Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLOIESTI
FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI I
PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIA PRELUCRRII PETROLULUI I
PETROCHIMIE
PROIECTAREA TEHNOLOGIC A
UNEI INSTALAII DE HIDROFINARE
A UNUI AMESTEC DE BENZINE DE
DA I CC
Coordonator,
Student,
ef lucrari dr. ing. Raluca Elena DRAGOMIR
1
DATE DE PROIECTARE
%benz
DA+CC
60+40
Cifra
brom
g/100g
i
e
i
e
i
e
1350 1,4 36 1,6 27 1,6
S
ppm
N
ppm
DO
%gr
O
%gr
Ar
%gr
2,3
x
10,5
11..3
P+N=
100-x
Di
t/an
H2/mp
Nm3/m3
75.9
550000
260
to
C
365
%vol
0
5
10
20
30
40
50
60
70
80
90
95
100
T, oC
30
50
63
82
95
106
117
128
140
151
162
171
180
d420
0.6664
0.6800
0.6988
0.7160
0.7300
07412
0.7495
0.7578
0.7670
0.7758
0.7828
0.7875
M
90
108
123
148
DATE CINETICE:
-
k s 4,1 * 10 * e
7
10000
1, 987*T
kg
m3 * h
k N 7,6 *10 * e
5
580
1, 987*T
kg
m3 * h
k H 5,0 * 10 * e
9
17300
1, 987*T
kg
m3 * h
SCOPUL PROCESULUI
Hidrofinarea (hidro-rafinare) urmareste eliminarea heteroatomilor
prin reactii de hidrogenoliza, in timp ce in hidrotratare, folosind un regim
mai sever, sunt concomitent hidrogenate partial hidrocarburile aromatice
policiclice.
Hidrofinarea a aparut din necesitatea desulfurarii distilatelor
atmosferice pentru a respecta normele impuse produselor finale sau, in cazul
benzinelor, pentru a le face apte pentru alimentarea reformarii catalitice ce
folosea catalizatori continand platina. Ulterior s-a acordat atentie si
eliminarii azotului, care diminua stabilitatea la oxidarea a produselor.
Hidrogenoliza compusilor cu sulf si azot conducea inerent la eliminarea
oxigenului mai reactive si hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate eventual
continute in fractiunea supusa procesului.
Termenele de desulfurare si denitrificare curent utilizate marcheaza
natura heteroatomului a carui indepartare este prioritara. In toate cazurile
insa toti heteroatomii sunt afectati ; natura catalizatorului si regimul
tehnologic pot afecta numai proportiile in care ei sunt indepartati.
Cresterea exigentelor calitative privind continutul de sulf si de azot in
distilatele grele si cele de vid a condus la situatia in care hidrogenoliza
legaturilor C-S si C-N accesibile, asigurata de hidrofinarea clasica din anii
nichelului si a vanadiului continuti in structuri chimice mai complexe, in
special pentru a putea supune distilatele grele de vid cracarii catalitice.
Aceste cerinte noi au impus modificari ale sistemului catalitic si ale
regimului tehnologic al hidrofinarii, pentru a se asigura hidrogenoliza
4
Reactii de hidrogenare
Diolefine
R-CH=CH-CH=CH2 + H2 R-CH=CH-CH2-CH3
Olefine
R-CH=CH-CH2-CH3 + H2 R-CH2-CH2-CH2-CH3
Hidrocarburi aromatice
R2
R2
+ H2
R1
+ H2
R1
R2
R1
Reactii de hidrodeciclizare
Reactii de hidroizomerizare
C10-CH-C10 C10-CH-C10
C5
C2
C2
Reactii de hidrogenoliza
Reactii de hidrodesulfurare cu ruperea legaturii C-S cu formare de
hidrogen sulfurat:
Tioli (mercaptani)
R-SH + H2 RH + H2S
Sulfuri alchilice
R-CH2-S-CH2-R + 2H2 R-CH3 + R-CH3 + H2S
Disulfuri
R-CH2-S-S-CH2-R + 3H2 R-CH3 +R-CH3 + 2H2S
Sulfuri ciclice
6
H2C-CH2
+ H2 C4H9 SH + H2 C4H10 + H2S
H2C CH2
S
Tiofeni
Dibenztiofeni:
Reactii de denitrificare
Piridine:
Chinoline
7
Indoli:
Acizi naftenici
CATALIZATORII
In procesele de hidrofinare si de hidrocracare se folosesc, catalizatori
monofunctionali sulfuri sau oxizi metalici. O exceptie o poate constitui treapta a 2-a a
10
proceselor de hidrotratare, care poate folosi metale, uneori chiar metale nobile depuse
pe Al 2 O 3 .
Catalizatorul utilizat difera dupa natura procesului: hidrofinare sau hidrotratare,
dupa natura materiei prime reziduale sau distilate si dupa elementul sau elementele a
caror indepartare este urmarita cu predilectie (sulf sau azot la hidrofinarea disilatelor,
sulf sau nichel-vanadiu in cazul reziduurilor)
Cand, in cazul hidrofinarii obiectivul principal este desulfurarea, se folosesc de cele
mai multe ori catalizatori de cobalt-molibden depus pe -alumina. Metalele se depun pe
suport sub forma de oxid, folosind in acest scop saruri solubile de cobalt si de molibden.
In cursul procesului oxizii se transforma in sulfuri sau oxi-sulfuri (cu rapoarte uneori
nestoichiometrice intre oxigen si sulf), legaturile molibden-sulf fiind cele catalitic active.
Pentru a grabi acest proces si a scurta timpul necesar pantru a se ajunge dupa
regenerare, la o activitate performanta a catalizatorului, s-au propus si sunt utilizate
metode de sulfurare a catalizatorului
Raportul atomic intre cobalt si molibden este in jur de 0.3, cobaltul avand de fapt
rolul de promotor, iar cantitatea totala de metale depuse pe suport variaza intre limitele
8-13%.
Un efect favorabil il are un al doilea element de promotare, in general nichel sau fier.
Se ajunge astfel la catalizatori dublu-promotati: Co: Ni: Mo sau Co: Fe: Mo, avand
rapoartele atomice de aproximativ 0,3: 0,2: 1,0.
Suprafetele specifice ale catalizatorilor de hidrofinare se situeaza in general intre
limitele 200-300 m 2 /g, iar densitatea de volum intre 480-800 Kg/m 3 .
In cazul cand obiectivul principal al hirofinarii este denitrificarea, ceea ce are loc
mai ales cand se urmareste o stabilitate la oxidare mai buna a produsului (de exemplu
uleiuri lubrifiante), se utilizeaza catalizatori de nichel-molibden, activitatea celor de CoMo nefiind suficienta.
Continutul de metale in cazul acestor catalizatori este de 10-14% Mo si 2-4% Ni.
Catalizatorii de Ni-Mo au in plus o activitate hidrogenata suficienta pentru a asigura
saturarea alchenelor continute in produsele rezultate din procesele de cracare termica,
alegerea acestor catalizatori poate fi deci determinata si de includerea in alimentare a
produselor de cracare.
In procesul de hidrotratare, hidrogenarea partiala a hidrocarburilor aromatice
necesita o activitate hidrogenanta mai puternica a catalizatorului, cea a catalizatorului
de Ni-Mo putandu-se dovedi insuficienta. In asemenea cazuri se recurge la catalizatori
de NiW.
Spre deosebire de catalizatorii de Ni-Mo, cei de Ni-W sunt sensibili la sulf,
activitatea lor hidrogenanta diminuand sensibil la depasirea unor anumite limite, de
altfel destul de reduse, privind continutul de sulf.
Aceasta situatie poate fi ilustrata prin activitatea catalitica relativa a celor doi
catalizatori la hidrotatarea unor materii prime cu un continut de sulf sensibil diferit
(activitatea din tabel reprezinta constanta relativa de viteza, considerand reactia de
hidrogenare de ordinul I)
Sulf in alimentare, %
greut.
Catalizator NiMo
Catalizator NiW
1.7
0.14
100
90
100
225
11
Curba PRF
Curba VE (metoda Edmister Okamoto)
Curba % medii densitate
Curba % medii M
T, oC
30
d420
M
12
5
10
20
30
40
50
60
70
80
90
95
100
%volum
0
10
30
50
70
90
100
50
63
82
95
106
117
128
140
151
162
171
180
0.6664
0.6800
0.6988
0.7160
0.7300
07412
0.7495
0.7578
0.7670
0.7758
0.7828
0.7875
t PRF
33
32
22
23
22
18
90
108
123
148
t VE
6
9
5
6
7
4
t VE
93
99
108
113
119
126
130
13
TRASAREA CURBEI VE
15
dV
T0, G0, C0
Ti, Gi, Ci
Ti+dTi
Gi+dGi
Ci+dCi
Tf, Gf,
Cf
BILANT MATERIAL
I=E+C+A
I= Gi
=>
E= Gi+dCi
C=(-ri)dv
dxi
(-ri)
=
dV
CiGb
16
A=o
BILANT TERMIC
I = E+C+A
G Cp T = G Cp (T+dT) + Hj (-rj ) dV
Ecuatia BT pentru RCT
dT
dV
DETERMINAREA PARAMETRILOR MM
DETERMINAREA DEBITELOR DE BENZINA SI GAZE
G = Gb+Gg
Gb =debitul masic de benzina
G = debit masic total(Kg/h)
Gg = debitul masic de gaze
G b 550000
b 736
t 550000*103 kg
kg
68750
an
8000
h
h
kg
m3
kg
G b 68750 h
m3
Qb
93.41
736 kg
h
m3
Qb debit volumic de benzina
a = raportul H2/ materie prima = 260 Nm3/m3
QH2=Qb*a = 93.41 m3/h *260 Nm3/m3=24286.6 m3/h
Qg
Q H2
24286.6
Nm3
*100
28912.61
CH 2
84
h
Nm3
Q
28912.61 h
Kmol
Fg g
1290.74
3
22, 4
22, 4 Nm
h
Kmol
Fgi
% mol * Fg
100
gi
Fg
FgH 2
84*1290.74
kmol
1084.22
100
h
FgC1
10*1290.74
kmol
129.07
100
h
FgC2
3*1290.74
kmol
38.72
100
h
FgC3
2*1290.74
kmol
25.81
100
h
FgiC4 nC4
1*1290.74
kmol
12.9
100
h
kmol
h
G gH2 1084.22
G gC1 129.07
kmol
kg
kg
*2
2168.44
h
kmol
h
kmol
kg
kg
*16
2065.12
h
kmol
h
G gC2 38.72
kmol
kg
kg
*30
1161.16
h
kmol
h
G gC3 25.81
kmol
kg
kg
* 44
1135.64
h
kmol
h
kmol
kg
kg
*58
748.2
h
kmol
h
18
kg
h
QgH2
Nm3
h
%mol * Q g
100
84* 28912.61
Nm3
24286.59
100
h
QgC1
10* 28912.61
Nm3
2891.26
100
h
QgC2
3* 28912.61
Nm3
867.37
100
h
QgC3
2 * 28912.61
Nm3
578.25
100
h
QgiC4 nC4
1* 28912.61
Nm3
289.12
100
h
Nm3
Qg Qgi 24286.59 2891.26 867.37 578.25 289.12 28912.61
h
G gi Fgi * M
Mg
% gr
Gg
Fg
G gi
G gT
* 100
Fractii greutate =
G gi
G gT
kg
h
19
Mg
Gg
Fg
Comp.
7260.56
kg
5, 62
1290.74
kmol
%mol
H2
C1
C2
C3
iC4+nC4
TOTAL
M,
kmol/h
2
16
30
44
58
84
10
3
2
1
100
Fg
kmol/h
1084.22
129.07
38.72
25.81
12.5
1290.74
Ggi
kg/h
2168.44
2065.12
1161.16
1135.64
748.2
7278.56
Qgi
%
Nm3/h
Gr.
24286.59
29.79
2891.26
28.37
867.37
15.95
578.25
15.60
289.12
10.3
28912.61
100
Fractii
gr.
0,298
0,284
0,16
0,156
0,102
1
BILANT TERMIC
I = E+C+A
G * Cp * T = G * Cp (T+dT) + Hj * (-rj ) *dV
-G * Cp *dT = Hj * (-rj ) *Dv
Ecuatia BT pentru RCT
dT H ' s * rs H ' H * rH
dV
G *Cp
dV C i * Gb
MM al RCT
diolefine
% O =10.5 (%gr)
olefine
20
nesaturate consummate.
Stim ca:
dci ri
dV
Gb
Particularizam pentru cele trei tipuri de reactii:
dcS rS
dV
Gb
II
dcHN rHN
dV
Gb
III
dc N rN
dV
Gb
H = H ' H * CCH H
'
H
CCH H
2.3
10.5
*0, 41
*0, 205 0, 241Nm 3H 2consumat / kgHNtransformat
2.3 10.5
2.3 10.5
H = H
'
'
21
375 0 C
2
2
C p - pentru benzina se citeste din grafice (Chimia petrolului si proprietatile fizicochimiceRadu C. Tunescu ) in functie de temperature medie (Tmedie) si factorul de
caracterizare K (consideram K=12);
Tm
Cp benzina =0,683kcal/kg*0C
Cp pentru gaze se citesc din grafice (Chimia petrolului si proprietatile fizicochimiceRadu C. Tunescu ) in functie de temperature medie(Tmedie).
Cp
kcal /kg*0C
H2
3,49
C1
0,812
C2
0,778
C3
0,745
iC4+nC4
0,737
0,298
Gtotal 11646,8
GgC1
3304
fm
0,284
Gtotal 11646,8
GgC2
1858,8
fm
0,160
Gtotal 11646,8
fm
fm
GgC 3
Gtotal
1817,2
0,156
11646,8
GgiC 4 nC 4
Gtotal
1197 ,7
0,102
11646,8
C pgaze 3,49 * 0,298 0,812 * 0,284 0,778 * 0,160 0,745 * 0,156 0,737 * 0,103 1,586
Gb
68750
68750
0.904
G b G g 68750 7278.56 76028.56
Gg
Gb Gg
7278.56
7278.56
0, 096
68750 7278.56 76028.56
22
kcal
kg*0 C
kcal
kg *0 C
H S' * rS
dT
dV
G *Cp
dc S rS
dV
Gb
H S * Gb
dT H S * Gb
dT
* dc S
dc S
G *Cp
G *Cp
Integrand ecuatia de la T0 la T si de la cS0 la cS:
H S * Gb
dT
*
dc
G *Cp
T0
c SO
H S * Gb * c
So cSf ;
G *Cp
Prin definitie viteza de reactie este in functie de concentratie:
T T0
rS f c S rS k S * c S
k S 4,1 * 10 7 * e
Din
10000
1, 987*T
kg
m3 * h
dc S rS
prin integrare :
dV
Gb
23
VR
dV Gb *
o
cSf
Sf
dc S
dc S
G
*
R
b
rS
rS
cSO
cSO
H * G * c
'
H S total
X Hf
SO
'
c f H HN
* Gb * c HNO c HN
Gb * c SO c Sf
c BO c Bf 27 1, 6
0,94
c BO
27
ci DO O
ci c r
ci
10.5 2,3
0,128
100 100
ci c r 0,128 c r
0,94 c r 0, 0077
=
ci
0,128
HS total
HS total 29120.6
T T0
kcaltotaldezvoltatinproces
kgsulftransformat
H S * Gb * c
G *Cp
29120.6kcal
So
cSf
TREAPTA I
cSO 1350*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C
se presupune: cS 1250*106
T 365
76028.56*0, 7697
se presupune: cS 1150*106
24
T 368.42
76028.56*0, 7697
se presupune: cS 1050*106
29120.6 *68750 * 1150 1050 *106 375.26 0 C
T 371.84
injectie H2
76028.56*0, 7697
proaspat
TREAPTA II
cSO 1050*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C
se presupune cS 950*106
T 365
76028.56*0, 7697
se presupune cS 850*106
29120.6 *68750 * 950 850 *106 371.84 0 C
T 368.42
76028.56*0, 7697
se presupune cS 750*106
T 371.84
29120.6 *68750 *
76028.56*0, 7697
injectie H2 proaspat
TREAPTA III
cSO 750*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C
se presupune cS 650*106
T 365
29120.6 *68750 *
76028.56*0, 7697
se presupune cS 550*106
29120.6 *68750 * 650 550 *106 371.84 0 C
T 368.42
76028.56*0, 7697
se presupune cS 450*106
T 371.84
29120.6 *68750 *
76028.56*0, 7697
se presupune cS 350*106
25
T 375.26
29120.6 *68750 *
76028.56*0, 7697
injectie H2 proaspat
TREAPTA IV
cSO 350*106 kg sulf / kg benzina
T0=3650C
se presupune cS 250*106
T 365
76028.56*0, 7697
se presupune cS 150*106
29120.6 *68750 * 250 150 *106 371.84 0 C
T 368.42
76028.56*0, 7697
se presupune cS 50*106
T 371.84
76028.56*0, 7697
se presupune cS 1, 4*106
29120.6 *68750 * 50 1.4 *106 376.92 0 C
T 375.26
76028.56*0, 7697
K S 4,1*10 7 * e
10000
1, 987*T
rS K S * C S
REACTIA DE DESULFURARE
Numar
trepte
C SO * 10 6
T,0C
T,K
Kgsulf
kgbenzina
TREAPTA 1350
I
1250
1150
K S * 10 4
rS
1
rS
20.761
20.05
19.230
0.04816
0.04987
0.05200
kg
m3 * h
365
368,42
371,84
638
641.42
644.84
1.5379
1.6040
1.6722
26
1050
TREAPTA 1050
II
950
850
750
TREAPTA 750
III
650
550
450
350
TREAPTA 350
IV
250
150
50
1,4
VZR Gb *
375.26
365
368,42
371,84
375.26
365
368,42
371,84
375.26
378,68
365
368,18
371,36
374,54
376.92
C Sf
dc S
C SO
r G
648.26
638
641.42
644.84
648.26
638
641.42
644.84
648.26
651.68
638
641.42
644.84
648.26
649.92
1.7425
1.5379
1.6040
1.6722
1.7425
1.5379
1.6040
1.6722
1.7425
1.8149
1.5379
1.6040
1.6722
1.7425
1.7774
18.296
16.147
15.238
14.213
13.068
11.534
10.426
9.197
7.841
6.352
5.382
4.01
2.508
0.871
0.024
0.05465
0.06193
0.06562
0.07035
0.07652
0.08670
0.09591
0.10873
0.12753
0.15743
0.18580
0.24937
0.39872
1.14810
41.6666
*S
0, 04816 41.6666
0, 04987 0.05200 0.05465 0.06193 0.06562 0.07035
2
0.07652 0.08670 0.09591 0.10873 0.12753 0.15743 0.18580 0.24937 0.39872 1.14810
S 100*106 *(
2.384*103 m 2
VZR G b *S 68750* 2,384*10 3 163.95m 3
27
REACTIA DE HIDROGENARE
28
H * G * c
'
H HN total
H HN total
So
'
c f H HN
* Gb * cHNO cHN
Gb * cHNo cHNf
326.42kcal
H HN 326, 42kcal
T T0
H HN * Gb
* C HNo C HNf
G *Cp
TREAPTA I
C HNo 0,128
T0 365 0 C
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0,109
326,83 *68750 * 0.1185 0.109 372.28 0 C
T 368.64
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0995
T 372.28
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
TREAPTA II
C HNo 0, 0995
T0 365 0 C
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0805
326,83 *68750 * 0, 0900 0, 0805 372.28 0 C
T 368.64
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0710
T 372.28
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
TREAPTA III
C HNo 0, 0710
T0 365 0 C
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 052
326,83 *68750 * 0, 0625 0, 052 372.28 0 C
T 368.64
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0425
T 372.28
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
TREAPTA IV
C HNo 0, 0425
T0 365 0 C
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 0235
326,83 *68750 * 0, 033 0, 0235 372.28 0 C
T 368.64
76028.59*0, 7697
se presupune CHNf 0, 014
326,83 *68750
76028.59*0, 7697
T 372.28
K H 5 *10 * e
9
rH
17300
1, 987*T
kg
m3 * h
K H * C HN
30
Numar
trepte
C HN
TREAPTA
I
0,128
0,1185
0,109
0,0995
0,0995
0,0900
0,0805
0,0710
0,0710
0,0615
0,0520
0,0425
0,0425
0,0330
0,0235
0,0140
0,0077
TREAPTA
II
TREAPTA
III
TREAPTA
IV
T,0C
T,K
K H *10 4
rH
638
641.64
645.28
648.92
638
641.64
645.28
648.92
638
641.64
645.28
648.92
638
641.64
645.28
648.92
651.33
kg
m3 * h
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.5919
0.6379
0.6904
0.7447
0.7826
1
rH
757.632
755.911
752.536
740.976
588.940
567.360
555.772
528.737
420.249
392.308
359.008
316.498
251.557
210.507
162.224
104.258
60.260
0.001319
0.001322
0.001328
0.001349
0.001697
0.001762
0.001799
0.001891
0.002379
0.002549
0.002785
0.003159
0.003975
0.004750
0.006164
0.009591
0.016594
Kghidr .
kgbenzina
365
368,64
372,28
375,92
365
368,64
372,28
375,92
365
368,64
372,28
375,92
365
368,64
372,28
375,92
378.33
0, 001319 0, 016594
1
rH
31
32
12atm:
reactor
a)
58 52
55atm
2
p PRF 1090% =
b) tmv= 10%
0,7405g/cm3
33
1/T103
(C)
93
99
108
113
119
126
(K)
366
372
381
386
392
399
2,73
2,69
2,62
2,59
2,55
2,51
(t din grafic)
din grafic)
t C
PRF
VE
0
10
30
50
70
90
100
30
63
95
117
140
162
180
t10-t0 = 33
t30-t10 = 32
t50-t30 = 22
t70-t50 = 23
t90-t70 = 22
t100-t90 = 18
t0-10% = 6
t30-10% = 9
t50-30%= 5
t70-50% = 6
t90-70%= 7
t100-90%= 4
t VE %
CURBELE Q-T
1)
Alimentare reactor
34
Qabs = Qb+Qg
Qg= GgCp(T-30)
Qg = 7278.56 * 0,7697*(50-30)=112046.15 kcal/h
Qb = Gb[eg HVt +(1-eg)( H Lt - H L30 )]
Qb = 68750*[0+(1-0)*(104,30 - 61,25)]= 2959687.5 kcal/h
Qabs = 2959687.5 + 112046.15 = 3071733.65 kcal/h
Calculul entalpiei gazelor ideale se face cu relaii de forma:
H ' H 0' AT / 100 B (T / 100) 2 C (T / 100) 3 D(100 / T ) E
n care:
61,25
H L50 =[(2,96 - 1,33*0,7405)*50 +(0,003074 - 0,001154*0,7405)*50 2] =
104,30
2)
Efluent reactor
Qced=Qg+Qb
Qg=Gg*Cp(T-30)*(T-100)
Qg=7278.56 * 0,725* (379,39 - 100) = 1474328.37 kcal/h
35
eg = ev
benzinz
bemzinz= 0,736g/cm3
vapori se citeste din curba % medii densitate la%vaporizat
Determinarea vaporilor se citeste din curba %medii-densitate la %
vaporizat care ne intereseaza.
% vaporizat
initial
0
10
30
50
70
90
d 420
15
d15
0,736
0
0,680
0,7160
0,7412
0,7578
0,7758
0,7405
0
0,6848
0,7216
0,7457
0,7622
0,7801
Gb=68750 kg/h
Fg=1290.74 kmol/h
ev
eg=ev
Gv=egGb
Mv
Fv=Gv/Mv Yv=Fv/(Fv+Fg)
P=45 bar
P=55bar
36
v
b
kg/h
0
0,1
0,3
0,5
0,7
0
0
0,0924 6352.5
0,2918 20061.25
0,5035 34615.62
0,7207 49548.12
0,
0,9
65223.12
9487
1,0
1,0
68750
kg/kmol
kmol/h
pv
lg pv
pv
90
92
105
115
126
0
69.048
191.06
301
393.24
0
0.05077
0.12893
0.18910
0.23351
0
2,285
5,801
8,509
10,508
142
459.317
0.26246
148
464.527
0.26465
0
0.359 2,7929 0,4461
0.764 7,0911 0,8507
0.930 10,4005 1,0171
1.022 12,8431 1,1087
= 5 H = 5*D
VZR= * D *5*D
2
VZR =
D 2
*H
4
VZR =
5D 3
4
D=
4 *VZR
5 *
D= 3
H
=
2, 097
5 H= 5 * 2,097 = 10,48 m
D= 3
lg pv
H
2,18
= 5 H= 5 * 2,18 = 10.92 m
38
ridicate,
pericol de explozie si vicierea atmosferei din cauza gazelor si a
benzinei,
pericol de toxicitate din cauza H2S,
pericol de intoxicare din cauza gazului inert in spatii inchise.
2.
Masuri specifice
Se atrage atenia asupra respectrii cu strictee a urmtoarelor masuri
3.
40
Sursa
Poluan
i
VOC
41
Poluan
i
Sursa
bazinul de
VOC
VOC
VOC
Echipamentele de proces:
Sisteme de conducte si canale, supape, pompe, valve, flane, drenuri la VOC
instalaiile tehnologice din rafinrie.
Posibilitate de ocolire a echipamentului de depoluare. Exista urmtoarele
posibiliti :
A. Gazele arse provenite de la cuptoarele tehnologice pot scpa in atmosfera
prin neetaneiti ale cuptoarelor tehnologice ocolind astfel traseul normal de
evacuare prin coul de dispersie.
B. Gazele de producie cu H 2S in situaii de avarie se dirijeaz in facla prin
supape de sigurana.
VOC,
H2S,
SOx,
NOx,
CO,
CO2,
Pulberi
VOC,
H2S
Facla
VOC,
H2S,
SO2
APA
Apele evacuate de pe amplasament sunt colectate prin sistemele de
canalizare interioara, epurate si evacuate in emisar.
Surse de ape uzate i poluanii emisi
42
Sursa
generatoare
Activitatea
de productie
si activitati
auxiliare
Mod de tratare
Preepurare,
epurare
mecanica,
chimica si
biologica, in
statia de epurare
a operatorului
Canalizat, pe reteaua de
ape menajere, care se
dirijeaza in canalizarea
industriala de ape uzate.
Epurare in statia
de epurare
operatorului
Canalizare industriala
titular
Evacuare si
epurare impreuna
cu apele
industriale si
menajere
43
44
MSURI DE PROTECIE
Elaborarea, actualizarea si asigurarea accesului personalului implicat
la procedurile specifice de functionare ale instalatiilor, instructiuni si planuri
de actiune in caz de poluare, precum si instruirea corespunztoare i
periodic a personalului;
Desfurarea n condiii optime a activitii, pentru reducerea la
minim a pierderilor tehnologice;
Respectarea programului de revizii i reparaii a instalaiilor, inclusiv
a conductelor de transport al substanelor i materialelor;
Respectarea prevederilor din Planul de aciune n caz de poluare a
solului i apei subterane:
Valorificarea i/sau eliminarea ritmic a deeurilor generate;
respectarea strict a legislatiei n vigoare privind gestionarea deeurilor;
Respectarea capacitilor maxime de stocare a depozitelor,
rezervoarelor, bazinelor, recipienilor;
Umrirea calitii apei subterane.
Emisiile totale anuale de COV rezultate din operatiunile de
incarcare si depozitare a benzinei la fiecare instalatie de depozitare la
45
ZGOMOT
Activitile de pe amplasament nu trebuie s produc zgomote care s
depeasc limitele prevzute, dupa cum urmeaza :
n zona functionala a incintei industriale: max. 85 dB, conform
Normelor generale de protectia muncii / 2002
La limita zonei functionale a incintei industriale: max. 65 dB,
conform STAS 10009/1988
Toate utilajele i instalaiile care produc zgomot i/sau vibraii vor fi
meninute n stare bun de funcionare. Drumurile i aleile din incint vor fi
reparate i ntreinute corespunztor.
46
BIBLIOGRAFIE
1. Suciu, G.C., Ingineria Prelucrarii Hidrocarburilor, Editura Tehnica
Bucuresti, 1993, Vol.4
2. Raseev, S., Conversia Hidrocarburilor, Editura Zecasin Bucuresti,
1997, Vol.III
3. Tescan, V., s.a., Tehnologia Distilarii Petrolului, Coloane de
fractionare Indrumator de proiect de an, Ploiesti, 1996, Partea I.
47