UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE

PLOIESTI
FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI I
PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIA PRELUCRRII PETROLULUI I
PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: INGINERIA PROTECIEI

MEDIULUI

PROIECTAREA TEHNOLOGIC A
UNEI INSTALAII DE HIDROFINARE
A UNUI AMESTEC DE BENZINE DE
DA I CC

Coordonator,
Student,
ef lucrari dr. ing. Raluca Elena DRAGOMIR
1

DATE DE PROIECTARE

%benz
DA+CC
60+40

Cifra
brom
g/100g
i
e
i
e
i
e
1350 1,4 36 1,6 27 1,6
S
ppm

N
ppm

DO
%gr

O
%gr

Ar
%gr

2,3

x
10,5

11..3

P+N=
100-x

Di
t/an

H2/mp
Nm3/m3

75.9

550000

260

to
C

365

1. Densitatea materiei prime, kg/m3=736

2. Compozitia gazelor cu hydrogen in alimentarea reactorului, %mol:
H2=84; C1=10; C2=3; C3=2; iC4+nC4=1
3. Presiunea , bar = 45
4. Temperatura in vasul separator , oC: Tvs = 40
5. Diferenta de temperature maxima admisibila: T = 20
6. Caldura de reactie pentru sulf, kcal/ Nm3 hidrogen consumat : Hs=
576
7. Caldura de reactie pentru hidrocarburi, kcal/ Nm3 hidrogen consumat :
Hs= 1327
8. Consumul de hidrogen pentru reactiile sulfului , Nm3 hidrogen
consumat/kg S : CCHs= 0.82
9. Consumul de hydrogen pentru reactiile hidrocarburilor
DO = 0,41 Nm3 hidrogen consumat/kg DO transformata
CCHH
O = 0,205 Nm3 hidrogen consumat/kg O transformata

10.Curba PRF a materiei prime

2

%vol
0
5
10
20
30
40
50
60
70
80
90
95
100

T, oC
30
50
63
82
95
106
117
128
140
151
162
171
180

d420
0.6664
0.6800
0.6988
0.7160
0.7300
07412
0.7495
0.7578
0.7670
0.7758
0.7828
0.7875

M
90

108
123

148

DATE CINETICE:
-

pentru reactia de desulfurare

k s 4,1 * 10 * e
7

10000
1, 987*T

kg
m3 * h

pentru reactia de deazotare

k N 7,6 *10 * e
5

580
1, 987*T

kg
m3 * h

pentru reactia de dehidrogenare

k H 5,0 * 10 * e
9

17300
1, 987*T

kg
m3 * h

ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROCESUL DE

HIDROFINARE.
3

Prin hidrofinare si hidrotratare se inteleg procesele de tratare cu

hidrogen a fractiunilor petroliere pe catalizatori monofunctionali- sulfuri sau
oxizi metalici.
Locul principal, in prezent ceva sub 60% din capacitatea totala de
hidrofinare, il ocupa pregatirea benzinelor pentru reformarea catalitica,
operatie necesara pentru a evita otravirea cu sulf a catalizatorului de platina.
Acest proces care reprezinta prima utilizare industriala a hidrofinarii si a
carui folosire este de cele mai multe ori obligatorie pentru a putea realiza
reformarea catalitica pe acesti catalizatori, cunoaste in ultimii 10 ani o
dezvoltare ponderata al carui ritm este determinat de extinderea procesului
de reformare catalitica. Cu toata dezvoltarea cantitativa, ponderea lui
procentuala in ansamblul procesului de hidrofinare a scazut in aceasta
perioada, datorita extinderii mult mai accentuate a hidrofinarii si a
hidrotratarii fractionari mai grele de titei.

SCOPUL PROCESULUI
Hidrofinarea (hidro-rafinare) urmareste eliminarea heteroatomilor
prin reactii de hidrogenoliza, in timp ce in hidrotratare, folosind un regim
mai sever, sunt concomitent hidrogenate partial hidrocarburile aromatice
policiclice.
Hidrofinarea a aparut din necesitatea desulfurarii distilatelor
atmosferice pentru a respecta normele impuse produselor finale sau, in cazul
benzinelor, pentru a le face apte pentru alimentarea reformarii catalitice ce
folosea catalizatori continand platina. Ulterior s-a acordat atentie si
eliminarii azotului, care diminua stabilitatea la oxidarea a produselor.
Hidrogenoliza compusilor cu sulf si azot conducea inerent la eliminarea
oxigenului mai reactive si hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate eventual
continute in fractiunea supusa procesului.
Termenele de desulfurare si denitrificare curent utilizate marcheaza
natura heteroatomului a carui indepartare este prioritara. In toate cazurile
insa toti heteroatomii sunt afectati ; natura catalizatorului si regimul
tehnologic pot afecta numai proportiile in care ei sunt indepartati.
Cresterea exigentelor calitative privind continutul de sulf si de azot in
distilatele grele si cele de vid a condus la situatia in care hidrogenoliza
legaturilor C-S si C-N accesibile, asigurata de hidrofinarea clasica din anii
nichelului si a vanadiului continuti in structuri chimice mai complexe, in
special pentru a putea supune distilatele grele de vid cracarii catalitice.
Aceste cerinte noi au impus modificari ale sistemului catalitic si ale
regimului tehnologic al hidrofinarii, pentru a se asigura hidrogenoliza
4

prealabila a unor legaturi C-C astfel incat heteroatomii de S, N, V, si Ni

continuti in fractiune sa devina accesibili si sa poata fi eliminati.
Probleme si mai dificile au aparut odata cu inasprirea normelor privind
continutul de sulf, azot si metale in combustibilii reziduali. Dificultatile erau
determinate de faza mixta vapori/lichid in care au loc aceste procese,
hidrogenul fiind nevoit sa difuzeze prin pelicula lichida pentru a atinge
centrele active ale catalizatorului.
Asa cum s-a aratat, hidrotatarea constituie o alta categorie de procese, in
care, in afara reactiilor de hidrogenoliza, are loc hidrogenarea aromaticelor
bi-si policiclice in hidrocarburi hidroaromatice.
In cazul motorinelor rezulta in urma procesului o crestere semnificativa a
cifrei cetanice, motorinelor puternic aromatice cum sunt cele rezultate din
cracarea catalitica devenind apte pentru a fi folosite drept combustibil diesel.
In cazul uleurilor, hidrotatarea conduce la cresterea indicelui de
viscozitate, in conditii ce sunt de multe ori de preferat solventarii selective.
Realizarea hidrogenarii partiale a hidrocarburilor aromatice policiclice
impune hidrotratarii un regim tehnologic mai sever decat cel al hidrofinarii
si folosirea unor catalizatori specifici.
Cu toate ca, asa cum rezulta din cele expuse, hidrofinarea distilatului a
reziduurilor si hidrotratarea prezinta deosebiri importante, multitudinea
aspectelor comune permite tratarea in comun a bazelor teoretice.
REACTII SPECIFICE
In functie de natura materiei prime, a catalizatorului si a conditiilor de reactie, in
procesele de hidrotratare poate avea loc o varietate de reactii, dintre care le prezentam pe
cele specifice:

Reactii de hidrogenare
Diolefine
R-CH=CH-CH=CH2 + H2 R-CH=CH-CH2-CH3
Olefine
R-CH=CH-CH2-CH3 + H2 R-CH2-CH2-CH2-CH3
Hidrocarburi aromatice

R2

R2

+ H2
R1

+ H2

R1
R2

R1

Reactii de hidrodeciclizare

Reactii de hidroizomerizare
C10-CH-C10 C10-CH-C10
C5

C2

C2

Reactii de hidrogenoliza
Reactii de hidrodesulfurare cu ruperea legaturii C-S cu formare de
hidrogen sulfurat:
Tioli (mercaptani)
R-SH + H2 RH + H2S
Sulfuri alchilice
R-CH2-S-CH2-R + 2H2 R-CH3 + R-CH3 + H2S
Disulfuri
R-CH2-S-S-CH2-R + 3H2 R-CH3 +R-CH3 + 2H2S
Sulfuri ciclice
6

H2C-CH2
+ H2 C4H9 SH + H2 C4H10 + H2S
H2C CH2
S
Tiofeni

Benztiofeni si alchil benztiofeni:

Dibenztiofeni:

Reactii de denitrificare
Piridine:

Chinoline
7

 Indoli:

Reactiile compusilor cu oxigen cu ruperea legaturii C-O, cu generare de

apa:
Fenoli

Acizi naftenici

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA PROCESUL DE

HIDROFINARE
8

Variabilele care influenteaza procesul, cu exceptia materiei prime si catalizatorului,

sunt: temperatura, presiunea, raportul hidrogen/materie prima si viteza de volum.
Influenta temperaturii. La temperaturi moderate si in prezenta unei
cantitati stoechiometrice sau in exces de hidrogen este termodinamic posibila
hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate si hidrogenoliza compusilor cu oxigen, sulf,
azot si organometalici.
In cazul hidrogenarii hidrocarburilor aromatice, cresterea temperaturii poate
limita din punctul de vedere termodinamic aceasta reactie reversibila.
Cresterea temperaturii duce la marirea vitezei reactiilor de hidrogenoliza si de
hidrogenare. Cresterea vitezei diferitelor reactii in procesul de hidrotratare nu este
aceeasi datorita energiilor de activare diferite ale diverselor reactii ce au loc. Astfel la
400 0 C cresterea temperaturii cu 22 0 C are ca efect o dublare a vitezei reactiilor de
hidrodesulfurare, in timp ce pentru dublarea vitezei reactiilor de denitrificare este
necesara o crestere a temperaturi cu 32 0 C. In cazul hidrogenarii hidrocarburilor
aromatice, cresterea temperaturii poate sa duca la scaderea conversiei totale datorita
cresterii vitezei inverse de dehidrogenare.
Odata cu cresterea temperaturii are loc si o accentuata a reactiilor de
hidrocracare care poate duce la micsorarea randamentului produsului principal si sunt
insotite de depuneri de cocs pe catalizator.
Trebuie mentionat ca temperatura afecteaza nu numai viteza reactiilor catalitice
de suprafata, ci si viteza de difuzie, ceea ce are importanta in special in cazul proceselor
in faza mixta, vapori-lichid.
Industrial, procesulse realizeaza la temperaturi de ordinul 250-400 0 C,
temperatura de lucru fiind determinata de natura materiei prime si de scopul urmarit.
Temperaturi la nivelul de 250 0 C se folosesc pentru hidrogenarea selectiva a
dienelor din benzinele de piroliza; procesele de rafinare a fractiilor de benzine, petroluri,
motorine se desfasoara la temperaturi de ordinul 350-380 0 C; la temperaturi apropiate
de 400 0 C se lucreaza pentru hidrotratarea fractiilor petroliere grele.
Influenta presiunii. Presiunea influenteaza echilibrul chimic si viteza
reactiilor, viteza de difuzie a reactantilor prin porii catalizatorului si raportul
vapori/lichid la hidrotratarea fractiunilor grele.
Ea influenteaza, de asemenea timpul de contact cu catalizatorul, precum si
reactiile secundare care duc la depuneri de cocs pe catalizator, afectand in felul acesta
activitatea, respectiv durata lui de functionare. Marirea presiunii, cu mentinerea
constanta a celorlalte variabile, determina modificarea conversiei , datorita cresterii
presiunii partiale a hidrogenului si a cresterii proportiei de lichid in cazul sistemelor cu
alimentarea in faza mixta. In timp ce primul efect duce la marirea conversiei, cel de al
doilea tinde sa o micsorez, din cauza vitezei mai mici a reactiilor in faza lichida,
deoarece difuzia reactantilor pana la suprafata activa este mai lenta. Marirea presiunii
partiale a hidrogenului determina indepartarea mai completa a compusilor cu oxigen,
sulf, azot, si organo-metalici, o saturare a olefinelor si a aromaticelor si o hidrogenare a
componentilor care genereaza depuneri de cocs, cum ar fi rasinile si asfaltenele. In
alegerea presiunii trebuie sa se tina seama de faptul ca influenta presiunii este mai
importanta in intervalul 40-100 bar, ca pentru presiuni mai mari de lucru cresc foarte
9

mult investitiile si cheltuielile de exploatare si ca hidrogenul disponibil de la instalatiile

de reformare catalitica are presiuni de 10-30 bar.
Practic, presiunile folosite in procesul de hidrotratare variaza in limite largi, ceea ce
se explica prin diversitatea constituentilor ce urmeaza a fi hidrogenati, prin vitezele lor
diferite de reactie, si prin gradul de hidrogenare diferit urmarit.
Influenta raportului hidrogen/materie prima. Raportul
hidrogen/materie prima influenteaza presiunea partiala a hidrogenului, echilibrul
vapori-lichid in cazul fractiilor grele si timpul de sedere in zona de reactie, prin efectul
aupra volumului mediu de reactanti.
In general, cresterea raportului hidrogen/hidrocarburi duce la o indepartare mai
completa a compusilor cu sulf, azot, oxigen, la saturarea olefinelor si aromaticelor si, in
acelasi timp, la o incetinire a procesului de depunere a cocsului pe catalizator.
La fractiunile grele hidrotratate in faza mixta, rezultatul global al cresterii
acestui raport poate fi o marire sau o scadere a conversiei in functie de conditiile
specifice ale procesului. Cresterea ratiei de hidrogen determina o marire a fractiei
vaporizate si o crestere a presiunii partiale a hidrogenului, ambele ducand la cresterea
vitezei globale de reactie, determinata intre altele si de cresterea vitezei de difuzie a
hidrogenului prin pelicula de lichid. Dupa vaporizarea completa a fractiunii, cresterea in
continuare a ratiei hidrogen/materie prima are ca efect o micsorare a presiunii partiale a
componentilor fractiunii, respectiv a gradului de adsorbtie a acestora pe centrii activi ai
catalizatorului, putand duce la o scadere a conversiei, care sa fie mai importanta decat
cresterea datorita maririi presiunii partiale a hidrogenului. Apare ca, in conditiile
mentinerii constante a celorlalti parametri, la hidrotratarea fractiunilor grele, cresterea
raportului hidrogen/materie prima determina o crestere a conversie care poate trece insa
printr-un maxim ce va corespunde, aproximativ, vaporizarii sale complete.
La determinarea marimii ratiei de circulatie a hidrogenului intervine si puritatea
lui. Continutul de hidrogen in gazele provenite din procesul de reformare catalitica este
de ordinul 60-90% volum. Un continut de hidrogen redus trebuie compensat prin raport
hidrogen/materie prima mai mare, cu consecinte tehnologicesi economice defavorabile.
Se recomanda utilizarea gazelor cu un continut de hidrogen mai mare de 70% si continut
de H 2 S in gazele de recirculare situat sub nivelul de 4-5%, ceea ce poate impune
purificarea gazelor de recirculare.
Consumul de hidrogenvariaza in limite largi in functie de materia prima si de
gradul de rafinare dorit.
In practica industriala se lucreaza la rapoarte hidrogen/materie prima de
ordinul 3-10 mol/mol respectiv 20-100 Nm 3 /m 3 .
Influenta vitezei de volum. Viteza de volum, exprimata ca raport intre
debitul volumetric de materie prima si volumul de catalizator este un criteriu de
apreciere a influentei vitezei de alimentare cu materia prima asupra timpului de reactie.
De mentionat ca, in conditiile existentei in zona de reactie a unui volum mare de
hidrogen, materia prima nu este singurul factor care determina timpul de contact intre
reactanti si catalizator. Industrial se lucreaza la viteze de volum de ordinul 0,5-5 h 1 .

CATALIZATORII
In procesele de hidrofinare si de hidrocracare se folosesc, catalizatori
monofunctionali sulfuri sau oxizi metalici. O exceptie o poate constitui treapta a 2-a a

10

proceselor de hidrotratare, care poate folosi metale, uneori chiar metale nobile depuse
pe Al 2 O 3 .
Catalizatorul utilizat difera dupa natura procesului: hidrofinare sau hidrotratare,
dupa natura materiei prime reziduale sau distilate si dupa elementul sau elementele a
caror indepartare este urmarita cu predilectie (sulf sau azot la hidrofinarea disilatelor,
sulf sau nichel-vanadiu in cazul reziduurilor)
Cand, in cazul hidrofinarii obiectivul principal este desulfurarea, se folosesc de cele
mai multe ori catalizatori de cobalt-molibden depus pe -alumina. Metalele se depun pe
suport sub forma de oxid, folosind in acest scop saruri solubile de cobalt si de molibden.
In cursul procesului oxizii se transforma in sulfuri sau oxi-sulfuri (cu rapoarte uneori
nestoichiometrice intre oxigen si sulf), legaturile molibden-sulf fiind cele catalitic active.
Pentru a grabi acest proces si a scurta timpul necesar pantru a se ajunge dupa
regenerare, la o activitate performanta a catalizatorului, s-au propus si sunt utilizate
metode de sulfurare a catalizatorului
Raportul atomic intre cobalt si molibden este in jur de 0.3, cobaltul avand de fapt
rolul de promotor, iar cantitatea totala de metale depuse pe suport variaza intre limitele
8-13%.
Un efect favorabil il are un al doilea element de promotare, in general nichel sau fier.
Se ajunge astfel la catalizatori dublu-promotati: Co: Ni: Mo sau Co: Fe: Mo, avand
rapoartele atomice de aproximativ 0,3: 0,2: 1,0.
Suprafetele specifice ale catalizatorilor de hidrofinare se situeaza in general intre
limitele 200-300 m 2 /g, iar densitatea de volum intre 480-800 Kg/m 3 .
In cazul cand obiectivul principal al hirofinarii este denitrificarea, ceea ce are loc
mai ales cand se urmareste o stabilitate la oxidare mai buna a produsului (de exemplu
uleiuri lubrifiante), se utilizeaza catalizatori de nichel-molibden, activitatea celor de CoMo nefiind suficienta.
Continutul de metale in cazul acestor catalizatori este de 10-14% Mo si 2-4% Ni.
Catalizatorii de Ni-Mo au in plus o activitate hidrogenata suficienta pentru a asigura
saturarea alchenelor continute in produsele rezultate din procesele de cracare termica,
alegerea acestor catalizatori poate fi deci determinata si de includerea in alimentare a
produselor de cracare.
In procesul de hidrotratare, hidrogenarea partiala a hidrocarburilor aromatice
necesita o activitate hidrogenanta mai puternica a catalizatorului, cea a catalizatorului
de Ni-Mo putandu-se dovedi insuficienta. In asemenea cazuri se recurge la catalizatori
de NiW.
Spre deosebire de catalizatorii de Ni-Mo, cei de Ni-W sunt sensibili la sulf,
activitatea lor hidrogenanta diminuand sensibil la depasirea unor anumite limite, de
altfel destul de reduse, privind continutul de sulf.
Aceasta situatie poate fi ilustrata prin activitatea catalitica relativa a celor doi
catalizatori la hidrotatarea unor materii prime cu un continut de sulf sensibil diferit
(activitatea din tabel reprezinta constanta relativa de viteza, considerand reactia de
hidrogenare de ordinul I)
Sulf in alimentare, %
greut.
Catalizator NiMo
Catalizator NiW

1.7

0.14

100
90

100
225
11

Din aceste date rezulta ca la un continut redus de sulf de 0.14% catalizatorul de

NiWeste de peste doua ori mai activ in reactii de hidrotratare a hidrocarburilor
aromatice, devenind mai putin activ decat NiMo la un continut de sulf in materia prima
mai ridicat (1.7%).
Pentru aceste motive la hidrotratarea motorinelor se recurge de multe ori la sisteme
cucu doua trepte de reactie , prima asigurand desulfurarea pe un catalizator NiMo sau
CoMo , iar a doua o hidrogenare partiala a hidrocarburilor aromatice pe un catalizator
NiW sau Pt/alumina, cu eliminarea lui H 2 S intre trepte. Catalizatorii de NiMo si CoMo
elimina de asemenea oxigenul, ceea ce conduce la o ameliorare sensibila a culorii
produselor.
Hidrofinarea si mai ales hidrotratarea materiilor prime reziduale ridica probleme
majore privind difuzia componentilor continuti si mai ales a asfaltenelor spre partea
centrala a particulelor de catalizator.
Pentru asemenea materii prime sunt utilizati de preferinta catalizatori de Co/Mo
siNi/Mo pe suport de alumina poroasa avand o suprafata specifica de 200-300m 2
/g.Ambele tipuri de catalizatori promoveaza atat desulfurarea cat si demetalizarea,
raportul intre cele doua actiunii fiind functie de dimensiunea porilor, porii mari
favorizand indepartarea vanadiului si a nichelului, iar porii mici desulfurarea. Pentru a
usura difuzia componentilor de masa moleculara mare cum sunt cei ce contin metale, se
recurge (cazul catalizatorului IFP-HDM), la realizarea acestora sub o forma aciculara,
similara cojilor de castane sau de arici. O asemenea forma asigura o mai buna utilizare
a suprafetei interne pentru demetalizare, eliminandu-se in mare masura distibutiile
inegale pe adancime, specifice granulelor sferice de catalizator.

DETERMINAREA CURBELOR CARACTERISTICE

MATERIILOR PRIME

Curba PRF
Curba VE (metoda Edmister Okamoto)
Curba % medii densitate
Curba % medii M

Pentru trasarea curbei PRF se traseaza pe abscisa % volum distilat si pe ordonata

temperatura de fierbere.
Pentru trasarea cuebei VE se traseaza pe abscisa % volum distilat si pe ordonata
temperatura de fierbere.

TRASAREA CURBEI VE SI PRF PRIN METODA EDMISTER

OKAMOTO
%vol
0

T, oC
30

d420

M
12

5
10
20
30
40
50
60
70
80
90
95
100

%volum
0
10
30
50
70
90
100

50
63
82
95
106
117
128
140
151
162
171
180

0.6664
0.6800
0.6988
0.7160
0.7300
07412
0.7495
0.7578
0.7670
0.7758
0.7828
0.7875

t PRF
33
32
22
23
22
18

90

108
123

148

t VE
6
9
5
6
7
4

t VE
93
99
108
113
119
126
130

t50% PRF = 1170C

Se determina diferenta de temperature la 50% distilat intre curba VE si curbade referinta
( grafic - Tehnologia distilarii petrolului Indrumator proiecte de an, V. Tescan)
t50%(VE-PRF) = t50%VE - t50%PRF t50%VE= t50%PRF + t50%(VE-PRF)
Din grafic se citeste t50%(VE-PRF)= - 40C
t50%VE= 117 - 4=1130C

TRASAREA CURBEI PRF

13

TRASAREA CURBEI VE

TRASAREA CURBEI DE PROCENTE MEDII DENSITATE

14

TRASAREA CURBEI IN % MEDII MASA MOLARA

15

DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A REACTORULUI DE

HIDROFINARE
Elaborarea modelului matematic
Reactorul folosit in instalatia de hidrofinare este un RCT cu strat fix de catalizator.
Reactiile chimice care au loc sunt reactii de desulfurare, deazotare si de hidrogenare.
Pentru fiecare din aceste reactii se scriu ecuatii de bilant material si bilant termic.
I=E+C+A
I= fluxul de masa,energie sau impuls intrat in sistemul de reactie
E=fluxul de masa, energie sau impuls iesit din reactie
C=masa de energie consumata ca efect al reactiei chimice
A=acumularile de masa sau in timp sau temperatura in timp
In RCT compozitia temperatura si presiunea variaza spatial de unde rezulta RCT
este un sistem nestationar.
Din acest motiv exprimarea legilor de conservare se face pe un element
infinitesimal de volum.

dV
T0, G0, C0

Ti, Gi, Ci

Ti+dTi
Gi+dGi
Ci+dCi

Tf, Gf,
Cf

Ci= concentratia componentului i (kg component/kg materie prima) ;

Gi= debitul masic de component i masurat la intrarea in componentul infinitezimal ;
Gi+dCi= debitul masic de component masurat la iesirea din elementul infinitezimal ;

BILANT MATERIAL
I=E+C+A
I= Gi
=>
E= Gi+dCi
C=(-ri)dv

dxi
(-ri)
=
dV
CiGb

16

A=o

BILANT TERMIC
I = E+C+A
G Cp T = G Cp (T+dT) + Hj (-rj ) dV
Ecuatia BT pentru RCT
dT
dV

(H 's) (-rs ) + (-H 'H) (-rH )

G Cp

DETERMINAREA PARAMETRILOR MM
DETERMINAREA DEBITELOR DE BENZINA SI GAZE
G = Gb+Gg
Gb =debitul masic de benzina
G = debit masic total(Kg/h)
Gg = debitul masic de gaze
G b 550000

b 736

t 550000*103 kg
kg

68750
an
8000
h
h

kg
m3

kg
G b 68750 h
m3
Qb

93.41

736 kg
h
m3
Qb debit volumic de benzina
a = raportul H2/ materie prima = 260 Nm3/m3
QH2=Qb*a = 93.41 m3/h *260 Nm3/m3=24286.6 m3/h
Qg

Q H2
24286.6
Nm3
*100
28912.61
CH 2
84
h

Qg debit volumic de gaz

DEBITUL MOLAR DE GAZE

17

Nm3
Q
28912.61 h
Kmol
Fg g
1290.74
3
22, 4
22, 4 Nm
h
Kmol
Fgi

% mol * Fg

100

gi

Fg

FgH 2

84*1290.74
kmol
1084.22
100
h

FgC1

10*1290.74
kmol
129.07
100
h

FgC2

3*1290.74
kmol
38.72
100
h

FgC3

2*1290.74
kmol
25.81
100
h

FgiC4 nC4

1*1290.74
kmol
12.9
100
h

Fg Fgi 1084.22 129.07 38.72 25.81 12.9 1290.74

kmol
h

DEBITUL MASIC DE GAZE

G gi Fgi * M

G gH2 1084.22
G gC1 129.07

kmol
kg
kg
*2
2168.44
h
kmol
h

kmol
kg
kg
*16
2065.12
h
kmol
h

G gC2 38.72

kmol
kg
kg
*30
1161.16
h
kmol
h

G gC3 25.81

kmol
kg
kg
* 44
1135.64
h
kmol
h

G giC4 nC4 12.59

kmol
kg
kg
*58
748.2
h
kmol
h
18

G g G gi 2168.44 2065.12 1161.16 1135.64 748.2 7278.56

kg
h

DEBITUL VOLUMETRIC DE GAZE

Qg 28912.61
Q gi

QgH2

Nm3
h

%mol * Q g
100

84* 28912.61
Nm3

24286.59
100
h

QgC1

10* 28912.61
Nm3
2891.26
100
h

QgC2

3* 28912.61
Nm3
867.37
100
h

QgC3

2 * 28912.61
Nm3
578.25
100
h

QgiC4 nC4

1* 28912.61
Nm3
289.12
100
h

Nm3
Qg Qgi 24286.59 2891.26 867.37 578.25 289.12 28912.61
h
G gi Fgi * M

Mg

% gr

Gg
Fg
G gi
G gT

* 100

Fractii greutate =

G gi
G gT

G G b G g 68750 7268.56 76018.56

kg
h
19

Mg

Gg
Fg

Comp.

7260.56
kg
5, 62
1290.74
kmol

%mol

H2
C1
C2
C3
iC4+nC4
TOTAL

M,
kmol/h
2
16
30
44
58

84
10
3
2
1
100

Fg
kmol/h
1084.22
129.07
38.72
25.81
12.5
1290.74

Ggi
kg/h

2168.44
2065.12
1161.16
1135.64
748.2
7278.56

Qgi
%
Nm3/h
Gr.
24286.59
29.79
2891.26
28.37
867.37
15.95
578.25
15.60
289.12
10.3
28912.61
100

Fractii
gr.
0,298
0,284
0,16
0,156
0,102
1

BILANT TERMIC
I = E+C+A
G * Cp * T = G * Cp (T+dT) + Hj * (-rj ) *dV
-G * Cp *dT = Hj * (-rj ) *Dv
Ecuatia BT pentru RCT

dT H ' s * rs H ' H * rH

dV
G *Cp

Ecuatia BM pentru RCT

ri
dxi

dV C i * Gb

MM al RCT

H 'S =576 kcal/Nm3

H 'H =1327 kcal/Nm3
CCHS = 0,82 Nm3/kg

DO = 0,41 Nm3 hidrogen consumat / kg DO transformata

CCHH
O = 0,205 Nm3 hidrogen consumat / kg O transformata
% DO=2,3 (%gr)

diolefine

% O =10.5 (%gr)

olefine
20

Efectul termic al reactiei de deazotare este foarte mic in comparative cu cel al

reactiilor de desulfurare si de dehidrogenare, de aceea se neglijeaza.
H S' este caldura reactiei de desulfurare, kcal degajate/kg sulf consumat

H este caldura reactiei de hidrogenare, kcal degajate/kg hidrocarburi

'
H

nesaturate consummate.
Stim ca:
dci ri

dV
Gb
Particularizam pentru cele trei tipuri de reactii:

dcS rS

dV
Gb

II

dcHN rHN

dV
Gb

III

dc N rN

dV
Gb

Fixam conditiile initiale :

C S 0 C S 0 - din datele de proiectare

C S 0 C S 0 = 1350 ppm=1,.35*10-3 kg sulf / kgbenzina
C N 0 C N 0 - dindatele de proiectare
C N 0 C N 0 =36 ppm = 0,36*10-4 kg azot / kg benzina
C HN 0 C HN 0 - din datele de proiectare
C HN 0 C HN 0 = C DO CO 2,3*10 2 10.5*102 12,8 kg hidrocarburi nesaturate / kg
benzina

T 0 T0 365 0 C - dindatele de proiectare

H = H ' S * CCH S 576 * 0,82 472,32 kcal / kg sulf transformat

'
S

H = H ' H * CCH H
'
H

CCH H CCH DO 0,41Nm 3 H 2 consumat / kgDOtransformat

CCH O 0,205 Nm 3 H 2 consumat / kgOtransformat

CCH H

2.3
10.5
*0, 41
*0, 205 0, 241Nm 3H 2consumat / kgHNtransformat
2.3 10.5
2.3 10.5

H = H
'

'

* CCH H =1327*0,241 = 319.807cal / kg HN transformat

21

Tadmisibil T0 20 365 20 385 0 C

T 20 0 C

din datele de proiectare

T0 Tadmisibil 365 385

375 0 C
2
2
C p - pentru benzina se citeste din grafice (Chimia petrolului si proprietatile fizicochimiceRadu C. Tunescu ) in functie de temperature medie (Tmedie) si factorul de
caracterizare K (consideram K=12);
Tm

Cp benzina =0,683kcal/kg*0C
Cp pentru gaze se citesc din grafice (Chimia petrolului si proprietatile fizicochimiceRadu C. Tunescu ) in functie de temperature medie(Tmedie).

Cp
kcal /kg*0C

H2
3,49

C1
0,812

C2
0,778

C3
0,745

iC4+nC4
0,737

Calculul fractiei masice:

G gH 2
3469,2
fm

0,298
Gtotal 11646,8
GgC1
3304
fm

0,284
Gtotal 11646,8
GgC2
1858,8
fm

0,160
Gtotal 11646,8
fm

fm

GgC 3
Gtotal

1817,2
0,156
11646,8

GgiC 4 nC 4
Gtotal

1197 ,7
0,102
11646,8

C pgaze C pH 2 * f mH 2 C pC1 * f mC1 C pC 2 * f mC 2 C pC 3 * f mC 3 C piC 4 nC 4 * f miC 4 nC 4

C pgaze 3,49 * 0,298 0,812 * 0,284 0,778 * 0,160 0,745 * 0,156 0,737 * 0,103 1,586

Cp se va calcula din compozitia la intrare a gazelor:

Cp = Cp benzina *fractia masica benzina+C p gaze * fractia masica gaze

Fractia masica pentru benzina se calculeaza astfel:

fractiamasica benzina
fractiamasica gaze

Gb
68750
68750

0.904
G b G g 68750 7278.56 76028.56
Gg

Gb Gg

7278.56
7278.56

0, 096
68750 7278.56 76028.56
22

kcal
kg*0 C

C p 0,683 * 0,904 1,586 * 0,096 0,7697

kcal
kg *0 C

SOLUTIONAREA MODELULUI MATEMATIC (determinarea

profilurilor de concentratie si temperatura pe reactor)
Pentru DESULFURARE avem un sistem de 2 ecuatii:

H S' * rS
dT

dV
G *Cp
dc S rS

dV
Gb

Inlocuind dV din prima ecuatie in cea de-a doua vom obtine:

H S * Gb
dT H S * Gb

dT
* dc S
dc S
G *Cp
G *Cp
Integrand ecuatia de la T0 la T si de la cS0 la cS:

H S * Gb
dT
*

dc

G *Cp

T0

c SO

Si prin integrare obtinem:

H S * G b
T T0
* c S c SO
G *Cp
Rearanjand termenii se obtine:

H S * Gb * c

So cSf ;
G *Cp
Prin definitie viteza de reactie este in functie de concentratie:

T T0

rS f c S rS k S * c S
k S 4,1 * 10 7 * e

Din

10000
1, 987*T

kg
m3 * h

dc S rS

prin integrare :
dV
Gb

23

VR

dV Gb *
o

cSf

Sf
dc S
dc S

G
*
R
b
rS
rS
cSO
cSO

Se calculeaza caldura de reactie totala dezvoltata in process:

H * G * c

'

H S total
X Hf

SO

'
c f H HN
* Gb * c HNO c HN

Gb * c SO c Sf

c BO c Bf 27 1, 6

0,94
c BO
27

c HNO c HNf X Hf *c HNO 0,94*0,128 0,1203

Fr. Molara HN=

ci DO O

ci c r
ci

10.5 2,3

0,128
100 100

ci c r 0,128 c r
0,94 c r 0, 0077
=
ci
0,128

HS total

472,32 *68750* 1350 1, 4 *106 321,134 *68750* 0,128 0, 0077

68750* 1350 1, 4 *106

HS total 29120.6
T T0

kcaltotaldezvoltatinproces
kgsulftransformat

H S * Gb * c
G *Cp

29120.6kcal

So

cSf

TREAPTA I
cSO 1350*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C

se presupune: cS 1250*106
T 365

29120.6 *68750 * 1350 1250 *106 368, 42 0 C

76028.56*0, 7697
se presupune: cS 1150*106

24

T 368.42

29120.6 *68750 *(1250 1150) *106 371.84 0 C

76028.56*0, 7697
se presupune: cS 1050*106
29120.6 *68750 * 1150 1050 *106 375.26 0 C
T 371.84
injectie H2

76028.56*0, 7697
proaspat

TREAPTA II
cSO 1050*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C

se presupune cS 950*106
T 365

29120.6 *68750 * 1050 950 *106 368.42 0 C

76028.56*0, 7697
se presupune cS 850*106
29120.6 *68750 * 950 850 *106 371.84 0 C
T 368.42

76028.56*0, 7697
se presupune cS 750*106
T 371.84

29120.6 *68750 *

76028.56*0, 7697

850 750 *106 375.26 0 C

injectie H2 proaspat

TREAPTA III
cSO 750*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C

se presupune cS 650*106
T 365

29120.6 *68750 *

750 650 *106 368.42 0 C

76028.56*0, 7697
se presupune cS 550*106
29120.6 *68750 * 650 550 *106 371.84 0 C
T 368.42

76028.56*0, 7697
se presupune cS 450*106
T 371.84

29120.6 *68750 *

550 450 *106 375.26 0 C

76028.56*0, 7697
se presupune cS 350*106

25

T 375.26

29120.6 *68750 *

76028.56*0, 7697

450 350 *106 378.68 0 C

injectie H2 proaspat

TREAPTA IV
cSO 350*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C

se presupune cS 250*106
T 365

29120.6 *68750 *(350 250)*106 368.42 0 C

76028.56*0, 7697
se presupune cS 150*106
29120.6 *68750 * 250 150 *106 371.84 0 C
T 368.42

76028.56*0, 7697
se presupune cS 50*106
T 371.84

29120.6 *68750 * 150 50 *106 375.26 0 C

76028.56*0, 7697
se presupune cS 1, 4*106
29120.6 *68750 * 50 1.4 *106 376.92 0 C
T 375.26

76028.56*0, 7697

K S 4,1*10 7 * e

10000
1, 987*T

rS K S * C S

REACTIA DE DESULFURARE
Numar
trepte

C SO * 10 6

T,0C

T,K

Kgsulf
kgbenzina

TREAPTA 1350
I
1250
1150

K S * 10 4

rS

1
rS

20.761
20.05
19.230

0.04816
0.04987
0.05200

kg
m3 * h

365
368,42
371,84

638
641.42
644.84

1.5379
1.6040
1.6722

26

1050
TREAPTA 1050
II
950
850
750
TREAPTA 750
III
650
550
450
350
TREAPTA 350
IV
250
150
50
1,4

VZR Gb *

375.26
365
368,42
371,84
375.26
365
368,42
371,84
375.26
378,68
365
368,18
371,36
374,54
376.92

C Sf

dc S

C SO

r G

648.26
638
641.42
644.84
648.26
638
641.42
644.84
648.26
651.68
638
641.42
644.84
648.26
649.92

1.7425
1.5379
1.6040
1.6722
1.7425
1.5379
1.6040
1.6722
1.7425
1.8149
1.5379
1.6040
1.6722
1.7425
1.7774

18.296
16.147
15.238
14.213
13.068
11.534
10.426
9.197
7.841
6.352
5.382
4.01
2.508
0.871
0.024

0.05465
0.06193
0.06562
0.07035
0.07652
0.08670
0.09591
0.10873
0.12753
0.15743
0.18580
0.24937
0.39872
1.14810
41.6666

*S

0, 04816 41.6666
0, 04987 0.05200 0.05465 0.06193 0.06562 0.07035
2
0.07652 0.08670 0.09591 0.10873 0.12753 0.15743 0.18580 0.24937 0.39872 1.14810

S 100*106 *(

2.384*103 m 2
VZR G b *S 68750* 2,384*10 3 163.95m 3

se reprezinta grafic Csoin functie de r

S

27

REACTIA DE HIDROGENARE

28

 H * G * c

'

H HN total

H HN total

So

'
c f H HN
* Gb * cHNO cHN

Gb * cHNo cHNf

472,32 * 68750* 1350 1, 4 *106 321,134 *68750* 0,128 0, 0077

68750* 0,128 0, 0077

326.42kcal

H HN 326, 42kcal
T T0

H HN * Gb
* C HNo C HNf
G *Cp

TREAPTA I
C HNo 0,128
T0 365 0 C

se presupune CHNf 0,1185

T 365

326,83 *68750

* 0,128 0,1185 368, 64 0 C

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0,109
326,83 *68750 * 0.1185 0.109 372.28 0 C
T 368.64

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0995
T 372.28

326,83 *68750

76028.59*0, 7697

* 0,109 0.0995 375.92 0 C

TREAPTA II
C HNo 0, 0995
T0 365 0 C

se presupune CHNf 0, 0900

T 365

326,83 *68750

* 0.0995 0.0900 368, 64 0 C

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0805
326,83 *68750 * 0, 0900 0, 0805 372.28 0 C
T 368.64

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0710
T 372.28

326,83 *68750

76028.59*0, 7697

* 0.0805 0.0710 375.92 0 C

29

 TREAPTA III
C HNo 0, 0710
T0 365 0 C

se presupune CHNf 0, 0615

T 365

326,83 *68750

* 0, 0710 0, 0615 368, 64 0 C

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 052
326,83 *68750 * 0, 0625 0, 052 372.28 0 C
T 368.64

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0425
T 372.28

326,83 *68750

76028.59*0, 7697

* 0, 052 0, 0425 375,92 0 C

TREAPTA IV
C HNo 0, 0425
T0 365 0 C

se presupune CHNf 0, 033

T 365

326,83 *68750

* 0, 0425 0, 033 368, 64 0 C

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0235
326,83 *68750 * 0, 033 0, 0235 372.28 0 C
T 368.64

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 014

326,83 *68750

* 0, 0235 0, 0114 375.92 0 C

76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0077
326,83 *68750 * 0, 014 0, 0077 378.33 0 C
T 375.92

76028.59*0, 7697
T 372.28

K H 5 *10 * e
9

rH

17300
1, 987*T

kg
m3 * h

K H * C HN

30

Numar
trepte

C HN

TREAPTA
I

0,128
0,1185
0,109
0,0995
0,0995
0,0900
0,0805
0,0710
0,0710
0,0615
0,0520
0,0425
0,0425
0,0330
0,0235
0,0140
0,0077

TREAPTA
II

TREAPTA
III

TREAPTA
IV

T,0C

T,K

K H *10 4

rH

638
641.64
645.28
648.92
638
641.64
645.28
648.92
638
641.64
645.28
648.92
638
641.64
645.28
648.92
651.33

kg
m3 * h
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.7826

1
rH

757.632
755.911
752.536
740.976
588.940
567.360
555.772
528.737
420.249
392.308
359.008
316.498
251.557
210.507
162.224
104.258
60.260

0.001319
0.001322
0.001328
0.001349
0.001697
0.001762
0.001799
0.001891
0.002379
0.002549
0.002785
0.003159
0.003975
0.004750
0.006164
0.009591
0.016594

Kghidr .
kgbenzina

365
368,64
372,28
375,92
365
368,64
372,28
375,92
365
368,64
372,28
375,92
365
368,64
372,28
375,92
378.33

0, 001319 0, 016594

0.001322 0.001328 0.001349 0.001697 0.001762

S 0, 0095* 0.001799 0.001891 0.002379 0.002549 0.002785 0.003159 0.003975

0.004750 0.006164 0.009591

= 0.000526836 =5.26836 *10-4

VZR G b *S 68750*5.26836 *104 36.22m 3

Se reprezinta grafic CHN in functie de

1
rH

31

32

ESTIMAREA SARCINILOR TERMICE

ALE APARATELOR DE SCHIMB DE CALDURA
Temperatura de iesire a efluentului din schimbatorul de caldura este
de 180C.
Temperatura de iesire a efluentului din racitorul cu aer este de 180C.
Temperatura la iesire din reactor este temperatura corespunzatoare
atingerii concentratiei la iesire, impusa din datele de proiectare,
<385C.
Temperatura de intrare in reactor este de 365C.
Se alege o temperatura medie pentru alimentare si o presiune medie
pentru efluent.
- caderea de presiune totala pe compresor: pt=13at
- presiunea in vasul separator: pS=45atm
- presiunea la pompa dealimentare cu benzina este data de relatia:
p=45+13=58atm
- se considera o cadere de presiune pe reactor pr= 1atm
p=pt - pr= 13-1=12atm,
care se repartizeaza astfel:
6 atm- caderea de presiune intre alimentarea pompei si intrarea in

12atm:

reactor

6 atm- caderea de presiune intre iesirea din reactor si intrarea in separator

- la intrarea n reactor: p = 58 6 = 52 atm
- palim =

a)

58 52
55atm
2

Calculul se face pentru presiunea de 35 atm ( presiunea medie pe

efluent) (58+12) / 2 =35 atm
Se traseaza curba : temperatura - %vapori la acea temperatur.
Trasarea dreptei presiunii de vapori

p PRF 1090% =

b) tmv= 10%

t90% t10% 162 63

= 90 10 = 1,24
90 10

t30% t50% t70% t90% 63 95 117 140 162

=
= 115,4C
5
5

c) f( d1515 , tmv ) tcr, pcr

15
d 420 = 0,736g/cm3 d15
= 0,9952* d 420 +0,00806 = 0,952*0,736+0,00806
15
d15
=

0,7405g/cm3
33

f( d1515 , t mv ) tcr, pcr

t cr f d1515 , t mv 295 0 C (din grafic)
pcr f d1515 , t mv , p1090% PRF 38 KN cm 2

se determin temperaturile la diferite % vaporizat, i la presiunea

medie pe alimentare (55atm) i presiunea medie pe efluent (35 atm) .
% distilat
0
10
30
50
70
90

1/T103

(C)
93
99
108
113
119
126

(K)
366
372
381
386
392
399

2,73
2,69
2,62
2,59
2,55
2,51

Determinarea temperaturii focale

t t f tcr f t mv p PRF 1090% 71 t f 71 295 366 0 C

(t din grafic)

Determinarea presiunii focale

p p f pcr f t mv pPRF 1090% 26 p f 26 38 64 KN cm 2 (p

din grafic)

d) Se determina temperaturile la diferite % vaporizat si la presiunea medie

pe alimentare si presiunea medie pe efluent
%vol

t C

PRF

VE

0
10
30
50
70
90
100

30
63
95
117
140
162
180

t10-t0 = 33
t30-t10 = 32
t50-t30 = 22
t70-t50 = 23
t90-t70 = 22
t100-t90 = 18

t0-10% = 6
t30-10% = 9
t50-30%= 5
t70-50% = 6
t90-70%= 7
t100-90%= 4

t50%VE- t50% PRF = - 4

t VE %

t0% = t10%VE - tVE 0-10% = 93

t10% = t30%VE - tVE10-30% = 99
t30% = t50%VE - tVE30-50% = 108
t50% =113
t70% = t50%VE + tVE50-70% = 119
t90% = t70%VE + tVE70-90% = 126
t100% = t90%VE + tVE90-100% = 130

t50%VE= 117 - 4 = 113

CURBELE Q-T
1)

Alimentare reactor
34

Qabs = Qb+Qg
Qg= GgCp(T-30)
Qg = 7278.56 * 0,7697*(50-30)=112046.15 kcal/h
Qb = Gb[eg HVt +(1-eg)( H Lt - H L30 )]
Qb = 68750*[0+(1-0)*(104,30 - 61,25)]= 2959687.5 kcal/h
Qabs = 2959687.5 + 112046.15 = 3071733.65 kcal/h
Calculul entalpiei gazelor ideale se face cu relaii de forma:
H ' H 0' AT / 100 B (T / 100) 2 C (T / 100) 3 D(100 / T ) E

n care:

H ' este entalpia la temperatura T;

H 0'

este entalpia de baz;

A;B,C,D,E sunt constante date n tabele.

Entalpia hidrocarburilor gazoase i lichide se determin cu ajutorul
unor grafice; la amestecurile de compoziie cunoscut, entalpia se calculeaz
ca o medie n greutate sau molar.
Entalpia produselor petroliere n stare lichid sau n stare de vapori, se
determin cu grafice care in seama de compoziia chimic a produsului
petrolier, prin includerea factorului de caracterizare, conform graficului
anexat.
15
15
H Lt =[(2,96 - 1,33* d15
)*t+(0,003074 - 0,001154* d15
)*t2]

H L30 =[(2,96 - 1,33*0,7405)*30 +(0,003074 - 0,001154*0,7405)*30 2] =

61,25
H L50 =[(2,96 - 1,33*0,7405)*50 +(0,003074 - 0,001154*0,7405)*50 2] =

104,30
2)

Efluent reactor

Qced=Qg+Qb
Qg=Gg*Cp(T-30)*(T-100)
Qg=7278.56 * 0,725* (379,39 - 100) = 1474328.37 kcal/h
35

Qb=Gb{ H vT - [eg* H vt +(1 - eg)* H Lt - H LT ]}

Qb= 7278.56 * (939,27 - 531,78)= 2965940.41 kcal/h
15
15
H vt =[(532,17 - 210,61* d15
) + (1,8213 - 0,45638* d15
) * t + (0,0023447 * 0,001154 *
15
d15
)*t2]

H 379,39 =[(532,17 - 210,61*0,7405) + (1,8213 - 0,45638) * 379,39 +

(0,0023447 -0,00059037 * 0,7405) * 379,392] = 1168,86

H v100 =[(532,17

- 210,61 * 0,7405) + (1,8213 - 0,45638) * 100 + (0,0023447

-0,00059037*0,7405) *1002] = 531,78

Qced = 1474328.37 + 2965940.41 = 4440268.78 kcal/h
eg coeficientul de emisie a gazelor
vapori

eg = ev
benzinz
bemzinz= 0,736g/cm3
vapori se citeste din curba % medii densitate la%vaporizat
Determinarea vaporilor se citeste din curba %medii-densitate la %
vaporizat care ne intereseaza.
% vaporizat
initial
0
10
30
50
70
90

d 420

15
d15

0,736
0
0,680
0,7160
0,7412
0,7578
0,7758

0,7405
0
0,6848
0,7216
0,7457
0,7622
0,7801

Gb=68750 kg/h
Fg=1290.74 kmol/h
ev

eg=ev

Gv=egGb

Mv

Fv=Gv/Mv Yv=Fv/(Fv+Fg)

P=45 bar

P=55bar

36

v
b

kg/h

0
0,1
0,3
0,5
0,7

0
0
0,0924 6352.5
0,2918 20061.25
0,5035 34615.62
0,7207 49548.12
0,
0,9
65223.12
9487
1,0
1,0
68750

kg/kmol

kmol/h

pv

lg pv

pv

90
92
105
115
126

0
69.048
191.06
301
393.24

0
0.05077
0.12893
0.18910
0.23351

0
2,285
5,801
8,509
10,508

142

459.317

0.26246

11,811 1.072 14,4353 1,1594

148

464.527

0.26465

11,910 1.076 14,5557 1,1630

0
0.359 2,7929 0,4461
0.764 7,0911 0,8507
0.930 10,4005 1,0171
1.022 12,8431 1,1087

Calculul inaltimii si diametrul reactorului

H
D

= 5 H = 5*D
VZR= * D *5*D
2

VZR =

D 2
*H
4

VZR =

5D 3
4

D=

4 *VZR
5 *

VZR = 36.22 m3; pentru reactia de hidroogenare

D= 3

Avem nevoie de un reactoar cu VZR = 36.22 m3

4*36.22
= 2,097m;
5*3,14

H
=
2, 097

5 H= 5 * 2,097 = 10,48 m

VZR = 163.95 m3; pentru reactia de desulfurare

D= 3

lg pv

Avem nevoie de patru reactoare cu VZR = 163.95 / 4=40.987 m3

4* 40.987
= 2,18mm;
5*3,14
37

H
2,18

= 5 H= 5 * 2,18 = 10.92 m

SNATATEA I SECURITATEA N MUNC, INTERVENIA

RAPID, PREVENIREA I MANAGEMENTUL SITUAIILOR DE
URGEN N INSTALAIILE DE HIDROFINAREA BENZINEI
Reglementari generale n domeniu
Legea nr.319/2006 : Legea securitii i sntii n munc;
HG 1425/2006 : Hotrre pentru aprobarea Normelor Metodologice
de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.319/2006;
HG 971/2006 : Hotrre privind cerinele minime pentru
semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc;
HG 300/2006 : Hotrre privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru antierele temporare sau mobile;
HG 1048/2006 : Hotrre privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de
protecie la locul de munc;
HG 1091/2006 : Hotrre privind cerinele de securitate si sanatate
pentru locul de munca;
SR OHSAS 18001 :2008 Sisteme de management al sanatatii si
securitatii ocupationale. Cerinte ;
HG 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea
securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential
risc datorat atmosferelor explozive;
HG 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase;

38

 Ordinul 163/2007 a MAI : Norme generale de aprare mpotriva

incendiilor;
Legea 307-2006 : Privind aprarea mpotriva incendiilor MO-6332006;
P118-1999: Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
1.

Riscuri si pericole posibile

Pericolele care apar in instalatiile de hidrofinare sunt urmatoarele :
pericol de explozie din cauza H2 care se manipuleaza la temperaturi

ridicate,
pericol de explozie si vicierea atmosferei din cauza gazelor si a
benzinei,
pericol de toxicitate din cauza H2S,
pericol de intoxicare din cauza gazului inert in spatii inchise.
2.

Masuri specifice
Se atrage atenia asupra respectrii cu strictee a urmtoarelor masuri

privind sanatatea si securitatea in munca :

reactoarele de hidrofinare nu pot fi deschise decat dupa evacuarea
H2S din sistem. Deschiderea reactoarelor se va face cu atentie, evitandu-se
inhalarea de gaze, iar in apropiere se va gasi un furtun cu abur, deoarece
exista pericolul aprinderii sulfurilor piroforice.
regenerarea catalizatorului va fi precedata de stparea acestuia cu
abur supraincalzit la 400C, aerul introdus pentru regenerare va contine
maxim 0,3O2.
Aparatele tehnologice care lucreaza la temperaturi inalte si care sunt
supuse coroziunilor si coroziunile vor fi protejate cu captuseli interioare,
metalice sau nemetalice.
39

SURSE DE POLUANI I PROTECIA FACTORILOR DE

MEDIU

3.

Reglementri generale n domeniu

OUG nr.195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu completri

i modificri prin Legea nr. 265/2006;

OUG nr.152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii,
aprobat cu completri i modificri prin Legea nr. 84/2006;
Ordinul nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu, cu
modificrile i completrile ulterioare;
HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de
descrcare n mediul acvatic a apelor uzate NTPA - 001, condiiile de
evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n
staiile de epurare NTPA - 002(completat i modificat prin HG nr.
352/2005) i HG 783/2006;
Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificat i
completat prin Legea nr. 311/2004;
Legea nr.310/2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor
nr. 107/1996;
STAS 10009-88 Acustica n construcii; Acustica urban;
Ordin MAPM nr.756/1997 pentru aprobarea Regulamentului privind
evaluarea polurii mediului;
OUG nr. 243/2000 privind protecia atmosferei aprobat cu
completri i modificri prin Legea nr. 655/2001;
HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor msuri pentru limitarea
emisiilor n aer ale anumitor poluani aprobat cu modificri prin HG nr.
322/2005;

40

 Ordin MAPM nr. 592 din 25.06.2002 privind aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a
criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot i
oxizilor de azot, pulberilor n suspensie(PM 10 i PM 2,5) , plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor;
OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu modificri
prin Legea nr. 426/2001, modificat de OUG nr. 61/2003, aprobat prin
Legea nr. 431/2003;
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor;
Ordinul MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea normativului tehnic
privind depozitarea deeurilor;

Ordinul MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de

acceptare i procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare

i lista naional de deeuri acceptate;

HG nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor n

conformitate cu Catalogul European al Deeurilor;

OUG nr. 21/2004 aprobat prin Legea nr.15/2005 privind Sistemul
Naional de Management al Situaiilor de Urgen;
SURSE DE POLUANTI:
Surse de emisii fugitive:

Sursa

Poluan
i

Rezervoare pentru depozitarea tieiului i a produselor petroliere:

pierderi prin aerisire
pierderi prin curgere ( umplere, golire)
pierderi prin evaporare
pierderi prin staionare
pierderi prin respiraie

VOC

41

Poluan
i

Sursa

Transferarea materialelor dintr-un recipient in altul ( transferare si depozitare

produse petroliere ntre / n rezervoarele tehnologice aferente instalaiilor VOC
tehnologice )
Rezervoare deschise ( staia de epurare mecano chimic
omogenizare )

bazinul de

Zone de depozitare (Batal ecologic de depozitare temporara)

VOC
VOC

ncrcarea si descrcarea containerelor de transport ( ncrcare descrcare

VOC
produse petroliere la rampe AUTO si CF )
Sisteme de benzi transportoare (benzi transportoare cocs de petrol)

VOC

Echipamentele de proces:
Sisteme de conducte si canale, supape, pompe, valve, flane, drenuri la VOC
instalaiile tehnologice din rafinrie.
Posibilitate de ocolire a echipamentului de depoluare. Exista urmtoarele
posibiliti :
A. Gazele arse provenite de la cuptoarele tehnologice pot scpa in atmosfera
prin neetaneiti ale cuptoarelor tehnologice ocolind astfel traseul normal de
evacuare prin coul de dispersie.
B. Gazele de producie cu H 2S in situaii de avarie se dirijeaz in facla prin
supape de sigurana.

VOC,
H2S,
SOx,
NOx,
CO,
CO2,
Pulberi

Pierderi accidentale ale coninutului instalaiilor sau echipamentelor avariate

VOC,
H2S

Facla

VOC,
H2S,
SO2

APA
Apele evacuate de pe amplasament sunt colectate prin sistemele de
canalizare interioara, epurate si evacuate in emisar.
Surse de ape uzate i poluanii emisi
42

Sursa
generatoare
Activitatea
de productie
si activitati
auxiliare

Natura Poluanti evacuati

apei
in apa uzata
Ape uzate - Materii in
tehnologi suspensie
ce
- Substante
consumatoare de
oxigen
- Substante
extractibile
- Metale
- Sulfuri si H2S
- Fenoli
- Compusi cu azot
Activitatea Ape
- materii in
administrativ menajere suspensie
a
- substante
consumatoare de
oxigen
- Compusi cu azot
Precipitatii Ape
- poluanti antrenati
pluviale de pe
amplasament, in
special materii in
suspensie, produs
petrolier,
substante
consumatoare de
oxigen

Mod de evacuare din

instalatie, colectare
Apele industriale uzate,
apele pluviale si apele
menajere sunt colectate in
canalizarea comuna si
dirijate la statia de
epurare.
Apele de proces se
preepureaza in instalatia
de stripare ape

Mod de tratare
Preepurare,
epurare
mecanica,
chimica si
biologica, in
statia de epurare
a operatorului

Canalizat, pe reteaua de
ape menajere, care se
dirijeaza in canalizarea
industriala de ape uzate.

Epurare in statia
de epurare
operatorului

Canalizare industriala
titular

Evacuare si
epurare impreuna
cu apele
industriale si
menajere

SOL SI APA SUBTERANA

Surse poteniale de poluare
scurgeri de la echipamentele instalaiilor, rezervoarelor,
separatoarelor, conductelor i/sau canalizarii industriale, datorate
neetaneitilor la mbinri sau spargerii/fisurrii/perforrii etc;

43

 deversri accidentale de produs n timpul operrii normale/opririlor

accidentale a instalaiilor tehnologice, ncrcrii rezervoarelor i cisternelor,
la rampa de ncrcare-descrcare;
practici operaionale necorespunztoare n timpul prelevrii probelor,
evacurii apei decantate din rezervoare, curirii echipamentelor,
rezervoarelor i a altor utilaje, drenrii apelor meteorice din zonele ndiguite
ale rezervoarelor etc;
Principalele cauze care pot conduce la prezena produselor petroliere
n sol i subsol sunt:
ntreinerea necorespunztoare a conductelor de transport iei i
produse petroliere din incint, fapt ce poate fi atestat de prezena unor
produse n canalele n care sunt pozate acestea, precum i prezena pe sol
sub estacade a petelor de produse petroliere provenite din fisuri i/sau
neetaneiti;
pierdere de produse din instalaiile tehnologice i rezervoare datorate
accidentelor tehnice i mecanice;
scurgeri de produse de la :
rezervoarele de depozitare a produselor petroliere, petrochimice i
ieiului. Scurgerile pot aprea ca urmare:
a coroziunii sau fisurrii fundului sau virolei rezervoarelor; a
coroziunii, fisurrii, neetaneitii anexelor rezervoarelor: pompe, conducte,
armturi, fitinguri; a unor erori umane n controlul i supravegherea
rezervoarelor: deversri, manevre greite.
rampe Auto sau CF de ncrcare/descrcare produse petroliere.
Cauzele care conduc la scurgeri de produse sunt identice cu cele prezentate
anterior, elementele din care se pot scurge fiind: pompe, conducte, armturi,
fitinguri, cisterne AUTO i CF.

44

 staii de epurare ape uzate: sursele principale de scurgeri de produse

petroliere din faza de epurare primar sunt: separatoarele de produse
petroliere, bazinele de egalizare i rezervoarele de depozitare a lopsului
recuperat, cu anexele acestora: pompe, conducte, armturi, fitinguri, etc.
depozitare peste capacitatea proiectat a nmolurilor cu produs
petrolier n bataluri;
exfiltraiile din bataluri i unele tronsoane de canalizare a apelor
uzate.

MSURI DE PROTECIE
Elaborarea, actualizarea si asigurarea accesului personalului implicat
la procedurile specifice de functionare ale instalatiilor, instructiuni si planuri
de actiune in caz de poluare, precum si instruirea corespunztoare i
periodic a personalului;
Desfurarea n condiii optime a activitii, pentru reducerea la
minim a pierderilor tehnologice;
Respectarea programului de revizii i reparaii a instalaiilor, inclusiv
a conductelor de transport al substanelor i materialelor;
Respectarea prevederilor din Planul de aciune n caz de poluare a
solului i apei subterane:
Valorificarea i/sau eliminarea ritmic a deeurilor generate;
respectarea strict a legislatiei n vigoare privind gestionarea deeurilor;
Respectarea capacitilor maxime de stocare a depozitelor,
rezervoarelor, bazinelor, recipienilor;
Umrirea calitii apei subterane.
Emisiile totale anuale de COV rezultate din operatiunile de
incarcare si depozitare a benzinei la fiecare instalatie de depozitare la

45

terminale nu vor depasi valoarea de referinta de 0,01 % de greutate din

cantitatea totala anuala de benzina tranzitata.
Emisiile totale anuale de compusi organici volatili rezultati la
incarcarea si

descarcarea benzinei in containare mobile la terminale nu

vor depasi valoarea de referinta de 0,005% de greutate din cantitatea anuala

de benzina tranzitata .
Instalatiile de depozitare a benzinei la terminale respecta cerintele
tehnice pentru exploatare prevazute in anexa nr. 2 a HG nr.568/2001(R).
Instalatiile de incarcare si descarcare a benzinei in containere mobile
la terminale respecta cerintele tehnice de exploatare prevazute la Anexa 3 a
HG nr.568/2001(R).
Instalatia de incarcare pentru cisterne auto de la terminalul RAFO
este echipat cu doua brate articulate , si respecta cerintele prevazute in
Anexa 4 a HG nr.568/2001(R).

ZGOMOT
Activitile de pe amplasament nu trebuie s produc zgomote care s
depeasc limitele prevzute, dupa cum urmeaza :
n zona functionala a incintei industriale: max. 85 dB, conform
Normelor generale de protectia muncii / 2002
La limita zonei functionale a incintei industriale: max. 65 dB,
conform STAS 10009/1988
Toate utilajele i instalaiile care produc zgomot i/sau vibraii vor fi
meninute n stare bun de funcionare. Drumurile i aleile din incint vor fi
reparate i ntreinute corespunztor.

46

BIBLIOGRAFIE
1. Suciu, G.C., Ingineria Prelucrarii Hidrocarburilor, Editura Tehnica
Bucuresti, 1993, Vol.4
2. Raseev, S., Conversia Hidrocarburilor, Editura Zecasin Bucuresti,
1997, Vol.III
3. Tescan, V., s.a., Tehnologia Distilarii Petrolului, Coloane de
fractionare Indrumator de proiect de an, Ploiesti, 1996, Partea I.

47