentului molar de necondensabile (Ve) %amot nocondensabite—[Ne|(Ab-+ He-+Ne)}100 (6.90¢) & citegte a, pe curba ,abur" din fig, 6.16, Termenit din ecusjiile (6.89) si (6.90a—c) au semnificatia: Ab—kmol/h abar; He—kmol/a hidrocarburi; Ne—kmol/h gaze necondensabile Soph atlngerea ponetulul de souk al abursted 163,Tabelul 67. Cateutad canttatt de edldnrd cedsie Tes Tavepe fan-| Bagh Fea Gi Far 4 —. 4 perms mo. ay Homa, | Qo= Eheeme | mes % ehh iyi ign wg we | aye D = MTT) 3 6 z He 1700000 | 377.7 | 98 209000.0 0. ”, oi2 | 43571 00.0 26.2 | st osn.o He V0000.0 | 63.1 | 96.067000,0 0 Ne 34000 | 2330 | "792200.0 | 142687200,0 He 129968 | 3442 | 83260 8350 t0032 | 238.6 103 4s 70000 | 26770 | 43597 2000 Ne 34000 | "2106 | "7160400 | 129.519898.0 He 1360004 | 533,7 | 725834130 339906 | 213,5 96) 40 “trom | 2es1 | 433394000 Ne 34000 | 1930 | 6362000 | 118597 313 He 1190028 | 03,3 | 62274 1650 509972 | 2009 % | 4d “s7o00.0 | 2658.5. | 45 194 3000 Ne 34000 | "1783 | “6062200 | 108074 885,0 He 1077482 | 508.6. | 54800 75350 e22s18 | 189.4 $4 | ab 170000 | 2699.0 | 43033000 Ne 3400.0 |" 163,7| 335 $80:0 | 100 300 515,0 He 1019998 | 5023 | 51234 500,0 138 % | 4d M88 | 26.2% | 32597 8.0 3347 Ne 1349 | 323300.0 | 84 686 900.0, He 813988 | 489.8 | 390670920 nla 0 [2642 | Ii e09 Ne 54000 | rar | 482 460'0 | 39.639 162.0 He 336988 | 4772 | s7oss:4670 i4so12 | 8.1 63 | ab “2arra |aoii | "esaeson9 sme | 2178 Ne 340010} “1210-| —“arsd000 | 25-773-444;9 He 2712070 | 468,38 | 127322980 127980 | 172 3% [ay “14058 | 26023 | "3698 3043 isgod2 | 225 Ne 34000 | “106.3 | “3604200. | 1672 912;5 He 3736 | 4353 | 10260723 79.9 38 4b 12955 | 25603 | * S350072 1390 Ne 34000 |” "633 | aa20200 164“te produsul care condensessd si se riceste dott de Salus coe wa fuse ag tem, |Qe= Biome sme | Oem Hh 1s w mh w stare z i z z | o | sesso [samo | 0 ° viaesrane.o [a9 teronn | ase4anoo | _cosor? 0560633 soos | so sesys [sion | iveteins | 918704 zamouie | usssezare | wooo | wusina | ssn0m 2ias70 | niesaame | sos6ons | 26731280 | 890 wrmsaigg wiras2v0 | riauiesso |stien | saoes0 | » soos soso sae | warms | wminrane (arama | asot0r4 | woe soot 310 erro riiseats. | reseens | arsteant | or2me667 | moses 36960 Hoan ninsoms| aswes0s | aenms | mssivwa | arose ve rssm69 SRS zosrsws | srw [rsa | rréteane | 29000701 Sarto Sens sssw0asie | ssowaint | sores | 1265592009 | 3325928 163NG ¥ | | i aa lléurl of predusutui Og Oy mw ae at Fig, 6.15. Curba de condensare gi rRcite a produsulul de virf al tloanel DA (amestee bensing,abur #1 gave necondetealae) Ty s Ses peskeal/n2 8 ow ge NG as 9 10 20 30 40 59 60 70 80 90 100 Gaze necondensobite tn vaporige mot (vol) ig 646, Conlin de condenmre pnt vapor gaze necone Aleosablle (I (pentru a obtine acim Wiha? Ie) ales de eon, ‘donatt families cu 1163). § % s Coeficientul partial de condensare, sIn fiecare zona se caleulear doi coeficienti 2, (v-exemplul 6.13),la intrare pest” ieire, eu care se obtn valor corespunattonzs entra Cooficientit obali de transfer de cildura [ecuatia (6.166)}. Drept valoare reprozentativat ‘Seniru fiecare zont se ia media logaritmici a valoriler cocficientilor globali & transfer de eildura la intrare gi la desire. Exemplal 6:13. $a se eatenlese cocficiontl partial de partea produeulal care condessnaxi eccclcienfi qlobali de Gansfor de etidura pentru produsul din exemptal 6,12. Condensarca S2Eein spaftal intertubular al uni aparat eu faseicnl tubular, erizontal, 1A (0 trecere in Sarai pau teecert in tabu). Ca agent de riciv se wtllzeazd apa care se inctlzesic de Sis Talayee. Se eunoses d= 20 mm, By — 1.3 mum gly — 344 Wimt > K, ‘Resoloare, Domenin de condensace se imparte In dou zone: ona de la temperatura de cocina condensate a benzinel = 112C, stablita in exemplal 6.12) pind la. pumctal de rows PSvurutal fens 8G, determinat in exemplel 6.12); cealaltd de la temperstaca punetwlut Stout al barat pink la temperatura de ieire din aparat (iq = 40°C). Se mentia notapil= SSN in calculal do dimensionare a schimbstorulal de ealdura pentra acest servicia (veat Tenlul 626); de aceea zonele mentionate sint: zrae 2, respectiv zona 3. Zona 2 eandentensMdrec‘bo), Se salient % mal gaze necondenabie (4B + N°) se sntranea i ia opie din zond. Cantitaile de component sint (r. exemplul 6.12): He, amol{h Ad, Amol Ney mol 1s intrare (f= 112°C) 1910.1 ot 6s la iesiro tpn = 84°C) 1298.2 ot os 1% mot necondensadite AA EG __ 109. 34.64% fecuatia (6.9 (la intrare) 1910, 14 944.4 + 68 ac Din fig, 6.16 po carbs wulei" be citepte ae— 700 kealfmt b+ C= 814 Whimt «KK % mot necondensabile_ _ 9444 + 68 Ga eres 1298.2 + 444 + 68 Din fig. 6:16 po curb le” xo cltegte a¢ = 570 Kealfm® +BY C= 653 Whaat K. Cocticlentel global de transter de cAldurh pentra aparat curat [ecuatia (6.16) este 100 ~ 4382! intrare: By = = 692.2, Wit K ya 0007) 84 0020 = te lyre: = 579.9 Win Fons 2007” 663 0.020 Valoarea, medic logaritmich a acestora, hy.«! aoe = S22 = 989 «6344 Wind aes 3798 este valoarea réprezentatiek pentra zona 2 (aparat curat). Luind cezistentele termice ale mur SAS Wae wd da imteriorul taburllor (Rg) # la exteriorul tuburilor (Raa) Rg = 0,0002 mn! “2? C)kcal = 0,000173 mt « KIW Rime = 0,0002 6 0)000172 167$ megllnd resistonta tormicd a pereeta tubulut se obtinecoetiiental global de 4 ellis pentru aparatul murdar m= = a Wie r Say + 8.000172 + 0.000172 waa i Zone 3 (condensears hidrocarburie wi aburud. Se stables procentul molar de g a ond, Cantithtile de component In asa vapens He, kanoifh Ab, temo Ney keno laintrare (‘on = $C) 1208.2 oa e =I epire® (fg = 40°C) 93.6 M3 6 (* valori obfinute prin inteepolare intre vemperaturile de 6° s 38°C), % mot necondensabite _ 6s. 204% fee 5. ees Tanna oat ran 100= 2H % Lecwatia (6.900) Dim fg, 6.16 pe curba vabur” reruts ae = 1780 kcaljnt “= = 2070 Wu? « X % mol mecondensabite, 6B (lo tere) D363) ww Din fig. 6.16 pe curb abrir” senultd ayo 620 Keal/mh°C = 721. Wit, Corlicientut global do transfer'le catdurs 1a intrarea In. wr Bee at = 02 wit 100 = 39;7%5 jan 000” ToT 0.020 4 In Sieta la zona: hem re 623.8 Wim? 54000 721 0.020 ‘Valoarea medio pentru aparatol carat, iy, sta = 023.8 hago A = 98 What ais 4 pentew aparatal mada Po Bis Sane ee 0.000172 + 0, Trig + 000172 + 0.000872 6.2.2.2, Fierbere ul cantitativ al procesului de transfer de c&ldurd asociat cu fier- berea, freevent fntilniti tn. prelucrarea hidrocarburilor (refierbatoare, cup- ‘toare, reftigeratoare etc.), este mai putin cunoscut dectt cel al condensich, 1682, comparatile fntrecovficientit de ‘sie a cilduii calcula pe baza “Seerselor ecuafii din literatura gi valo- Soe experimentale arata diferente pin te 500%, [43]. Aceasta se datoreste in ‘Ses parte dependentei procesulul fier- ‘ere de caracterul suprafefei elemen- Se de tansmisie a ealduri, 1h acest subeapitolsint expuse re- “epile uzuale ale variabilelor caracte- Sssce pentru fierbere, a, gif, in caza- ‘Sein Care caldura este transmis. pri Srermedial mel suprafefe. Conform seeervafiilor de mai inainte, relatiile & mai jos trebuie utilizate cu rezerve. Mer ‘Ta aparatura de schimb de eildura lat Rea tata pnmedicniureliltn Wael Vorale Ueeiall aia 4 eae percaliatoniswetanoé tale Me gio Vario tntanll winicy a's cosorile in care, suprafafa caldh este °**siettetel de trananinle. a chur ta ssconjuratt de o cantitate relativ mate — coayecthe nent 23 ~ ertere ce Tichid, cu 0 vitezd de cireulatie fichicg Meira ele seimportanti, agitarea- tealizindn-se —Culaed (regen de tanitjio): 43 hecoers n circulatia balelor de vapori cate se | plkslasa stabil; $6 ftorboo plieulara cireulatia Uuelor de yapor cae se Pe conto croak @ wd © naturald; este specific refierbiitoa- Sor cu ciretilaie naturali side tip cazan, ale clror scheme de eirculatie ale flu- Satilor si specificafii privind utilizarea lor sint prezentate in subcapitolul 6.3.1; wo Fepbeea tu conoesiefrjata, in cazal in care fluidal cireula cu 0 vitor iabil&, sub efectal unel forte exterioare. In fig. 6.17 se prezint& variafia tipicd a coeficientului de transmisie a sidurii In fierberea tn comvectie naturald, ay ga tensuni Serio Steet ah ane tk Pe etetor pa ditaren te 0 (late tenibe- ‘ura suptatefel calde, f», $1 temperatura de saturatic a fluidului, ¢,)mai 1 decit At, fierberea are loc in bule (nucleic), in timp ce la At > Ate, Ectberea este fa film (pelicalar®). Diferenta de temperatura eare marcheaz’ ‘ctzen de la flsberga in bile la fierberea pelicilara se numeste djerengé de comperatwrd critied, My, ia tensiunea termick maxim’ a suprafefei, cores- penzatoare valorii Af,,—tensinne termicd critica, t, Deoarece coeficientul de transfer de cilduri la fierberea tn bule este cai mare, proiectarea echipamentului pentru instalatiile industriale se efec~ fuceat numa Ia diferente de temperatura sub valoafen critic, ‘Au fost stabilite numeroase relafiicriteriale pentru calcul! lui agit ,46—52]. Gintrecare se vor prezenta unele ecuafii bazate pe experien{i mai avansati. La refierbitoare de tip cazan si de tip fascicul tubular introdus in bara coloanei(Hetbere tn convectic naterals, 1 Volum Tuare) se poate’ utiliza co- open de Kew 1) in fig 6.18. oe ie empiricl pentru ay, stabiliti: pe baza objinute pe un ombr apitelatil He Welle bs at Giie tint Eam ead eaclenOee Wheaten Gt fcomandati fn literatura Tecenth [52,a], este: yy = O,T dae — a)" (1) yn. ‘all (6.91) 169é Now Rue wR ONRSS, ey Sauk, keal/ meh. Cosficientul de transter de c&idur ss = 2 3 456789101 2 3 6 56789102 Diterenfa de temperaturé tntre perete si fluid, At °C ig. 6:18. Coefcientul de transfer de ctldwsa pentrw fierberes in tubiet sau jn spapiul int ‘a — pentru transfer de cildurt senabilé prin convectie bert otenea; A— ‘tubular Ta aparate cu Gicalafie natural’ 1): — pentru transfer de ektturs valoarea maxima pentru produse organiee; B— valoarea maxima ponte a. fn care, a, este coeficientul de transmisic a cildurii Ia fierbere nucleic’ in convectie ‘natural’, pe un singur tub, obfinuti ew ceuatia McNelly {4 370 a = 0,225 esc alae ee ae (6.2) (6.03) (6.94) ict a at (6.95) (Of) F(a) ¥ Rae} Rew C,—coeficient de suprafaji (1,0 pentru suprafefe din eupru si fel; 0,7 pentru crom)..Eroared lui ay calculat ew ccuatia (691) fat de, valorile zy experimen te de -f 30%, Limitafiile aplicarii ecuatiei (6.91) sint [51]: —pentrt hidrocarburi alcanice in domenii inguste de fierbere si pentru seaduse lichide care contin de la Cy la fractiuni petroliere cu densitatea re- eer 0,150; aportl fd, cuptins tnt 1.25 gi 2) —agezarea tuburilor in triunghi echilateral (2 = 60°) sau pitrat rotit 90°); diametrul fasciculului cuprins intre 0,3. si 1,3 m; jntte presunea atmeseried pk Ie 0,7 din presiones critics pro- Ssohi; —= Prezentate tn figurile 631, 6.33, 6.44 Schimbul de cildura prin Supratefe nervurate difer8 de acela. prin tubuss normale, intrucit se modifi. geometria si cimpul de temperatura fn jurel ssuprafefei. Intre baza gi extremitatea aripioarel (nervurll) se produce un dient de temperatura,’ ceca ce conduce Ja modificarca treptatt a cantit ita de cAldura schimbata cu fluidul pe unitatea de suprafata de nervurd. Accas'= este mai mica decit cantitatea de ctldurd schimbata de unitatea de supr fafa a peretelui tubulai, prin urmare, pe unitatea de suprafati, eficacitates termici a nervurii este mai redusi deceit accea a tubului. Coreetia. pent eficacitatea temic « nervuri se apc (56, 37] fe la suprafafa total ext Fioars de schimb de cildurii a tubului nervurat (prin eficienfa terimicd @ - vurit [1, 5, 9, 28, 56, 57, 61-69], sau prin resisten(a termict a etvur (37, 70), fie la coeficientul de transmisie a e3ldurii (71), fie asupra diferen(ei de temperatura intre fluid si perete. In cele ce urmeaz’ se vor expune relatiile utilizate pentru cocficicntul de transmisie a cilduri intre fluid si diferite tipuri de suprafete eatinse (at vurate), folosite in industrie, 6.2.3.1, Tuburi cw nerouri transversale inalte (lig = 7... 16 mm) Tuburile cu nervuri transversale inalte (fig. 6.34) au cea mai larg’ ris. pindire in industrie, in procesele de rdcire cu aer. Se prevad tubuti en nervur Inalte gi in secfia de convectie a cuptoarclor tubulare. Au fost elaborate numeroase relatii de calcul al coeficientului de trans. misie a cildurii de 1a nervurd (arfpioars) c&tre fluid (61-67, 71—73), dintre care se prezinti dou’, freevent utilizate fn calculul de dimensionare a rici- toarelor sau condensatoarelor cu aer, ale’tuite din tuburi eirculare cu net vari irculare individuale sau continui. Relatia lui Jameson (61) este 091 (Rete (Pra (6.102) Nu sau aadisf = 0,091 (de Gulp) cy 2/2) (6.102 a) a4diy = UAy + Ad) aPe (6.103) Guy = Mares (6.104) Sata Elly = Nedbe + (da 40) BNI} (6.103) Ariile 4j si Aj din ecuatia (6.103) se refer la suprafaja de schimb de sori a nervurilor, respectiv a tubulii rimas liber intre nervuri pentru 1m Scesme de tub: P; este perimetrul proiectiei intr-an plan orizontal a unut o> cervarat (tub si nervuri) cu lungimea de 1-m, m/m. Un calcul’ mai precis al sectiuniit minime, Smo ia in considerare si partile ‘e de suportit tuburilor, prin urmare din ectiunea calculata eu ecuatia ) se seade suprafafa proiecfiei pe un plan orizontal a tuturor supor- Sop Halide (6.106) fizice din ecuafia (6.102) se iau la temperatura medie arit- sevicd a aera | ta Calcul coeficentull global do transfor de cildunl,(v.subcap- 65.45) Se utilizeaza un coeficient de transmisie a cildurii echivaient pentru ‘ub normal, aq, care se poate objine din relafia (57): ou = Fa Attn + ANIA’ (6.107) Termenul (AZyg 4+ 4G)/A’ din eouatia (6,107) “este suprafafa echivalent’ & schimb de cAlduta a tubulai ctr nervari, fn acest raport Aj 5i Ag au sem- tia de mai sus; 4’ reprezinté suprafafa exterioara a unui tub normal = scelagidiametmn exterior ca si tubal nervarat sit Iungimea de 1 m (m!/m). Termenul x, este eficienta nervurii(aripioarel) si se objine din figura 6.19. Je din aceasta figura > pot utiliza gi la nervuri helicoidale (continui) a) (32 90)/2 = 445°C La aceasta somperaturs. ve ctlculeaed densitatea {lap ‘une “atmenterea) py = (26.8/22.4) 2794273 4 445] = L109 gine a oe obi 0.0273 ‘Wim; f= 0000019 gis; cy = 1013 flkg “Re Gm = 78,611.13 = 7.062 lat + Pr= 1015 -0,000019/0,0273 = 0,705 [Re = 0,04095«7062[0,000019 ~ 15.213 (Ci eruntin (6.1024) 26 cateolea a as = [0/001 0,0273}0,04093) (15 215/874 (0,705)04 = S16 Wink Pentea a determina pe nq (lig: 6.192) x caleuleaed rary si (ra — rd) Saale D Tele = dul, = $925 = 236 Se fa ty = 200 Wha = (1. Ne ~ (2) Vx) = (10,059 ~ 0,025)/21 92> STA] OT 0.0005) fig. 6.19.5, = 0,825. Se aplich ecuafia (6,107) penta aig: Ho = 5746 ((1,794 + 0.825 4. 0,0628)/( + 0,025)) = 1132 Wink» K. Metoda Cook, Se aplich ecuafia (6,108) pentru gy, in care hy = (39 = 25)/2 = {7 Ben = 0439 tu wa Penfit stabilises ui ge Galculeaza vitera iad « aerulul fa sectsnéa minim fase uletal (Smal Be Gulfe = 7.062/1:109 = 6,37 ms: Din tabelud 6.9 pontra rg = 4, intexpolind intre valoile vite se obtine Fy = 0.91. = (0.1378 -0,0273/0,025) (0,025 -7,062/0, 000019) = 0,39)/1788M 0,91 = 46,7 Whit» K. x ecuatia (6.103) s6 obfine aa (Ay ey — 46,7 (1,794 40,0628) + 0,025) = 1103 Whit «K, Obsosaji. Vatorle ag obinato prin cale dou metode de caleul stat eompurabile, ru (3,4 987, ml (0,705) (2,5 = saa calculat a metoda Jameson}, In literatura se prezinta relatii de calcul al coelicientului de transmi sie @ cildurit, 2, si a eficienfei aripioarelor pentru tuburi eliptice cu nerv an 108): Se = St(Pe)* (ufu,)%# = 0,027(Re)-2 (6.1189 san (6.1188) Coeficientul aq se obfine din criteriul Stanton (St = a/e,6). In criteriul Reynolds se introduc diametrul echivalent termic, dy, si Yiteza de mAs, G definite Ia scustia (6.115). angina Leste langlines {ubatai tutre dows crestituri ale nervurilor, in m, lar P, este. perimetral total (al nervarilor, al Porfiunilor din tub rmase fntre nervuri $i al tubulus exterior) raportat 1a numiral de nervuti, in m, Corelatia functiei ealorice J, eu produsul Ro(2l'/P,) fn figura 6.24. Aceasta se aplica in urmiitoarele cazuti jr ait foate schimbitoarcle de cildura tub fn tub, ct tubul interior pre- Fizut cut nervuri drepte gi la cele previzute ew nervuri erestate # rastrine juimai in regim laminar; pentru acestea din urmii so poate utiliza o ‘in regim intermediar cu oarccare eroare; se prezintt grafic — la aparatele de schimb de cal- dur tub in tub cu secfiunea inelars ingusti, cu raport Dd, <14 = 4.< 64 mm. Pentru cazul in care valoarea pro- dusului Re (xL'/P,)®>1,6-108 se re comand’ (89), daci nu exists informa a oy os ita 90 mai precise, utilizarea ecuatici (6.115 eee aa), ae ee Ea Coeficientul de transmisie a cilds- rE ri echivalent, zg (referitor la suprafat= ise interioar a aa nervurat, A) 24. Corelatic tntre funetia caloric 7, Obfine cn ecuatia. (6.107), in cate A” — Sse ee A cum ae eons Ce misare: a — ‘eevasi longitalivale (89) min’ ea ecuatia (6.113), 1846234. Tuburi cw fopi In unele procese de schimb de caldura intre produse si gaze de ardere “% <. Forma, dimensiunile si valorile A sau V care intervin in termenul “Se «bscisa figuili sint specifieate in figur’. PB (ota NqVO5)0- (hg) 125 3 (ota /hy A195. Chg) 1 festa] 42 2tre |7 brie | r%he afatbe |etin [eae [ean a] P| aedine |e] Bev taren Pm | aebaalel [edo [pe |eeseote 1856.24. Coeficienjii de schimb de célduri Ja schimbitoare compacte si in strat fluidizat Aparate cu tubri sau placi dispuse in spirald. Relajiile de caleul al -o cientufuide transfer de cdldura la interiorul si exterioral tuburilor gi plicas spirale (ig. 637) sint relat empiice, Pentru converie fn feet ons emenia de apliabiitatealunea sau al altel esteimitat de valores c a criterinlui Reynolds (90, 91} In cazul schimbaii de faz, condensarea poste avea loc in sau pe tus spirale orizontale, sau fntre plici spirale (curgere axial sau spiral’), in « ce fierberea se realizeari numai Ia exteriorul tuburilor spirale sau in eu axiala intre plici. Pentru fiecare caz se utilizeazi relatii specifice (90 Aparate compacte ct plici $i rame. Numeroase lucrari publicate se ref 1a transferul de caldurt in aparatele de schimb de caldur’ compacte cu pis sirame [14, 77, 98105), fird sh se dea date specifice asupra caracterist fanalelor dintre plici. Broiectarea acestor aparate de schimb de cilduri dazeazi pe determiniti cfectuate de constructotii aparatelor, iar relat} Hizate n-au fost publicate, Din putinele date de proiectare sau verificare a performantelor cun cute [95, 100, 102] rezulti cX rclatia general pentru coeficientul partial Schimb de ctldura la aparatele compacte cu plici si rame este de form Nu = C(Re)* (Pr}" (u/is)* (61 in care valorile constantei C si ale exponentilor se obfin experimental. Aparate compacte cu plick si nerouri. Se construiesc ew geometric si amensinni extrem de variate. Numeroase testiri pe aceste aparate au f efectuate de Kays timp de peste 15 ani, Reaultatele cercetirilor sale =~ concretizat in cotelatii grafice ale functiei calotice J, = St(Pc)** = 9% siale factorului de frecare, f = 9'(Re) [77]. ‘Schimbatoare de cilduri in strat fluidizat. Aplicarea. stratului_fluidi ea reactor in unde procese tehnoloyie din industria de preluerare a, hi carburilor implica, in unele cazuri, preluarea sau aportul unei cantitayi ‘Sildurd, Aceasta se realizeaza prin introducerea in stratul fluidizat a un fascicule tubulare orizontale, ett tuburi normale saw mervurate, avind urs diametrul cuprins intre 25 s!102 mm. Coeficientul de transfer de cAlduri intre suprafata cufundatx in strat stratul de particule, ¢,,, trebuie si find seama de mecanismele de tran: a cildurii care intervin’ convectic la particule, ay, convectie la fluid (In ma Fitatea cazutilor fazi gazoasi), zy, 51 radiatie, 4, [106]. Matematic, aceas se exprim’ prin: hay = ep tig “He (64 La straturi de particule eu dimensiuni sub 1 mm, tn condifit no predomin convectia particulelor. Daci dimensiunea particulelor depis: I mm devine important’ numai convectia gazelor [105]. Mecanismul rad fief contribuic apreciabil numai la temperaturi ridicate. Tn literaturd [106] se preaint’ relatii teoretice pentru calculul tui deduse pe baza aplicirit modelului penctratiei la straturi fluidizate cu corps cufundate fn strat (106—112}. 186‘Una dintre acestea [109], recomandatit in proiectare pentra tub uri lc, plasate vertical in strat fluidizat omogen, la incilzire en Micire, este; wu stn a8) unegen(a/"(22) rn Bm, ia LINPHH 9p quiNps ap syerede aud Wy OME TED Ha o ay 14 24 @ at oii menl yet tion the, | s0 vel rear rie eh leloniet so9 90809 ssa You Nes nuzed 36 eyuMUE Up }oD0N YOOp HD sesmE — 9 “wo ha ni ee q 4 1 2) ey 4 te, 60 a0 Lo v0 0 ¥0 eee hs) a8) o so 90 vo 0“ynqny oy u200n 2jftut yous nes ated wf eye UY HaD—N fn mo yeEBdE — 9 owe ha 2 My xy d 4 eh 207—- Vee c Fig. 6.42. Factorul F pentru aparate de schimb de caldur cu flux divizat [121) yi scindat te ‘manta (22): ac ~ flux divizat (a — 0 trecere in tuburi; ® — dowd treceri in tuburi); ¢~ fox scindatier > = } Vee Fig. 643, Factoral Fy pontrw aparate de schionb de cildura ew curgere Tnerbelpath 1123) a,b-—0 tee tn manta, Noid amestocat, dows tzecer in twbur, lid Siafpncet a 2 in gentgoapeny 8 in shares 20919 ez Fig. 643, Singur revere incest (¢— ambele ide neametecte 8 fluid amestecat, celdlalt neamestecat): 210w= 2 Whe Fig, 6.43, © singurk trecere iueruciath (ambele flue amestecate. ig. 644. Factorul F; penten ricitosre ou er (curgere incrucgata) (1257: 42,5, ¢ ~ dout, tei, respectiy patra trecert ale usdululf tebort te pla isomtal (In erie); J, €, 8 ~ dowd, tei, patra cine, vespectiy ase ‘ceri ale faidutui fa tubur, in pla vertical fn see), 2ye Fig, 644, 212ye ie ye 213214W103 aa aS OTB TD hoa Fig. 6.44, ‘Exempla 6.17. 250 t(h fiel se peeincttaesc de [a 107" la 123°C inteun sehimbator de candura de tip faseicul tubular fm manta, 1~2 (0 trecere in manta, doug. treceri in tubur) ‘pemind chkdurd de Ta petrol reflux, care se rceste de In 172" la 150°C, Sk s© calculeze die Sata medie de temperatura ecolvare. Curgeren relativa prin aparat a color dovf fluide find mixth se wtiizeaca gratia Ag ecuntin (6.148), Se calenlensd Ags pentra contracatent [ecuatia (6.17). Ay = 172= 123 = 498; Ay 150 — 107 = 49°C Deaartce Afldty <2 s6 poste Inleeni My prin media aritmetick: (19+ 43)/2 — 46% La stabilres valor Fy se va folost atft corelatia grafica (fg. Gta) eft si ecuatie Be Pentru corelatia. grafies se ealeuleaz® parametri R= (172 —150)(123 — 107) = 1375} Din figura 641 P= (125 —107/(172 ~ 107} = 0,240 Fun 0 At = 0,97 AG = 446. Jn carel wtilarit couatilor (6.149) si (6,150) se caleleast Mfg (pentru flit cata) ‘Sta (pentea fluids r0ce), si iy = 172 = 130= 22°C; St 123 ~ 107 = 16°C; R= 16722 = 0.7275 Pr = 22/(172 ~ 107) = 0,5385. 215Peutew my = 1, cu ecuntia (6.150) rezata: 1 = (1 = 0.727. 0,33859/(1 = 0,3385)) Pan 5 0,727 — ((1 — 0.727 0.3385) — 0,3385)} 0.3385 ceca co era de asteptat. Aplicind ecuafia (6.149) a0 obtine £4: Ores 1 0.3385 orm a1 "(iS om7-05005) tn) 203385) = 10.727 + (02. I (20.3385) — 1 0.727 — (0.72 4 Os, Jn cagurile in care F, obtinut pentru un aparat este mai mic decit 0.8 se preferi fie utilizarca a doui aparate de acelasi fel, cu jumitate = suprifaf, agezate in serie, fie un apirat cu alt model de curengi- mics: cw un F,'mai mare de 0,8, Ra oon La schimbitoarele de calduri cu placi gi rame, corectia diferenfei de tem- peraturd medi logaritmice se face in funcfie de mumsrul de unitafi de tran port, Nyy (definit mai jos) 1102). Metoda numirului de wnitapi de transport, Ny (2, 77; 124). Aceasti. mo toda este preferati atunci cind temperature de intrare sau de iesire ale flu delor din aparate mu se cunose, deoarece stabilirca diferentei de ¢emperatur’ ‘medi logaritmice (ecuatia (6.147)] ar necesita un calcul de iterafii: | Metoda, elaborati: de London (77), exprima corelajiile intre variabilele transferula de célduri intr-un aparat de schimb de cildura prin urmitoarel- «grupuri nedimensionale: 4) raportul eapacitifilor calorice ale fluidelor, Sm a (teen, (6.151) Cu (mesg b) randamentul schimbului de caldura, », 4 — a Meeellen be) tlre tra — tr) (6.152) Qu Enlfa—ta) Gulla ba) M* au semnificatia mic", respectiv, .mare™, iar cei- lalfi termeni an semnificatia uzuali. Dack mye = Cu, 4 = (la —te)/(la— tn) exprim’ eficacitatea de Hicire a flaidului eald; dict imp, =Car — (ta —taMiltg tq) eXptims eficacitatea de incilzire a fluidului rece. ) numérul de tnititi de transport, Ny, Nu = RAC, © (6.153 2) 216Ny = (tien) da (6.153) Ponind ecuafia (6.153 a) sub forma Ny = Q/(AfsCx) $i inlocuind pe Q ecuaia (6.152), dup simplificare rezulta: Num nlta — ta) Abe (6.154) Aceastd relafie permite si se defineasci N,, ca fiind cresterea efectiva semperaturi corespunzitoare unci diferente de temperaturs de un grad cele dow fluide, Pentru diverse moduri de curgere a fluidelor in aparate tub in tub si “ul tubular in manta s-an dedus relatii intre-y, Nyr $i Ca/Cy care au fost ‘grafic (fig. 645—6.47). Relatia v5, Ny $i Cu/Cy pentru curgerea in contracurent este: 1 —exp(— ji 6.155 * T= Cala) expi— a“ pentru curgerea tn echicurent: go Lexpl—Nall + Ca/Cw)] ca 3 4A Cul La unele aparate de schimb de e&iduri cu curgere fnerucigat’ (cazul speratoarelor de cildari pentru gaze de ardere) se considera eficacitatea satulti ca fiind taportul dintre suprafata de schimb de caldur& necesara, 100) 9 age ee RY OS ype ute a Fig. 643, Randamental schimbalai de caldura ta functie de numgral defantedfi de tracsport pentra diferite valor. alé raportulul capacitor lores [77 2 —In contracureat; 8 — In echicurent, aif)(TS ftv LU Woamestecat 2 TFluid neames: 100 80 & aff ICamestecat.. 40 ‘Tneamestecat} 20 eames oe weer ae 5 tA bs Mitre Note Tahoe b Fi jamesTecat ¢ Fluid _amestecat 100 80 60} We 1 Zz. ste Notte c rentu)schimbului de caldura tn functie de mumfral de wait de transper portul capacitajilor calorice peatry curgere inerucigat (77, ‘~ambele fTuide neamestecate; — am floid amestecat, cellalt neamestecat; ¢— amieke ‘side amentecate. 218uit in monte Fa dnt, Fluid dio hubur? Fowl dn taer! y 2 2 ny lan wats Ruut din manta 4 Revdut inter’ Fluid de tubur 3 s 0 es "i nag c Fig. 6:47. Randamentul schimbutui de caldurs ta fanctic de aust de uunitah de transport # taportal eapscitailo:ealorce Ta aparate fassioal fabular im manta (7) = o trecere fm manta, doud sau mai multe treceri in tuburi; 8 doug ‘seceri in manta, patra’san mai mst freer lata ‘rel. twos in manta, s4se sau mai_multe teecer! i tuburi; pata. (eced ‘manta, opt saw mai multe tever! ia tubur- 219daci aparatul ar function! contracurent perfect, 4... prafata de schimb de c efectiva pentru curgerea crucigat’, A. (125), Corel acestuia (4,/A) cu Ny CalCuy este Prezentats {2 ura 6.48, ad 634.2. Temperatura att calorici a ey eT Z Temperatura calorici Nar defineste [127] drept tem tura. mediulul cald, {= mediului rece, fe la care culind coeficien{ii partiali Fig. 6.48. Corelatia dintre raportal supratetei de transfer de caldura gi cu ac: SARE Ae adams pentru contracurent st suprafata cgeficientul global dle tra spertaah' od tamara de sla amp, Soeictentl global de tra seimbtoe decidua eu cangre Sthedtaen_ ut poate ft considerat, toaimute ced 3g) tant pentru Intreaga sup de schimb de calduri, urmare, se poate utiliza la determinarea Ini A cu ecuatia (6.1 Temperaturile calorice, t,. si ty», 8¢ caleuleazi cu relatiile (127) foe = tat Falla ba) (6.137 tne = ta + Fda tn) (6.157 1m care, F, este factorul caloric, obfinut din figura 6.49, sau cu ecuatia F, = MUG.) + rile) “Tin +C)finy, fn care, Ce = (he— hy) §i 14 = ty / Me Indicii ,c si yr* se referi la extremitatea caldi, respectiv rece aparatului, In medationul figurit 6.49 este dati, pentru produse pettaliere, core cocficientului caloric, C,, cu densitatea relativa gi cu variatia de. tempers a produsului in aparai, fn caaul schimbului de cildura fntre dout Petroliere se alege cea mai mare dintre cele doua valori C, obtinute (6 Exemplol 6.18. 58 ve calcwleze.cemperatra caloric a. tifelului (glf ~ 0.8535) « Petrotulul refx (olf = 0,840) care fac schumb do calduck Intra aparat Td (6 Soot ‘manta, dowd trecert in tuburi). Petrolul reflux ae racepte de la 172" i 130°C in ‘feu se incteegte de la 107" la 120, Ruzelvare: Se calculeash pentru fecate produs AF #8 Get = Muidut ald (pets sefts) ‘At = 172-130 ~ 22°C } Din medational figurit 6.49 rerulta Al = 0,840 Ge 0,17 22008. a7 los o +0) 7} 4 os 07 03 0507 10. 20 las lor oz lat oo 0m 004006 07 02 0206 109 2 § 6 10 bate 6.49, Factoral caloric, Fy, 91 cooliciental caloric, C, (9) uid rece (tie: Af 23-107 = 16°C) Din medational figast 6.49 rerales elt = 0.8933 C= 0.13 Se caleleashapol raportl diferentes de tempersturs Ie ele dows extemiti ae fewest, At, = 150 — 107 = 45°C At = 172 — 23 47 Din figura 6.49 se obtine Fe = 0.475 Dac se utlieass ecuatin (6.198) sera: 1Y0,17) + 0,878)(0.878 — 1+ ln (t O:tTIn ote) OT ‘evcare comparabilé cu cea obfinutt grafic. Temperatura calorict @ produsula cabd est no 180-4 0,475(172 — 130) = tore nm Boor ° 0.476 Jes celui rece! rq = WT + 0.479(123 ~ 107) = 119. 6.34.3. Temperatura peretelut In numeroase relatii ale coeficientului de transfer de eilduriintervine ssportul (1/19), al c&rui calcul necesiti cunoasterea temperaturii percte- Bai, 1, 22tTs cazul brbestlor curate, Peambele pari ale peretelui tuburilor, deoarece rezistenta petetelut eats fron amici si se neglijeuzi, Valoarea t, depinde de rezisten{a termes ita de fluid. Pentru obtinerea {tomperaturtiperetelui se poate aplica fie un ca de iterati, fie o metoda simplificat’, mai. putin exadtl, dat irecvent wus {n practica de proicctare. Prin metoda iterativi se presupune fp, se caleuleazi coeticienti part dc ftanamisie a cAlduri, ae gia, get acegtia se verfiel valoarea i prosape utilizind relatille: azul in care fluidal cald curge la interioral tuburilor ty te tbh) aullaue + a) (6.159 sau ty = by ¥ (te — te) ich etg tg) (6.159 —caaul in care fluidul cald curge la exteriorul tuburilor: ty = be (le — ty) ciel te + em) (6.160 ty = bt (tet) alow +e) (6.160 in care si = ai(did.);, temperaturile ¢, si 4 sint_temperaturile {luidul cald, Fespectiv fece, ia'care sat luat proprititile fizice ale fluidelor pent calcula lui ay si a. Metoda simplificata const& in calcularea unor functii [eéviatile’ (6.161) (6.168) obtinute, prin: eruparea.nectnoscutclor si (has) din Felahe tunuale ale coeficientilor de transfer de chdurh Pe oul ay) OE (6.1619) Pe = al i4| ty) (6.162) Pe = Pdilde) (6.163) In acest fe expresiile si g, se pot calcula en ecuatile specifice:schi bua de cldara ‘din apa fra nat mceese casa si peretelui. Pentru obfinerea: valorit 4, se utilizeazi éxpresii. similare ‘eu ecuatia (6.139 a —b) — (6.160 a —B),"in care g, $1 ai, se tnlocutese “prin ts respectiv. 9, Dupa stabilirea temperaturii peretelui se caleuleaz’ «, si a Eroarcs asupra valorilor a, si a, obfinute, prin aceasth metodi este ‘eimportant Gu exceptia produselor foarte viscoase, la care, fn anumite domentt. verte viscozitafii cu temperatura este apreciabild Esemplul 6.19. Si se calcul prin tetoda simplificatd Yempetatura peretchal ta. schism Datorul de eflduct tifeipetrol rellux pecccutat im exemuplcle ea ai iReslvare, Caleutol fanctet 4 ve electueazd utlisind: proprieatile fiiée ale titeiutes 4 valonile Re gi Pr din exernplal 8 1 = 04029 cay (mein ey 0,027 (0,13:/0.02) (12 112968 (25) — 955.2 Wn 222Penten fanctla 9 oe vor folosi pe tind propriate Fince gi valorle Re yi Pr ptilizate sx splicarea metodelor Donotue st Kern (exemplel 6.10). 44) Meloda Donohue gem O22 (a) (ReJ®4 (Pr ‘= 0,22 (0, 128,025) (20 321)% (9,009) ~ 902.9 Wirt -K, Aplcind elatia (6.160 a) Sa care 94 99 obfine eu ecuatia (6.163): te 935.2 (0,020,028) = 764.2 Wht sersita: fp = 161 ~ (161 — 113) 764.2/(7642 + 902.9) La aceasti temperaturt viscontaile produsslor sh = petra tet — up = 0,00101 lm + = pentru petrol reflux — uy = 0,000552, ksi s i ecuasie (6.161), respectiy (6.162), s0 calcsleazd. a4 41 a 4 = 939.2 (0,001421/0,00101)%** = 1.002 What - xe ~902,9(0,000439/0,000952}02" = 979,9 Wm! 1) Metoda. Kern Pe = 0.86 (dade) (Ps = ~ 0,36 (0, 128/0,02) (9 334%" (9,000) = 741.7 What Provedind ca ta metoda Donot 138 0 ovine tg = 161 — (161 — 115) 7642/7642 + 74,7) = 137 estes fife pp = 0.001028 kl 5 9b = pentra petrol reflux ty = 0,00036 gi 8. Coeficiente transfer de caldurd ay gi a sit: a= 933.2 0,001421/0,001028}°8* = 999,5 Wat + ‘44 = 741.7 (0,000439/0, 00086) = 721.3 Wim? + K Pentru tuburi murdare, temperatura peretelui la interiorul tu- burilor difera de aceea de la exteriorul lor, datorit depunerilor de mur- rie care opun rezistenfi la transmisia cildurii, In acest caz, luind in considerate fezistenfele termice ale mutdariei extetioare (Rq.) si interioare (Rai), se Tecurge la calcul de iteratii, 6.3.44. Temperatura filmutué In unele relafit proprietitile fizice ale produsului se iau 1a temperatura fitmalis care este efiith obit prin media acitmetich a temperatuilor marginale ale filmului: temperatura peretelui (vezi subcap. 6.3.4.3) si 0 tem- peraira reprezentativa pentru fluid (temperatura medie, sau caloric’, sau de saturafie). In capitolul 6.2.s-au precizat pentru fiecare relafie de caleul a lui a condi- fille in care se tau proporiilefizice ale produsului i, in cazurile tu care se folo- | seste %, expresia acestuia, | 2236.34.5. Cosficientul global de transmisie a cdldurit Rezistenfa totall (Rg) a schimbului de ctldur’ intre dow! fuide Parfit printr-un perete metalic este suma rezistenfelor parfiale ale strat suceesive: filmal de fluid din interioral tubului (1/3), depoaitul de mace in interior! tubului (Ry), petetele metalic (R,), depositul de mon {a exteriorul tubulii (Rac) $i filmul de fluid la exterioral tubuka (11s, Yetsul rezistentei totale constituie coeficientul global de trarisfer de atl Expresia rezistentei totale este: Ria = (Wau) (Af As) + Beil Ads) + Ry + Ree + (Ie) (6 fi stan siglo Prieto «4 LAs Ry AER, + Rast D Ai % Conventional, valoarea lui & se refer Ia suprafafa ekterioari de’ sb de cAldurs. Deoarece, t/a, si Ray se’ calculeazk fat’ de suprafata, inter @ tuburilor, prin multiplicarea acestora cu. raportul ariel exterioare 1. interioara (44/4), rezistentele se raporteazi la suprafata exterioara. 1 isa de efldura avind loc prin pereti cilindriei, y/4, se poate: fnioc Md Rezistenfa peretelui tubului la transmisia cildurli (mecanism de o fluctie) se exprimd prin: Ry = (d/2A) In (adj). Dact R, se caleulears 4a un perete plan (fy = 3/3), valoarea rezistenfei rezultate pentru dimen nile uzuale ale tuburilor folosite 1a schimbitoarele de cildurs este mer decit cea pentru peretele cilindrie, cu pina la 10%). Se obignuieste si se defineasch drept coeficient global de transfer de dura pentru aparat curat, h,, expresi h 1 i (dla) savctnlocuind: 1/faidyd,)] =i in ecuatia (6:16) rezulta: ‘ + « fm Bee (6.166 Pentru caleule de orientare se utilizeazi coeticientul global de tran: dc cildur& tn care se fine seami side rezistentele depunerilor de mer it= (Roi + Rm) sub forma: rf 1 k +4 Rest Rae oy 4m care, Rai si Ruz se iau din date experimentale (tab. 6.15), iar ay wo: aleuleazi cu relshille prezentate la subcapitolul 6.2. In tabelele 6.12 91.6.13 se dau valor orientative de coeficienti glo de transmisie a ctldurii pentru diverse servieli $i aparate, (o.16 224st 6.12, ania A pee Ar pn arte end Ges ~ Servicio ky Wins coi end (CARLGE SeaRUIAY ES) Socarburt wyoare (Cy Cq) = bearing, petro, motoriae | 423— 480 Geoiiok (inal 203°C), benaina, petrol, motorine 0-393 Safad gree — benihh petra, motorine | 3e5= 3 Sco = enaing, petra, motorine H| 2x9— 390 Seoria Hoard — hea, petrol, motor 235— Mo 223 10 Pecra'~ bemaiua, pel, motor 200 285 Scnivestibal grew — bencind, pete, sotorine Serorina gues — motori:a grea 2S Tet lel = i Feitol petol reactor) = tictoretilent we | 223 285 ‘Petol fenelor ~-aruelor [48 | S= S70 Sclormat begat fm nideogen — reformat boeat ta Hy 310 80 ‘SSreutt organiel ~ solvent organic o> 0 Sccttetamolamise (MEA son DEA) 19=20% cove. —aotufii etano- 00-1 100 ‘amine (MEA saw DEA) Bia oparh ap sD Scouink gen = art io Pov fatorisd) 2 Sovorn grea = ap Fe Sonturti= ape i” tier (acontite micah = Sh orga = a ise 30 Sc ie Sram ao- cat pes sin Dail ates = Ve 2h eh i en) 5) “CF compra (ezt) —ant a sao = i | 225~ ‘rae aph n uesd “a Siete gue ater oe By aed | s0= endanene yori (3) Sccitua fn pene ent de erbere — a8 450-1153 ‘teattuel eu pores deeb — 3p ; [OS ass Hidrecatui oe etooeace parts) 1 as Pesriek gueoeph i x ass Denna grea — we iio bio Sensing gin nese ecard, petok toi hr teen " Toe = aei ‘ 1, ‘colon’ stabilivare — ap - iw 450 G80 Sem gat = sh Sooo: vil gn 189 aiceal ers Fonts Spon i ei oc ifn 680 SBS= 43s Phdrocar ued ware (bstan) ~ beating. petrol, motorine vepetiaae 19) Hidsocartugs wgéare (C40 Cy ete) abu. saterat Lo 2fass21.700 Pregan = healed, thetorin, combs grew Dutaa = Benning, meter, eembuetibD greU ‘Denvind (fra 208°C) — bensiad, motoring, comb’ gee ‘noniae auhidru ~ abr satura Cor Sar sateen Cer Sot uter ‘Ssengl rigor, fn orarate twbelase,oricantale, (vapor “terete (130)Tabsiul 6.13, Coeticentt lobalt de transfer de caldurk pentru 3: citoare eu aer (fold de spre ormald ) (147) Gai a Rice thie | Gazolind de scheli i 310 reckek ead 8 seal Segre oe 2 WS ten rl one eon = = o & ae cae pace sete ee ae fate ae = Efiwent de la RC | Ges bel 2 me 3 [ahsloe meal pe baka datelor menponate i (9, 19h, 03, Pentru schimbsitoare de cildura de tip fascicul tubular in manta se pot objine valori orientative de coeficienti globali de transfer de caldura gi din reaistenfele parfiale de transmisie a e&ldurii [(1/a) + Ra] la interioful = Ja extetiorul tuburilor (128, 129) (tab. 6.14). Pentru serpentine scufundate (rdcitoare tip cad’), valorile din tabelul 6.14 se multiplic’ cu 0,3, Utilizarea valorilor din tabelul 6.14 nu se recomanda la aparate de schimb de caldura foarte mari, sau foarte mici si nici la condensatoare partiale, Exemplul 6.20. S4 se calculeze coficientul global de transfer de edldura pentru schimbs- ‘oral de clduck din exemplal 9.10 gi x4 se verifiee acd aparatvl ales satislace servicial cere! ‘Recoleare. In acest exemplu se va calcala coefickental global de transfer de eAldurk. lind succesiy vatorile coeficentulut partial 2, stabiite prin metadelo Donchve, Kern = Viversitatit Delaware (exemplul 6.10) st pentra fiecare caz'se va verifica aparatal ale. Le final se ve face un scurt comentarin asupra teaaltatslor comparative, Fecistenjele de murdirie se iau din tab 6.13: yi ~ 0,0004 m= ="C)kcal ~ 000034 KW Rigg — 0.0002 mh -"C/kcal = 0,000 172 "me KW 44) x calenlat cu metoda Denohne. Aplicind ecuatia (6,166) in care aye + 1002 (0,02 10.923) —'801.6. Wi)", se obfine 1 TROL) CHR9.9) = A19,3 Wy hesal 6.14, Resistenje parfinle de transmisie @ cdlduril (128, 129) [(a) + a Vator orientate Setrocarlui Aromatiee (beneen, toluen, etiltenzen, stir) pened primarh asa Send ated upeara Sexind medic (inal 205°C) nk de absneiio Secsind re Sescind de polimerizare (Ce) Pr serorint uyoara Netorind Diesel [materi prlind pentru craearce cataitied) es Tabrifiant Pesrol (ie) Picard primart 9 combustibil de ars Soros (und eoleand de Ta, eracarea caalities) Lichide organics Hidrosarburt clorurate Acctont Ssh de amine (MEA, DEA) SctsHl de amine saturate tn CO, si SH Sctalii de amine sirace Du Setup anenganice Solutio de NaCt (20%) Solute de CaCl, (238%) 6.00070 ‘00120 | 6.00100 oon | o:00175 ‘00103 | o'00173 000140, 8.00140 000140 | 0:00190 ‘o,o0140 | 0:00173 0.00156 100217 00190 9.00069 | 0,00159, : 5 1 2 bev mts KW 9.00070 0.00120 oxo bs ‘ooo 0.00140 ‘oleo10s o.oo1s7 ‘00140 nom23 10,00260 9.00510 0.00120 Direre soot pense Aint a 4 Apt de sw i put 9000.) - | — Apt de mace, sb SC | ooo] =0 [= Apa de (urs Boop |= pee sp de cava sooo | > | = eondenant Soo0ss fom 0 fi Aime = = | oocerr en re tart } ex, CO, 004, Ny Sf LP o.00780 ‘inks ed = || eect sin ecu (663) In cave Se negli u = May whit ote 5 (1879.5) + 0.000348 + 0,000172 rioil ob! Jal es aaa (Oh ate ehh satsle ge calucara pontre fda din tua (pf fy = HOP. entain ei Big 2238 bilge ng = TEC. hg 988 RSP 446 (caleulat fa. exemplol 6.17) Suprafafa necesara dle schimt de caldura este: | Agee = 2 306 944),344.9 44,6) = 16 Suprafata apdratatole schimb de caldurd este: Fe dag we rhb ady = 0028-48 emit 6, supadimensionare de (4 2D) ae calclat cw mietoia Kern. Procedind ca sila pet: (a) se obtin: jolts atalra (x06) + (721.5) Ape 2 506 944/(317.5 44.6) = 177 ne gl supradimensionare do 9.4%, 14 = 195.7 at 12) 100s = (193.7 ~ 163) 100) 163. = ST9,7 Win Kem 317.3 Wht 6) a cu metoda Universitit Delaware ae eae (i016) + 6) Ane = 191 1 supradinvensionare 14%. can yg 42 Rem 86 Wit: be TORO Wnt Ayey 170.8 ty invesionare 13%. a eae yen 0: hy » SMT Wit Kk 204)9 Wht + Mag Obervaji, Supradimensionarea ardtath in cazurile in care ay sa calealat cw metodo Domoline si Kern este ln limitele uzuae pentry aceste metore. Prin reaecra de: aupratsss ‘compensears efectalrediteti tak datorith fuxurior secandare le ocolice, Uelizatea mete Universitas Delayrare, e476 ia {a considerare roduoerea flusulul piia-ipal pln wrmace. « vvtemor de cargere prin secfiunile caracteristce care inteevia 8a relafile Twi ay arati reaerva de suprafafa este mica (14%). Numai tn earal prevedeii a patru sicane longitatinate de etanjase reaer/ de supratata croste Ia 13.3%, cea ce pormite asiguratea performaete 4 im cazul unei majorin ocationale a debitelor de proie pind la 30%, saw a unui grade ‘mai avansat de murdarire a aparatalul declt cel prevazut prin proiectite, 6.3.4.6. Rezistenfa straturilor de murdirie Formarea depunerilor de, murdatie in timpul exploatirii industriale a aparatelor de schimb de ctldura este inevitabild, Aceste depozite opun o re- aistenta suplimentara la transferul de cilduri. Valoarea rezistenjei depinde de caracteristicile i grosimen depozitului, iar acestea depind de natura si vi teza fluidului, de temperatura peretelai gi de durata de functionare intre dost opriri succesive. Valorile ezistenjelor depunerilor in aparatele de schimb de cildars utilizate tn diverse servicti saw determinat experimental (22) (tab. 6.1 228Ra (mess ACjheat) petra apd si produce petratere [22 an OU SL A fate fh ik gale ners ata oes Tonperturs agro = Teste’ ng= 20 TTemperatum ape eae sips ae eC Bigs] > 0.9 Vitern ape, mis E 6.15. Revistenla termici a sourdas t ‘Ap scien (etn ” 0,006 }0,0066 = 0,001.) 0,008 | Sek'epa de compere tatata .oon2 | due | ove | 0.0004 | apt de ia ‘0066 | 0.0002 Sone Np de mare ono | o.n6ot 0002 Spa eat ‘ain2 | 00002 S004 12 wikaca | Vege | case bse cath i on: veoh [gas | oa TRIS Ti St 1) Prodise de ta distiarea atmosferiea gi in yi Tientioa, gate chelate Petro ‘i Motorind wsoord Motocind ea Vapor! de’ ta cotoanade id Usk de motware yi de Gansfemuator Vick de eatite acu grea, coinbustat Smoua 's retanul hi) Rrodewe de ta (statin. te eracnre. i soca Vapors Motoring de cic opmerd Motoriea de cielu $1 ero Motoriod uhoard de cosare Motoring grea de cocsare Novo, fu colano (miuist 1,9 9s) biao0e Prove oar Thi Diao 229Tabetit 6.15 (Cont 2) Peoduse de ta el rmaren extalitica 91 de ta hidofiaace Materia prim de le reformare catatlich 0.0006 Produsut de la reformare cataltiea 0.0002 ‘Materia puimk yi produsul de la hidroceacare 1 ‘ol0o0s Gaze rectreulate eel nl coloanetor 10,0002 onuseTichide sub 730 hgh? 0004 Produse Hehide 730-20" Kent 0.0004 ¢)Produse dé la instalatiie de fractionare a guacior Gaze naturale 51 vapori Gazotind si gaze tichetiate Ue de absorbie sree Ulei ite absociie bogat roduse de la alchilare contin urme de acid Produce iu refterbitoare, 1) Prodese de 1 preluerarea, uleiuriloe Materie pris Amestec solvent-ted Solvent Extract ® Seoata Sospensit de peratina * Ue ratiuat 1) Produse ehiimce si diverse Gaze acide, vapari $1 solvent 0.0002 Gaze de generator 9 de la epaparea motoarelor 0.0020 Ace comprimat 0.0004 ‘Abur (idler de «tei 0,000! Abue mort (eu wet in suspensie) 8.0002 Ageuti de refrigerate lich ow Ageuli de relrgeratio &u ulei fn suspensie 0.0005 ‘Ageafl ongunick pentew tensiulsia cdidutiylichie 9 vaport 0.0002 Siruni topite pentra tranamisia ehidget D000 Sotutit de mono dietasolariea Soluti de dietiten- 9 trietileticol Solfit de hidrat de sae ielur vegetale ceacentrs materia prim rexitenta poate a te de eitora orl wat mate,” depina ‘araeteristci yl do conditile de stocare 4 Circle ae aplich cu condita sh so ete depunerea de paralind po tnburi see Acestea se pot utiliza la proiectare tn lipsa unor date experimentale concre:e pentru serviciul $i condi ru efective, In vederea obfinerii acestors Se procedeazit astfel: se determing coeticientul global de tranwler de eildee {veai subeap. 6.3.8) pentru aparatul murdat, Ay, apoi se curditd Is. intence fubnrile aparatului: se determina din now coeficiental global de trescie de clldurd, de; 3¢ curiti si la exterior tuburile si se determing eoctieiontal slobal de transmisie a cildurii pentru aparatul curat, &. Relatile intre acces coeficienti si rezistentele termice ale depuncrilor sini: (Ute) — (ge) = Re (6.165) (Lae) — (Iie) = Rae (6.169) (1a) = (l/h) = Rng Rs (6.170) 2806.3.5, Caderea de presiune 6: « Aparate tub in tub Ciderea de presiune penttw produsul care cfreul4 in tubul interior(o sin- gord fai) se caleuleand cu ecuatia; Ap, = JEL Jed) (6.171) Cocficientul de pierdere de presiune, f. se obtine in functie de reginul de curgere din curbele lui Moody (vevi fig. 5.4) Lungimea echivalenta, 1. se stablleste in funetie de lungimea portiuniior drepte, Z,, gi de numarui schimbarilor de sens, 1,. Pentru intoarceri de 180°, L, este: Le = Myhg + 50 1) (6.172) Pentru fluidul care cireula prin spatiul inelar (manta) se utilizeazA ecu- asia (6171) tn care dy se inlocuieste prin diametrul cchivalent, d,, (vezi ex. 6.7). In criteriul Jeo (necesar stat coeficientului f din curbele Jui Moody) se foloseste de asemenea d.,. In cazul fn care viteza de curgere este apreciabil mai mare de 1 m/s. tre- buie si se ia in considerate si pierderile de presiune la intrarea si iegirea flui- alui din manta, La aparatele la care tubul interior este previzut cu nervuri longi- tudima lela exterior cidereade ape in spasiul intertubular se calculea~ zi cu ecuatia (6.171) in care f se obtine din figura 6.50 (131), Aceasti. curbi Sa stabilit [132) pentru unghiul intre dou nervuri vecine de 813° si raportul a: oe aa] at on oo 1 eas! | 04 as oct ony post 006] OS ar Sas POT SL eae sms ig. 6.50. Fastomnl de recite pemtra seciume inelans de ourgere cu nervari tone itulinale [13 231Hibs de citca 0.65. Se utilizears diametrul cehivalint hiatal’ al sect libere de curgere inelare (vezi ex, 6.7), Se poate utiliza, de asemenea, relatia (133) Ap, =0,00218 Lau jit, (6.12 fn care L este lungimes tubalui nervurat. (sau lungimea: tubului’ { out, cresiituri ale nervurilor).. Viteza de curgere w se ealculeacs fate Fpgteines fibers de curgere din Spatial intertubular’Syq, lar dy = 49.) Pa sa-definit 1a ecunfia (6.113)). Viscozitatea dinamieh din eexafia (01 Se Introduce in N- s/m# pentry a objine Ap in Nim? 6.3.5.2. Schimbiloare de cildurd de hip fascial tubular in manta Ta stubilirea pierderiide presiune 1h. t uburi trebuie a4 se fi de tadderea de presiune pe porfiunile drepte (nL) ale trascului, Ap Ap, = fo%,L)(2pd;) de plerdetile loeale de presiune, Af,, datorate modilicatilor sensului « lanl de eengete a teeates itesteag tape fascicululai: Z Ab = 2nti¢ (6.175) Cidetea de’ presiune total pentru fluidal din’ tubuiri ‘Ap,, este: Abi Met Abs = (G4) {fE[2d,) + 2) (6.176 incare / se poate obfine din.curbele lui Moody (Cap. 3) sau cu expresiile: —Ppénttu Re <2 300: — 64/Re (6.177 2 — pentru Re > 2 300 f = 0,16 (Re)-8in (6.177 by Exemplil 6.21. $8 s@ cileulent cideren de presiuné pra wburile ehimbatorutsi ae ‘ctldurd dia exempial 6.8. Se precizeazd ef langimen touala # tubitae eie go feutiare Se ane ecuatia (6170) in cate Gy = 860.8 ky/s mi? 91 p= 78S" bgiae (caleulate im exemplal $8}; hp 2 Ce ecuatin (6.177), fn cave Re= 2 112 (vedi exemplul 6.1). we obtine f+ F= 0.16 [12 112)-036 = 00555 Cherm de presiane te nterioeul tubarior Abe = (2(860,8}789 (00385 512 - 0,03) + 2) = 42 144.5 Nim ‘SiS imteleadiniaiide pont sparatele de schint de aldurd de actat sip wi pide x= Viel cerut (vee uteap. 6.3.7). Pentru fluidul care curge ins patiulintertubular cidetes de pyesiune Ap. se poate calcula cu mmetode mai riguroase [18-2195 34 eyed [37] siaproximative (1, [1, 138,-- 139). Dantre telatileaprogiaaste: se preaintit ecuatia (1): Ab, = SGiaDiltr, + 1)j(2de9) (6.178) cate AX rezultate. sitisficdioare pentru caleulul de rutin in. proiectare Eactorul de frecare, f, din ecuatia (6,178) se obfine din relafias f= 1 84(Rey (6.179) in care, Re= dyGrulys jy triabilele Guide din ccunsiile (6,178) 51 (6.179) se obfinven eeuatiile (6.65), respectiv (6:66) sau (6.66). 232Dintre metodele mai riguroase se prezinti metoda Universitafii Delaware 20], Pierderea de presiunea fluidului care circula printre tuburi (in manta) ~ptind cfderea de presiune 11 intrare gi la desire din manex'se obtine din SALONA Co ma Nn +B Cal (6.180) care; Mia SiS Puy teprezint’ clderea de prestun tn portivinea te curgere hap iene pean epee DAMTAEUIgee prin fens ‘ra scauiei, ambele pentrn un fascieul ideal, Aceste mirimi s: obtineu ecuatille: Mae = Cece (sho (6.181) Abus. = (26uGalpylorill®—d,) +5, iy.) +G3je (6,182.0) Shia p= (2 + 0,6 mp) G2 /(25) (6.182,) Ecuatia (6.182,a) s+ aplict th tegim taminar (Re 100), Cocticlentii Chy, Ci $1 Cy au seinnificatii similare ct cei de la calculul coc- Sciontului de'transfer d+ cilduri (veri subcap. 6,2,1.1.), inst se refera I desea de presiune si se obfin din figura 6.51, 6.52 gi respectiv din ecuatia = O,S{(su/8,)" + (Sul84) (6.183) & care a’ ate valorile? 1,6 pentru regim turbulent si 1,0 pentru regim laminar, ‘Termentt din eeaafite (6.180) (6-183) au s-mnifeatile prevents Ia cclculal Inia prin convectic fortata tn sehimbitoare de eildura. cu fasci- cul tubular (subcap, 6.2.1.1.) sila determinarea variabileloy yeometrice ale scrsion schimbatoare (subcap, 6.3.2). Cocficientul de frecare, f, din ecuafia (6,181) se obtine din fig. 6.93. bs a Os aa al " 038605 06 7 Sis*Sen Sop/Sta Se Fig. 6.54, Coeficientul de corechle al civle- Fig, 6,82. Codicientud do coretic al eddeit nilde presume pentra ocoisie perfeice, _ de"picsane pentru scurgerte Taece favre (aol. ‘Sean 9 sieantemanta [207 233102 100 1071 100 101 102 Re 103 05 100 104 102 Re 5 103 10% Fig. 6.33. Cooticiental de freeare pentru fascieul tubular idea) (20) agecar im triagh cohilateral gf patent ties ODeeeeee ym o.016 20 025 020 ‘02s 120 ous ‘serare fm pattat oot 024 o.ns2 ons 02s on 0.025 ox 105Exemplal 6.22. Pentru schimbatorul de cAldura din exempt 610 x se calewlee chorea jecinne In spatial intertubular, etre, Cala Api a ee inc meio pronase (6.178), ap ecto "Uatversitatt Beaiaware Tecuatia (6-180) ‘Secamose (din extrmpli 6.10}: Dy = 0,9 mt; my = 4; he = 0,02 m;Cpy ~ 2188 gs os = 740 Kame Re = 9334 Co eevatia (6-179) se determing { = 1.84 (9 334)-44 ~ 0.204, ‘haere le peste aplieind eevafia (6.178) ste bem (0.294 (218.8}" 0,9(4 4 Ms(2 0.2 740) = 2 180 Nimat Valoarea Ape este in timitele adinisibile de edere de presiune pentru spatial intertu- seer reat tea. 637) entra aplicarce meiodet Uaiversitfti Dealaware [ecuatia (6-190). se calealeass in este rg (Cetin (6.128), mafecuatin (6.129) iva (esatia’ (6-181), Pugs [eeuatia aca) Sha (CARD cle de carci iy (90 Ci Ci 60) fecuatia mm) 6.10 se. cuncee: Gye 218.8 bln; Gm = 373,1 dale-omts Re = ‘m= 740 kel: 0000439 xi 9: ty = 0.000300 Kn ‘Siva, pe carbae1 ae determina / ~ OI se y= O86 ~ 0,866 0,052 ~ 0.0277 m, cu care se obfine y= 230,027 ~ 6,6: tate = 8 (ei) ve caleuleass Apua ‘Spas, » = (2 0.17 (218.87 16/740} (0,000366}0,000435) ~ 3624 Nat RALAFiME HLrEBUE fate! La Petter BAtOATEIE td tubael nétARle: pentrs cal Rata at ay ie prota ca 0 eeponeeasl oe apie gilteetre 28.9224 = 1.29 hain? gh tulad Fy SLT se opie: Spa = 01999 (3183) (129) LO6T) 6s LL ISL fe, La aparate cu tuburi su plici spirale cidorea de presiune lena cu reitile spsefie iho, 95, 1 schimbstoate de cldurs cu plc! gi same, chdeta de presine sprosimatiya se caleulegai (104. 143) 9 sana Olt hy ta ea Za cee luingimea traseulai de eurgere intre plici, sid se inlocuieste prin dy [103, 103, Citeul ciderii de presiuné 1a aparate de Schimb de emldira ew placid nervurate este prezentat detaliat in literatura (124). 2376.3.6. Etapele de calcul pentru dimensionarea aparatelor de schimb Se vor prozenta schematic etapele de calcul pentru urmatoarele a schimb de calduri fra modificare de fazi, condensate total’, conde pattiald sicondensare a amestecurilorde hidrocarburi (benzina) cu abur si necondensabile. Dimensionarea aparatelor de schimb de cilduri consti in stabilir suprafeel de schimb de cildurd pentra servicil eerut (cleulul termic, = al pierderilor de presiune (calculul hidraulic) pentru ambele fluxuri, In proiectarea schimbatoarelor de cildura se recurge la calculul de ite ratit, alegind un aparat care apoi este verificat in detaliu gi modificat pit a obtinerea. performanfei si a suprafetei economic optime pentru servicial cerut, Referitor la selectionarea tipului de aparat si la dirtjarea fuxucilo= prin aparat se fac unele consideratit in subeapitolul 6.3.7. Datele temei pentru servieful cerut contin: =debitele de fluid (m,, m,) si trei din cele patru temperaturi de intrar= si iegire a celor dou fluide, saw debitul de fluid cald’(m,) sau rece (m,) si temperaturile de intrare si iegire ale ambelor fluide (ty, fra: by $1 by) Pentru schimbul de caldura {iri modificare de fa 24, la aparate cu tubsri normale sau nerourate, a ricitoare i aer sats cw a= se procedeazi dupa cum urmeazi (veei si exemplul 6.24). 1. Calculul sarcinii termice, Q, si a temperaturii J Sau a debitului 4 fluid tece, my. 2. Caleulul diferentei medii de temperaturi, My (Aw. R, Psi Fi) 3. Estimarea coeficientului global de transmisie a cdldurii din’ ate din Titeratur’ ((abelele 6.12—6.14). 4. Calculul suprafejei preliminare a aparatului, ay, stabilita. pe bare coeficientului global de transmisie a cfldurii estimat 1a punetul 3. 5. Alegerea aparatului, Din dimensiunile standardizate se alege un aps rat cu suprafafa, A, cea mai apropiati de 4,, La aparatul ales se_stabile=- pentru tuburi: dimensiuni, numar, agezare, pas, numir de treceri peat ‘manta: diametru precum si tip, numar si pas de sicane, 6. Caleulul pierderii de presiune pentra fiecare flux din aparat si comps area ei cu Valolleadmisibile (vee subeap. 63.7). In cael th eare Ap caslas depiseste valoarea limith permisi se adue modifieari pe fluxul respects menite si reduci pierderile de presiune, 7, Verificarea aparatului ales se face calculind coeficientii_parfiali, « $i a, cu acestia coeficientul global de transfer de eildur’, k,, apoi introducing valorile rezistentelor de murdarie (Ryy $i Ruy) se obfine dy si, in final, supra- fata necesar’ a aparatului de schimb'de caldura, Ay; pentru, serviciul cerut Suprafafa necesara se compara cu suprafata aparatulul ales. Dach Aye. > 4 aparatul ales nu satisface cerinta gi fie se adopt modificiri care si conduc: Ja marirea coeficientulni x cel mai Seitzut, fe se alege un alt aparat de sehim's de calduri i se repeti punetele 6 gi 7. Dac aparatul ales are suprafati mai mate deelt ea necesara se calcu leaaa reserva de suprafafi, care nu trebule s8 deplgeasc& $—20%, tn fut de precizia metodelor de calcul utilizate pentru obfinerea cocficientilor pyar tiali de transfer de cAlduri. 238Exemplal 6.24, Sie stabilesied diniendiubile ‘unuk aparat dé Genii de csldurs ain fol de prelncalaie a ffeil dinteo instalafie de distlate attosferieg, pentru schim\at Shura datee ffel petrol reflax (de reciecolare) ft uetmatoarele condi Titel ete eto dente, 500 180 = temperatura de intrare, °C 0) mm = temperatura de teste, °C Ds 130 = dlenstaten relat gi o8933 odo. a Siecoaiten, eSifts © S621 41/20 3.9)38 2.13/30 = factor de caractericare, A is ie ecoleare, Se eatosioaxs Alaura prima de fie: 50.000 (399.9 223,9) 19" = 2 500 944 W (verd ex. 6.20) 3.600 © sailors cedata do petrotul relus: a — ple = 180000 mast — 52) = (12 ~ $28.7) 10 = 2 925.000 W Ge = mds — = SEE 0 Diferonja dintre Q. ¥ Oy de 4.7%, a0 accepts tn caleulete de futind. Din aceasti aif sora. hea jumatate we poate atribal pienderilor la exterior, iat reatal constitu 0 margine ‘SNeatangspentra calcole, In cateuleleulterioare se va considera sarcina termict a aparatula SOP a Sonata Ww. Catto 1at At #8 efoetwat In exermplol 6.17; Se presupume f= 280 Wim K (tab 6, sparataty dy 2 306 944/280 + 44.6) ~ 200 ‘Se alego din standarde an aparat 1~2 (0 rec dows tcecer In tabu) ca 514 nba Gy caretristcle! dy = 25 528 3.000, adich dy = 0,025. Mm, Se preciveard cd tungine efectiva de achmb de eadurd «tuba ade schimi de eAidura& paratul ete Ar 0025-48-31 193.7 met Cetéatte caracteristictgeometfce ae schimbaorutut de ealdura (pentre spatial inte: ‘olla ma dat In exerpl 610 Calcul edrior de prestune, Apv wi Apa, cares efectoat in exemplele 6.214 respectir «2 netated vate ptf tea, pn wae ace ree Soaratah ales aplict mete. simplileats, eaten fumctie 9 GH un pol fy sk coelicientit partial ay 8h ay veal exemplal 6.19). Penten ze aw utilizat fret metode — Donohite, Kera Paemiefys Basware (vei exempta 6.10) Covratorile a, say as clohlat heh W spralalaneeestr4 gy (exempta 620), Pentra secare tinue mototels tate calcula! lala 4 stabiit supeadimensionarea.(reeerva ‘= suprafaa), fn finale exemplalel 6.20 $a presentat un seurt comentariy asupra reaultar wor ubtinute cu dlverste metode de caleul ate Tal ay, Lb in vederea atingerii obieetivulii urmarit, uneori stnt necesare:modifi- ciri care si imbunitateased pe a Aceasta se realizcazt prin marirea vitezei de curgere (un numir crescut de pasuri in tuburi sau, pentru fluidul din manta, un namar mai mare de sicane si pasul sicanelor redus, prevederea de gicane longitudinale de etansare, reducetea diametrului mantalei si lungimea mai mare a tuburilor, constituie alternative posibile de modificare). Trebuie avut. in vedere insh cl majorarea vitezei de curgere ate ca efect si marirea pierderii de presiune, Exemplol 6.28. Ta un schinbator de ctkdursfascival tubslarin manta se propane a. ficarea aumaritut de pastrt tn toby ela 2 la 4, Cun Infeajeart aceasta asta tu ay supra il PQ? 446. ) sh se ealewleard suprafata preliminard a 239a elt, Pan bl nun fe cer erent mata seins uigete $i itera creste de or, Conse iavsl deo inte gh-dupa irae ate tare, Secret dae meee se wiipi ge ry q_PeMire a Im ccuatia (6.324), vitera lntérving Ja paténea 0,8 pin (2uyt = L788, acatd 0 crestee ev citea 29% 4 Inha in ccuafia (6-176) se dubleasA vitoza masied (6) $f num ietvaqhbhadensata cota gies a ue Junto nega; ruts ch Apr cee cs 2G = Bog. ‘oat neg; rez crete La un schimbator de eildurs fascicul tubular fn manta utilizat peots condensarca-tolald a unui amestec de hidrocarburi (condensate. in Spatial fertubulur, datele temei confine, pe lingt aceleasi specificatii de fa chi pul de edldura lichid-lichid, presiunea de intrare’ $i comporitia amest-—> Jui, sau preferabil curba de echilibru de foze side entalpit. in domes temperaturilor si presiunilor in care se exploatened apsratul Etapele caleulului termic aw succesiunea de mai jos: 1. Stabilitea punctelor de rova si de fierbere ale amestceutal dé hide ‘earbu 2. Tmpirtires. dome lui de condensaze in intervale de tempetatuce (mai fnguste Ja inceputul condenstrii — 1... °C — §i mai largi spre iesinea tit abarat <= 528 aetteren dit geagighetid Presiune cotespuna tor, ‘La fiecare dintre temperaturile intermediare se calenleagd eelitibne de far, 3. Caleulul curbei de condensare(Q) es, prin determinarea: sarcin= termice pe fiecare interval, Q,. 4. Determinarea debitulut de agent de -ricire (din bilamtul terinie pe aparat) si'a temperaturilor intermediare pentru agentul de-ticire, coresy zAtoare temperaturilor adiise pentmn fluxul cald la punctul 2 (din hils termice pe flecare interval, admifind contiacurent perfect), 5. Calculul diferengei medit de temperatur’. ponderati, cu relatia Abe = EQu/{Z{0c/ Mtn, 1)) {6,138 in care, Afw.« reprezintd, diferenta medie de. temperatura (media aritmetics a diferentelor la extremtitati) pe tiecare interval 6. Estimarea coeficicntuln global de transfer de caldura (din tabelu! 6.12 sau6.14), &,calculul suprafetei preliminare, ly, si alegerea aparatulul pe b= dimensitinilor strandardizate. 7, Calculul procentului de incercareal-tuburilor. Pentru accasta se ac © cantitate de etldurt sensibils « condensatilul, egal cu Qj 0,5m.cpil bos — bs) (6.189) sate, raportatii la intreaga cantitate de cildura codatt de prodlusul cald ta rat (O—20,) si inmalfits cu 100, da procentul de innecare al tubutilor{ecvssia (6.190)]. Acesta trebuie si fic cuprins intre 20 $i 30%, {1}, T= (QQ) 100 (6.190) 4, £2 sitorul acestuia so siabilegte namiirul de tuburi al faseienlital pe cace fate Joe condensarca, \j ‘ Ny = Ny —(11)100)] ; {6.19 ‘8. Veriticarea aparatalui ales. Se procedeazi ca sila schimbulide edd fark modiicare de ta2t, imparfind paratul In dows zone distinct fan 240_emiiensare, cealaltl de racire a condensatului in portiunea tuburilor innecatc) saplicind ‘pentra figeare zona telatii specifice: pentru a (ecuafille (6.78) — 5.80 b) si (6.81)). Proprictatile fizice ale filmului. de condensat se jaw pentra Se bidrocarburi,cu;masa molari: cea maivapropiati de masa imolara’ mevlie -< condensatului, la temperatura medic a filmulni, 4: (Cpe aL , (6.192) coe eee dt ane leniperatuet panetla de road gf punc- Salui de “ferbere s La condenisarca dmeslecurilor de hidrocarburt (Benzina) tn presenfa de abur © cute necontensabite (condensarea la exterior een efapele calculult Ata presentate mal jos gf aplicite fn exemple 6.15, 014 1 62 1, Se trasoaza curbele de vaporizare in echilibru (VE) la presiuine atmo ji la presiunea medic, din condensator,. 2."Caleulul punclului de rout al aburulel. 5 Trasarea curbel de condensare. 4. Determinarea, cantititii de. apa de sermic’pe aparat, : 's, Calctlul diferente’ medii de temperatura, Pentra aceasto, se fmparte soaratul in, zone, dupi cum sa aratat la pag, 139160. Se mentioneazi, ci, Sale ce urineaza (etapele 5 $16), zona de ricize a.condensatului nu intervine = ia in considerate la etapa de’ verificare a aparatulul sedetermint temperatuée apel corepinetoans teperatailog fe mediate care delimiteaz’ zonclo, admitind curgere in. contracurent. Pentru fiecare oni, cu exceptia comeniului, punct de soud al. aburulut — condensate totaliy se calculeaei, sarcina tormict, Q,, si diferen|a. medie Heearitmicd (sau aritmeticd) a diferenfelor de températard Ta extremitatile fntervaltlui, (Afy)zs Aplictnd pentrw ficcare- zon ecuatin, (6.146) se obtine (id), = QitMtaide H : Zona de condensare simultant a hidrocarburilor si aburului se imparte in $6 domenii mai mguste, eu sarcini tormice aproximativ exale, g, si pentra are dintre aceste dottienii mici se, stabilese: SeoetnenataS si iegire ale produdului-tdin eurba de con- temperaturile de intrare si de iegire ale apeis — Giterenta medic de’ temperatura (Ata), din Af dntre fusri ta. extre- intervalului (aritmetied sau logaritmict): — produsul (BA): auf Sta) suma produsclor (4). Diforenta. medic de temperatura pentru zona de condensare simultan’ » hidrocarburilor si ubarului se obtine prin impSrfirea sarcinii termicé a intrc~ ii zone (2g) la (bd), de mai sus. Carioseind: safcina termhiew total a aparatului, Qj, (din etirba ds eon- easare) 54 sama produselor (kA), pentru toate zonvle aparatulut, fr. zona Ge ricire a.condensatnlui, se stabileste Ady pentru aparat, My = Qud/(F4). 6, Seestimeani k dindate deliteratura ; se calculeaza suprafata de schimb de ctildurt a aparatulut (ecuatia (6.146)), care se majoreazd ca 20-30%, ine seama de tuburile fnnecate in condensat, obfinind astfel suprafata b de cildur preliminar’, 4,. 7 ‘para bilanfubit ire 6 face’ mit pent Se sehim! au2. Verificarea. aparatul Secaleitleaza a, cu relafii specifice pentru api (ecua ia (6.68), care se sider goostant petra intregul aparat. se caleuleazi pe zone (veri 6.13). In cazul in care vaporié intra Ssupraincalit n sparat entra a aa creapecr oe soe i pa (6.61) sau (6.64)). Pentru fiecare zona se calculeaza cite un cocficient. global si supra‘ de schimb de cildurd necesari corespunzitoare. Pentru zona de rdcire a condensatului se calculeaza 0,,(Aty), si A, ast —0, este cildura sensibila obtinuti considerind cA se ‘riceste in temperatura de intrare gi iesire din aparat jumaitate din cantitatea de ben. intra — peritril Afy se calculeazt temperatura apei dup’ ricitea condensatul admit ch lchidal vine la contact cu apa la atsatee et aparat; utilizi diferenjele de temperatura la extremitatile acestei zone se calculeazt (logaritmic sau aritmetic) ; — se caleuleazi # din a gi a, [veri ecuatia (6.81) si valorile din tab. 6 eu ecuatia (6.146) se calculeara 4, Se insumeaz’ suprafetele de schimb Ge eildura necesare ale tutu zonelor, inclusiv 4, obtinindu-se Ay, si se calculeazd & pentru aparat curat, din Quy, Ay $1 Afa al fntregului aparat (de la punctul 5). Utilizi Qua $i Aty de'mal sis §i Suprafata de schimb de cilduri a aparaiului (4 Se‘objin€ fq (pentra “aparatul murdar). Din relajitle (6.163) si (6.166) rerult® Ray + Ryo, cate se compari valorile corespunzatoare din literaturd. Dac Valoarea diferi mult fata de cox. din literaturi se alege un alt aparat de schimb de ealdura, Exemplul 6.26, Sé se stabileascd dimensiutile unai condentator pentru produsul le Mol al upei coloate de distlare atmosfenicd. Se cupoxe prods de viet Be ‘= dobita, th. — benzing Tabu < fae necondensabile mperacara de inerate, is peratara de lente, °C Ey = presiunea medic in coadensator, bar 125 0730 or ‘molark a gumlor necondensabile 0 = fetoral de caracterirare, BR = curba PRE & bensine! (7eal exeonpial 6.12) esleare. Curbele de vaporizare in echiliru, primetal de roud al abarulid, curb de ‘ondensare a produsalul si sarcina termica a aparatabal wan stabiit in exemplul 6, sudan Sead in apara de prodwval care condetscana gle thee ete (ait ccondensar) ia = 40292 077 — 5 500 000 - 34 792.077 W in bilantul termic pe aparat se determing cantitates de ap& de rite, me: 34702077 Tiaras amy 7 SS Hale = 416 lo — 1 497 600i. 242Se impatte aparatsl in patra rone, delimitate de temperatusite: = fom Is BL 12°C (rere fn Tus vapori): S Yona 2:11 $C feondensearh hideosarburil) Tone 3: 84 40C (oondenseait hidrocarburie 51 aburall =n 4 (racive a comdensatali. Caleuhul Tot Ay $€ face pe none. Zona 1. Qy = 665077 W (sab. 6.7). Temperatara apei corespunzatoare Ia i Es Wilbajat termite pe aceaath zona, coosiderind eurgere fm, contracurent; troy = 38 — (669 OTTIAS,S A 18TH) = 370°C Ah = 20-38 = SUC; At = 137.6 = TE Aplin ecuatite (6.149) 9 (6,130) rezaled pentru ry = Lo tecere a presngulu prin wR A (May = (BEE TAA) — 182, lar (RA), = 665 077/78.2 — $303 W/K. Zona 2 Qe = 9 148 039 ~ 669 077 ~ 8.482.958 W fcaa = 3706 = (8 482 958)(415.5 4 IAT] = 32.7C My = N= 3N6 = HAC: Ay = $4 Tm SHE Mg = (744 = 91,3Yfn (T4.A191.3} = 62.1% F, =, prin ‘armas (At)y 8 €2,1°C gl (A), = 8482 938/62, = 136602 WTR, Zona 350 tpparie in, $ domenitsngwste, in care se chim cirea 5 MW- ‘Temperacurile sqestositu gf ale apet eovepunedtoare, epi din bilanfur termice pe fecare interval TOIT A (eltg. ioe preventate tn tabetul 6.16 Toabub 6.16, Caleulat vost (Aye sea 4] PTS ce) RA fade ofa Temperntura produsutal °C | 840 27. 790. 297. Delbene haamealocmash ci woazsra | mama? | oroeea | aioe Co rm9.445.4 ‘Pein insumarce “raloritor (AA) fOHatt® (A), = 609 842 WK; Qy"este Tay, adicn S544 042 WW rerulth (Simly ne 29644 042/009 3842 — 42.C Biterenfe. medic de temperatura se obsine din: Mew =. £Oe 1 Beha, + (hale = AD = 5H 792 O77 509 + 136.602 4 609 384.2) = 40,1" Din tab. 6:12 se extn B= 29/Wii =. Buteatgia petiminard a aparatebal ete: 4 = 34 702 077/423 ~ 46,1) %: 1776 SeMmareazasuprafaa.c 20%, pent a fine seama detanccazea tbualor, pit ware annie 2 te tice tn aparat cu fast abla sm mata, cu Kavrte Ain dtienstenite: 4, — = oad and 013 m, Lo Gam, Ly = S84 tm Supratata de sehimb de eAMdurS a unui tub cates ay = 750,026.84 = 0.367 Numarul de twbotd (pretiminas) este 2 130.367 = 3800 tober, 243Se ae 8 aparate iparate( tare dh 1989 eGR sate 7m 2149 Apararul ales are Dy Segment de cere eu hy 05 By Arlisind ecuatia. (6.68) pentru 4 palit Ne upet fn ith sl eonectt fi se oy 55446 With Coefiienti de trannler de cillara ay 61 Hy so ealeuleaes, po. gone. Peatra sone 4 Yectie ortuud Hee cchtmbae ‘le fart x Brosedeaas CA in eashunil GIO mes SS SOS Wat Eg hy. c 48S hr? R. Supratath OC sehiaid Be HEN ae Ay = 065 077K 483 + 78.2) = 17,6 1. OMA Wyn" 1 (ealowlat tn! Gxemplwh 61D) pia, = $482 959)/636 fh r= 128 Y 20,036 va 4g 112, Seance Zona 2- x21) 218 a Foot 3 hee O79 Wnt 1c (atGotat in exempta 6.13) 91 4p! 23 644 042) 00 2A) 626.7 i Zoua Entapiio Yensines ta YS 21 fey AOC ‘sit AM 282.6 4) a iP = 79.6 dike Caldwra sensibilt pentra rycited coins eal ‘Gr = {170 000)(2 ~ 8 600)) (282.6 ~ 79,6) 108 4795 035.6 W Se ndiite a chk eure oe rdeepte vine th eonthct 6 pla intarea ei apar wruars, temperatura apei dupa nicitea coodensatulul este ‘y= IN" 14 793 95 cas is) = oa, yj = 1212208 199.2 Sh 40 wy 28 Ma ~ (100.2 = 22)/n (100,222).— 516°C Frat, deel (Bg), = S160 Se a coeficiental de transfer dele ptr at (ap OA Uilicind.aye 9.444 Witt, ca stla celedalte 81 ty © 4 795035,6/0819 3,6) — 424 mi Suprafaja de chimp’ de chidurs totale w zonetee este AAO 23 57 | ADEE DET-T mE Om dae vorwlin he = 34 792 0771(1283,3 46.1) ~ 588 Wim?» K. Feotes Imseegil aparat so obfine hg = 34 792 O77I(2 149-46, {) — 391.2. Whe Din be 9g bo caleileaad resistonta disponibaa. pentia satanic te aeckinn Rens: Ra = (1! Akg) = (4891.2) = (11888) — 0.00114 mt =), ‘Comparine ea valerie din tabetol 6.15 Ba 0/0004 WC) = 0.000 we KW Pray = 0,0002 = 0.000172 Peat} Re 0,000316 Innceate ae ~ 230 W RORULEA yy gm 210 Ws = olvee cl valoaree Rus | Ra, Obtinutd din ealoute este mult mai mace dect Yotonrea ala", pe urmaze.apaiatel wate supravdimensionad © “moaifie Iuugimen tuburiioc tab 3 mgt q = 4.84 mm Tn acest ens, acy 21982 5 +002 184-1780 m0 9h dine 424 Wind Moselid Rene Rene tifsae sol S88) = 8.000658 at» K/W,. coca” co, araih e8,apanatal are-a:reasiid aes ‘iva. 6%. Care se ineadreazd, i limutele admiabile 6.3.7, Consideratii de proiectare si economice Tn ‘sesst subcapitol So fae Feleriri ta dim: le elldura si la aspectele economice legate de aceasta. Aspectele enere: asupra schimbitoarelor de clldura au fost examinate in subcapitolul 61 2 Testarea aparatelor de schimb de eAildurd se preaint& in subcapitolul 628 24(riteriile fundam« is iectare ale. elor. de, ealdura ratio cage cesseertive yoo ee potare gids As teint ig AK Ril ‘pregontd consderatil generale pavind proc: Pe setSoP ae schimb. de cldtsa te tuncie de aceste iti ae E Hbteexlewulu de profectane’sintpreaintate tn Schma logicd doi i] eaten ser seat | ; i 4) Nm lags ti a io eter etc ab talons he “TV pietimated pavawleuior noida | 0000 7) 8) Brie whiter a8 at ( 4 | le eee | ‘aero’ de. prestune Caracterizarea sill et capoapioree parametiy delucra -sesoperatned, presiumi, compozi jor intre intraxea $i iesitea, din aparat, RS Meccute de tempernturd tatre fluide etc.), « propriexatilor tian winlelor modificari structurale ce apar in procesul de schimb de calduri, | Fadiului de murdarire a supratetelor, a efectelor de coroziune ale produsclor, = limitatiilor de spatiu, a aparaturii de masuri si control necesare etc. tipului de aparat inseamna stabilirea configuratiei apatatulut (tub oo tab fascien! tubular, mervurat, compact etc,), 2 dirijarit fiecarai fluid en ett say exteriual ton) valent log elatiy de corgers Pent sccasta | ‘avute in vedere: debitele, corozivitatca, depunerile de murda Fo. Viscozitatea, valoarea coeficientulai de transfer de cAldurt,presiones SSiweru 41 plerderca de presiune admisibild a eclor dovd fluxuri, 245Se tree prin tuburi, de reguli, fluidele murdaré, corozive, la presi ridicatt $i la care se accept ciidere de presiune mare, cu debite mici, 8 caror calduri trebuie economisit’. Apa si vaporii care contin gaze ne densabile in proportie apreciabila se trec, de asemenea, prin fubuti (se ev formarea de pungi in spatiul intertubular). Prin manta se cireul fluidele eu volume mari, fluidele viscoase, la c: Ap admisibil este mic (produsele laterale de la coloana de distilare. ats fericd) si care se vaporizeazi total sau partial. Adeseori, datorité conditiilor contradictorii create de procesul tehnole agi, se face un compromis intre specifieatiile de mai sus In ceca ce privess irijarea fluidelor. Un exemplu caracteristic este la schimbul de cildo=s intre titel si produsele reziduale de la instalatia DAV. Desi produs muds: mai coroziv si a cirui eAldura trebuie economisita, tifeiul se trece prin spatu! intertubular al aparatelor de schimb de ealduri cu produsele reziuale mele din trenal de schimbatoare de ealdurs ale mater prime), reducindu-s astfel pierderile de presiune prea mari pe circuitul de fitel, datorate cm poririi fracfiunilor ugoare dac acesta s-ar vehicula prin tuburi, Sensul curgerii fluidelor (in contracurent, in.echictirent sau mixt) d= pinde de debitele celor doua fluide, de natura lor, de nivelul termic, de moo ficarea starii de agregare a unuia'dintre fluide etc. La debite mici mai recomandabile sint aparatele de schimb de cildues tub in tub, cu tubul interior normal sau eu nervuri longitudinale (pent finidele cu & rodus), in care circulafia fluidelor se face in contracurent, It cam, Curgerit izoterme a unui fluid, citculatia acestuia se poate face st in echicure== fintrucit Afa, este, acelag Sensul echicurent este indicat la ricirea fluidelor viscoase sau a fluideloe ‘cu temperaturi_ridicate. Pentru debite mari, cele mai avantajoase aparate de schimb de ealde=s sint de tip fascicul tubular in manta, in care eurgerea este mixta, Etapele 3—6 din schema logicit se rezolvi eu minicalculatoare (cu mina sau cu ajutorl programelor de calcul specitice. Selecfionarea parametrilor de dimensionare cuprinde parametri geometrit si parametri tehnologici, la care se vor face unele referirt in cele ce urmess= Dintre dimensiunile standardizate de tuburi se utilizeazs frecvent c= cu diametrul de 19 si 25 mm, care conduc la aparate suficient de comps: sii mai economice decit in cazal folosirii de tuburi cu diametre mari Atunci cind depunerile de murdarie sint apreciabile se folosese tub cu d, > 251mm, iar tn cazul depunerilor masive sia evaporirii in interiors tubutilor se recomand’ tuburi ea d, = 36 si 50 mm Considerafii asupra agezarii tuburilor tn fascicul, a lungimii lor, a sice nelor din spafiul intertubular si a tolerantelor constructive pentru schi= battoare de etildurs fascicul tubular ta manta s-au facut in subcapitolul 6.5 163.2. Se face precizarea ¢& la mintalele al eitor raport Iungime/diamerrs este sub 3 poate si apari o distributie nefavorabilia flaidului si. pcre excesive de presiune la intrarea gi iegirea fluidului din spatiul intertubsl= Unaparat culaceste dimensiuni revine ceva mai scump decit unul avind ac 246{atf de schimb de cildura, dar diametru micyi lungime mai mare, in spe- ind fluidul din manta este Ta presiune ridicata (145), Aparate eu raportul , peste 15 sint dificil de manipulat si necesit’ spagii mari pentru extra- ca fasciculului in vederea curaifiri si repariii, ‘Numarul de sicane se stabileste in functic de efderea de presiune admi- 1; side valoarca coefcientelui partial de transfer de etiduri: din manta Sh), care si fie oft mai apropiat de a, Distanta intre gicane poate Ina valor “Sia D, pind la 0,2 Dy, dar nu subs 0,15 m. Este preterabil ca aria liber in axul Soaratult (Sj) sh fic aproximativ egal cu aceea din fereastra gicanci (S,) ri Refetitor la, diferenfele optimale de temperatura terminale ale fluidelor s recomands {11}, In general, cat “Stea, mai coborita diferent de temperaturs intre lichide si fie de mini- sum 5°C, iat tn eazul a donk faze gazoase de minimum 20°C; "cea mai ridicatt diferent de temperatura — de minimum 20°C; “Ya racirea cu apt, cind se utilizes un aparat fascicul tubular in manta fic una sau mai multe treceri fn tuburl, temperatura de lesire a ape ssb temperatura de iesire a produsulul; tit condensarea vaporilor in prezenti de gaze necondensabile, dife- venta de temperatura intre temperatura, punctul ua al_produsului © temperatura de iogire a agentulvi de rictre si fie de minimum 5°C mia ricirea sau condensarea unui fluid, temperatura de intrare a agen- sului de racire st fie cu cel pugin $°C peste temperatura de solidificare a produ- salui ew cel mai tidieat punet de solidificare, "Temperatura de intrare a acrului la ricitoarele cu aer este, in condiille cimatice ale farit noastre, de 29°C (reprezinta temperatura care nu_este depi- Sti in mai mult de 3% din timpul unui an). In aceste conditii ricirea pro- Suselor se face economie pint la cirea 35°C. Astfel, ricirea cu aer poate deveni Competitiva cu ricirea on apa in sistem Inchis, chiar daci exist& api in ca Lote! indestulitoare in apropierea imediati. a intreprinderii, Dest investitia pentru ricirea ct. aer este mai ridicatd decit-a cele ew api, diferenja dintre ye se poate amortiza in citiva ani, deoarece costul de exploatare a riciri cu avr este inferior celui aferent racirit eu apa. ‘Cu ctesterea costului apel, ricirea cu act poate deveni economiet chiar la sicirea produselor pini 1a temperaturi cu 10—15°C peste, temperatura de Tntrare & aerului, Racitea fn continuare a produselor (dela $812 38°C) se. face api, rin aplicarea extinsi a ricirii cu aer, in rafinitiile si combinatele petro- himice moderne, consumul de api se reduce eu 75—85%. Yaloarea economic a factorului de corectie a diferentelor medii logarit mice de temperatura, Fe Fecomandati la aparatcle ca curgere incrucisati. Suu mista este 0,8. In eazul in care in proiectarea schimbstoarelor de cilduri, ceaulth pentru temperaturile inifiale si finale date ale fluidelor F,< 0,8 seecuge flea wire a dou aparae and Hecarejumatate din suprafaln necesara, dispuse in serie, fie Ia alegerea unui schimbsitor de cAldura ew alt model de curenti micsti, cu un Fy 0,8. In ceea ce priveste ciiderea de presiune, valoarea optima a acesteia poate {i obtinat’ prin corelarea costurilor de investitie si de exploatare. Proiectarea schimbitoarelor de eildurit pentru Ap teduse conduce la suprafete mari (cos- tur ridieate de investitic), fn timp ce, la Af mari, costurile de exploatare 2asint ridicate si, 10 unelo cazuri, ar puted apirea efeete’de eroziune, Pict de presiune admisibile se stabilesc in fanctie de presiunea absolut de I si sorviciul cerut gi variaza in limite largi. Se considera. rezonabile urmai tele valori Ap pentru un schimbitor de caldura: Presiunea de tucru Ap, bar <1 bar 1/10 din, presiuneaabsoluts 1-2 bar 1/2.din presiunea de Iuers 2 bar 0,35 sam mai mare La viteze de circulatie ridicate ale lichidelor (3-5, m/s). sau in ¢ lichidelor viscoase, 4p admisbil pentru un aparat de schimb de ealdur’ c 0,72 bar. Vitera de ciceula i @ fluidulutnfluenteaza coeficiontsl partial de tran caldera a a 8), dat mai ales asupraeiderl de prestune (A? & 2, dupa com +4 aritat In exompll 6.25, Valoarcn viters produse se stabileste in functic de Ap admisibil, iar la fluide foarte murdare de ev tarea depuncrilor. Despre acest din urini aspect s-a comentat la pag, 17 Pentru, api vitezele recomandabile sint date in tabelul 6.17. Tabelud 6.17. Vitexe tocomandate ponte eimpetea ape pein twbvti (2) ‘Materia art { ‘velar De toi {eatans) ont De tina (teatata) ‘dmiraty De ria (eurats) esa De mare ‘My Cu Ni eu 0,39 fonts, De mare fli} CurN}.cu 135% Fe De inare tama Gioene | otel prsisctate A muse prevads exploathrea Ia vitege sub asesto vile. In situafia fn care evaluaten dimensiunilor aparatului 5i cAderilor de >: siune (etapa 5 din schema logici) sint satisfaedtoare urmeazi proiectar-= mecanict si stabilirea costului aparatulai. O meted’ de calcul al costula opti al aparatelor de, schimb de cildark, a fost, prezentat® in subex toll 6.1.3. Pi Pentro'acomanda um schimbator de eildutt proieétantul tebe st spe cifice fabricantulai urmitoarele: —caracteristicile sorviciului cerut: debite, temperaturi de intrate si ie. sitea, temperatura maxima de Incrw a fluidelor tn proces; preshunea de lucr= i cea maxima posibili a fluidelor ete. ; —tipul aparatului si caracteristicile lui’ geometrice: numir de: trecen {fn tuburi gi in manta; numirde tuburi, dimensiunile lor, agezare si pas: numa. si dimensiuni de aripioare; dimensiunile mantalei, numar si tip de sican= ‘gezarea 5i pasul sicanclor, mumar de gicane logitudnale de etangare , num: rub si dimensiunile tuturor stuturilor pentru produse, acrisire, drenaj.ei- —materialul, pentru tuburi, manta, plici tubulare, eapace, sicam toleranfele pentru coroziune. 24863.8, Téstarea aparatelor de schimb de ealduri Performanta aparatelor de schimb de aldara pentru’ un serviciu dat sietermini prin testarea lor in exploatare. Reaultatele testurilor se compar’ satele de proiect si dau indicajii asupra gradului de maurdarire, sugerind Ssbonatitiri pentru’ proieetare. Testatea Se efectueazi In conditiile exploatarii normale a instala segim stajionar. La ricitoarele cu aer, testarea trebuie 8% se faci in Hipsa ‘Sotului (viteza vintulu sub 3,3 mm/s) (146 Performanta unui schimbitor de cildura include randamentul termic, Scientl global de transfer de cildurd(&) si pierderea de presne pe fe flux. Prin misuritori se objin debitele, temperaturile si presiunile de intrare re ale ambelor fluide din aparat, Trebuie cunoscuta, de asemenea, natura or (comporitie cura de distiare sau enthai PRE, densiate masiimolara, factor de caracterizare etc.) si starea de agregare in conditiile sare slicsire din schimbator, O atentie deosebit’ trebuie acordat’ obti- cestor mirimi, deoarece crorile experimentale pot, vicia apreciabil sitatele si coneluziile. In vederea asiguririt unci precizit rezonabile a citirii datelor experi- ‘nentale se recomandii ca eroarea aparatelor de miisuri si fie de + 2% [146]. Durata testulti depinde de scopul urmiirit, dar nu se recomandita fi sub 2 ore. Jn, aceasth.perioada se citese de mai multe ori variabilele de lucra tn Secare punct important, stabilit in prealabil fn cadrul organizarii testului, = {ind utilizarea mai multor circuite in paralel, avantaj care conduce lac de presiune mici (reformare catalities, hidrofinare ete). Deasupra de convectie de forma paralelipipedica’ sint plasate-preincdlzitorul {cou Sectia de radiafie se construeyte uzual eu diameteul sth $m 5 tete de 2,5—1 La cuptoral de pirolizt (6), perefii laterali sint ,radianti*, Flacarile ddervoltk din injectoate aproplate de peref, care deseated pe percte (<> incinta), producind o flaciiri foarte scurtt, de form’ circalara. Combustib ars in aceste injectoare este gazos. Repartifia injectoarclor pe intreaga supe fati a perefilor laterali si reglajul debitelor pe siruri (sau pe rinduni) asic controlul curbei de Inedlzire a materialului fn tuburi, Injectoarele (cu flac Inga) din podeaua acestui tip de captor pot fi alimentate cu combust lichid, Temperaturile tidicate ale peretilor si ale gazelot arse sigur ten: termice mari (252—333)- 10° kJ/m-h, Dimensiunile ofientative ale secs de radiatie sint: Z, = 6—10 m, ,=3—4 m, H,=8—10 m. Recupen torul de eildurs din gazcle de ardere (prin producere de abut) si cogul pot individuale sau integrate fntr-ain economizor gi un cos de evacuare, com pentri mai multe cuptoare, Clasificarea si terminologia injectoarclor si instalatiilor de ardere = standardizate in fara noastri prin STAS ne, 0149-77 (133). 64.1.3. Consirucfia si dotarca cuptoarclor tbnlare Zidéria cupioriaui are rolul de a transmite cildurt, prin radiafie, tube tilor si de a izola termic aparatul, Orientativ, temperatura perefilor neoc nati atinge 800—950 °C, iat a celor ecranafi cu eca 100°C mal joasi. Peretle cuptorului este construit din mai multe straturi, formate wzual din: tore: cirimida refractard (samot, magneziti, erom-magnezita, alumina), cic ‘ida termlzalatoare (Mintomit, vermiculit, eagln) fl wat: wnineral sau, do sticld. Alegerea totcretului gi a caramizii refractare pentru constructia ums uplor este dictate temperatura peretelul (gamota are punetl de ins iete 1 200—1 300 magnezita cca 1 600°C) si de greutatea construct= cuptorului (samota bazicd sau acid’ are densitatea de 1 900 kg/m, samo uusoari 700—1 200 kg/m?, magnezita 2 850 kg/m). Grosimea stratulii de i> latic este determinat de temperatura peretelui gi de nivelul aero: ce cilduri. prin pereti, admise fn dimensionarea euptorului, Liantul dintre cis mizi are rol de etansare si de rigidizare, Tubwrile dint sectia de raidiatie pot fi dispuse orizontal sau |vertical, te © distan{i de 2d, pentru tuburi eu diametrul sub 100 mm si de maxiniom 1,54, pentra celelalte sau mai indepartate in cazul cuptoarelor de pirolizs Legitura dintre tuburi se realizeaz# prin coturi de 180° (demontabile, dispas: fn exteriorul camerei, sau sudate, amplasate fn interiorul ei) sau prin curt de 90° (cazul serpentinelor continui, sudate, dispase orizontal pe cel patra 258pereti ai Camerei (136)). Sint folosite tuburi eu diametre exterioare de 80— So mm (mai rar pina la 270 mm) avind grosimea de §—20 mm (determinan © cemperatura st presiunea fluidulul st de compozitia metalului). Coturile © icenturi sint confectionate cu raze de racordare de (1,7—2,2) 42. Pentra Soult speciale, cum ar fi serpentinele de’pirolizi, ‘se confectioneaz cotur: raza deracordare pint la 3,54,/2. Tn funetie de temperatura pe care o poate Sng mal ub (ws cap 4.63) de ators fda fret Se util. eazi: ofel carbon slab aliat (DA, DV, solventare etc.), oteluri aliate alumi- Site (hidrodezalchilare, hidrotratare),ofeluri puternice aliate “eu Cr si Ni ‘Sally ofelurirefructare ahate on 9 (supraineslyize de aur la 800-—900°C) Se" rope lice 3 mccain vi In (2-86 89) fi shetia de convectie a cuptorului pot fi prevazute tiburi normale sant cc suprafaf’ extinst cu aripioare sau eu {epi (96, 131], Tuburile sint dispuse SS axal perpendicular pe ditectia de curgere a gazclor de ardere, agezate fiind Sccrealata (triunghi echilaeral sat: isoscel) saa in piteat (ageaate previerutt Sentra a putea eurati tubule de eenuga depast in urma arderii combusti- Eitlor Hela grei), Dimenstunile sint aproplate sau identice cu cele ale tubo Alor previzute in sectia de radiate, lar tipal de material este dictat de nive- Sie Re temperatura’ qi presiune ‘ale lichidului din interiof.o"Puburile cu Sbioare ath wrmdloatelé ‘caracteristici geometsice: d, —=48—219 mm a 12.7317 mm: numarul de aripioare pe,un metru de tub. — 78 —=236. citia a rezista Ta nivele ridicate de temperatura a gazelor, aripioarcle ‘onfectionate fie din ofel (tempetaturi. maxim’ admisi 430—510°C). fie ev oteluri aliate (de ex. ofel 25-20 CrNi rezistent pint la 1 095°C). Tuburile « tep: aw 3.000—9.000 fept/m, cu inaltimea pind Ja 30 mm,deforma eilindsic’, conte Sam pend. Cee soprafee raat de aripiodre. sau tepi Side J'o spratae tes vats ot cet, flick uate SS majoraica nuinitului de aripioare (fepi) pe unitatea de lungime de tub, SS cresterea inbitimil aripioarci si cu sedderea diametrului exterior al tubs, In prefncdlzitorul de aer (fix sau rotativ) sint previzute fevi cu diametral de 25-50 mm si lungimea, mai uzualf, de 1 $2.5 m, Tuburile sint dispuse * aparat th triunght echiateral cw pasul de (1, 3-1-5) dejct axa tubului in directia de curgere a gazelor de ardere. Sint utilizate tuburidin otel sau Ga aliaye inoxidabile. In functic de necesit’i, pe partea aerului sint_pre- Siaute pind Ta 4 treceri, ‘Con! de evacuare a gazelor are secfiunea cirenlart, este de forma cilin- ‘ie aul oncom cnfeeinat din abl de oe ‘a inelede rigidizare Sau din beton ‘Traseu? aerulwi preincAlzit este format din burlane de sectiune dreptun- ater confectionate din tabli de ofel, izolati termic (uzual, vata mine~ fal). Ventilatoarcte de aer au debitul cuptins in limitele 10'—108 mh, asi- urind, obignult, presiuni de refulare pint Ia 300 mm col. apd sint action Exte de motoare electrice cu puteri pin Ta 100 kW, Injectoarcle. Pot fi utilizate arzatoare pontru gaz (debit pint la 400 mh. injectof), eu lichid (pink In 350 kg/h injector) sau mixte, Cele pentru lichid pot fi cu atomizare eu aer, cu abur sau mecanica, Uzual sint folosite injec- Toare care funcfonedzd la debite de 50-300 ejb, eu aey rece (aspirat) Sau cGaee preinetlait finsuflat la injector cu 15-25 mm col, ap), Traseul combus- Sliteidl Hehid este compus din rezervor, prefacalator,-flteu, pomp ete. 239Abertura de mew conte are rola Be elicres ‘automata-a cuptorulai, 1a parametri tehnologici prescrigi, in condigit de = tanta, Una dintre, problemele ine nerezolvate satisfacdtor este intr: reactiei la comanda data de aparatura de control. Dintre parametsii care se masoarai, cei mai importanti, din punctul de deve. conducest in sigurantt a procesulu, sin: temperatura de tr materiel prime, care prin intermediul sistemului de reglare modifica tul de combustibil admis 1a injectoare; debitul de materie prima, dea c- valoare depinde,, prin intermediul sistemului. de reglare,previzut, de de combustibil; temperatura la. prag a gazelor de ardere, a, cael ¥: superioard dit indicatii asupra solicitarii tubuvilor din camera de. rai ‘si care limiteaaai debitul de combustibil Ja. injectoare; continutul de oxe in gazele de cos, care determin debitul de aet pentru. combustie; tempo ‘ura tubusilor celor mai solicitate din, sectia de Tadiafie (misuratd.cu te: cuplul plasat pe exterjorul tubului sau: en pirometrul optic de radiafie) cu ‘cai de operator ca indicia al evolufiei procesului de depunere a cocs ciderea de:presiune pe materia prim’, 6.4.2. Combustia GA.2.1. Combustibiti, comportio Se utilizeaait combustibili gazogi (gaze-naturale, gaze de rafinirie) lichizi (rezidit de la DV si produse de 1a RV). Combustibili® gacosi contin, in principal, Hy, CH,, CH, proportii v= abile (de ordinal procentelor) de aleani mat greii uneori peoportitredis= 6 olefine. Fractia masicd’ de C iH. se poate calenla_pornind de Ia compos: cromatografict a gazului, sau de la densitate, in cazul unui amestec de hic carburi din aceeasi clasi, Combustibilit lickisi contin, pe ling hidrocarburi, proportii Varin de. derivatii cw sulf, oxigen gi azot, precum si compusi cu vanadiu, nic sodin etc Intabelul 6.19. sint prezentate’ compozifiile ner combusts lichiai, tipiet (89), ‘abe 6.19, Compoaivia unde combastibi Hobie tiple (S) [Resid DV en 20-309, me_motn Combustibtt Vea eeu inat i confiat | cu Caafiaut fcicat ae si medi de slflesborh dest 260‘Contiiitad! 4 hidzogdnat cemibastibitilor Tichial [provenind dint petrot se fi ealeolat eu telatia (45) mat exacta (-0.2--0,%ghidrogen)- yy a A We 0.9952—+-0,00806 | y(0,9952 9 + 0.00806] care: lp este densitatea (kg/dm*), jiar ky —factorul de caracterizare. © refafie {02} mai simpla, aplicabill pentru combustibili lichizilipsii actie de Sulf, apt $i cemugiy are forma: —H (pms) = A 14,928 6. (6.196) care: A = 24,379 pentru 1,073>p> 0,999; A = 24,879 pentru 0,999 > > 2> 0,927; A= 25,079 pentru, 0,927 > 60,869 i A = 25,329 pentru 869 >'9> 0,797. Ba Pentru combustibililichizi care conjin splf (S — fractia masic’ de sulf), ‘emiditate (a = fractia masick de api) si cenusd (= = {ractia masick de cenust), ‘Sactia masick a carbonului poate fi caleulati cu relafia [24]: C3 (15a 2)fl0,006R% —0,103hy 4. 1,704) — = (0,00654}, +0.123/y -+ 0,748) -(0,9952 » —0,00806)) (6.197) =8,6 (6.195) 642.2, Reacfile de combustie 9i efectele Yor termice | Combustia este un complex de reactii chimice ale ciror produse finale ot oxiafi clementelor combustibiului, avind un efect termic global puternic exoterm, Reactiile principale gi efectele Tor termice (considerind produsele de reac- fie in ‘one ‘gizoasi, la. temperatura de 25°C i presiunea atmosferic’). sint 3, Mo} ; 44 (1/2)Of' =! HO. 230 678 keJ/kmiol HE 'o\(="119'839 kJ/kg’) (6.198) Guy ¢ Og = COq— 393 130 KJ /keat C I= (32 761 kyyke C) (6.199) Cu £ UP), = CO — 110 440 kJ kat C (— 9 203 ikfi/kg C) (6.200) Su) + 0g = SO,"— 296 530 jk J/kat S > 9.267 kJ/kg S)., (6.201) Reactiile de mai sus sint reversibile. Echilibgul lor este deplasat complet spre dreapta la temperaturi sub 2 $00 °C (6,198) sirespectiv’ sb 1 800°C (6.199 16.201) , ue Inprocesul de combustie, formatea CO nwareloc eonform ecu iei (6.200) © prin intermediul reaetiei: COp + C = 2C0'+ 172 255 kJfkat C4 14 335 kg ©) (6.202) Concomitent cu reactiile principale (6.198 1a 6.202) se destisoari o serie de reactii secundare (oxidiri, disocieri, eraciiti ete.). Deoarece in starea final & combustie! hidrocarburilor, ponderea produsilor secundari (inclusiv a CO) este foarte miei, comparativ eu a celor rezultati din reaetiile principale, in calculele ingineresti, primi pot fi neglijat Putevea catovicd @ wisi combustibil este eantitarca de eile’ deyajats prin combustio, la presiune normali, a-unititii de mast, produscle de reactie 261(COs, SOx, HO, NO.) find aduse la temperatura de referin§& (15°C),-in Id ia Ogg a ap amt de test) Z,putterea calorict superioara (#,) la care se considera c& apa rezult in combustie si umiditatea inifial’ a'combustibilalut sint condensate tex pa buletes, caloricainferioars (2) la eare'e consider’ cd apa este stare de vapori (tabelul 6.20). Tabs! 6.20, Paterea caloic, aersl necesarstoechior tie Hh profuse ander inleroasl ‘etait Pao) eal ga SMe BR nag ae a a ae folie Sea | 49-474 43.696. 114.230 Bah) Bite 0 TNR [aon | 3% fs BB ol Bbc, game BE) BBhion B38 eat | ae BaF BR os. sm aro ae BBS ctvon | Bon | BRE eae eee = 1+ mug, in cate! 'r—cildura latenté de vapo- Haare apei in conditit normale (r= 2501 kjk, iar my de api rezaliati din arderea wnitafii de mast de eombustibil! bilii wzuali, Hy este mai mic eu $—10% deett ,~ Puterea caloric’ inferioari (kJ/kg) se poate calcula cu bund exictitate apelind la velafiile: = pentrit fractitini reziduale (pacuriy 15.623 He=( 24 300) (Gaur + 0,00808 * +9420 —2 4494 (6.203 [Pentru hidrocarburi gazoase (aleani C,— H, = 44023 + 4 269,5/6 (6.206 ‘pentru combustibili de orice natura’ Hy = 33 915C + 103 000H. +, 10 885(8—0)—2 5004 (6.205 Pentru determiniri mai exacte, aja cum se cer la’ ora actuala, puterea caloric’ se stabileste experimental 26264.2.3. Cantitatea de abr necesar arterit Arderea combustor fn cuptnre se sesizeard x,t (Hehnic, se ad ss compozitia: 79% vol. Ng $i 21% vol. Ox). Se prevede un exces de acr de necesarul stocchiometric, eu Scopal de a asigura, arderea complet’, ‘esil de act recomandat pentru combustibilul: gazos este de 10—20 pentta cel lichid de 20-30% ; cu injectoare speciale se poate asigura crea complet cu exces de 38%, Excesul procentual de aer se defineste prin: ar exces Teese Of) htc Se eee (6206) oy caer necesar stoechiometric « 4 = conficientul de exces de acr prin: ‘aor necesar stoech. -} er exces ‘cr necesar Sloechiomelric Ex¢esu dé act in exploatarea cuptoarelor poate fi stabilit pe bana datelor -rimentalé obfinute prin analize de tip Orsat, cate dass compozifia volumici fuzclor de ardere. Notind et Op, Nq, COs st CO procentele volum ale acestor ‘ponenti tn gazele de cos, 1a temperatura ambianti, excesal procentual ser este dat de telatia? Ex, dtr (%) = « (6.207) 100 (6.208) Rif) N.— ©. oe excosul de séF este wh pirameti important tn exploatarea cuptoarelor sxbulate, el influenfind: arderea complet a combustibilului, fractia de c3l- Gura absorbit’ in sectia de radiatie si randamentul termic al cuptorului (prin temperatura gazelor de atdere la baza cogului si prin cantitatea de gaze cva- eoate th atmosferd; vezi cap. 6.4.8). 6.4.2.4. Produscle de ardere Cunoscindu-se cor ‘itia clementara.a combustibilului (C, H, S, repre- enti freetit manice) pantitatea flecdrul component al produselot de ai Saleuleazd cu retail: co, = (A412) = 3,670 (kg COs kg ‘eomn.) (6.209) sr, ng0% (U8 2) Hm 9H (kg H,Ofg comb.) (6.210) mage =m, nyo a + ab (eg HO) comb.) (6.211) ‘mao, = (64)32)S = 25 (kg SOa)kg comb.) (6.212) soy = (a= 1) Le 232 (sg Oslkg comb) (6213) my, = a 0,768 (eg. Nafks combs) (6.214) + @—umiditatea initials a combustibilului, g/kg ab cantitatea de pulverizare a combustibililor lichizi, wzual ab —= 0,3 — 0,5 kg/kg 1, —-cantitatea de ner stoechiometrie necesar. 263Pentru arderea complet a unui ky de combustibil, Cp thay vs (28,9/0,21), et aaah (i derpg) (62 28,9 fiind masa molar a aerului, Cantitatea practic’ de acr necesar arderii, fintnd Seamia do excesl de va fi: Laake (6.23 ful mas pe procesal de arderg,pentru.un kg combustibil, di ca ttitatea de gaze arse rezultate! be mmc, Epis ag 8, (628 Valoarea Ini gje se inserie, pentra combustibilii wznali, “in dome: 1722 ky/kg combs; 1a acclagi exces do jer, ayy scade eu cregterea densiti (maset molare) a combustibilalii, Exemplal 6.27, Cowlvusibial Heid ponte cuptoeul tubsiae calculat dn. detaie aimee sare aimed ete carateraat prs 890 lay So 385 me (poets Se ih st wanda 5 et hy 10,5; HY, = W690 kk Pentrtandeee se provi wn exces aos de 28%, Hocanutte de. 03 bg arn necosay spe sit combusUitatel In injector, |r cael ciate de ger neeear combust sappoziia gamion de a b> Caleweast composita. asl Grmbstibu, (raja 6197 © = (1 = 003)(0,006* 10,38 0,103 10,85 1,704) — (0.0003 + 10.34 — O25 0.5 04798 (9952 0,98 0500806) 0.8808, Ug. coms Bet — $6 bm 0.08 ~ 0.8509 m= 0.0992 gs FU Combs PA A ee ieee © (28,9)0.21) (0, 8808/12) © (0.0098/4) + (0,05/32}) 13.383 kai com Pe ye B= hor Mad: 13,385 — 1,73. RR COND scant oe Cantitae din fiecare component al galore ardere: og = AOTE = 347 0.508 512 i Ct! : my ygo = 9 H = 9: 00982 ~ 0.92 alk comb IMQ0. Tao Man 0892 + 0.3 1182 comb snggy, CAPSS OS 0 vgleg Oa ita pe Mi 52) oy AN) 0,282 (1.25 — 1) 15,985 02424 0.796 eke coi Mie Fabia 068m 128 13.385- 0,768 = 12AM0, bg comb foe SBR + LID2 + 010.776 | 126849 = 18039 bg coms Comporitia (volumicé 9k masie®) a gazelor de austere: Op 52ZHH4 0.0709 mary com's “14}40% rol?) 7.30% ¢ HO = 119218 ~ 0.0662 9 nF 655 4 6.61 $0, = 0.164 = 0,006 ag Metra Op Se 0.76432 ~ 0.0242) oc iia soac7ibihaO— » ON, = MODE 0.45890 7380) 3 7k2K Total oan 100.00, 190,006.4.2.5. Temperatira de vowd|(acidd )'a gazelor de ardere Prezenta in gazele de adere a CO, 0,, SO; si SO, impreuni cu vaporii de prezinti inconvenientul ca, prin Ticirea gazelor sub punctul de row’ si Hortcde A mia eoresiy? doaariat econltrnaath eae? aa dizolvati com- sentii de mai sus, Acest mediu ataci suprafefele metalice (tuburi din partea sce a convectiei, din preinedlzitorul de aer si cosul de evacuare a gazelor). Ponti evitarea deestei situafii este necesar ea in zonele cele mal reci “ak gazelor de ardere s& fie respectati conditia, fy > frasjena)- ‘In cazul combustibililor liberi de sulf, ratura de row se inscric ‘Ss limitele 44°C (combustibil lichid cu 10% ms hidrogen, arzind cu 30% exces Eset si pulverizat cu 0,3 kg abur/kg comb.) si 57°C (metan arse 20% exces ‘:), temperaturi corespunciitoare presiunii partiale a vaporilor dep in oule de ardere. Th cazul combustibililor cu sulf, températuta de rouli este mai ridicati din ‘cura prezenyel SO,, cate tinde s& formeze solu de acid sulfurie gi este denw ssith uzval temperatura de rou’ acid’. Valoarea ci, pentru un combustibil st, depinde de continutial in $0, si HO’ al gazclor de ardere. Proportia de SO, in gazele de urdere creyte cu continutul de Sulf gi de me- ‘ale (vanadiul catalizeaza teactia de oxidate a SO; la SO,)'al combustibilului ‘sew exeesul de aer al arderif (14). Confinutul in SO, al-gazelor de ardere poate fi-determinat experimental sow poate fi apreciat, considerind c& 5—10%, din sulful continut in combus- ‘bil trece in SO, [92]. ‘Dependenta temperaturii de row’ acida de presiunea partial a apei (1,0) de comfinntul de silf In combustibi (5) este redata in fig. 6.56. me sePentru reducerca cotozitini sulfurice se reconiands micsorarea exe de acr la valori usor superioare celor necesare ardetii complete la CO. introduicerea in combustibil a unot aditivi bazicl (vezi cap, 64.8), preved dz fevi din aliaje anticorozive in preinealzitorul de aer si alilizarea comts bililor cu confinut redus de sulf (sub 0,5% ms). 6.4.2.6. Limite de inflamabititate si vitesa de propugure a fldcdrit Pentru.ca sin combustibil st se aprind’ §1 pentru, ca ardetea st cont esle necesar si fie asigurate: = amestecarea, combustibilului én aerul (oxidaniulf tn anumite I de concentrafie, ,limitele de inflamabilitate”, —ridicarea temperaturit amestecului (Intt-un punet su. pe un f© Javo waloare el pun ogald cx temperatura de aprindere, Limitele de inilamabilitate reprezints continutul (exprimat tn » minim, respectiv maxim de combustibil, in amestec cu aer (sav cu ox ntre care arderea, odati. initiat, se propag’ spontan, Valorilolimitelorsint influentate de temperatura (a carei crestere aw a {ict Timita. inferioars, dar o tidica pe cea superioata), de.prezenta ‘altor stante si de geometria sistomului (numai la dimensiuni miei ale acestuia) In tabelul 6.21 sint prezentate linitele do inflamabilitate in aer, in co {il ambiante,s¢tempetatarle de aprindere, determinate experimental. 9 serie de compusi. Pentrn amestecirt de’ compozi(ie cithoscuts) limitele de intlamabil orientative se calculeazk cit relatia Ini Le Chiatelier: Low = YE Avdb) (6.2m in care: 9, este fractia molara, iar Z,—liinita de inflamabilitate-corespom zitoare componentulul i. Dacii gazul confine componente inerte (NCO, abut ete.), relatia tivtate molara nu mat poate fi apliatt. Ta acet ca, valrile limit! inflamabititate trebuie determinate, expstimental. Pentru caleule orienta se poate apela ls {125} fn care: Eup este limita de inflamnabilitate ealculata aditiv cu relatia (6.20% entru compozifia molariilipsita de inert, iar i—fraclia molara a iner! l= Eicilelerantr ot preseats inert minjorestvuiecic ems rioari crescind snai repede. Vitéva de propagare-a flacitrit este interesant -din-punctal de al proiectirii injectoatelor [61]. Ea depinde de proportia combastibil Imamestec ev oxidantul, de natura combustibilului, de parametrit de star de-dimensiunile inciptet in care so dezwolta flactta, Se disting trei dom ale viteuei de propagare a flacirii: viteza uniform’, viteza vibratorie 3 ‘explozivi, Injectoarcle sint proieciate pentrn domeniul vitezelor uaiforin 266Teelud 6.21, Limite de faflamabiitate fn er, in condi ambiante emperstuile de aprindere Aetecennate experimental 89, 92, 110, 112] accent OT Sy a ‘coat eeguat S| Tenet ee in acr, bs ini id ee : = ie FF as pes ai # oe = es es ~ ae Bho, asst male reel Aas pee = eT = nd reat sar ey et + eat SE Fon ” So ee ra roti By Does pit 3 6.4.2.7, Stabilitatea fidedrit Stabilitatea flicirif la gura injectorului depinde, in principal, de condi- stile de curgere la iesirea din orificiu si de compozitia gazului (98, 128), La vi teze mici de curgere (Re laminar) este posibil ca flacira si se propage si in sen. sul invers de deplasare a combustibilului, dueind la arderea in interiorul injectoralui $i provocind deteriorarea acestuia. ‘La viteze foarte mari, flacira se poate desprinde (sufla) apirind petieotul stingerii ei (metode de stabilizare a flicirii veri tn (12, 20, 45)). Pentru un in- jector dat apare necesitatea de a controla condifille hidrodinainice, in even: tualitatea Inlocuirii combustibifulai gazos pentru care a fost proiectat injece 267(ord, Gu tin ally Pentrd'a ven certiidinea stabilitagit sea este ca ,modulul* gazului, definit prin: rniione m= PIE Si fie abelasi pentra cei doi combustibili, In relatia (6.220): p es combustibilului, N/m?, iar W —coeficientul Wobbe, kJjnm?, dat de rm {12} = Wo= HG ac)" 7 « He find puterea caloriea inferioari a combustibilulu (IJ/nm"). Pentru combustibili gazosi amali (Hp, CO, hidvocarburi) la. pre de opetare @ arzitoarclor industriale, Wy — (0,1 —10) 10 keJ/sum™ m= (0,5— 3104, 642.8. Temperatura flacérii Flacira industriala este un mediu in cea mai mare parte gazos, in ‘eacfiile ehimice concur cu fenomene de transfer de impuls, de mass = cildura, Intrucit in timpul arderii, o parte a energiei termice rézultate se mite in exteriorul fl&cari, este dificil de a defini o temperatura medic localiia flicarii, Pentru simplificare si din considerente practice de calcul se adm flacira este un sistem adiabat a citel temperaturt se calculeazi fie n Feacfiile de disociere, fie finind seami de el Bilanful termic. in jurul flicarii, Iaind ca baz un kilogram decom? bil, temperatura de refering O°C gi cAldurile specifice medit (in. do: cele Bente componentil gazelor de ardere), permite calculal temperan teoreti¢e a Axedrii, Hed diswcicre: fe, HH LG sla + Cod Erle in cares H, — puterea caloric’ inferioar’, kJ/kg: L —cantitatea de ac: pe tic, Kafe comb,; gy, —cantitatea de gaze de ardere rezultate din ar. unui Kilogram de ‘combustibil. Intrucit yg. depinde de jy, ectiatia = zolva prin iteratie. Pentru un combustibil dat, cresterea excesului de aer reduce tempe ‘liexrii, iar preincilzirea aerulul de combustic if ridiea valoarea Calculul temperaturt adlabate a ffeari lulnd tn comiderare disociona comport, in prima etapi, rezolvarea unui sisted de ecualfitnelincare ale Librului termodinamic si de ecuatii Hineare, ale bilanfurilor pe element: H, O.N); veai vol. Ts! [49, $0, 106). Complexitates cateulului, Gerind iteratittiultiple, algoritmulai pe caleulator (21) 46, 49, 50, 61]. Tn tabelu! 6.22 sint prezentate temperaturile flicirii ct gi Car’ disocio se obtinute prin calcul, la concentratii stocchiometrice in aer st yalorile exp mentale, fy conditide laberator Diferenge importante intre valorile calculate (cu gi firk disociaticy = obtin la atderen In ox Temperaturile maxime teale se objin la arderea Gl: un gor deficit de = {Ga} de stoechiomersic). impus transpuneres 268Tats 6.22. Temperature (Acie, cu 94 fra dsociati, otginute tin calcul st experimental Tenperatems Mciel °C 9, 110, 13) Iteorctic, tr teoretied, ew ‘socio | -alspicee espe mental ‘aaa i at ry eee 1900 oan ie cote ts is 2a 8 hs Metan 1880 Oat ae aoe at Peed He ieee 6.4.3, Bilanfuri termice 643.1, Bilanjul termi global, randamentat termic al cuptoralui Bilanfol termie global (vezi si cap. 6.1.2) pe: cuptorul din figura 6.57, Mcsltdrisoapen tent de baz& 0°C este exprimat prin Qisir = Qieine Expli- (oiC)bg)- (6.228) fn care: my —masa componentului rezultat din ardere, kg/kg comb.; Cy —cil- dura Letty ‘@-acestuia, medie intreO —£C, exprimata in kJ/kg: K. caleu- att cu relafia? Caat tet (6.230) Valorile coeficientilor a, 6 si c sint trecute in tabelul 6.23. | Tablul 6.23, Coeicentt ccuatiek 6.290 stabi ponte! domentl de teeraturd 0-1 300 °C Componeat = = RCT ©, ose) | 0.448 10-2 47 = ws $0, {6109 O22: bs 935 1 HO, Teios Oats tn) | Toone to Ne 1,036 0,0887 + 10-9 | 040203 10-+ a 6.906 Oite67: 10-2 || oNa3e 10+ rd Sonne: to. | Savane: to 20Entalpiile calculate la-citeva. temperaturi-permit trasarea graficului de afie hy = f(t) saw stabilirea ecuatici corespunzitoare, eiphoY628 Su loth lt cle global pata bopeo tle» 500 tsi, revdeot cu peielator Oe aor, pont a sbi rena feu wen a, ede Seal ermie al ctptorelah px debi de combust: Br Se comes ~ tempat irre ake risa tn euptot fe 21; ema pea > captor ag Sa) flea To exempta G0}, tire -scmtetd he actor so oor: f = prs indie mabe pint Sn cupton atin): py Mb 1OU-Nt tes steric pti Captor (eke th cxe mpl 0) y= 2.8 1 Ms ~ preprett mori combust — 9 ~°980 eH = S830 pMks (cal ‘inst ats 20) tutta ri =p abo extehy th cure Me 2 Sh toe Nintyvaratin doetan eoctitr eaponene gece 112 Se alae ampratara aatoe Ay are Ju bos QUT Hy Spl a Ss, 696: entuainiut hreaionte valon, prsiunea will 4 Yapehion te ont Ti ol HO) = OES 760 apron Alta ale eonceaba 80, th eae de =i, conaieind 6k 10, din $0, tie Ik SOx. % hi 30s.” WW lige Bhs ,001640,070 6.016 + b282 494389) = O.048%C. Retin tempetiina dos Shiga e BUG. Tempers gueio la bee sop es 228) at dog BTS BB 2 Oe 2° Sestabiesteceuatia de variate a cork apeice a guatot te anlone 9 spect = cotati temperatura. po bata eompontst mses a acexona [reat teen 62) B duetor din tibial €20 Cyan 034d « O.d-lOo"t — 8a79 ao" Vasahio “vt ana dager gu tomptreene in aSt cat Cea W098 Kp. comb) Ba (Wes 394518 Gri LO EY exprinattr in Kf tee In contiaare spel shoo lon 638 41~ Varin enact Ie foe ci dali tab a gh (A, i aneie de demaaion = $90 kg hy = 113, 8 ade CT set fe | Se [eshert isfy | ig. 658. Schema logic de cael bitaafalaltermic gfobal pe euptorat DA a4 = Entaipia mateciei prime la itsitea din euptor, pentru paraiierti stabil ine 16.30 (Catena conduetei de teaser): din figs 6.70, a» pentru fy 330" Pe 2,310" ‘ezalth fractin vaporizata de 49% vol gi espectir dee, msdn fig 670, 0) din tig. © rath go SOE i = 0040. Eastin ner donk Yam ante = L084 Ly ue ‘APO $00.9 jfkg. Kniaipia materiel. prime la iqy — 350°C 4 fs M8 LOSS © 00.01 — 0,48) = 912.9 le ‘5m Entalpla. materiel pie peratura de inetare in ceptor, intrarea in cuptor di fg. 6.70, 4 rezulta. e&. Io 1S 9 presionea de 16108 Nin, ijelul se a ae lichidg, deck fraciavaporieats este ul? tezulti 12 — 4541 kj ike = Caldora) wile a cuptoralai: Qy = 300 000(912,3 — 454.1) ~ 229.2 - 10 Sarcina termich situeazs ceptoral im domeniol expacitafulor 7 — Rapdament termic al captoralui:entalpin + 100,579 636 fig combs; se acanit picedeste de ea ombustibilal la fatrarea tm cuptor, he = Cpqfe = pit aburului de polverizare, Reg man Cp re — fel — Comb tezults =~ 363638 690-4 HOY 1387) | ss. i} — Debitul de combustibit necenars 1? 229.2 "(38 680 1. 160 | 138,7) 0 se 6682 bain. ‘Confinuful fatly mare de self al eombostibitatusy obligat pravedered wnel tem pers fiicate w gaelor de ardeve 1a cos, ceen ce-@ dus la wh tandament temic mal wpa limita inferioara a dementia in care se insti randamentele termice. ale cuptoatlo jit protectate (@83— 0,04. 6.4.3.3, Bilanjuri termice parfiale Bilanjul termic pe protncilettorat de aer, luind ca bazti un kilogram de ce bustibil gi neglijind pierderile de cldur& la exterior, se exprims prin: et — lin? = EC, rm — ta) (6238 caldura specifiek a aerului fiind luati la temperatura medie intre f,, si © ilanful termic pe sectia de conweefic, admitind ci prin peretii ei 5° 0.5% din cildura deavoltata, duce I Bllifi — igh) —= May [eats (Lee) hi eh —(1 4) Re) + 0,008BH, (6 {In calculele de dimnsionare, ccuatia de mai sus contine neeunoscuts ge care depind si perechen de entalpi a intrarea in secfia de radia (faza gaz) si Mf (fa2a lichid), precum i necunoscuta ty, reprezentind temp: {ura gazelor de andere la iesitea din secfia de radiatie (prag). Pentru rezolv ci se prezumeaza {, (in domeniul 750—1 000°C). Valoarea trebuie astfel aleasi incit si asigure o ineArcare termic a sec tie cuptins& intre 20 si 35% din totalul ealdurii utile gi in acelagi timp si com> pundi tnci tensiuni termice in sectia de radiatie care se inscrie in Iimitele at Fente destinafiei cuptorului (vezi tabelul 6.18). Justetea presupunerii c= verificat prin ealculul de dimensionare a sectiet dé radiatic. Prin aplicarea ecuatiei (6.232), pentru o valoare a Tui fy admis, se fixeast temperatura de intrare a materiel prime tn, sectia de radiafie gi ftactia vapo=- zat corespunzatoare si implicit sarcinile termice ale celor dow’ sectit ale com tortilui, de care depind dimensiunile geomettice ale acestora, Rezulti de == importanfa deoseita a temperaturit gazelor la prag asupra performast= aparatului, a ERA $29. Stale smear p face de gate eae, ty tempat fe intrave tn preincalator, fp = temperate la prag pe matera poms ty esp persion {nuravetn Fada. pin executes Mantwrlorvermice psa Captor‘iatat a eactinoe 272©» 6.98, In plus fai de date aceate emp eda fmpertta de intrare o weraur S acee pa aalate atte atop ee i intrarea radii, fw Yo" Nim (vaonre presume ermeard a venifsats Eel Rau at eotait fexemptat 6-4) ‘ScheinaTogied, po Baan. coi se execrth calcula este prezmtaté fn fi. 6.9. ae calculeasd temperatura gazeloe Ta intrarca ft prciaclziter, Din bilan (eraic. pe ton itouma pentru untatea de nied de combastal, rer: My? ~ Lalla — i) ESTEE Pocoims boo = Io) + 3636 = 6678 kyfkg comb. Aces" entaipt il covespunde ee Ntoct de Ht (raat Cu ecvaia de la ponctal 2 din exempt 628). 3h Bilanpol terme pe mectia de crrecie: ng b—MD Opp cme BORE —Ma. Entre “scan contne dou accu tly Se eeemeadl. valence Japa tetperatar gacloe Bee Din uate pracuce 9 jniadsctane de tenstonca termed preva peatra sect Te Face (140 00 jf) se presumeasd temperatura ia pag 905°C (valoaze care wine SE ciGifcath im eueulul de Gimensonare «secede radia, din éxsmplol 6.31). Seconsiert “Li uicseile de calturs pein perefi acti de convcti dp. om x depdiese 0.2% din cAkdure Sain Suptons Inttaduchnd. ap 3941 kya (penta 3 din exemple 0.28). AE = ST is.698 2,546 « 10-4 003 — 0.1547" 10% 905%) WS— 18.810, yk BP 6642 keh amet 638. punctal 8) gl vesranjind remiss hugo 454.1 (6 642(18 810.3 ~ 6678) — ims qa - 98 630/900 0 = 612.7 hy Tha. Acrett ental H corespunde @ temperaturi SS petra fae chia (ayn cum reelth in fig 6.10, 0b py — 143-108 Nf teeperatara. Siiata de raporiave este de 288"). 3 Sarcing tenmich a preinalcitoruls Qy = BAY — Jit) ~ 662 (6678 —'368) = 2027 Sh “t= Sarcinn termi ost decom ectie: Qe ml dt ~t)800 000 (612.7484. 1)~ cS Taotite Pomieren de 9469 sascin termite Covet, cin total aldurtwe insti i lntee uesate (28-36%) pentru euptoate DA. "y Sarcna termichaseciel de radiate: Qe mmpiigh — Mig) ~ 300000 (012.5 — 612.7) = = 189: tog {6 — Vorfienrea. bilan, teres Qi Qe Qu = (799 414959) 108 220,210 KJ prezunat rE t ii fe (ie) “3 i one Tig! 689, Scheie ogi date empties ty ‘cuptoral DA. aaNofiiont de bazit tu transfer de cdtdurd prin vadiapic Toate cx ile emit cuante de ener; si¢ pe o gamii larga de lungimi de w: Din punctal de vedere al tansferalit ce eee infefeseara numa Sadia din domeniul lungimilor de und cuprinse intre 0,8. <1 100 micrometri (radia tates total de energie radiant-emiss, sau puterea de emisic H negru (cotp ipotetic, caractetizat prin emisivitate si absorbtivi incidents egale cu unitatea) avind suprafataegald eu unitatea = dati de relafia Stefan-Boltamann: E,= oT (6.238) stabilit& prin integrarea ecuafici lui Plank pe intregul domeniu de lungimi de Unda fn Huftaroga (68: 105] care e comstanta Stefan: Boltzmans = 75 10° Wit « K¢ = 20:78 10-9 f/m? b= Ke 496+ 10°" kealfem™ iar T, = temperatura in K a corpuli Corpurile reale aw emisivitatea mai mica deett unilatea. Se defitiepie coos tut de emisie raportul dintre puterca de emisie monoctomatica a corpus. £7 $i puterea de emisie monocromatic’ a corpului negru, 2", arobele priad eagi temperatura, adic: ea ETE (6.234 Dacti'e este constant pe intreagd gait de lungimi de-unda, je = BTVEE, (6.235) corpal este cenusiu. Combinind ecuatile (6.233) si (6.235) rezulti puterea de emisie, san cantitatea de cilduri transmist prin tadiajie de-un corp « siu, avind suprafata exterioard egal cu A Ew eda?! (6.236 Intrucit in aplicatile ingineresti, medile (solide, lchide si gazoase) considerate conusti, relafia (6,236) sti la baza exprimiii cantitatit de edldws schimbatit prin Yadiatie, Astfel, totalul cAldurii preluate prin radiatie de tuburile din camera & radiajie anal euptor, avind temperatura Ls de Ls gasete te aoe Peratura 7, si dela zidirie (suprafete reflectante sau reemifatoare) este dat a 0 = 04. FIT} — TH) (6.237 fn cate: dy —suprafafa echivalenta ecranului (vezi ec, 6.277); F-— factoral ‘de radiatie reciproci dintre medii, incluzind coeficienfii de emisie si de abso: tie ai acestora, Aplicarea acestci relatii de dimensionare a camerelor de radiatie idl Probleme, unele de mare dificultate, cate se refer la precizatea temperatt= ‘mediilor care schimb& cildur3, la coeficientii de emiste si de absorbfie. ai ion sila exprimarea corecti a unghiului de vedere teciproca. In incercirile 2. rezolvare s-a apelat la uncle prezumtii simplificatoare, proprii mietodelor das, voltate de diversi cercetitori. 214G4M.2, Molletarea Caiushitor de Hadiaje, generatlafé Camera (sectia, incinta) de radiatie este componenta cea mai importants 4 cuptorulai, sub aSpectul cantititii de cildura transmis (65809, din tota- Jul cildurii utile) gi al proceselor al cfror sediu este. In transferul de cilduri coneuth trei medil: garelé de didere Gneluaind Sacira) care (ransmit cildari tuburilor si peretilor refactart prin tadiati f principal, si prin convectie, -iddria (perefi, podea, tavan) care transmite peratura gazului si de amestecarea dintre oxigen si combustibi, condifionata ce curgerea din jetul principal al fltcarii si din zona de recitcitlare, adiacent acestuia, Procesele de combustie si de transfer de mask, moment si etlduré sint ‘aterdependente si se desfaigoard concomitent, complexitate care ingreuneaz’ modelarea fundamental’. De accea, pentru modelarea camerclor de radiatie = emis anele ipoteze simplifcatoare, bate pe experimente efectuate la scar industriala, Metodele de dimensionare, elaborate pind th prezent, pot fi grupate, din pnctul de vedere al variiei emperaturifgazelor in incintd,astiel: ~ mctode care admit o temperatur’t uniform’ in intreaga ineintX de radiagie, pornind dela modelul de curgere cu amestecare;— metode bazate pe variatia unidimen- Sonali (axial) a temperaturii; —imetode incrementale, care jin seama de Sariafid ridimensionalii a temperaturii, utiliind “zonarea cameret de radiaties 2186.4.4.3. Metoile de dimensionare bazate pe miodelul de curgere, ow ameste @ gazelor de ardere Aceste metode admit urmitoatele ipoteze simplificatoare: — curgerea are loc ou amestecare perfects si, ca urmare, ficcare mit Garactetistici a gazului (temperaturi, compozifie, concentraticete) are aces Naloare fm oricate punct al camerei; — ecranul i peretii au fiecate o temperatura proprie, uniforma fi intreaes camer; — Se consider ci gazcle Ue atdere se comport ca tin Co cenusin, ‘hl oefclens demise este uniform tn Intreaga. incon, el pit temperatura, de presiunea partial a componentilor cu proprietati ra {£051 120) side o langine caracter ick te radiate cotta pert as le aSemenica considerati corpurt cenugt avind propretatiradiante dependons- de natura si temperatura lor; Thring (6, 122), dedus pe baza bilantului termic executat pe. fiscars snent de iniltime d/f, o ecuafie semiempiricé de forma: OC S(TiT a) ee (6.2% «are permite stailirea profilali de temperatura a gazelor in lungul cuptorali In relatie, £-= H/Hraa iar a si.) sint constante specifice fiecdrel ca de radiatic, care depind de temperatura ccranulut si. tespectiv a tatea de cildura degajati prin ardere, in hingul axulul euptorului, V. Jor pot fi stabilite experimental, pe eiptoare ia functiune. Beer si Lee (7) admifind cf, In prima zond (lings injector), curgerea. ga2~ Yor are loc cu amestecare, iar fn restul incintel gazele de ardere se deplac: {ip piston, si,considerind c4. ponderea mecanismului convectivi este, reduc propun relafia Ta Foal, SATE a) (6.258 in care: Ty si Ty; sint temperatutile gazelor de arderein dou. zone adiace: pumerotate de"la injector spre iegire, Ik; —constanti de. timp, species incintéi, K*- s*t; ¢—timpal media de retentie a gazului in zona consis rati, caleulat ea raport al volumului zonei la debitul volumic de gaze de ates ‘corectat la temperatura din zonii, m/s. Pentru prima zon’, temperatura gazelor, 1), se ralculeazt admitind co arderea se desfigoari complet tn aceasti zonit, apelind la bilangul termie. BULL +) = One + BenCnre(Ei =) (6.257 G,, Midd ealedlat cu relatia (6.239), Pentew calcul Tui tmiteze ntltimea primet zone (H;) in vederea stabiliri i (4p) si a factorului de vedere reciproca, Fy Inalfimea primei zone se ia cel pufin egali eu lungimea flacarii injecto- uli, calealata cu relafia (70): pain = BHC, in care: B, —debitul de combustibil aferent wnui injector, ke/h: C, cient avind.valori fntre (1,73 — 4,23) 108 keJ/m-h, © cmoparatie intre modelele de temperaturh side distributie a fluxuls! ‘enmic, calculate cu relatiile in care seadmite curgerea cu amestecare gi tespo- tiv curgerea in piston si profilul experimental al {emperaturii este prevent at infigura 6.60/38], abatcti majore de la Valorleexpertmentale sin Inregctas pini la 25% din intltimea radiatiel in cazul enrgerii cu amestecate. 40%, din Hradiatie in cel al modelului combinat al lui Beer. ltrebaie siise de i iain geometrice 280al DIC aplasions sages 7 sotealivs brainilge 67 Distanto dele areétor. m Disranga ie la er2dtorn x. 660 Compatitie ture madlele de temmporatita $1 de dsb &'Musutal termi in Sige vallafios 1 — cungere co aeatecare perlocts; 2— eurgere combinats, amestecare cfeca qi Beplasace totaia (piston)! 3— model bazat pe mAmnrstol. {obo} seeomands modelatea incntelor de radiate prin zonares axialt siaplicarea relatiei Lobo-Evams (ec, 6.240) succesiv fieciiret zone de la injector Spre prag, considerind amestecarea perfecta a gazelor in fiecare zon’. Se obtine ssl oditeibutieunidimensionalatemperaturiiavelor de ardte yo dist. Datie corespunzitoare atensiunii termice a ecranului, Abaterea acesteia de 1a ‘Salorile experimentale este mai pronuntata {n prima zoni {unde se considera i se produce arderea intregii cantititi de combustibil), calculele [83] indicind ‘onsiuni termice foarte ridieate (pin la 200% peste medie, sau chiat mai mult). Se obfine prin aceasta o teducere a suprafefei necesare a ecranului cu cca 13% (goon zal mull) fa de supraata (9 des} dimensanile, adit) stabi prin aplicarea relatillor Lobo-Evans si Belokoni yi cu 25—30% fath de cea Stabilitd prin aplicarea ecuafici (6.252) a lui Hottel (83). 6AAISe Motodit de calcul prin zonarea incintet Prin zonate se fatélege divizarea corpulat gazos si a suprafetelor care conjorfne-un nami convonabil de volume eubar de gaz) de suprafete fal de pete eranst sau mecersnat)qstudered schlbulo d caMlra re ele, U Pentru ficearé zond'se série écuiatia de bilany termiic, obfintndusse astfel un set de ecuatii simultane; Solutionarea sistemalnt de ecuatit se poate’ realiza cuajutorul calculatoarelor de mare eapacitate simecesiti cumoagterea modi lulut de curgere sia celui de desffigurare fn spatiw a combustieiy specifice fiee carci incinte, precum gi a-factorilor de vedere dintre fiecare ond. 51+ zoncle care 6 inconjoar’. In mare, aplicurea metodei comport (26, 4,/79)'85, 103) urmatoarele tape: — impair incnte n zone (clemente de vélum ge sipeatals), num rullor fiind dictst de acuratefea ceruta pentru calculul cametei de radiatie: — prezumarea distribufici temperaturii pe'zone (de gay gi de suprafal in funcie de care se stabilese propntstileradiante ale medio care chim) caldura: = intotmires ecuatiilor de bilant termic? ~apelarea la metode adecvate (de ex. metoda Monte Carlo [30, 85, 103, 113)) eu ajutorul elrora se modeleari schimbul radiant intre zone gi de aici 281Santititile totale de energie radiant absorbite (pozitiv sau negativ) de zona de volum si-de supratati de era a F egzolvarea sistemului de scuatii wvidentiazivalorile temperaton Seige HEL medii care: schimbi cAldurs, care-trebuie s& reproduct (la, be dorit de exactitate) distributia de temperaturs presumati Experiente efectuaic pe incinte de forma eilindrick (35, 85) gi de paralelipipedicA [3, 34, 97] de dimensiuni industriale au permis vorifi metodet, subliniind valoafea modelului sf utilitatea metodel Monte ( Aplicatsa metodei zonitit cere cunoasterea modelului de curgere.(hiew YeaiIn (26,82, 111] cu transpunete pe calculator (74, 129]). a celut de com sia celui de absorbtie a radiatiet in flecare zona de gaz, datorate prencntcr £24 COs, CO, HO si cenusii. In lipsa acestor modele, metoda zondrit on Ja reprezentarea fideli' a comportamentului incintel (72, 74, 64.5, Schimbul de calduri in secfia'de convectie In secfia de.convectio, tuburile primese ealdura prin mecanisiaul cons fet dela gaze (70-80% clin totalul caldurii absorbite) si prin. radiagie de gaze side la pereti. Se val examina cazil: general, ew: patri variante. ‘suprate ‘¢tterioare normale (ist) si extinsd, entgeré mono~ ei bifasie’ a fluidulee tuburi Title i Aldara preluat® de tubule Secgei de eonveefie prin convectie i racic este dat de: Qe = RA Ata, (6.298 in care, k = coeficientul de ttansler de cAldura\ la tubati obit din Ayden) 42(Mfeg) 9 bsp (6.260 6.31 Aline coeficlen ii de transfor de cdlducd prin pelicula interioar i. pectiv exterioara (kJ/m®-h- K), {iv stabilireavalotiicoeticientului global se disting dou anuris a) coom Gientul de transferde cilduri a; mai. mate cu eca un ordi de mitine dest o {Incilzire delichid, cusau far schimbare de fazh),situafie in cate ljay se nace. [faz4 i & = a; 6) cel doi coeficienti sit apropiafi ea valoare (Inctlcites ox chid tn tuburi cu-suprafa ft extinsd, incdlairea, unui flax gazos), cae in coe se fine seama de a, conform ecuaiei (6.260). Daci se arde combustibil lichid, ta membrul:drept-altelatiei (6.260) s adaugi rezistenfa dati de depunerile exterioare {cenusa), valomres. lay Rao = (0,5—-.1)10"4 mh; K/kJe G4.5.1. Corficiontal de-transfer Ja exterioryl tubuluiy ay, in cazwl suprafefelar. normale (lisa) Coeficientul de transfer de ekldura la exteriorul tubulut se caleuleaza finina Seama de efeciul cumulat al célor dou mecanisme, convestie sf radiate Sm) (ey + (6.261) 282Prin introducerea Iui 2 in telatie se-ia in considerare radiatia peretilor ca rei de convectie: # [alloy + fp + Sel (tel t) (6.262) care? aj; —suprafata: peretilor sectiet de convectie, aferenta unui sir de 1; ayg_— suprafaja expusd a unui sir de tuburi, creste cu scaderea numirului de tuburi pe sir si are, obignuit, valori de 930,12. Coeficientul de transfer de cAldura prin convectic de la gaze la exteriorul bali, ae, S¢ calculeazi mai exact cu relatia criteriala [84]: 2 0,36 Reve Piss (6.263) a rietiile fizice ale gazelor de ardere Iuindu-se ta temperatura” medic a Gy 4 tig), tar viteza de curgere calculindu-se in seefiunea minim’ de SSeceve (obfinati ca diferent intre aria sectinni tn plan orizontal a convectiei ‘© sria proieetiei tuburilor unui sir, in aeelagi plan). Pentru un calcul orientativ, mai rapid, se poate apela la relatia empiric’ + lo} Monrad (80): ‘ ay = 0,95 TPAGP AD (6.264) ‘Secare:G —vitezade masi calculatt in sectiunea minima de curgere, kg/m*- 7 — temperatura medie a gazclor de ardete in camera de convectie, K. Goclicientul de transfer de cildura prin radiatie de la gazele de ardere la fuburl, a, se-obtine prin insumareat a= Feo + Py (6.265) Coeficientii de transfer afereni_celor dof componienti avind proprietiti t sadiante pot fi determinati grafic [25, 116])sau pot fi caleulati (IkJ/m*-h+K) ca expresiile (101): oy = ttbelotenl ry oop (rons TT PH (6266) 1 84067,63 — 305,93spm0) (sPuee!® (7 jy00)8 — (7,/t00}|_ (6.267) Z-T, —coeficientul de emisie al ecramului: pco, $i pao — presiunile: ale ale componentilor, bar; s—grosimea stratukui de gaz, m: s = (137 a maya (6.268) Fo. 5) Pasa dintre’tibui, pe orizontal®, far s, — pasul dintre {uburi, pe verti- cali m; 3 = 2,32. + 137 (shugo), ‘Pentru calcule orientative se poate apela la relafia [78] fony'= 00924,—8,5) | (6.269 cocficientul rezultind in kJ/m?-h+K, fy fiind temperatura medie a gazclor in secfia de convectie, sau se poate apela la nomograma din [37]. 203‘Tabelit 6.25, Coeficiente ede af ive supratete Alumni: raed. bate i iid Bron pach dha (fel ae eo cr | iste Ber 208 | 1 ‘fet Garton! plant 200600 lack ‘ Ji 2937020) Coclicientul de, transfer de caldura, prin radiajie dea, pere}iiveamens {abut ao, ponte f calcula cu relatia Monrad [82]. In funcie de temper tuburilor, i ry = 1 125,86 (T,{100)* [kk Jfmt oh» K) (6. Cosficientut ide transfer de céldura ta exteriorul ttburllor, 2. in casul supraffelor extinse Necesitatea de a apropia Valo exterioara de aceei a cocficientului la interior, globale, a impus utilizarea de suprafete extinse (eu aripi sau cu tepi de diferite profile (96, 131]) la’ cate raportul Stiprafati: ex suprafata lisi este de 4—25, Th aceasta situafie, coelicientul de’ transfer la exteriorul suprafetci « tinse, a) $6 poate expritma, prin relatia (38): 1 . . ‘aia (Ay + Ao)fAcl eg (623 in care: F —eficacitatea supratetel extinse, a c&rei valoare se obfire fig, 6,19; 4, — suprafata aripioarelor dispuse pe un metru de tub: Ay — sup fafa netedi a tubului, avind lungimea de 1 tm’ x — se calculeaza cu rel: (6.263) sau: (6.264). 34.5.3. Cosficientul de transfer de cilduri ta interiorut tubitui, 2, in curgerca monofazd Pentru ealoulul coeficiemtulit de transfor de! ealduetth intirforal tabi 4 , se recomandi relatia eriteriali (13, 24, 36, 76, 84, 116]; Nu = 0,027 (Re)48(Pr}®98 (uf) (6 Sn cure proprictatile fizice ale Suidulai din interior se introduc la tempers medic a acestuia, : Relaia (6.272.4) poate fi simplificats in'Gidul azslor, la cure = aprox. 0.78 ‘gi (il,)"™— aprox. 1. Se obtine astiel: 025 8) (C0Rpay#) (6.272, fn cane, G “vitor de mast algal (ghm®) fn 'dcfiiea de eargere © tubulai, 28aPentru caleulul serpentinelor. de supratnealzire a aburulai, in domenil & temperate’ 200—400°C si presianea pint la 40 bar, ecuafia (6.272,a) se sim- Sufied (cu aproximatii minore) la (118): = 21 (Geman) kyfmt WK] (6272, ¢) CASA, Cocficitntill de traiisfer ‘de cildird fa titeriorul tubului, oy, in curgerea bifazied Curgerea bifazicd_ apare tn tuburile sectiilor de convectie si de’ radiatic slecuptoarelor de incSlzite si vaporizate a tifeiului, si pacurii, in cele din con- “oti euptoarelor de pirolizt i materilor prime liehide 51% serpentinele de sroducere @ aburului, Pentru un debit de fluid dat, valoarea coeficientului de transfer de cildura n pelicula interioar’ depinde de tipul de curgere bifazica (veri cap. 5.2.7) cl crescind, fn general, cu fractia voporizata, Aceast dependenta este redati de relatia (23): ay = 3,546) XP (6.273, a) care! i, —-coeficientul de transfer de chldurs ti dubia fazi, kj/mth. K =, — coeficientul de transfer pentru curgerea in {aad lichid (ec. 6.272, a) caleu- “t ea viteza de mast pentru Intregul debit (lichid 4+ vapori) care alimenteazi tubal; X— parametrul Lockhart-Martinelli (23, 71] definit prins = (ode (uilants(2— 1)" (6274) « find fraefia jmasiek vaporizata. Pentru domeniul vitezei globale (ambele faze find considerate lichid) caprins fntre 4—10 mjs, se recomanda [84] relafia: yy = 25% (6.273, b) 6.4.6. Dimensionarea tehnologica a cuptoarelor tubulare Calculul termic, constituind 0 etapa in dimensionarea tehnologicd a unui cuplor tubular, are ca scop stabilirea suprafetelor de schimb de eildura (din secfia de radiatie, din cea de conveetie si din preincilzitorul de aer) care asigur’ transferul cantit% ii de e&ldura utili, Q,, a randamentul termic, 9, determinat, in principal, de condifille de ardere side temperatura gazelor de combustie la tesirea din cuptor. In functie de suprafefele amintite se caleuleazt dimen- siunile aparatului, pierderile de presiune pe fluxurile care schimbit cildura 51 cogul de evacuare a gazelor. 64 |= Calculut conductes de transfer de la cuptor ta coloant In proiectare, parametrii de la intrarea tn coloani (temperatura, presiunea sifractia vaporizatit, fay, Pon $i é) Sint cunoscuti din calculcle de dimensio- hare a acesteia. Ca urmave, parametrii la intrarea in linia de transfer, adicti de iogire din cuptor (ty, pa» $i) vor fi astfel calculati incit s& asigure’ cerintele dela intrasea in coloant, finind seama de procesul care are loc in conducta de transfer. 285Datorith pierderii de presiuie fir conduct “de tratisfer (pe

5000004 5 Soom a 3) 600° 4 +r (0,25) s 0.017 LOSE, 80 9.32108 Nut. | salt tao doigolondat moranoienpoii YYaloaiea caleass Sind apropiati de cea premapost (0,3 1), Aeratia ¥e opteste “PIE 61. Sita Toot do eae conde ete de a Capi ‘donna Dd 28664620 Seti de-vadiatio: Ke Dimensionarea tehnologic# (Lermicd) a ¢amerei de radiatie urmitreste sta wea suprafetei ecranulii, A, care asignr’ transferul debitului de efldurs de la gaze la materia prim’, pornind de la parametrit tehnologici de ba © ectici de radiafie (temperatutile gi presiunile de intrare si iesire a materi seime, temperatura la prag a gazclor de ardete si debitele de materie prim’ gt “cmbustibil) impusi in tema de proiectare, sau tezultati din bilanturi termice. Algoritmul de calcul si rezultatele obtinute (4,, 4) depind de metoda adoptatt [83). In cele ce urmeaz’ se va prezenta metoda Lobo-Evans. Desi arela baz o serie de ipoteze simplificatoare (vezi cap. 6.4.4.3), metoda ‘Lobo-Evans conduce la dimensiunt ale sectict de radiatie cu o exactitate satis- citoare pentru performanta.termici, in ansambl. Din acest motiv, ea fre, sau eu modificiri, a gisit olargé aplicare in proiectarea cuptoatelor tubu- fre. Un mare avantaj atrei constituie volumnt relativ redus de calcul (com- saratiy. cu metodele comportind zonatea) petmitind rezolvarea, cu caleula- ‘ori manual, Heuafia de baz a metodei (6.240): = (ate — TH + 34(T4 —T)] ¥ cvidenfidat! dependenfal tenstanit termice imedii a'ecranului, % (kJ/mth), de rnirimi geometrice (J), b), care fnglobeard 31 factorii de vedere dintre cele ‘rei medi participante Ia transferal de cilduri, de proprietafile radiante ale sazelor (@), de temperaturile principalelor doa medii care schimba cfldura prin radiafie gi prin convectie, cea a gazelor, Ty sicea a ecranului, Ty. a 08 a6 a6 radiafiei emise de corpul gazos, pe care tubu- 92 File.o receptioneaza direct gi prin reflectia pe- 4 retelui (vezi fig. 6.62), SSR es? Cosficientit de emisie at gacclor, cy (nedi- fe mensional), depinde,de temperatura gazclor, ; ene Concentretia, componentilen en benai de ab- SMueeyc y= Nias ivett Sorbie in infrarosu, COs si HO (SOs, CO si laa doles rnd de tabu, 2 14- hidfocarburile neatse fiind meglijate datorita {He toe Mey dines nna Co concentrafiei lor foarte: miei) si-0 Ingime ca- Giayedrect te rita ind; 4a acteristic ineintel de radiafies:Z (data in diate total la primal rind din aia) amiaiohameyaiti hon cporlittah nem eee. -Vokumul corpului yazos/Aria inveligului fui). “"amielevinduri de tubal. 287Talat 6.26, Relati de cateul al tonginll caracterisice de radiate, a jncintelor’ de ‘geomet Sectiet de radiate Gaptoare paratetipepetice Wily He png aa Cuptonre eitinrice De He a TEL pt aa 90 Dependenta coeficientulii de emisic de mitimile amintite este prozen 6.63; izotermele sint trasate pe baza contributiei ambilor « nent! (CO, si H,O) si a faptului ci fiecare dintre ei absoarbe o parte a rad cehuilalt, Pentru introducerea in program de calcul vezi |47) in care func este prezentatii sub form analitica, pe diverse domenii ale’ parametvile- Pentra temperaturi peste 800 Kk, in fi corespund unor incinte mici coeficientii de emi La camerele de radia Gradut dle ecranare, adiatie si de dispozitia ‘tuburilor, Notind cu 4,, 0 suprafati plani, continus, ipotetica, cate primeste acc cantitate de energie radiantd ca $i stiprafata expusi a tubiitilor gl eu, 0 a aus aac : se = é ap oe aes ry a0 0 700} a 00 cet ° 1 20) ptm Fig 663. Covliciental devemisie al gazelor de antere, 288 Raporiul, dimensiuniior geomctice ale cw pind la 2,5 m) siraport COs/H,0 — 0,5 azelor pot fi stabilifi din 44). fie de dimensiuni industriale, ¢ %, depinde de dimensiunile geometrice ale sec) eae cae fo eeeietg 0 diensianea cea mak mic 0+ dimensiunes es mas mick ‘Sdimensiunes ea hay aie imenstunea cea taal ied {ep seeo lain } 1 1 1 1 666 D, 07 Dp lo, pe PL = (0,02—0,4)10° Nm (valori 40,6, fal totals teal ei diatie (pereti, tavan, podea), gr: fin care tuburile sint amplasatc lin pesete, prin: Biddle (6.726 inr-pentrw tuburi’ pasate central & exemplu la cuptoare de’ piroliza) pes Y= Aedldy + dg). (6.276 Suprafafa’ cchivalénta | eerane Ay este dati des Ae =A phy ©. im cate Ay este: suprafata» peretil ecramaic Cuptoarele moderne pentru inca aire si vapotizare din industria de pr=jacrare a hidrocarburilor se construiese cu grad de ecranare de 0,6—0.8; cceanele de abur au un grad de ectanare de cea 0,9. ‘Temperatura gazelor, T,, poate fi luata in calcul egali cu temperatura la cag sau eu 8°C mai mare Gecit aceasta. Seia T, = Ty in cazul in care se admite ci gazele de ardere curg cu ames- tecare een (cuptoare cilindrice sau paralelipiedice in care Hredwa Htactrt < <2-25). Dack raportul este mai mare, se consider eX in portiunea superioard a sectiti de radia{ic curgetea gazclot prozinta caracteristici ‘he deplasttl piston, fn aceasti situatie, se introduce in calcul T, — T, 48, valoarea lui 3 de- pinzind de tipal si dimensiunile cuptorului (veri tabelul 6.24). Tn funetie de tensiunea termich impusi sectici de radiatie, temperatura ts prag ge inserie in domeniul 750—930°C, iar pentru cuptoarele de piroliz’ fntre 1 000—1 150°C, Temperatura coranului, T,, se calculeazi weal cu relatia: ty tA ty ER (6.278) ‘Valoarea Iui Af, reprezentind ciderea de temperatura prin metalul tubului, prin stratul de depunere (coes) i prin. pelicula interioara de fluid, este de $)--50°C in cazul cuptoarelor de ncilzire eu si fr vaporizare. Exemplul 6.31 Se cete dimensionarea tehnolnget a cansered de radiate & caper tabolar ae inatiene vapoiaate a 500 th fit Datel de bazd sine prezentate in exempele 627 1a 0.30. ‘Sectia de radiate este de forma parattiipipedie a fi caeulatsin doua variante: a) ser- ccating Coedinuh dinpuad pe 4 pereiy pentru cae se previntheakeulele In dealin 9B) serpenting ERM fe 2 pereth Gu tecurd amplasne in inteloral camere, ly care 2© Yor prezenta numa ‘eeullntele, pentra compacatic cu prima variatti. fa) Camera de radiate cu patra pereti ecranaf. Catculutsectiel de radiate 3 exeeuts eu metoda Lobo-Rvans, conform sehemel loge din i, 664 1 Akgerea tubulul: se previ fori din oe) lshinate Sa cal eu dy = 192 mm gdh — = 190 am (8%, Aline nti fife) pe 4 pasar paral se obfine vitera la reve: w ¢ 300000) Fao e90 (x)0, TOF a= 17 mje creda Hh covespurste 0 vitezK de mia. = 870 1,76.—= SaPBET karate (saloare care se Snscre sn lumitele recomandate — cap. 64.8). {Tele Fig, 664 Schema een, Ge call 9 tani tern din actin de rile @ uptocut DA. 2092 Ate es aang apr jp ep vane 23, w prermeast 3 4° 3 5 © Pe bactdedateexpesimatai oon in cupoare de dsc atric tie {ssc ua eats ie jim fad, Eman ere dt wea 1 foto eine PSupetata expind atl ti ‘est ite = {49.9 0/140 d00 = 10707 = 3 Slatin imeoauntr ents ak cancel gb cranaur se peodai fo 2 4, ~ 44 m (dimen care aagurt amplasarea injector pe 2 Hn detaette Se 1618 mn bane cera forme apie dipaie onan ou cure eM cups Sm Alot ins edna terete Ia 1S laoginen nl ape de ye. ek el 2 ae gt TS “assay wap fy 15 tinea conve pantns 8 tama, apa atereaal, aval, Boo. os I) dtc 23d S168 mm times wees entrain ang deco trite os 5 hm Ina pe ef w(t aby ole le CASA2 + bea ad rm avbalalaSapuad a yg oe pe | = 9553 20,198 29.5607 mt noo ape pe ped ere neg Ee Se i apie: preva 1 apr; supmfata tts tudo’ ein adi, reais SS AY spe pe prete wp unde ene dy ma SU SEALS oe 3-29 76 10988 mam Soom ice tovespacindo o tonne temic priate fs 43.9. WH/LUAT B12 ‘al-careamearh aft verfech ot eal: ~iitme, preter Hy 2 ox = SHES LW hase m (inca Wo Dd wi dimaate dese tose ona wae = tna medal Hey ~ fof UAl6 mi = nines oie mil de vaose itge Hg Hye N84 6° Coton de emi nl gaconde arteret: ~ nnginea craters penrwraport Amennantie 54 1LOeSs at ceespraied ie apeainutne TeDea Ge mbtel Cat ‘dedonioms.dops ~ sum presomr artis (semi! G1) feo, 4 ye O08 Noe fpr ary ip 9 $800 angel apron = 012205106: 3.4— 119 f0%N/m i tomapscatuca dle 951°C rezalta p= O49. 1 Graduldeeranace, $e ~ supa peetioc copie ats y= 2. Lo) = dtlilecgaigle Heo ot cats sy aes oo" deca" pana at > Ciel on aint bee atu Snags tiene aT = tpt = LIB mes supmatata otal pete, Ay = dy + lane = TIEN = P= Gai Sranaes @™ 561, OMEN OGk = OFT 8 temperatara pli m eas, Ty (iy tall 4 A+ 213 = 09 9. Newer tun trace. peratint ta pone 3, apie i waa Le Evan one) fa Nok 4s Faas eae Wet 196" 0-8(1224— ons) 5 94(1224 5) = 1 90 Ry Dirnfa mich (72 hain? hs eereratind 02%) coir raloileprosspant exease ate cen terme a sci eran concn eu preapunerendeluponeel Seite cose ‘ecoperaar In prg a grr dearer, admit ta panett? in oempies 6 neta 2a algrtmalo wn rensps valent lB 4°. entra vein onus cn venta agai deat Jor fhe 689 10 Temperatura abt tp ~ spotal de edo alata do impratee a combust 9 a aera pets erent sh llogram se combust Legale ti maCp ale ~ M+ Cpl =I) = 4623" fos (200 — 30)" 0,5-2.01(250 ~ 20) 2,09 (100 — 20) = 3420 KY co Hkh _ sos 4300 ‘Modpa ~ W509 1.1685 11 Efe mls came de aia, 0 Or Tatty 00-1 2274 = 299.4 us Sos Ss BH, Tea 6642 58650 224 ie et 2001. 290ces. Vibes a — pet et | Fig OOF Schcma logicl de verifiare prin calcul a diferentet do temperatard Bel 12S Densitatea de ater relust D 7 Joi de vedere lite gaat 4 era (pentru ¢ 0.8 conform tabs! 6.23): ; Au 76h 7 (CBR Teg dared) = (MOAB) + (7608) 1085.8 08) — 1 4 conicidatul de transler de AMF prin convection a: he = 7.514 (Ty — Ty — 7.524 (1224 — 605} — 37,55 Kyfe “hE ie Bite = 0. (CBq Saale? de ThATea — 70) Tyam (Ty b Tel ome (1224-4 605)72 = 918 KE a 6 542138630 3420) [a isp Tons 97554 20.788 10 - (9177) 0.2199 445 Teanpetatirs toda a eceanaat, 0 p i Tas 10 (2 274° 9ST ote we.2660 Toa 2374 142 Veriicarea valor lat 3° Bo (QD + HO 4 OF — I~ (0.50N8 0, 12753 = 0.2604 {0.30868 ~ 1 = 04022640 B= Bs Taq = 00022042274 = 51.5 °C 201Diferenta dintre valoarea presupast (48) si cea ealeuiatt este acceptabil. 2) Camera do raliatie cu 2 pereti ceranati CCaloulele au fost efectuate eu aceiap algoritni,pistsind vatorle utiliate ta variants peret!ecranayi Rezultaicle celor doud variaple sint presentate mai jos: ‘Tuber aispuse pe: te kim 30) dy mt bem He 6.4.6.3. Temperatura metalului tubului Pentru calculul mai exact al temperaturii metalului tubului, fie pent dave din pelicula de fluid. prin aleges = a preveni desftisurarea renetiilor secur 2 pereti 4 pores 151030 12 990 oo 1 oo. 1053.8 23 2 20 1,98. unei tensiuni termice adecvate, pe baza cireia se dimensioneazi camera a radiafie, fie in vederea optinnii asupra proprietitilor mecanice ale tuts cu care utmearit a fi echipati aceasta, se apeleazitla relatia ba = ty te lhe 20 1s: Fig. 6.6, Factorut termive a tabululs 1 tele parti; 2 — un gir plasat Aistanfa de maximum 1.34; 3 — dus situ pasate central; 4 doua sirun pasate ta je- ‘ete, peimal fi plasat la maxhauat 15d) de "pete, 292 (6.279 care tine scama de temperatura fl idului in tub (°C), de tensiunea termiek maxima 4, x(kkJ)m?-h) si de coeficientul de transfer de cali in. alae tubalui &(kJ/m?-h- kK) In sectis de radiatio sper, ure: al, diferente notable fntre fensianic termice ale tuburilor, depinztnd < temperatura produstlul din tub, de pozitia relativa tubsflactra sl de ac fiunea diferenfiati a convectici s radiatici (137), Pentru calculul tensiunii ter. mice maaime, pornind de la valoa- rea medie (relafiile 6.240 sau 6.24)) fe recomandi (1377: fam = WEEP, Factoral de majorare F, fine seama de modificarea. tensiunii ter- tice pe circumferinta tubului, dato- rati variatiei unghiului de incidengs alradiatiet de la gaze, al reradiatic Peretela (important pentru tubs. Tile plasate lings perete) si al um- brirhi reciproce a tuburilor vecine Variafia factorului F, este repre- zentath in figura 6.66. (6.280 |Factorul de majorate F, ia in considerare distanta tuburilor fat deflack- ca, Lavun cuptor cu {liciti verticale, cu cit camera este mai inalt’, cu atit Sieventele de tensiune termic’, pe inaljime, sint mai mari, ‘Fr fine seama de ponderea mai mare a convectici, comparativ cu cea a zadiatfei, ln tuburile plasate in zona superioarA a camerei de radiatie,fapt care Contribuie la uniformizarea tensiunii termice (factorul F, este subunitar) Valorile factorilor F, si F, sint prezentate fn tabelal 6.27. Tat 6.27. Valort ale factortor Fy 6 P ‘Tipol de captor Paletpipedic x Halle Hil Htc 3 inde ew Hele = 2 HyDr= 3 HD, 4 (co eve ran ioe Sa cree oh Sp Coeficientul de transfer de ctldur’, oie hee pest ay teers aan ed Sn care: a; — cocficientul de transfer in pelicula din interioral tubului; 3 — grosimea; 2 —conductivitatea termich, ‘Pontra calculul coeficientului de transfer de eAlduri fn interioral tubului seapeleaza la relatiile (6.272) in cazal curgerit in monofa7% si (6.273) la curgerea in dubli faz’, Conductivitatea termict (W/m: K) a aliajelor de ofel poate fi caleulata orientativ cu relajiile din (62). (6.281) 6.4.6.4, Secfia de convectic Dimensionarea tchnologica {termict) a sectiei de convectie are ca. scop stabilirea suprafefel oferita de (uburi, 4,, care sf asigure transferul debitului de caldura 0, in condifii de temperatura date (fi $i fy» temperaturile de intra fe gi de lege ale materiel prime, fp $i fi temperaturile gazelor de ardere Ta Tray ta dntraren tn pretncalzitor) pentru debite CunOSCUte (My, Mya Hl eVER- {ual debitul unui agent secandar). ‘Pentru stabilirea performantei schimbului de cildur’ este necesari caleu- area coeficientilor de transfer la exterior, a,, sila interior, a (In cazurile fn care a, este de acelasi ordin de mirime ct a) Tntructt valocile Tor depind de mirimile sectiunilor de curgere, pentra calculul coeficientului global este necesari alegerca dimensiunilor camere 298triunghi echilateral, mai rar fn patrat san in triunghi cuptoarcle paralelipipedice, lungimea sectiei de convectie este, obi egali cu cca a tadiatict, far layimea este dietatt de numarel de tubuel pe sit, de pasul dintre tubuii si de dispozitia lor. f Li cuptoarele cilindrice, aceste dou dimnensiuni se provid astfel i Areptunghinl (sau pitratul) sectiunii orizontale « convectiel sa seins {intr-un cere avind diametral mai mic dectt al radiafiei, asigurindu-se, in 2 fel, accesul la tubarile din camera de radiafie (pentru montajul $1 demon'a> lor Ia constructie si in timpul reviziilor). Diametrul tubului. se alege in functie de debitul de materie primi = de numirul de treceri in puralel, previiznt pentru materia prim. {a alegerca namarutui de tubaridispase pe um sr, trebuie si se {ind seas de numarul de treceri in paralel ale materiei prime, pentru a asigura legitu > prin coturi de intoareere (usual, numiirul de tuburt pe sir este divizibil << iuumiiral de. trecer Dimensionarea tehnologici a camerei de convectic este prezentat! ix exemplul 6.32. mate $37, Se dinerionenss chien de conrctis splat tui do ee 0th tn Dates oben abso ene tn soentoen ee Vacant: ops tbr norma co d= 14170, pons pl lng convert eco Se nat fe dose ce aT aa Stplaae i ora cupola ste ee OS a Serato ats meee ae ein 1 "itera de maak pt de bre pin tn de ir dn tub ve peda lommpuheal# tabaaige endeuimaiare non pene Sane vise Shia ehiea miimd S cayee Aas Yee ayia lees MSS Oo, satiate tease Se Wey (Le a si ale tubului (d, yi d,) si optiunea pentra eee tuburilor (x: ‘Fig. 6.67. Algoritinal de calewt al vectie de convcctie. 294iatimea convecfii = 3,168-m (din exemplul 631), Le = lunges convetici= 2U (als ste Tun tumgimen unt tub drept = Le — 2{USdys ola) = 20,008 oft — tom. Se ane ty LBI2 = O58 mia ng mama et pe He = 8 wt SEGRE Go Pga3 6004 un 6 62." 18,039) 1600 * 54,532 — 0.9638 Is +) Conicientul de transfer de elldurd, pein eonvecties — temperatura, medie a. guiclot Se esis ease, — ropmetaie ace ate guasier de arere ls aceast Some Barer dias ins {iin sean se ecmupenitia gaaror de ardere, sin; .— 0.282 by poe 229. Nain sg RATT: aca mt Gh aaa. tbi (0,194 0,0636/8829" 10-1 1938-3.625 = 10-9 3400/0.282"- ~ 50.30 yp. 5 Conlicentel de transfer de ealdurd prin radatie de ln gaze de andere: — arsinca mn SDS Lg, 1940, {04} —4.1)0.194 = 0.510 m; — exponent 5 Siew Sasi temperatura. ecrammli f= (se t/2+ SE I aranafor prin ralate datoratd COs 62. 6.260); (953/100)% (996/335) 25,11 Kn lar pentru vapor de api (er. 6.267) engo™ {85 63 — 33.980, 1068-051 (0,143 0.9517 /896 ~ 580} x [(896/ 100} — (935/002 = 26,76 kJitat =e. ey © 25M 4 26,76 = 31.87 dylan! HK “4 Cocfciental de transfer de caiduri prin radiate, de\18 perete: erp = 1 125,86 (933 100}8 = 190.47 Jin? BK: +5 Cosficlentl de transfer de cildurd la eaterior; ~ supratata de perete corespunzatonre eueaeeetitne gm ee srl 218 2 Gel2 8408 sat surratate oles. deca se abort aug — tall la Bde = 100,31 cowbcientul de majocare = = (170,47/(70.3 + saat Top tri (A%9/ 100,31) = 0.0489; | — coniciental de transfer Ia eateriot, te Tr efoasoycao.s = 3487) o> 128,14 yjant eK. Ge Diferenta medic loyaritmict de temperaturt, Mai = {(903 ~ 276) ~ (943-— 215) (e27/ba e STO AC = factor de coveetie a dilerentl mit logaritmice, pentru R= 276 (Te og 313} 0,09 g P= (903-343) (903~219) = 0.81, teeult din fig, 6-41, a H exst cw 10. "7 = Soprafata de sch neccanrh: — copiientl de tranafer de efldurh inind seams Je dopa (Sake practice Rog me e210 r= p-Mye) ents Ph (1/28. 14) +1210 denned (ame RK. seapectty ® m= 126.2 k]/me- IG; — smpragaga de schimb Am S793 10H 262" 314 = 2001 me, '8— Inaitimiea sected de convecfie; — nanatral de gin 1959; ce prevad. 20 giruri vind suprataja Ay = 20102 Ty sd M82 +! = 6.2 am ianta a Tea se provid tuber cw axiloare, avind urmitontele earacteristicl constructive Ne= Ajay = 2001, 1/100,51 = SS Teantints convedti. He = dg-= 258) dg 203 fy = 178 mm: more de aiponre pe um metre uy = 17 ante eeleatG, Fie 228 am, greninew arploarel Bem 15, mum: ewpraata, arptonrce Cra agente tubntoh ted Autre aipcae, 1 = O68 mt; pena fabri {ie aripioare, dy = 8,638 1). 1 Viteza de mast a gazelor de ardere: Su previd'6cuburifir, coturie de Tog nt pasate interiorlcamers fan raza d° 418 0.2082 = 0.183 an. ‘angina nul tay Arpt hg = 19,875 mar 3 wu ck, Ya = = * 0,203 182 ~ 0.974. Sectinnea, minima de entgerr: “Avis ites Ta) 4 NptaBlds — WO) =21° 3, 188 4119875 40.374) 0203-4 1878-177 0,0013 0,05) = 40,038 mincdcatiat ain dele Mewtiba anda ogee 2 Comeci ta altars uma eae ee Siena fami pn are dpe ae ma gtr gogo cx ts cw de ees a BBD 9 3 (0203-85121 71,1538. 5.89510- sca0)nam ey, 65.17 kyjmt +» seo aa (eros) ee en ape an Eficents acpioare: Pe bam dtl: (45 die (1288 ~ noite: 13: toa fer Bandy (20) (0258-—0.2037.. 206317 Joa, 2 as, 2 746 1.3- 10% Feith din fig. 6.10 eiconta 2 0,5 Alc reafia (6271) s6 obtine: em OES EO os 5.70 Blatt 0.638 Jar Ia panera samuel aloe 46 ta gam poate fi eat egal (orate 48%) cu xt stent la punctat 3 vaanee PONTE BA tel te Te ca ¢ fe neg atuncl =) = (ae ty) = 6687 = 4 SL8T TT yf 3 — Cosfcientol de teunsier la inetoral tba SS bar etal 2s Sepia 6:29, tienda secta de cose ty — 276 Felicia ee i ete teh eh. Ca annaze tn relate see ft moots (oe coral ge eames nll (2154-2762 Bag Cr Cha ies ne Lae Seria at Peta 3 centr 6 = ott kph aR (een Lah ae $2109 hans {Ll6) Cm Ot 144558 igi S007 (0.179 Rerultt, 1nd (w/up/*4~ aprox. 1, coefteatal de tansler la intetis: oats 0.179 145.9804 75600: 2165-2. t0-5)00 o CIE so.azr (21173-1488 98) 25776 Agim? +h soos 0 (Mage) CR aay 4 — Costiciontul global de transmisie a calui Wk = (NTI737) + (1/2377.6) & 12-104 = 19018- 10-8 o Fehant elim BK (valoarea de peste 4 ori mat mare dec prtodaaapu existe entra teburl cw suprafafa.wormsig) 5~ Supratata necesara rt acai ORId a mn peratanli facta smshie st calelate ls pagcta ¢ “araova I Koval supeatata noma oxicioua a tabula’ povaest es Seoeee: A= 93" 10YS25.8- 314 = 430.2 ae 6 —Tastyimen seetier de convectia Wir he dy 44 = 19,879-0,203 -6 = 7605 mts Ye law ~ 480217605 = 6.34. scer; patra, slgamants 26. pew 7 peur (7 1)18-0.203 - 572 + 0,601 2.5 m, care Sant aloe ct oe salculai Ia punctal 8 atlanta 1 oo consats ca Poa eee Lube avind expealata estas cede Thafioes ete eu ees 37m Gea 60%) pent oh sande tobi mal ms eu Ieee te fete He 2966.46.5. Preincilsitorul de aer Este componenta care contribuie la ridicarea randamentului cuptoralui (10-1594 [15 93]) recuperind cAldura prin incdlzirea aerului de combustic pe seama tnel parti din cildura confinuta tn gazele de ardere. Aparatul este plasat intre sectia ce convectie gi cogul de evacuarea gazclor. Jn industrie sint utilizate freevent dow categorii de aparate: pretncil- sitorul rotativ (tip Ljungstrom) gi preincilzitorul tubular fix. Preincdlzitonsl rotatiy consti dintr-un rotor in interiorul eiruia sint sispace pli, sme sa fevi (metalice sau eramice) paralle eu generatoares tna’ Axul rotorului este paralel cu directia de circulatie a celor dow jluide care schimbi ealdura sieste montat tn sistemul de sustinere al apara- tulai ide separatiea fluxurilor care curg in echi- sau contracurent, Pe mantauia lotorulal este rigidizati o coroani circulari, dintati, care este angrenati de Croat dingath (sau um cilindru melcat) antrenaté de un motor electric. Lao fotatie completa, fiecare sector al rotorului parcurge 180° in fluxul de gaze Aeardere, inmagazinind etldura gi 180° in fluxul de aer, chruia ti cedeazi cAildura inmagazinat’, Preincdlzitoarele rotative se construiesc cu diametre pink la 6 m, cu cectipnea liberd de curgere pentra o vitez’ a gazalui sub2,5 m/s, Uzual, ro- {toarele att 10—20 rotatii /minut. "Apuratcle de acest tip prezint’, fafi de_preincilzitorul fix, avantajul nor ier de presi mai ml tal posit ‘de limitare a coroziunii, Ut prin prevederea nui material de umpluturd rezistent 1a atacul corosiv, Git g prin menfinerea lui intr-un regim de temperatura peste punctul de row, Sida al gazelor de ardere, Investitiile sint mai mari si plerderile la exteriorul Totrubui ating 10—15% din cdldura schimbati “Aparatele fixe se construiesc, waual, in dow’ tipuri: pretncdlzitoare para- wlipipedice cui tubari normale gi preincalaitoare cu purtitor de eildura, cu tuburi cu aripioare ” Preineslzitorul cu tuburi normale consti dintr-un faseicul tubular, mon- ‘tit astfel Incft gazele de ardere si eircule in tuburi, iar aerul tn exteriorul aces- tora, Acest tip de aparat are avantajul oferit de simplitatea constructiei. Prenat teajunsl major dat de rapid coroziune salfariet, ce duce 1a distrugerea taburilor, la formarea depozitelor de sulfafi care obtureazt tuburile Sidect In teducerea ‘performanfelor termice ale aparatulu Cel de-al doilea preincilcitor (fig, 6.68), care poate fi realizat din tuburi cu suprafati extinsd (aripioare sau fepi), desi mai costisitor, este supus coro~ Glonii intro masuri mult mai redusi, oferind in acelasi timp avantajul unor {rasee mai scurte ale acrului preineilait gi al unei cideri de presiune mai re~ Guse, atit pe partea gazelor de ardere, cit gi pe cea a aerului. ‘Dimensionarca preincdlzitorulai ow tuburi normale ‘Are la bazK ecuafia de bilang termic: . Q, = BUS — Ist) = BLCy, etm — bia) (6.252) si conafia generalé de transfer de cildur& prin convectie 0, = ABAN (6.283, 297Lich purtdtor de cBlgeré f= 80-40 4;=200-260 secfio. de convectie Ter ee fo SuFlan tS Fig. 6.68, Preincaisitor eu purtator de eiltuct {in care cocficientul de transfer de calduri, &, este dependent de coeficienti Partiali a; si a, si de rezistenfa depunerii de partea gazelor de ardere, I. 1 t 1 37 +o + Rat (6.284 ho adddd,) a, Intructt cooficientii_parfiali depind, pentru parametrii de Iuerw dat de geometria aparatului,, necunoscuta,, caleulul preincAlzitorului, debutea2s prin admiterea unei valori pentra coeficientul global de transfer de cildur: £, Din relatia (6.283) reault valoarea suprafetei de schimb, care pentru © geometric de tub fixat’ (dy, dy 1) duce la numfrul de tuburi necesar. Previzind o agerare in triunghi echilateral, cu distanta dintre dowd tuburs vecine de (1,3-—1,5)d, se stabilesc dimensiunile geometrice ale unui aparat si numirul de aparate dispuse in paralel, Coeficientul de transfer de ealduri la interiorul tubului, de partea gazclor arse este dat de 2, ay + 4, termenii sume find: hy = 0,025(2/u0%) (GM) dB) (6.285 {in care proprietatile fizice (gi n) secalculeaz La temperatura medic din apart finnd seama de compozitie, iat viteza de mast se obtine din: Gate at 5.600 "tla, lebitul de gaze de ardete; n,—sumaral de tuburi dinte-us —numiral de aparate dispuse tt paralel (6.286) ‘unde: ty aparat; Ny, 298eg Se calculeazi cu relafile (6.266) si (6.267), lutnd grosimea stratului de cox $Sd,, iat temperatura peretelui tubalui, ¢, — aprox. media aritmetica Scelor patra temperaturi de intrare si iesire a fluxurilor care schimbi caldur’, Coeficientul de transfer de caldurd pentru aer, la exteriorul tubului, 2, s+ obtine aplicind relafia specifick eurgerii normale pe tuburi dispase ineru- cisat [118] wy = cEB(G**|d0* (6.287) Incarere = 1 +0,1s/d,; B= 0,255; B, = Yu, iar viteza de masi a aerului, my Bn, Gu te. 6288) 3600" Quah) Nol oe ss finhd numirul de treceri ale aerului prinaparat: 1, si H,—lafimea si respec Ch indlfimea preincilzitorului; »,—numirul de ‘tuburi dispuse pe un sir. Tntroducind in relatia (6.284) valorile Ini a; sia, se obfine valoarea caleulati a eoeficientulut global de transfer de cAlduri, &. 4 cag In care As = (1.05—1u1)hy fy find valoares presapus initial, paratal ales corespunde performanfei cerute.. Limitele azuale intre care se plaseazi coeficientul de transfer de eildur’ in prefnetitor sint 40-100 kjjm#=h- Ke Dimensionarea preincilsitorulut cu, purtitor de cfldurd (fig, 6.68) avind tuburi cu suprafaldi extinsé se efectucazd cu telatiile (6.263), (6.265) 51 (6.272,a), aplicate pentru geometriile din cuptor (schimb intre gazele de ardere silichidul purtator de cilduri) sicele din aparatul de la sol (schimb intre ichid si Zor).Jn acest fel de aparate, coeficientul global de transfer se inscrie fn domeniul 400-800 kj/m?-h- K, raportat Ia suprafafa normali, exterioari, a tuburilor, scmpal de caleul 638. Sk ee dimmanslonore pseincdaitoral de acr al euptorutut tubular hin exemapote 6.27 1a 6.32 'S adopts preinesiatoeal tabular ew fevi normale, cu dout treceri pe partea actului, Calcul de\dimensionare se efectueard conform schemel logice din fg. 6.69. oe ig. 6.69, Schems logick de ealea! & prelucalatoruta 2991— Se presumeazd cocfcientul global, ky = 85 kjjm® he 2~ Se catculoara tomperatura modie logartmick si factor ei de covectie, Migy = n= lead = op ~ te) (343 — 200) — (199 ~ 20) wet. 80 tn fin hs B= 20 aeste 190 = 20 Pentru P= (190-20)/345—20) = 0,55 si fig. 641, factoral 0.8 3 = Suprafaa de schinb, necesara A= OplhpAbaals = 20.20 1048S » 136,10, 4p Dimensiunile.goometsice ale aparatului Se. press fovk tras la cece cul, — M6 mom gf dy = 28 mun (87), qvind ungimeade 2.4 w Namarel de tuburi accesar~ 1.691,9/2.4-0,080 ¢m = 7478 tuburi. Ee se disilvoe 4m 3 aparat, dispnse in parall, Fiea'e aparae are 2496 cubury agevate Te 48 rindurl «son ‘52 Fuburt; supratata de schimtyrescieatd este de 364.0 m? pe aparae, ent distantantre suburi de 1,34, asezare In tsunghi echlateal, Fez dlipnsiunle doy 2374: Ip 2A 3 — Viteza de mast a gazelot de andere © = ABBegal(3 600d) = 4 6042+ 15,059) 600% | 0,028)" - 2496-3 oe 7.215 ket =» $ = Propriettile hice ale gazelor de-ardeve ls femperatuea mee fy = {343 300)/2 —~ 2 Fe I33. 91 y= ADI beg Ks pm 285+ 105 gin as 4.99 TO Bf 7 Confciontul de wansler de ekldwhd prin. convecti (345~ 190)/(190~20) = 0,0 reeetts, os 1601.3 (0.028) = Q08879 Ajj Ky reaped 17863 kyle S~Coetiseatol de trnster de eaters. rin radia: 1 N50 85 0.114: 0,02984 coer sanyo ~ QSL — 58:9 01065-0028) (1063-0204 ae 5471 2 1949/9 — (47710078) EA tH Ryn Sep 3.058 5 1ANG 45 Ky 9 ~ Vitera de mash 9 aed pratre tule pretation Aerul se iatuce prin pant vertical Longime-naime, Rerlt G4 Bly 60% y — ny) ha = = 662: 5732/8 00 2.412.574 — 480,056) 3 = 9,395 ugha a 19 — Cortental de transfer de chide a exterior tu S514 ON 15% 118; B= 0.2897448), By 3.3064 1012.24 10) ©2038 104 gla eget = 1s13-0,285- 20.38. 10-4 (9,395) 0.0359 Pespectis SL Agim sh K 11 = Coctcientot global calculat tinind seam de texstenfele depmnentor fi interior 94s 00j# — (4717 100)%2 (3434/4719) — 3.035, 04 © 0804 xJ)m* 6K, (Reg = 81-4 tne) shin exterion (hae = 10-4 teh Whig) conan Me = M1868 + 4.49) (0,028 0,036) + 4/311} 9- t0-t = 0.011283 fhe = S888 KJ Antrnct coeficientul calestat este apropiat de eel presupus (85 ky/in? 108 | (6.295, » Re Godilitys: Gy mill adil), Gy. si.my find. viteza de mas gi. respectiv debitul maste ale fazet lichid, in jpoteza citaceastaas curgesingura (1rd vapor) Prin intreaya sectiune a conductei. as, Matt Ludvig de verifcare a: presi initiate, fy, este de forma (25, Pr -f REA 6 in caro 3 — 0,018—0,024, sau poate fi caleulat cu telatiile (6293); densitatea I ieyitea din cuptor: Fr = Wle/e—) + —eMed 46.295) a de masi,, calculata {pentra intregul. debit (lichid +. vapori) Relafia Baklanov’ de verificare a presiunit inifiale, pj, ate expresia 2 118): Pua F Apu + Ae (6.296) in care: A, = 0,8142mL,./d%p, teprezentind Ciderea de prosiuné pe unitates delungime de traseu, iat Ap A,Bpe,; 4 are aceleasi valori va ti elite 302Ludwig; m — debitul masic al materiei prime, kg/s; ¢ = densitatea materiei prime din zona de vaporizare; B= 34 355 pentra vaporizarea fijeluloins: 9620 pentru vaporizarea pacurii, etrathmentul sprpeatinclor in care vaporizaréa ese insoith de Feaste cchimiek, stabilirea cddetii de presiune necesi ti Iuarea in considerare a ‘umfrului de moli, prin eresterea conversici tn lungal serpentine. ‘Admifind un model cinetic eare: permite particularizatea functiel = — fi, 2) cate coreleazd conversia’ x cu constanta viterei de reactie, i, si Ginpol de retentie, +, #1 pornind de la o variatie a temperaturié in Tungul pentinel, ¢—f Eurasia) este posibilé stabilirea ciderii de presiune, prin explicitarea fanctiet p= f(x, f, ). Tatrucit constanta vitezei de Heactic depinde de temperaturi, hy = f(. iar timpul de retentie este la rindul lui o functic complexi, += 9(Z, # = slp, ¥), este necesar si se apeleze 1a modalitati iterative. ‘De asemenea, calculul se execut& incremental (un increment putind fi uat oricit de mic) cu diferente de temperatura tntre intrarea. si iesitea din sector relativ mici, astfel incft si se reduci erorile datorate lui in considerare 2 tempearturii medii, sau a temperaturii echivalente vitezei medit politrope, ‘in obfinerea Tui fy. Find cunoscufevalorie¢ Ja nal din capetee serpentine! din sea de sadiafie, obignuit, algoritmul debuteazi cu prezumarea valorilor conversiei in sector sla parametrilor necunscuti (f sip) de la cealaltt extremitate a pri- mului seetor al serpentine, Prin efectuarca calculelor, se verific’ prezumtiile ‘ectuate. Valorile astfel obtinute devin cunoscutele din seetorul urmator, pe haga cfrora se fac prestipunerile pentru acest sector. Prin pareugeten algoritmulat pentry toate sectoarele, so obfin, conco- mitent cu disttibutia produselor de reactie, profilele de temperaturi si de presiune in lungul intregii serpentine (81, 116, 118). Exemplut 634, Pe basa datslor cbfiaute In exsmplele 6.27 1a 6.33 26 cere cafculul cclert de peesane po elregitl materiel prime 'S cohenes eure PE ta iferive preiaai (ig. 6.70.2): corelaia. ¢yvol-toms (i. 6.70.0) ccurba thang endestfate (lg: 6.10.2); atin terap-ratari nifiale de vaporizare, pe curba ch pesinuen (ig. 6.70. 4). 1 Cisterea de presne in zona de vaporizare 1i—Se pretumeast clderen de presiane In aceasta zonk, App LAs 108 Nim Din age Be10s de pemera fae = APp + Por (UL8 + 23) 108 = 141 108 Nia, se ‘bine yp 282 (fy fost stabil in exernplil 6.30). 12. Langimea cehivalent® a serpentine in care ate loc vaporizarea, fa stapiit (cxempfal 6.31 panctul 3) e&, in camera de radiate, fieinl parcurge pe on eo ecate apird find formaté dia 2 tuae a cite 20424 m, 2 tubari a elie 4.824 m ‘ge I80". Lungimea cehivalentd & unoi pas este: Lig = naglag + Maple = 8 30495 5 8° 4+ 300,170 SOT.AT mu TLungimea echivatents a serpentine! In cars are loe vaporizarea Cavbtayi de variafie a entalpek matedel prim, stabilita In se gdtnd.eatpile La fig = 390°C; 1% = 912.5 Kk [@xomplul 6.28, panctal 4) Wy 76°C! MOT Ce 6B ow ea, tig 282 °C A = 620.7 ReaaltS lungimes echivalenta: Leg = $67.17 (012,7 — 620.7)K012.7 = 612.7) = 934,97 m. lal 6.25, panectal 3 303sxtss woot 50 “ » » 10) Row He ane ’ oR a a, Pitta Rainn tens pottsnin? : « Fig. 6.70. Curhe caractoristie ale fitsiulut incalat fa cuptora! DA, 14 = Densitaile Ia te i fe: 1a inceputal ronei de vaporieare, tyy = 282 "C, 2 hy = 530°C, ey Hi 04 Be PorM/RT 108 160(8 514-625 = 10,186 wglet 4 > 740 dln (pornind de 14 densitaten tactic 923 elm eoretath in 389°). r= Mi0.44/10, 186) » (0.36)7409; = 22,75 ight 1.5 ~ Factorul de trecare in curger Vitex de mast — 1531 kyla + fexemplal 6.31 punctul I) Re 0170 1.331/3.4 10 = 48 200 Pentru Re = 48 200, ef; = 0,002 rents ($9) 3. - 0.0213 (090 gins a isirea din cuptc 3041.6 — Prestunea la inceputul sectoralui de vaporizare, py, apelin In relajia Lutwie Gai ie d oe ia sore + 0.5 2580 53497 = 1406-10 Nin r= [fias ers mor (Mage t a) 20m estts Ape (1406 ~ 2.3) 10 = 1,76- 108 Ninf, valare apropiath de cideres de eviune peropass in poneat th ‘S cunts, fa ecelag timp, coectitodineaianfuok termi pe seta de concete spi 9) 1 crt pps sini aa ey fem eae ae apostate pe evita FE ta wosonea de con 19 bar find de 258°°C" (ata ce aero 2 = Caderea de penne fn nnn de inctrire a erp’ di radi, avn hunginies mivaeath Top Lopes SORT = S487 m 2 Shp a, Beate gon UIE, 2. 930 Nine a a 27000, raitea be hrpet ie ernest in oes de ris Pum for + Me + BP, = (23-4 1L76-+ 0,068) «108m 14,128 ~ 108 Nat 3 Caderea de presse in sectia de cenvecte (pentru varianta ex tuburl normale) ‘Sint previzute (exemplul 6.32) 20 giruri a cite 8 tuburi, wal pas corespunzindsi 40 epost $14 coturt de 180%, dick: gq 4 20,068 + AD $00,170 = 836,72 m (1330 | 836-72 ge 0302s LSE $3672 8 4.709108 Nj? i 2-720 0,170 i otalal chderit de pesiane a teulu In euptor pues ~ (1,76 + 0,068 41.722) «108 = 1355-10 reson 1a tfaea explore foe = (23 + 1499) 104 1389-108 Nims A712, Caderca de presiune pe trascul gazelor de arere; tirajal Tn curgera gazelor de afdere fn cuptor gi in cos, pierderea de presiune se | datoreazit in esenfar 1) frectirit de perefii cuptorului gi de suprafefele exterioare ale tubutilor | a Seutle de radii, de convectic 3 preinedzitor,precum § de peretii “"h) variafiel sectiunii de curgere a gazelor (din camera de radiatic 1a sec- | ponea liberi dintre tuburile primului sir al convectiei, din sectiunea liber’ = sltimulut sir al convectiel a seeionea de. racordare 3 preinealzitorului, Sn aceasta Ia sectiunea preincdlzitorului side aici la cea a cosului; din Scofiunea cosului la registrul de reglare a tirajului si de la sectinnea cogulut be atmosferi). Ia trecerea gazelor de ardere printre fevile camerei de convectie, cxderea | depresiune este dati de relafia [118] Bp = NGiRe (6297) tn care coeficienel de frecare 2 = 3(66(n) iar g se ila temperatura, mole = zazelor din convectie; N,— numarul de giruri de tuburi din convectie. Pentru caleulul c&derii de presiune in preincilzitor si in cos se apeleai ta relatia (6,289) in care L este indltimea preincalzitorului si respectiv a eosulni, Sar coeficientul de frecare se calculeazi cu formula 2 —0,16 Re,““Cadderea de presiitie 1a! moditigarea brusca de sectiune ‘a urgerii se calcula eu relafia: MLD STEED) on gs the i { Ab, = NGHe 16. Pentru stabilitea valorii lui, se aplica formule (eit sieap. 5:2): = = (l/s) (2 — Ay/As) in cazul evazirii seetiunii cutee 52, = 0:5016 (tis) (0.37389 — 0,127784,/45) In cel al reducerti de’ sectiune. 1, stctiunea de curgere mai mici, iat 4y— secfianea de curgere mai tats. ituafii, se calculeazd in amonte de evazarea sau reducerea de fiune, iar ¢ — densitatea medie, Ta schimbitile de ditectie, 7, $i A, = 3.0 pentru 180°. Cost de evacuare a gazelor in atmosfert ‘se calculeazt finind seama, 5 © parte, de forfa ascensional’ produsi de diferenta dintre densitates ye tui atmosferic si cea a gazelor arse gi, pe de alla, de reaistena care proves Pletdetile de presiune amintite mai sus (ZA pin), Pentrit.a: produce fluxul gazelor de ardere este necesat ca: A Pannen > SA pat (6.299) Diferenta de presiune ascensionali, exprimatd sub form’ de presiune exe: citati de coloana de fluid este dati de: APucrsimnt = st Hele — pl) i Heglea — ple) ke Hygle. — — Pha) st Heaps ee — ee) (6.300) Firman! telera la curgerea descendentd, iar semnul + la cea ascendent’ fetta Ha st Hog stat indltimile sectilor de radiatie gi de conveetic ale re. {ncdlzitorulai si tespectiv cogului (la care se adauga portiunile de tacsrdce gfntte acestea); e, — densitatea acrului la temperatura amblantd yn den Sitatea gazelor dé ardere caleulata Ig temperatutile medii_ din: camera radiatic, f, — (tag + f)/2, sectia de convectie, f= (ty + ty)/2,preincdlzitor, ret le? FoF f= Ua oy + bagN/2y $0 care & og este temperature gizelor Ta virfal cogului, Din relaiile (6.299) 9i (6.300) reault8 diferenfa’ de ‘presiune staticx pe care trebuie s-0 asigure cosul: Heaps 0 — a) = ie Hyg en — Pla) te: Hegles — Pha) se ot Habla — et) + CEA Pins (6.301) {a Gare covlicientul C se ia uzual egal cu 1,23—1,3 pentra a asigura ‘lexibil tatea funcfionirii cuptorului, cu tiraj natural, Intrucit temperatura gazelor de ardere la vieful r Pentru aplicarea ecuatiei (6.301) este necesar si se Presupuntvaloarea ci Verificarea se faco printr-un calcul iterativ (vezi exemplul Jramalsl 635, Si se dimension copal nesesat cuptorulal ealcalat in exemplele 6.27 st 5 pentra'unghi de-43°, 9, — 1,5 pone 90 = Ciulerea de presiune in sectia de eonectie: ow 3 (IG) — 3 (0,349 -0,9307/3,626~10-)-02 «0,484 PRP = 0.5046 ght MAL = Andihite = W484 29(0,9397}42 0.5915 5 11.085 Nim ® 3082 = Calera de presine prin eve prenctricorat 7.105 kt + (exemplal 642, panctal 3) 0.6547 tne (0.028 7 1252.85 10° = 7088, 2.5 0,4205)(7 O88)" = 0.0488 ape 0.0 24 CA 865, 7 pat 0108 20.6507 3 —Chtecea de presiune la recerea gars de reve di sofa Ue Tala i setianen ssa primus git de tebur din conve Ayla 21- 3.)34899 = 3.23 12 0,016 ~ 3,25(0,57389 = 012778. 3.25) ~ 0.61 6 642 18,039/3 600 34-21 ~ 0.2059 beats = 29,01 273/224 (908 + 273) = 0.3006 bal? Spy = 646361 (02839)8-2-0.3006 = 04091 Nit 4 —cadéten de presune ts tracer gaittor de aideré din teil eeincttitorat in sec semen Reorder ew Eom: Ail = Nesdsg py o 7 488 OSA 302,574 2k = 0.1972 jane 1 — 0.1972 (2 0,197) = 0,643 py = 046445 (7, 125}72 0.5739 = 29.209 Nim 5 = Chuerea de presione ta intravea In cop ‘provid 3 copurt(orespensateareeeor 3 pinche). Se Lamite vtec usable gaze incon w= 8m Demsitatea gaaclor la femperatura coalat (190 C) este de 0,7635 ila. Secfiuneo cepululy Arg = 6 682 «18,0303 600-8 -0,7636°3—= LSIO ma, cca H comer pond days He LSIG)RM ES 132 Algo 2,974 L718) 1816 = 2.435 3p 0.5016 2.439 (937389 — 2435 012778) = 0.3488 C= G2 1,030)3.600+ 2,574 1.7189 = 25087 bain Spy 0.3488 (2.208792 07636 = 1,457 Nin 4 — Chderea de pentane in trecerea prin clapeta de separ: Se comers cf reducerea de sotane Ia enare ere de 0,5; ca wimate, = 0.2619 G » 6642 = 18,0503 600° 3+ 1816 = 6,109 gins ‘Spe = 0.2649 (6, 108)12 0.9636 ~ 6.473 Nit Suma cadet de presivee locale a tecerea garelr prin cntor: Eps =! HONG + 168.57 + opt") 29,289 4 1asT + 6473 216680 Nim ol trajulat natal (Afar teat ~ Heal a ~ 0) + Mealee ~ ol + Mgelou ~ eit Moatlew ~ rl “0.2089 ee Ate te= ea | HZ = (2001 4 903)/2 = 1432 fe pF fg\i2 = (903-4 343)22 ~ 623°C — elt = 0.3046 fpr = ip + bag (2 = (348-4 190)72 = 266°C» fF 0.6993. Se presupume’ fy apts 1B 4C 1 op tee) /2 = (190 4 189)2 = 186 °C phy = 0.7003 Hy = MIRA; He = Hams + Hntane = 62% WD 73 10) Hy Hyrte Hane, = 24+ OS 32m Spasmiant = 11984 9,81 (1,205 ~ 0,2049) + 75 9.811.208 — 0,596) 532 981(1.205 — 046553) = 194.455 Nim* 3078 ~ Ciderea de presiune ta tocea gaetor prin cy ‘Se presupe Ay = 1 om ew 132. 2,5007/24 10 = 158 884 2 = OAR09/ IK 884/88 — 040229 Spy = 10.0220 (2.5087)872 0.7683 (19/498) — 1.177 Nt 9 ~ Ginerea de presse Ig esa gazctor in ater: Sou = (2:5087/2 0,768 = 4,007 Nit 10 tnalinea costa et ~ (= SBareaiant CEM. + SD + Mblalah = stl ( IHAS6 + 1.25. 216,686 | 1177 5 4.0978, (1,203 ~ 0.7683) = 18.95 w 11 — Vesicarea texnperaturi presapuse Ta vinta copa Coeficientut de transfer de ealdurd prin plicula terion din op: 1 Beli = 308(8)941.30) 14,98 Kean ho saa m 62,49 ft tht pierduts prin peretele un cog 02 ~ Map ster ~ te IS = OBIS 106 (100° ~ 1839/3 386 549 uy/m Temperatura extesioara a. pereelui copul = t= pide (040/42) = 186 ~ [296 Mite 1.9219. 6249) + (290 43 oils Lad - 19> 158) (in acest cael: — grosisen poceteits — codctivtatea terms w preety aldara perdues de coy spre mdi taconurAtor, prin radatie gt ria sonst OS ACE TB 22 ly — 1 i = 4) A = 207328 W408 182-19 (00 — = 299) 42.2133 ~ 20914 152+ 19 = 371582 agi, {aloara caenlat, 0 verifies resupaneroatomperati la vel opal dest dere Gz Sj eate de cou. 7300) kJfh aceasta dsoaracepresepaneren Inte ee Sa at Ink Sed 182 in le de 83°C, ar dace a venmven Sor dava sali’ Ge donk 64.8. Observafii privind exploatarea cuptoarelor tubulare Exploatarea eficientd si in conditii de siguranfi a cuptorului unel instalays se impane ca o preocupare permanenta a inginerului tehnolog. Sarcina termici a cuptorului la uncle instalatii depinda in mod. pron: de nivelul preincalzirii materiei prime. Un caz tipi # important if ofers, i acest sens. instalattile DAV, la care nivelul de preincalaire avansat poate rela. apreciabil consumal de combustibil 1a, cuptor [28, 119}. Combustibilii gazosi oferi avantaje fafi de cei lichizi, 1a cost egal pe unitatea de enetgie deavoltati, intructt cer condifit legate de combust. com let mai ugor de asigurat, iat la sarcini termice egale, duc la raniimencs ‘Superioare cu 3394. Prozenta in combustibili a compusilor ew sulf (HS, mercaptani in co: sazog, disulfuri, tiofeni ete. in cei Hchizi) poate dace la apatitia coroziv~ pila formarea de depozite in sistemal de alimentare eu. combustibil sin inj. toare, afectind stabilitatea flacarii, Pentru evitarea sau reducerea tendintei de formare a deporitelor este recomandata injectarea unor adaosuri continind [19) amine care’ sobiizess Aeponitele existente gi detergenfi care impiedied formarea de noi deport 308sal, se injecteazi 1—2 dm? adaosuri la 100 m* combustibil gazos, costul Hcosulaifiind estimat 1a 3— 5% din ccl al combustibilului economisit (75). Dioxidul de sulf format ia combustie se oxideaz’ partial la SO,, reactia catalizati de unii oxiai metalici (vanadiul Indeosebi) proveniti din metalele Szente in combustibilii lichizi. Dintre aceste metale, vanadiul (legat struc- =I in porfirine), nichelul si sirurile de sodiu (sau potasiu) stau la baza coro- ‘ila temperaturiridicate (sub 650°C) a tubutilor, suportilor, plicilor distan- ‘etc, La temperaturi joase (sub 250°C), preincilzitorul de aet i cosul * corodate de atizii sulfuros si sulfuric (formati din SO, si S03) in prezenta sporilor de apa. Coroziuinea la temperaturi tidicate ar avea loc la suprafafa metalic’ prin siunea oxizilor complecsi de vanadiu si sodiu topiti (95), la concentrait ale Hoste 20 ppm 189 sesfemaximd la rapoaric molane NesO/VaOudeO.1 0 Un al doilea efect de coroziune se datoreste formirii unor amestectiri ctl cu temperatur mai coborite de tpite [29] (ae ex, NISO, — N28, 650°C, NiCl, — NaCl cu 580°C, NagSO, — V30, cu 530—580°C). Pentrm reducerea acestei forme de alac se suspend’ in ‘combustibili bitori (ex. dolomit’) In. ptoportie de 0,15—0,8 Yms (90, 95, 99, 100). Coroziuneala temapetaturt coborite, in portiunea recea sectieide convectic, se datorath dizolvirii de SOs si tndeosebi de SOs in apa condensat’ local, Seematea de SO, crescind cu continutul de sulf si de metale (V) in combustibil a excesul de aer [92] si vaporii de apa (10). Gazele de ardere evacuate la cos contin concentratiivariabile de NO, ‘pbisnuit pind la 300 ppm) care provine tn proportie de 85% din azotul legat ‘eolecular in cobmustibil, iar restul din aerul de combustie (11), Formarea © NO, —una din cauzile smog-ului_ — este favorizaté de temperaturile cate ale flicarii. Controlul excesalui de aer se realizeazi automat [33] sau manual, pe sera confinutului de O, misurat. Controlul automat ar putea conduce la scploatirl cu 38% exces de aer, cu conditia utilizirii unor injectoare adec- in special in cazul combustibililor lichizi, Asigurarea excesului de act sia tirajului cer mentinerea unor depresivmi (mm col. api) de (107) 1d prag, 810 la tegirea din convectic, 20 dupa clapeta de teglare a cosulul, sessurate prin orificfi special montate [126]. La araitoarele cu combustibil xazos exist pericolul formirii de amestecuri fn camera de radiafie a cuptorului, la pornite gi la tntreruperi ale sémentirii cu combustibil arderea combustibililor lichizi este necesari asigurarca unei bune dis~ persia acestora, efectuate fie mecanic, pentru cate esle necesar’ o presiune Se conducta de combustibil de cel putin 20 bar sio temperatura de_preinc’l- S=< a combustibilului care si mentind viscozitatea acestuia in. limitele =+—S0 cSt, fie prin introducerea in injector a unui flux de abur care si asi- gee 0.30.4 kg abut/kkg comb, Intensitatea zgomotulni produs de injectoare creste aproape proportional es pitratul cildurii eliberate, independent de tipul de arzitor, en atingind we dB (plasindu-se, obignuit, peste 80 dB, la distanta de un metru). Pentru seducerea zgomotului se apeleazi la injectoare cu act inguflat (nivel de peluare Sesci cu 10d Bmaicoborit decit la celecu acr aspirat) sila amplasarea inafara smerei de radiafie, in dreptul injectoarelor, a unor ecrane teflectante si ab- certante de xgomot, care rougese si scada nivelul cu 10—25 dB [104 309Tensiunea termici din soctia de radiatie trebuie menfinuti in xp! in limitele specitice procesului (vezi tabelul 6.18). Valori mai ridicate = locale (facia care ,spali tubul) sau generale, ridic temperatura, t=: siimplicit a filmului’de fluid din interior, fayorizind reactiile de descom: termics. Ta montajul vertical al tubului apar denivelari ale tensiunii. termi: Jung! tubului; 1a tuburi pind Ja 7,5.m Tnngime, tensinnea termici v2 eu cca 20%, iat la cele de 12—15 m, denivelarea poate fi pli la 50°, La dispozitia orizontali a tubavilor, solicitarea termick maxima tuburile din primele dow siruri (in ayezarea intercalata) ale’ sectici veofie si la cele montate pe umerii sectici de radiafie. O allt zon’ in tubarilefnregistreazi un plus al tensiunii termice fafa de medic este Ja 0,6-+1 din inalfimea flicdrii, Depunerile de cocs din interiorul tubului auca urmare serie de neaju spunutete local excrivé temperaturi peretlu,indieaté operat prin aparifia unor pete gri-inchis, sau misurati eu pirometre de tadiatic labile 42) ori eu termocuple montate, dup proceduri speciale, in poo" tl — obturiri ale tubului, ductnd la cresterea ciderii de presiune: reducerea coeficientului de transfer de cildurk de la metal Ia {ls din interioi gazelor de ardere tn sectia de radiatic po init (1 000—t 100°C) admis pentru a proteja perefii.reftact= Curifirea periodica a tuburilor tn interior si th exterior este 0. con. de bagi In asigurarea performanfei cuptorului, Decocsatea (120) dup opritea cuptorului si evacuarea matetialului tuburi se realizeazt. prin introducerea in tubuti a unui amestec de alos act, cocsul eliminindu-se prin mecanismul asociat al adel partale desprinderii de pe tub (ca efect al diferentei de dilatare a cocsulut la. temp= ratura tubului si a aburului) si antrenirii cocsului, Intre 83-95%, din co se indepirteazi prin desprinderea de pe tuburi. In operatia de dstocsare introduce abur de 7—12 bar, la vitere de masi de 70—100 kg/m?+ 5 (st de curgere de peste 35 m/s) asigurind la iesirea din cuptor a aburulu!, p=. controlul arderii cu cfteva injectoare, o temperaturi de 430—480°C. Pens=2 tuburi verticale se asigura un debit dublu de abut. Dap o petioadA ‘stab prin experienfa, fluxul de abur se poate inversa, Operatia se continu prin arderea cocsului rimas fixut la tuburi, into ducind simultan abur cu 20—40 kg/m®- s si aer de6—8 bar, cu $—7 kg/m!» In timpul etapei de ardere, temperatura se menfine la 540"—$50°C, in funct-« de caracteristicile metalului tubului, © spilare cu api de 4—5 bar, la viteze dle mas de 9501 500 kg/m? definitiveaz’ operatia de decocsar’. Curifirea tn interior se poate realiza gi prin turbinare — metod’_meca- nici constind din dislocarea si antrenarea stratului de depunere eu ajutorl uunel piese metalice rotitoare, actionat® pneumatic cu aer de T--9 bay coe loveste peretele tubului. Periodic, dup decocsate, Se impune efectuarea de misuratori ale gro simii_metalului tubului (134). Curtitirea in exterior a tubutilor din sectia de convectie se poate reali- za in timpal fanctioniii prin injectie de api, direct in sectia de convect 310apelind la suflatoare de cenugi, constind din [4, 93): tuburi perforate ee. rotesc in timpul suflarii de acr si tubuti retractile, caro se introduc Sere tahurte convecie, rma La suflare, punfndsse fn functiune ni ole SSmmonte (in sensal crculatiei gazelor de ardero), suflarea efectuindu-se S dati saw de dowk ori in opt ore in impal oprri se efeetucara 6 spilare cu api demineraliaté a tube. sor din conveefie, intinzind, in prealabil, pe podeaua cuptorului, o folie de Gecicctie (93, 133). Experienta a aritat c& tuburile cit fepi se curfitS; mai ‘Sor decit cele ou aripioare [93] Conud. In funetie de tipul cuptorului, cosarile pot fi suprapuse convectict cu amplasate la sol. Amplasarea deasupra sectiel de conveetie asigur’ cir- Satin ascendent’ a gazelor gi, din aceasta cauza, indltimea coyului necesari Shnologic (pentru asigurarea tirajului) este mai mic&, dar incarci sistemul SNincorare a cuptorului, Cosurile 1a sol sint_preferate in situatia in care, ‘motive de protectic a atmosferei respirabile (emisii de SO;, S03. NO. atc), ete necesar construiea Jor eu fniltimi mari, de 60—100'm 41 chiar cat mult. In proicetarea cogurilor se previd diametre care asigura viteze de civeu- lajie a gazelor arse de 6—11 m/s. Dach temperatura In baza cogului este sub 250°C si cuptorul este alimen- sat eu combustibil continind sulf, trebuic luata in considerare [4] necesitaten Solaaii termice a coyului, pentru diminuarea coroziunit sulfurice a acest ‘Constructia trebuie si asigure stabilitatea coyului la solicitarile eoliene si seismice, Pentru evitarea aparitiei vibratiilor date de solicitarile eoliene in special ia cogurile de dimensiuni mari) este necesar si se respecte conditia slay Dia, Mai mic de 300—400 kg/m’. ‘Caiftatea’ 4 intrefinerea izolatiei termice a cuptorului limiteazi pierde- sile de cilduri la medial ambiant, prin pereti si reduce infiltrarile de aer fals fn cuptor. Intre materialele izolante mai noi, se recomanda (5) fibrele ceramic Je alumino-silice (temperaturi pind la 1'100%C) care ofer’, urmatoarele avan- (djer greutate specifich redusi, fiabilitate ridicatl, fonoabsorbante, cost. de Shanta] redus, Un strat de $0 mm fibri ceramicd si de 75 mm. vati min: Tals asigurd acclagi efect izolant ca si un strat de 225 mm earimida termo- ‘tolatoare (4). Inlocuitea izolatiilor vechi cu izolatii moderne, usoare si efi- Ciente, de tipul celor de mai sus, reduce cu 40-30% pierderile’ de edlduri hn exterior, recuperindu-se investitia in 2—3 ant. Viteza de masi a materiei prime este un parametru orientativ de proie: tore si exploatare a cuptoarelor. Prin mentinerca unt valori adecvate & et Ae taltt cideri mati de presiune, se mentine redusi grosimea filmului de fluid i, in consecinta, ereste valoarea coeficientului de transfer de ealdura Ai se reduce temperaiura tubului, Sint recomandate (8, 124) urmitoarcle Yalori: DA, 1000-1700; DV, 700—1 200: RC, 220—340; CC, 1 500— 2000; pirolizi, 100-150; hidrotratare, hidrocracare, 730—1 000; cocsare intiraiata, 11002 200; incdlzire ulei, 1 700—2 200: incslvire fazat Vichid, 1'700--2 200; generatoare de abur (circulatie fortats) $00—750;, suprainc rire abur, 150370. kg/m. Depunerile din interiorul tuburilor modifica sensibil eiderea de presiune. La un cuptor bine operat si controlat, valoarea cfiderii de presiune in ser- pentina repreint’ un indiciu orientativ al gradului de cocsare (depunere). 311 i aeAspecte tehnico-economice Ponderea cuptorului (cuptoarelor) in investitia total a unei i ‘se ridici pind la 20%, iar din totalal energiei consumate in combinate. 85% revine cuptoarelor. Din cost! total al cuptorului (exslusiv AMC) tubulaturii (inclosie turile) fi revin 45—$0%, peretilor $—7%, componentelor metalice ( suporti etc.) 20-25%, arzitoarelor 13%, iar constructiei si mont= % {125}. Dotatea sectiei de convectie ‘eu tuburi cu atipioare (se joreaz costul total cu 46%, safcin termi, costul cfese eu majorarea diametrulu ‘cu care este dotat cuptorul, Astfel (125] la o sarcind termict de 4-10" i, peevizind tuburi cu diametral de 100 mm, pentru care costul relativ considerat egal cu unitatea, prin cresterea diametrului 1a 125 mm, « relativ este de 1,09, iar la un diametru de 150 mm, acesta ajunge iat Taco sarcind termiet de 3 ori mai mice, la aceleagi valor! ale. dlametr costul relativ este de 1,04 si respectiv de 1,09, In vederea menfinerii cuptorului la performante ridicate si a reduc cheltuielilor de exploatare, in afara prot ew aspect tehnologic te primi importanta, ca: debitul, calitatea materiel prime, temperaturile = Intrare si de iesite din cuptor, trebuie si se aibi. permanent in atentic = mitoarele (27, 65, 93, 135]; controlul permanent si exact al excesului de == ptin compozitia gazclor de ardere; functionarea normal a injectoarcloe temperatura gazelor la. cog; preincilzirea combustibilului la temperate necesari; abur de tmprastiere uscat, Ia temperatura. previzuta; dozar orect a inhibitorilor de coroziune: operabilitatea sufltoarclor de conse tirajal negativ Ia prag: menfinerea in limite normale a solicithtilor term — ale sectiet de radiatie: variatia presiunii materiel prime; variajia temp-= turii metalului tubulai tn zona cea mai solicitati: controlul operabilite iteprogabile a dispozitivelor de secutitate si protectie a muncii ete. NOTATIE A, = wectinnen, de curgere,-gupralafa de Gy = yitera de masa a mater prime Shimb devcierts sn oe e 2 — debltal de combust kg/h Gy ~ tera de mask & gules de arden Gp ealdura specie kg “K Kant Dag diasnetra copa, ns fos = masa gastlor de anlete, rerultase Dy ~diametral sectiet de radiate, ms ‘dintrun kg) combustible dq —digmetrnt ariploare, m: He — inalfimen. secede convecticy as i —diametral “exterior al tubului, am: Me paterea caloric inferioard a cosm)or- maa are acer er Nad She hh fT EeRSentt te emis sigunice ae 2p = male prdetorta, : andere: “Hey inaitines copula 47 = tractia vaporizat ta iegirea din eu 3" Satta jeg, | tor a materiel pene Ry constant de echitbew a reacts | = ie, Ia intrarea in cuptors fevers Fr —factoralde corectic al dierenfei medi A ~ eaten global do transfer de cs- Togaritnie de temperatura ay epee 8; 312= Stem, fa comvectie, Kasim? KG ie g = B= presiunes totals, Nin fe —presnea “materiel prime ke isirea in cuter, Nit spe — presiuen ts intrasea in cpt, fa FSS frosanen paths a COy ta: Pago presinnes. partials HO, vary SM past inte tabert pe orzonal Siem, ge versa; = temmpratura ect, Ks Ttimperators yamlor de ardere, 1. Stemperatues Seslor le “arderc, le brag, Ky tay — temperatura aburalu, °C ie — temperatura aerului, °C, fi, temperatuee materiel prime, ta iyice fin euptot, °C; tie — em, Tu intrarea is captor, °C fy — temiperatara gaaetor de ardere Ia in ‘area in preinealaitor, "C typ — temperatura de fnteare a. materet pane in radiate, “C: eet de. cargere, corfictental de exces de acr: Teeficentel partial de transfer de faldurg, la exterior, kJ == = Mem la intent, efor" K Imidilerenta mmedie Togaaunica de tem- peraturt, °C = Ghlerea do. presane, Nfest; = flteenta ce temperatura 7y~Tp. °C: Srandamentat terme al ciptoratul; S Creticiotal de teeeare. tn curgee viscontaten dinamicd, g/m = donsitatea, kale? Stimpal do rotentie, », er vane Ee pene ‘BIBLIOGRAFIE 1 (1, V. Kuppu Rao and A. V. Steonath J. Insts Fuel am, 1972; p. 48. 2 J. Tusk, Bue, 39, 300, 1966. p. 122. x “Mt Godedge and E. Hatond, J- fnst: Ful, ar. 391, 1974, p. 83. 4 Le, O.G.).. Nore 24. 1975. p.6. 5 Gis. Bre, Oct. 1WTT. p83. 6 “Fe knee uc, nt. 377, 1971, p. 370. B ‘and Ke, Les, 10" Symp. on Comb, 1965. s Chem. Bis, Rog. 178. pe 180. 5. p. 3. 0: u 1931 p |. Brown C. Ty and M. Kaus, 0.6:J.. 3h, 43, Oct-22, 1973, p. 76. Drunlaus |. HL, Cuploore industriate’ er Loxomdnd, Ed, Tebaica, 1977. Binthod A. B. and Ke Merchant, 0.6.)., Nov. 3, 1978; p36. Bans P., if. Pe Niepeneng aid L. Te Rendle, f- Inst. Fuel, mx. 320, 1976. 406. Campbeal OF. O.0-J.. Jul 29, 15h p. 16 Carabulen A, #1. G. Cacabvgtan, Mods debian oneresize reale pt optame, a. Acae Semil, Racregt, 1982 Coss RD. Int, J. Heat Mass Transf., % 1966, ps 1209. Charrington D.C; and HD. Michalon, 0.c. J. Sept. 2, 174, p. 99. Congeam G: E., 0.G.J., 74, 6, Feb. 9, 1976, p. 26. CoRR. WMT Hogar aad, Near, tnt. Fut, ar. 323, 1967, 498 Cs ff Sa, us m3, 1978, 362 Davis W. J and T. Reed, C.E.P., $8, 7, 1063, 4 | DaGance B. Avan Re W. Ahern, Chem. Zang, Mar. 23, p- 183; Apr 20, po 154; Seay 4 pe 13; Jul. 3, p98, 1970. 4. Dobrinesot Ds, Proceseeafovic, ol Li I, Ba. 1.P.G. Ploieyti, 1980 9i 1983. 15 Dobrinescu D., Provete de tramsfer terme pi ulaje opeifie, Ta, Didactics gi Pedagogick, Tecaseyt, 198 31326. Dongen (von) F. G., J. {nit Fuel, Doc. 1983, p. te 2. Vuckhos H. andj. Bening. Hy. Pa. May WIE e120. 28 Dumitmgcu G., foai de doctnrat. LP.G- Mest si, 29. Bllort Pl CMSTT, MManchestey. 1046. 30. Ermaloe SM, Meade Monte Carlo 96 protlone inredite Bucaregt, 1074, pe 271 3h Exley Eo Ma Combustion, Ma 1070, pe 32 Fanasitis J. Band Ht J. Stich, Chom. dg May 38, 1973, p, 80, 33 Fergwen Hh. C.. Hy, Pris Feln 4 p49 3g Bitaorala Fond A. t. Sherdan, J, Tnst Bne, ur, 380, 1974, 2 35, Floareu Ow 0, Slghetshl, Calcul e opera gt ae din tduse chic, To Bucuresti 1966, 36 Fount A. §.2.0., Principles of iit Operations, 2 ed. J. Wile 1980, 7, Ganapathy Vi He. Pre Ape. tae, ye 258 88. Gardner E., iy. Dr, 8, 6. 1084, p. go. 39. Glick As, Aetode matenatice In inductria chimed, Ed, Technica, t9T1, $8. Govrge’A. Ms J. tnd Fd, 40, 918, 198%, pe 0, 41. Goal 0, B., Hy! pr, Nov 1980, 9.208, 2. Grandfieid § D., 0.6! j., May: 1978. 68. $3 Griswold J, Fats, Combustion and Furnaces, McGraw Hil, 1946, 4. Grosshandicr W. I. Pat. J. Heal Mats Trav, 23, 1980, bs 144, 45. Gunnar Mowscenins be, J. Inat Pu, 348, 1990, pe 1 46, Gyther D, Nand 1) Codd, J. fui Pec, nk. 498, 4090, pe 157 : Mailvig Sf. Inet Ful, nr, 331, 1970, ps 129, 4 Hadvig S. 7. Su. Fuel un. 1970, p S02. 49. Harker JH, 7. Tats Bac, ne. 316, BOT, fe 206 30. Harker J. 16. D. A. Atte, J Taut Fd, Moy 1969, p15, ‘SL Hotel EC. and A. F. Satofins, Radiative Transfer, McGraw Hal, 196%. 22: Hottel H. Cand IS. Cohen, if. Che 8, Ju 4. 1988, pe 3 33. Montel H.C.) dnt. Pua, 36, 220, 1961, ph $4: Hottel H.-C. A, 1. Sarotim and C'S Tekeuchi, Chem. Eng. Jap., 26, 1962, » Sarofion, Jul, J, Heat Mase Trans, 8, 1963, pe 1131 = Fund. nt. 2, 1983, p. 153. V- As Osipovaland A: 8. Sukomel, Heat Transfer, MIR Publishers, Witey, 1997, Johnson Roo Ph. Thess, Emir. ot. Shetek, 1971 Wane TA. ily. B., Jun. 1980, p. 63, I Karim GX. and 1.'Singh, J. Fatt Fd, nr. 321, 1967, p. 44, Kazantor E ., Industria! Furnaces, MUR Publishers, MtSskow,” 1977, Korn K., Chem. Eng., Dec. 23, 1974. 38 b Kern DQ. Proctes Hent Transfer, MeGraw Hill, 1930, p. 710. Krikke HH, J. Hovis and F. Sinit, Hy. Pr, Aug. 197) pe tele Kuo €. J 01G-f..74,9, 1976, p. 101. . Lapis. Digital Computations for Chemical Engineers, NeGraw iil, 1962, p. 2am. Keblane BL! / Unit. Fu, ae 370, 1971, py 662. Loto WE, and. E, Brans, A.L.ChE.J, 38, 1099, p. 743. Kobo W. CEP. 70,1, 1094p. 6 ookhare RW atl Martell RC, Gs. 48, 1949, p39. Loftus Ju HC. Schutt and A. F. Sarofin, CEP. 8, 1867, po 4. 25, Long WD., J. dust. Bue, ar 261, pe 3 Lowes T. MAL P. Heap, S. Michetelder and 1.1 Pai, x Lvat, Fel, Deo. 1973. p. 2 Martin J. Fy. Pr. Mar: 1980, ps 67 McAdacis W. Hi, Heat Dravcmishinn, McGraw Hill, 1942. - MeCarthy Ls Jus CEP. 3, 1996, p. 97 Mioth H.C-nnd!' J. E. Hardie, Hy. Pro May 1979, p. 139. ) Mibail R.. G. Matia i A. Isopests, Ree. de Chimie 38,2, 1982, p. 19 Monrad W. T., LBC, 24, 182, p05. Nelsoa W. La, Pitvlium Refining Bnginering, MeGravy Hill, 1964. - Niooara A, Text de doctorae, 1B. G. Plies 198i 3. NicoarS A. GC. Sui, Rev. de Chim, 38.0, 1984p. S12 84. Nogues J., Etudes des Fours petroiores ct potrochimiques, Techaip ‘85. Osuwan S. and F- R- Steward) Canad. J. Chem: Eng. Aug. 1973, p. 430. tr 1, ruaitng, Fa. 32, 10, pm 314Se Pavel N., Révi de Chim, 29) ne 9) 1978, pg. 877.830, UL 1979, p 1126, Palen KT. gay, Procese pt aparate in thduatria chimed (ceria probleme), Ee ‘Tebnich 1981 Ss Panola N. goa. fasalafl de ardee, EA, Telia, 1968. Peary RHC and C. N. Chilton, Chomical Engines! Handbook, 98 ef, MeGraw Hil, 1973 So. Redway E- Ju tly, Pra, Feb, 1977, p. 92 H Remjerig 12. Table ji diagrams termodinamice, Ea. Tehnics, 1978, Rent RD. Famae Operating, 2” 0. Gall Paasing. SY Reed RD. Hy Pre Ja pir 9 Ree 1 D.C Bed 23, 175. SS ROUT WL BB. Mle anit He Hause, Pre, of BLE Cnging Dis) 4.1967, pio 26, Rehwenow W. Me, Dewlopens i Heat Trans, EAT. Pees 1964, . Salter F, JA Costck, J Inst, Fuel a". 390, 1974, p 3. S Soja is 6.09. Fa Pua ne! 3, Tove, ps 30s 99. Salooya K. Co, J, Insts Ful, Jao. 1972, pe 37. 160. Salona 1 ©. Comuation, Jan. 1973, pr 2. IDL, Schack A, Dor indusrilie Warmedbergane. Neslag Stabl-Eisen, Dasseldor, 1997, p. 14. 2 Schmidt 8. Fact Od Manat, IH ed, Tadustial Press. 1963, {0}, Scholand EZ. Chem, Symp. Seeiesne- 78, Landon, Oct, 1982, p. 0/59, 4 Soebold Gof, HyePr. Mae. 1972, p. 97. 19. Sep aul JR Howell, Theme Reding Pre, McGraw il, 172, ML 1969, p28 7 ox, i 109, Spalding D. Bf Inat Pua, 343, 197, py 196, THO: Spatlind D:D, Some Fundamentals of Combustany, Butterwords Slentifc Publ, Landon, 1055. AIL Spalding D. B,, ac, Heat and Mase Trawsfer in Recivoutatile Plow, 12. Sunbuleanw A. Flaca infusriald, Ea. Tekaich, 1971. Hg. Steward Fe R.y and D. Cannoa, Zul. J. Heat Mass Tramsfs 1, 1971. pe 24 1 Se GG. AN, SS wt Patrgen A Fa Con, Na de Chin, Tminoare, 1 SHG. CN, Nowe, NU Patrges HE. Zencenco, Bal. EPG GA. 1971p ig) Suetw G. €. 1. Tunesci, Luginerta praducrrishidrocarburilr, EA. Tehaics, 1995, p. 398. U2. Sacin G. C), Progrse tn. prelverarea bidvocarberlor, Ed. ‘Tetnich, 1984. 18, Sacia G- Cu Proce caloric fi mecanice de separare, A. Didactca si Pedagogict, 1962. 11D, Socin G. C.'s, Coretir la sears indasteialé asupea nel instalat DAV, L-P.G, Plies 79. tua Tanke Ay Eat Pes Ane 7 1h ha CH, Chem. Bg, Dec. 17, 197, p. 87. TE TRMRg at Wee The Shen of Flame and Parnacs, 26 od, Chaponn at Hall, 1962, P. 33h 23, Unigarean.,Geeratoare de obwr petra silat energdicectasicesi moderne, Ea. Didactics wi Podagagie 107 pr ts 1a! Wiechlt BAS OG]. 74 Re. 7, Feb. 16, 1976, p. Ot 125, Wlesenthal (ron) P. And H.W. Coopet, Chow. Brig, Apr. 6, 1970, p. 104. 1g: Winyprese RN Hy. Pr 42, 10, 1963, p. 1. La Woodwardie A.M, 9. Bra, Jule 974, ps 106, DR War Tey and Jo Jatiewice, Jost Pl 129, Zotar 1. and V- Kronecny {neh Fi 150. #°¢°% Afanwatad inginertichimis, 0, DS 4 § Kmtte Afeiod, Oldham, USA. TQ * 9 6 Inada de andre pi rcatoare de combust! Heb pi gases, Tast, Roma de Stas ize, Tan, 1977. 13), 8 # NPKA, OG, Sept. 8, 1979, p. 46 I 8 NPRA G.I, Sept 4, 1078. 1S, $4 + NPRA, My.Pr, Feb. 1977, p. 81 136. * + * Drevet RS. mr, 43931/62, fnregintrat ia: Marca Biitanic cu mr. 107307564, Teal cw nr. 17435(64, Praia cu us. 1412540/69, 131. #49 Suplimeut to APL RP 530, Dec. 1973 ud. Press, 1969, 2 501, 1072, p. 600, 19TH, p. 285, Tench, 1972 3156.5, INSTALATII FRIGORIFICE $I POMPE DE CALDURA D. Dobris 6.5.1. Aspecte introductive S11. Cidul ideal ficient insalailor frigorifice $1 a pom pir elldura i, cichul ideal al motoarelor termice (instalaii care a cillduri de la 0 sursi calda, o transforma partial in lneru mecani © cedeaza sursei reci) este ciclul Carnot, parcurs in sensu ,acelor Asemiinitor, ciclul ideal al instalatiilor frigorifice gi al pompelor d= ura este tot ciclul Carnot, dar parcurs in sens invers. In figura 6.71 one redat un ciclu Carnot frigorific, in coordonate 7-s, cicla compus din urmitan rele transformiri reversible: destindere izotermicd, 3—J comprimare adiabatic& si 4—I comprimare izotermici (7. — emperatura, sure, calde; 7, — temperatura satse ree; s—enttopia pe cifiei). Se constati ef fluidul care efectueazA ciclul_absoarbe e&lduri in trae formarea 2—3 de la sursa rece (aria de sub transformare) si cedeazi ldo sursei calde fu transformarea 4—1, Aria ciclului reprezinti energia consuimss din exterior, de exemplu sub forma de lucru mecanic L. In valori absolut cildura cedat& sursei calde Q, provine din insumarea lui Z cu cAldura abso biti de la sursa rece Q,. La un motor termic, raportul dintre energia produsi (2) si energia com sumati (0.) se numeste ‘randament termodinamic, are valori cuprinse Si 1 si, pentru ciclul Carnot, acesta este o functie simpli a raportului peratarilor 7, si 7, Ascminitor, la instalatiile frigorifice gi le de eilduri, se. definese eficenfecaractristice (nu se nomese fandamente, pentru ct alorle lo: so sint cuprinse intre 0 si 1), ca raport intre efectul realizat si consumul de enero din exterior (Z); aceste eficiente find. pentru celal Carnot fanett simple ale portului temperaturiior 7, sf © instalatie frigorifica proppriu-zisi cste © instalatie care, consumind Iucra me nic din exterior, rrealizeaza 0 absorbtic Ge elldura, in scopul ricirii unui medi sob temperatura ambiantd, efectul util fiind cx primat prin Q. Sursa caldi cireia i = done Phd te 8 yaa ‘obignuit me Giul ambiant (instalatia nu urmAeste fox Fig. 6.71, Cichol Casnot frigusitic. fneAlzirea mediului ambiant), 316ficienta tnei’instalafii frigorifice se exprims prin raportul: rer & (6.302) care pentm cick ideal Carnot are expresia: ereshins (6.203) 7) As Dach T, tinde cftre 0, ¢, tinde citre 0, iar dact 7, ; sinde etre inifinit, Se constat cA e, poate varia intre 0 si 26 sca este imposibil realizat temperatura 0 K (principal TIT al termodinamic emunjat de Nernst; cind T, 0 gi,» 0, deci orictt de mare ar fi luerul mecanic consu- mat, ,=0). © instalatie de pomp’ de cilduri propriv-zisi este 0 instalatic care, consuimind Inctu mecanie din exterior, tealizeaza un aport de efldari, in scopul inclu unui medi peste temperatura embiant,efctal ul fi expr imat Fin Q.,Sursa rece dela cares asoatbe cldar& este obignat medial ambiant (instalatia mu urmareste Insk ricirea mediului ambiant). Eficienfa unei pompe de cildura se exprima prin raportul (6.304) (6.30) Dac, 1 tinde citre 0, ey tinde citre Liar dacé T, tinde atte T,, sinde eitre infinit, Se constata i «, poate varia tntre 1 sl 20 Exist instalatii la care sint urmirite atftabsorbtia de. eildura de le sursa rece, cit si evdarea de ealdura sursei calde, nici una dintre aceste surse 1d mediul ambiant (de exemplu, transportul de cildura de la. condensa- tor la refierbitorul unei coloane de fractionare). Aceste instalatii se numese tot pompe de cildura, dar pentra cle nu se defineste o eficienta caracteristic’, 6. 1.2. Agent frigorifici Principalele tipuri de instalatit frigorifice sint urmatoarele —instalagii frigorifice eu comprimare mecanic& de vapori; —instalatii frigorifice cw absorbyie: —instalafii frigorifice cu ejectie: —instalafii frigorifice eu gaze. Instalatiile frigorifice cu ejectie si instalati frigorifice cu gaze sint in ral foarte pun utiliza gf nu se Tila tn ngnerta preter sei hiro. carburilor, airInstalatiile frigorifice cu absorbtie servesc la lucerea frigului_m: si Se caracterizeazi prin faptul ci me consumi din exterior calduri. instalafii, lucrind eu absorbtie de NH, in api, au incepat si fie utilizate ‘narii $i combinate petrochimice, pentru generare de frig moderat, pris perare de caldura din diversi efluenti, cu temperaturi de ordinul 120» In marea majoritate a cazurilor practice, frigul artificial se obtin= instalatii frigorifice cu comprimare mecanica de vapoti. Agentii de licrs Hiati la aceste instalatii sint substante individuale, care se comprim’ i= vapor, condenseaza la o temperatura relativ ridicati, cedind cilduri calde si se vaporizeaza la o temperaturi relativ Joasi, absorbind caldurt Ja sursa rece. Cele ce urmeazii se referi numai la agentii frigorifici uti in instalatiile frigorifice cu comprimare mecanic& de vapori, Principalele caracteristiei pe care ar trebui si le aibi. agenfii frigon dar care nu pot fi in tatalitate respoctite, sint urmitoarele: —— temperatura critici si fie ridicati, iar temperatura de solidif joasi, pentru ca domeniul de utilizare si fie larg; —lh temperaturile de condensare. si vaporizare_utilizate, presi de vapori si fie moderate si, de preferat, superioare presiunii atmnoste: ‘caldurile latente de condensare (vaporizare) la: temperaturile. de si fie mari, pentru a se transporta mai multi calduri: cu: o cantitate de agent; —volumul specific al vaporilor trebuie si fie mic (masa moleculas a.agentului mare), pentru ea dimensiunile compresorulni gi consumul de pat ‘Si fie reduse; —exponentul adiabatic mediu, real, al Apentalal trebuie si fie Pentru ca puterea consumati de compresor si fie miei; sete bine ca agentul frigorific sk nu fie corosiv, toxic si. inflamabill ‘i si fie inert fay de uleiul utilizat pentru ungerea compresorului $i, bin-in- feles, ieftin gi usor de obtinut. genfii frigorifici cu temperatura normal de fierbere pink la we se oa pentru obfinerea frigului moderat, iar cei eu adeaath ‘tempers tur: sub — 50°C se folosese in circuitel ferioare ale instalatiilor fri in cascada, pentru obtinerea de frig fnaintat. Principalii agenti frigoifici utilizati se impart fn trei grupe: Tfblanls aporganice, cai Nip. $04 (CO. Ne tle —hidrocarburi ugoare, ca: Ca, CC; gt —freonii derivati din CH, sau Cal. NH este cel mai utilizat agent frigorific pentru frig moderat. El preci iuni de vapori acceptabile, are eildura latenti de vaporizare mare. este Jeftin, dar corodeazt cuprul i aliajele sale, este toxic gl are volum spcibe mare Hidrocarbarile usoare sint agenfi frigorifici mult utilizati tn ingincsse prelucririi hidrocarburilor. Ele an temperaturi de solidificare si tempera‘ normale de fierbere joase, necesiti rapoarte de comprimare teduse gi preziats toxicitate redusf, dat sint inllamabile, au mase malecaiare set i tempera turi eritice joase. In ultimii ani s-a studiat i utilizarea ca agenfi frigorifics & unor amestecuri de hidrocarburi ugoare. 318