Am fost folosind de nalt frecven ( HF ) de comunicare pentru mai

muli ani . De-a lungul anilor 1950 i sistemele cer undelor 1960 HF au
fost coloana vertebral a comunicrii noastre pe distane lungi .
Apariia de satelii de comunicaii la sfritul anilor 1960 i nceputul
anilor 1970 a adus o schimbare de filozofie despre comunicaiile pe
distane lungi . Sentimentul a fost , " HF este mort . " Oamenii au fost
dornici de a trece la satelii din cauza simplitatea operaiunilor . Nu
mai am avea de a studia ionosfera sau calcula ce frecven ar
functiona . n comunicaiile prin satelit tot ce trebuia s tie n ce
direcie a fost la punctul antena i ce canal de utilizat.

Ca mai dependenta a fost pus pe comunicaiile prin satelit, am descoperit c nu era un

sistem perfect. Planificatorii militari realizat vulnerabilitatea sateliilor de comunicaii,
deoarece orbita Pamantului i am vzut crescnd congestiei pe cele cteva sateliii pe
care le avem. Cu aceast realizare, filozofii din nou schimbat. HF a fost "renscut" ca
comunicatori dat seama de fiabilitatea i versatilitatea comunicaiilor HF.
n cariera ta AF va va afla mai multe despre arta de a comunicaiilor HF. Pentru a atinge
acest obiectiv, trebuie s fie informat n multe domenii. Tu trebuie s neleag ceea ce o
unda radio nu atunci cnd prsete o anten i care controleaz comportamentul de val.
Tu trebuie s neleag modul n care atmosfera, activitatea solar, precum i influena
solului afecteaz undele radio.
413. Structura atmosferei
Cheia de succes comunicaiile HF radio, se afl ntr-o nelegere funcional de fenomene
ionosferei i efectul acesteia asupra comunicaiilor radio. n primele zile ale
comunicaiilor radio, se credea c toate undele radio se propag n linie orizontal
dreapt de la antena de emisie a antenei de recepie. Acest raionament se baza pe faptul
c, n benzile LF i MF, semnale radio poate fi primit doar o distan relativ scurt
distan (100 la 200 mile). Dupa multe experimente i teoretizarea, cu toate acestea, sa
ajuns la concluzia c undele radio au de fapt componente propagare specifice i aceste
componente au caracteristici previzibile. Raionament devreme la propagarea undelor
radio a fost defect, deoarece puterea emitorului i banda de frecven fiind utilizate are
un impact direct asupra ct de departe semnalul va propag.
Pe parcursul dezvoltrii HF radio, am constatat c undele radio n aceast band ar putea
fi primit la distane mult mai mari dect se credea anterior posibil. Investigarea acest
nou fenomen a demonstrat c atmosfera pmntului are proprieti care afecteaz undele
radio n diferite moduri.
Wave de propagare se ocup cu proprietile i natura atmosferei prin care undele radio
trebuie s se deplaseze. Dup cum tii deja, atmosfera nu este uniform, dar variaz cu
altitudinea, localizarea geografic, timp, anotimp, i anul. Cunoaterea caracteristicilor
atmosferice ajuta la rezolvarea problemelor care apar n planificarea sau folosind ci de
comunicaii radio i n prezicerea cale fiabilitate. n scopul operaiuni de radio,
atmosfera este format din trei regiuni de baz: troposfera, stratosfera, i ionosphere.TEST
Troposferei.Troposfera este partea a atmosferei se extinde de la suprafaa pmntului la
aproximativ 11 km (km) sau 7 mile. n troposfera, ndoire de unde radio de refracie a
trimis o distana pn la orizont de radio depeasc distana pn la orizont optic.
Refracie troposferic (ndoire cauzate de schimbri brute n caracteristicile de aer ntr-o
atmosfer mai jos) afecteaz semnalul primit de la distane dincolo de orizontul radio.
Stratosfer.Stratosfer se afl ntre troposfer i ionosfer, aproximativ 11 la 48 km (7-31

km) deasupra pmntului. Temperatura n aceast regiune este mai aproape constant
dect n troposfer.
Ionosfer.Ionosfera este partea de atmosfera superioar a Pmntului n care ionii i
electronii sunt prezente n cantiti suficiente pentru a afecta propagarea undelor radio. n
mod normal, ionosfera se extinde de la aproximativ 48 pn la 1000 km (31-600
kilometri) deasupra pmntului. n anumite momente i locaii cu toate acestea, se poate
ajunge chiar mai mici. Distane lungi, comunicare HF este posibil de reflexii ale undelor
radio din straturi ionizate n aceast parte a atmosferei terestre.
Formarea.Ionosfera este partea a atmosferei terestre care este suficient de ionizat de
ultraviolete ale soarelui (UV) i raze X pentru a afecta n mod semnificativ propagarea
undelor radio. nainte de a merge mai departe n structura ionosferei, sa trecem o idee mai
clar a ceea ce ionizare este.
Soarele radiaza energie care intr n atmosfera Pmntului la diferite lungimi de und.
Atmosfera este compus din atomi neutri (neutroni) i atomi negativ (electroni). Cnd
razele UV de la soare ajunge atmosfera, neutronii mprit n atomi ncrcai pozitivnumite ioni. Acest proces este numit ionizare.
n nivelurile superioare ale ionosferei, ionii sunt slab rspndite i rmn extrem de
ncrcat. n sale nivelurile inferioare, a ionosferei, ionii sunt mai dens concentrate i au
tendina de a transforma n neutroni mai uor. Aceast relaie de densitate de electroni cu
nlime duce la subdiviziunea a ionosferei.Ionosfer este mprit n straturi. Aceste
straturi sunt numite D, E, i F-regiuni sau straturi.
Diferitele straturi din atmosfera sunt cauzate de diferite lungimi de und ale razelor UV
cheltuind energia lor la nlimi diferite. Radiaii i particulele din afara sistemului solar
contribuie de asemenea la formarea diferitelor straturi ionosferice. O surs foarte variabil
de ageni ionizante este vnt solar. Vnt solar este format din ioni aruncate afar din
suprafaa Soarelui, ca urmare a proceselor sale turbulente. acolo. Dup cum particulele
de cltorie prin intermediul spaiu, unii vin destul de aproape de pmnt pentru a fi prins
de cmpurile magnetice ale pmntului.
Structura. Figura 3-1 prezinta zi i de noapte profile tipice ale densitii de electroni n
ionosfer. Figura prezint mai multe regiuni n care densitatea electronic creste cu
nlime (D, E, Es, F, F1, F2 i straturile). Existena straturilor este cauzat de faptul c
atmosfera este un amestec de gaze care difer n sensibilitatea lor la radiaii ionizante, i
astfel produc ionizare maxim la altitudini diferite. Gradul de ionizare i nlimea de
aceste straturi este afectat de ora din zi, de sezon, i variaiile activitii solare. Figura 32 prezint straturile ionosferice zi. Stratul Es (sporadic E) este omis n aceast cifr din
cauza apariiei sale neregulate i msur geografic limitat.
Ionizare este mai puin n stratul inferior (stratul D) i creterile n straturile superioare.
TESTWhen un val de radio intr n ionosfer, electronii liberi sunt stabilite n micare de
cmpul electric alternativ pe val.Energia care este transferat de la unda a electronilor
liberi se pierde atunci cnd electronii se ciocnesc cu o molecul. Prin urmare, cea mai
mare pierdere de energie este n stratul D. Pierderea TESTThis de energie se numeste
pierdere de absorbie (atenuare). Experimentarea artat c pierderea de absorbie este
invers proporional cu frecvena transmise. Cu alte cuvinte, mai mare frecventa, mai
puin pentru atenuarea prin absorbie.
D strat. Stratul D se extinde de la aproximativ 48 pn la 90 km (30-55 km) deasupra
pmntului. Normal ionizare D-strat este produsa de lumina UV solare i raze X n

timpul zilei. Acest efect de ionizare este foarte sczut i nu exist puin sau deloc
refracie a undelor radio. Ca urmare, reprezint stratul D pentru majoritatea zgomot
ionosferic i absorbie de radio-val. Deoarece acest strat dispare pe timp de noapte,
variaii n absorbia i zgomot a semnalelor transmise de la o zi la alta sunt evidente.
Suplimentar ionizare D-strat poate fi produs la orice ora din zi sau noapte de electroni de
mare energie i protoni provenite de la soare. Acest tip de cretere a D-strat ionizare este
de natur s
Figura 3-1.Ionosfer.
Figura 3-2. Daylight straturi ionosferice.
fi asociat cu tulburri geomagnetice. Undele radio HF nu sunt reflectate de stratul D.
Strat TESTThis este important, deoarece de efectul advers de a absorbi energia de la
valuri care traverseaz ea. Absorbia este mic pe timp de noapte i cea mai mare cu
privire la amiaz. E destul de variabile, n general, n cretere cu activitatea petelor
solare.
Ionizare este mai puin n stratul inferior (stratul D) i creterile n straturile superioare.
TESTWhen un val de radio intr n ionosfer, electronii liberi sunt stabilite n micare de
cmpul electric alternativ pe val.Energia care este transferat de la unda a electronilor
liberi se pierde atunci cnd electronii se ciocnesc cu o molecul. Prin urmare, cea mai
mare pierdere de energie este n stratul D. Pierderea TESTThis de energie se numeste
pierdere de absorbie (atenuare). Experimentarea artat c pierderea de absorbie este
invers proporional cu frecvena transmise. Cu alte cuvinte, mai mare frecventa, mai
puin pentru atenuarea prin absorbie.
D strat. Stratul D se extinde de la aproximativ 48 pn la 90 km (30-55 km) deasupra
pmntului. Normal ionizare D-strat este produsa de lumina UV solare i raze X n
timpul zilei. Acest efect de ionizare este foarte sczut i nu exist puin sau deloc
refracie a undelor radio. Ca urmare, reprezint stratul D pentru majoritatea zgomot
ionosferic i absorbie de radio-val. Deoarece acest strat dispare pe timp de noapte,
variaii n absorbia i zgomot a semnalelor transmise de la o zi la alta sunt evidente.
Suplimentar ionizare D-strat poate fi produs la orice ora din zi sau noapte de electroni de
mare energie i protoni provenite de la soare. Acest tip de cretere a D-strat de ionizare
este probabil s fie asociate cu tulburri geomagnetice. Undele radio HF nu sunt
reflectate de stratul D. Strat TESTThis este important, deoarece de efectul advers de a
absorbi energia de la valuri care traverseaz ea. Absorbia este mic pe timp de noapte i
cea mai mare cu privire la amiaz. E destul de variabile, n general, n cretere cu
activitatea petelor solare.
Strat E. Stratul E se extinde de la aproximativ 90 pn la 140 km (55-85 km) deasupra
pmntului. Deoarece ionizarea este produs de UV solare i raze X, ionizare scade la
valori sczute pe timp de noapte. Ca urmare, frecvena critic E-strat este practic
inexistent i puin, dac este cazul, reflecie pe timp de noapte voin apare. Efectele E
straturi sunt neregulate. n timpul zilei, reflecii din stratul E sunt utile pentru
comunicarea la distane de pn la aproximativ 2000 km (1250 mile).
Zone E sporadice. n cadrul i oarecum deasupra regiunii ocupat n mod normal de ctre
stratul de E, o zon subire neuniforme de inalta densitate de electroni apare uneori.
Aceste zone E sporadice sunt considerati a fi cauzate de creterea brusc a activitii

solare, cum ar fi exploziile solare. Cnd exploziile de mare intensitate a energiei solare
intra n ionosfer, pot s apar zone de mare ionizare n stratul E. Ne referim la aceste
domenii ca E sporadic (Es). Es sunt pete n ntinderea geografic i n timp. Cnd acestea
sunt formate, aceste zone sunt att de mult acuzat c frecvenele care utilizeaz n mod
normal F-layer refracie nu ajunge la stratul de F. n schimb, frecvenele sunt reflectate
de pmnt din zonele E sporadice.
Observaii, am folosit termenul de "reflecie", i nu termenul "refracie". Acest lucru se
datoreaz faptului c semnalele ntors din zonele E sporadice sunt aproape imaginea n
oglind a semnalelor care le introducei. TESTVirtually nu penetrare sau de absorbie are
loc. n regiunile arctice, sporadic E este adesea asociat cu activitatea de diminea.
Existena Es poate fi duntoare sau benefic pentru comunicaii. Dei foarte temporar,
zona Es poate oferi un mediu de reflecie util care ne permite utilizare a spectrului
superior critice, mbuntind astfel de comunicaii n timpul zilei. Zona Es poate
interfera cu utilizarea de straturi ionosferice mai mari, degradant astfel calea de
comunicare.
Regiunea F. Ca un factor n comunicaii HF, regiunea F este cea mai important parte a
ionosferei. TESTMost transmisii cer val implica una sau mai multe refracie din regiunea
F. Pe parcursul zilei exist dou straturi separate n regiunea F, straturile F1 i F2. La
noapte aceste dou straturi se combina pentru a forma un singur strat F.
Stratul F1 este partea inferioar a stratului de zi F. Se extinde de la circa 140 la 240 km
(85-150 km) deasupra pmntului, i ea exist numai n timpul zilei, disprnd pe timp
de noapte. Densitatea maxim a stratului de F1 are loc la scurt timp dup amiaz, ora
local, cnd soarele este direct deasupra capului.
Stratul F2 are o gam de la aproximativ 245 pn la 400 km (155-250 km) deasupra
pmntului. Este prezent 24 de ore pe zi, dar variaz n altitudine cu locaia geografic,
activitatea solar, i ora local. TESTThe frecven critic pentru acest strat se va atinge
un vrf dup amiaz local i scade treptat de-a lungul nopii. Este cel mai util pentru
comunicare pe timp de noapte.
414. variabile ionosferei legate de comunicaiile
Variabile pe termen lung. Deoarece radiaiile de la soare este cauza principala a ionizare
n atmosfera pmntului, activitatea solar i condiiile din ionosfer sunt strns legate.
Aceast corelaie pare s depinde de anumite cooler, zone ntunecate de pe suprafaa
soarelui pe care le numim pete solare. TESTAstronomers au dezvoltat un indice de
activitatea petelor solare, numit numrul petelor solare. nregistrrile petelor solare
numere data extinde napoi aproximativ 200 de ani. Numerele petelor solare au un ciclu
de bine documentat de 11 ani.
Figura 3-3 arat cum frecvenelor critice prnz i la miezul nopii variaz n faz cu
variaii n numrul petelor solare. Curbele din figura sunt bazate pe datele uniformizate.
Cunoaterea fiecare faz a ciclului petelor solare este util pentru estimarea numere medii
petelor solare cteva luni n viitor. ncercrile de ani de prognoz in avans nu au avut
succes din cauza variaiilor n cadrul ciclului de 11 ani (fig.ure 3-4).
Un alt tip de fenomene solare afecteaz comunicaiile ionosferei este flux solar. Flux este
cantitatea de ceva (raze X, de unde radio, etc.) trec printr-o zon specific ntr-o perioad
de timp dat. Flux Solar este cantitatea de radiaii electromagnetice emise fiind de la
soare. Acesta este msurat printr-o unitate solar flux care este unitatea standard de
raportare a fluxului de fond de radio solar i exploziile. n mod normal, un flux mai mare

indic un nivel ridicat de ionizare n atmosfer. Msurtorile flux solar sunt luate zilnic la
Astrophysical Observatory Radio Dominion (DARO) n Penticton, Canada. Un solar
rezumat flux de radio este transmis de patru ori pe zi aproape 0015Z, 0640Z, 1240Z, iar
1840Z prin Vremea Reeaua automat (AWN). Acest rezumat conine o list de fundal de
msurtori de flux solare curent i anterior zilei.
Variabile pe termen scurt. O caracteristic important a ionosferei este variaie zilnic n
structura. Stratul D este ionizat n timpul zilei, dar slbete i este lipsit de importan pe
timp de noapte. Stratul E este util pentru comunicaii raz scurt de aciune n timpul
zilei, dar nu pe timp de noapte. Stratul singular F care exist pe timp de noapte devine
straturile F1 i F2 n timpul zilei. Aceste variaii regulate dicta necesitatea de cel puin
dou frecvene pentru toate n jurul valorii de non-stop link-uri-un cer-val frecven zi i
o frecven de noapte.
Pe lng modificrile previzibile n ionosfer, exist variaii imprevizibile legate de
perturbri pe soare. Efectul acestor perturbri pe comunicaiile pot varia de la o scdere a
calitii circuit pe cateva circuite pentru cateva ore la un black-out aproape complet a
tuturor circuitelor cer val HF pentru o zi sau dou. n general, latitudini mari sunt mai
afectate dect latitudini joase.
Figura 3-3. Variaiile numrul petelor solare i frecvenele critice prnz i la miezul
nopii.
Figura 3-4. 11 ani ciclu de pete solare.
Deoarece ionizare n ionosfer este cauzat n mare parte de radiaie solar, orice variaie
n activitatea solara afecteaza ionosfer, afectnd astfel propagarea cer val. Numrul real
de straturi, nlimea lor, i intensitatea ionizare toate variaz de la ora la ora, zi de zi,
lun de lun, sezon de sezon, i an de an. Exist patru variante regulate n ionosfer:
diurne (zilnic),, variaiile sezoniere de 27 de zile, i ciclurile petelor solare de 11 ani (.
Figura 3-5) tip .TESTAnother de fenomene solare afecteaz comunicaiile ionosferei este
flux solar. Flux este cantitatea de ceva (raze X, de unde radio, etc.) trec printr-o zon
specific ntr-o perioad de timp dat. Flux Solar este cantitatea de radiaii
electromagnetice emise fiind de la soare. Se flux solar este msurat printr-o unitate solar
flux care este unitatea standard de raportare a fluxului de fond de radio solar i
exploziile. n mod normal, un flux mai mare indic un nivel ridicat de ionizare n
atmosfer. Msurtorile flux solar sunt luate zilnic la Astrophysical Observatory Radio
Dominion (DARO) n Penticton, Canada. Un solar rezumat flux de radio este transmis de
patru ori pe zi aproape 0015Z, 0640Z, 1240Z, iar 1840Z prin Vremea Reeaua automat
(AWN). Acest rezumat conine o list de fundal de msurtori de flux solare curent i
anterior zilei.
Variabile pe termen scurt. O caracteristic important a ionosferei este variaie zilnic n
structura. Stratul D este ionizat n timpul zilei, dar slbete i este lipsit de importan pe
timp de noapte. Stratul E este util pentru comunicaii raz scurt de aciune n timpul
zilei, dar nu pe timp de noapte. Stratul singular F care exist pe timp de noapte devine
straturile F1 i F2 n timpul zilei. Aceste variaii regulate dicta necesitatea de cel puin
dou frecvene pentru toate n jurul valorii de non-stop link-uri-un cer-val frecven zi i
o frecven de noapte.
Pe lng modificrile previzibile n ionosfer, exist variaii imprevizibile legate de

perturbri pe soare. Efectul acestor perturbri pe comunicaiile pot varia de la o scdere a

calitii circuit pe cateva circuite pentru cateva ore la un black-out aproape complet a
tuturor circuitelor cer val HF pentru o zi sau dou. n general, latitudini mari sunt mai
afectate dect latitudini joase.
Deoarece ionizare n ionosfer este cauzat n mare parte de radiaie solar, orice variaie
n activitatea solara afecteaza ionosfer, afectnd astfel propagarea cer val. Numrul real
de straturi, nlimea lor, i intensitatea ionizare toate variaz de la ora la ora, zi de zi,
lun de lun, sezon de sezon, i an de an. Exist patru variante regulate n ionosfer:
variaii diurne (zilnic), sezonier, de 27 de zile, iar ciclurile petelor solare de 11 ani (figura
3-5) .TEST
Figura 3-5. Variaii ionosferici regulate.
Efecte diurne. Evident, radiaii solare nu este prezent pe timp de noapte. Cnd activitatea
solar nu mai este prezent, D, E, i straturile F1 dispar, lsnd doar stratul F2. Stratul F2
scade n altitudine cu apusul soarelui i se combin cu resturi ale stratului F1 pentru a
forma un singur strat pe timp de noapte F. (Aceste variaii au fost ilustrate n fig.ure 3-1.)
Efecte de sezon. Anotimpurile afecta ionizare atmosferica din cauza distanei diferite de
soare pentru anumite zone ale pmntului i unghiul diferite de radiaie pe acele zone.
TESTThe nlimea stratului F2 crete foarte mult n timpul verii i scade n timpul
iernii. De asemenea, densitatea de ionizare F2 este mai puternic si se ridica mai devreme
n a doua zi n timpul iernii. Densitate de ionizare n D, straturile E, iar F1 este mai slab
n timpul iernii. Ce nseamn acest lucru este c n timpul iernii, avem o gam mai larg
de frecvene critice i mai puin de absorbie a tuturor frecvenelor. Exist mai multe
variaie ntre timp de noapte i frecvene de operare pe timp de zi n timpul iernii dect
n timpul verii.
Efecte petelor solare. Ambele variaiile petelor solare de 27 de zile i ciclul petelor solare
de 11 ani avea efecte majore asupra ionizare atmosferica. Ele sunt numite variaii
regulate, deoarece acestea sunt previzibile i la intervale regulate. Petele solare sunt pete
intunecate sau reci pe soare care schimba intensitatea radiaiei solare. TESTWhen
numrul petelor solare pe suprafaa Soarelui cu care se confrunt Pmntul este mare,
cantitatea de radiatii solare de la soare este mult mai mare, rezultnd n frecvene mai
mari critice pentru E, F1, F2 i straturile, i absorbia mai mare n D strat. Numrul
petelor solare pe suprafaa soarelui confrunt pmntului variaz la fiecare 27 zile,
datorit rotaiei soarelui.
mpreun cu variaiile de 27 de zile, activitatea petelor solare variaz n cicluri de 11 ani.
Efectul global asupra comunicaiilor HF este c nu va fi mai mare critic frecvene apar n
timpul ani de activitate maxim petelor solare. Frecvene de operare va va fi, n mod
normal mai mare in timpul acestor ani, de asemenea (fig. (Figura 3-6).
Figura 3-6. Variaiile datorate ionosferei activitatea petelor solare.
Variaii ionosferici neregulate. Exist o varietate de variaii neregulate ale ionosferei,
care afecteaz capacitatea noastr de a comunica prin unde cerul (a se vedea fig.ure 3-7).
Cauza principal a majoritii perturbaii ionosferice neregulate este exploziile solare.
Figura 3-7. Variaii ionosferici neregulate.
Exploziile solare. Exploziile solare sunt comunicate de mari, brute de energie pe soare

care sunt indicate de strlucire relativ scurt durat a regiunilor localizate. Ei erupe brusc
i au viei de la cteva minute pn la cteva ore (n medie de o jumtate de or), i ei
pot avea ieiri de energie echivalent cu cel al unei explozii de un miliard de H bombe
(fig. (Figura 3-8). Cnd aceast energie intr n ionosfer, apar variaii. Unele din aceste
variaii ajuta n timp ce alii mpiedica comunicaii cer val. Cresterea raze X, care
nsoete adesea exploziile solare, poate crete ionizare n stratul D i reduce puterea
semnalului HF. semnalul scdere rezisten variaz n funcie de intensitatea flare,
locaia cale HF fa de Soare, iar caracteristicile de proiectare ale sistemului HF. Durata
de scdere putere semnal poate fi de 45 de -sa 90 minute pentru un episod acut mare.
Cele dou tipuri principale de fenomene asociate cu exploziile solare sunt efectele
imediate i efectele ntrziate. Efectele imediate loc simultan cu flare vizibil i constau
din fenomene cunoscute sub numele de exploziile solare de radio i tulburri brute
ionosferice. Efectele ntrziate apar 15 minute la 72 de ore de la flare i constau din
evenimente la nivelul solului, absorbie capac polar, geomagnetice
Figura 3-8. Emisii flare solare.
Figura 3-8. Emisii flare solare.
tulburri, i Aurora. Efectele imediate sunt mai pronunate cu rachete de semnalizare
mari, dar efecte importante pot s apar cu subflares.
Cele dou tipuri principale de fenomene asociate cu exploziile solare sunt efectele
imediate i efectele ntrziate. Efectele imediate loc simultan cu flare vizibil i constau
din fenomene cunoscute sub numele de exploziile solare de radio i tulburri brute
ionosferice. Efectele ntrziate apar 15 minute la 72 de ore dup flerul i constau din
evenimente la nivelul solului, absorbie capac polar, tulburri geomagnetice, i Aurora.
Efectele imediate sunt mai pronunate cu rachete de semnalizare mari, dar efecte
importante pot s apar cu subflares.
Exploziile solare de radio. Emisie radio, Solar provine ca radiaie de fond i ca accesorii
din regiunile luminoase i tulburri tranzitorii, cum ar fi rachete de semnalizare. Multe
rachete de semnalizare sunt nsoite de creterea emisiilor de la frecvenele radio. Cauza
acestei emisie a crescut este considerat a fi trecerea de fluxuri de particule prin atmosfera
Pmntului.
Tulburri ionosferei brusc. Gradul ridicat de radiaii de la eruptiile solare produce
anormal de mare de ionizare n toate straturile ionosferei. Aceast cretere a ionizare
apare foarte brusc n ntreaga zon zi a pmntului i se numete tulburare ionosferic
brusc (SID). AIN apar aproape simultan cu un episod acut i poate dura de la minute la
cteva ore. n mod normal, frecvene de la aproximativ 1 sau 2MHz la 20MHz despre
sunt fabricate inutil din cauza absorbiei mare n stratul D. n timpul unei SID, frecvene
mai mari (peste 20MHz) pot fi utilizate pentru comunicaii pe distane lungi. Aceste
frecvene refracta de pe straturile din ce n ce mai dense F n loc de a trece prin ionosfer
ca in mod normal le-ar. Frecvene mai mici, cu toate acestea, se va fi absorbit att de
dens ionosfera c acestea sunt vor fi doar util pentru distane scurte de comunicaii solval. AIN apar doar n timpul zilei i sunt cele mai neobinuite de toate
disturbances.TEST atmosferice
Furtuni ionosferei. Furtunile ionosferei sunt de fapt tulburri magnetice puternice n
straturile superioare ale atmosferei 18-72 ore dup SID. Apariia AIN nu nseamn c

furtunile ionosferei va urma. Spre deosebire de AIN, furtuni ionosferei poate fi prezent n
timpul zilei sau noaptea. Frecvene critice va scadea sub nivelul normal, care limiteaz
utilizarea frecvenelor nalte. Cele mai grave efecte apar n zonele aurorale in apropiere
de poli nord i sud, n scdere fa de ecuator. Aceste furtuni pot dura de la cteva
minute la cteva ore i toate efectele vor disprea n cteva zile. n timpul furtunilor
ionosferei, comunicatorii ar trebui s foloseasc frecvene de operare mai mici, mai ales
la latitudes.TEST superior
3-2. Radio-Wave de propagare
Am nvat c undele radio pot dura mai multe ci de la un emitor la un receptor.
Transmisie radio HF-distan lung foloseste undele cer; i transmisie pe distane scurte
foloseste undele terestre, figura 3-9 prezinta. Propagarea sol-wave este afectat de
caracteristicile electrice ale pmntului i cu suma de difracie n jurul valorii de curbura
pmntului. Aceste caracteristici variaz n diferite localiti, dar sunt relativ constante cu
privire la timp i anotimp. Propagarea Sky-val este variabil, deoarece starea permanent
schimbare a ionosferei are un efect clar asupra refractia undelor.
415. polarizare i de propagare ci.
Polarizarea. Undele radio constau dintr-un cmp electric i un cmp magnetic.
Polarizarea unei unde electromagnetice este definit ca planul de vibraie a cmpului su
electric. De exemplu, un val de cu un cmp electric vertical este declarat a fi polarizate
vertical. Un val cu un cmp electric orizontal se spune c este polarizat orizontal. Liniile
electrice de for i liniile magnetice corespunztoare sunt ntotdeauna n unghi drept una
fa de cealalt i fa de direcia de propagare. Un val polarizat orizontal are un cmp
paralel electric la suprafaa pmntului. Un val polarizat vertical are un cmp electric
perpendicular pe suprafaa pmntului. Figura 3-10 arat unde polarizate orizontal i
vertical.
Polarizarea undei propagate este determinat iniial de tipul i dispunerea antenei de
emisie. Ca o regul, un conductor vertical radiaz un val polarizate vertical. Un conductor
orizontal radiaz un val de polarizat orizontal. Forme mai complexe, cum ar fi
polarizarea circular i eliptic, n care direcia de tensiune maxim se rotete n spaiu
cu o frecven de transmisie, sunt de asemenea posibile. Aceste unde complexe sunt
generate de antene speciale (de exemplu, o anten spiral), sau pot fi dezvoltate n mod
accidental cnd valurile liniar polarizate trece prin mass-media neuniforme, cum ar fi
ionosfer.
Orizontal unde polarizate sunt slbit mai rapid n deplasare pe terenul dect sunt valuri
polarizate vertical. La frecvene nalte, polarizarea undelor cer, de obicei, variaz, uneori
destul de rapid, iar de multe ori este eliptica, deoarece valul mparte n mai multe
componente care urmeaz ci diferite. Valuri la sol reine, de obicei, caracteristicile de
polarizare le-au avut atunci cnd valul a prsit antena.
Performana unei antene de recepie este mbuntit dac se poate orientat pentru a
profita de polarizare a undei incidente. Cu toate acestea, ca o consecin a schimbrii
aleatorie a polarizrii undelor HF msur ce cltoresc prin ionosfer, potrivire
polarizarea antenelor de emisie i de recepie la distan nu este esenial. Dac este
posibil, ambele antene polarizate vertical i orizontal ar trebui s fie ncercat. n cazul n
care cerinele de circuit dictat de propagare a undei de suprafa, este important ca
antenele la ambele capete ale cii au aceeai polarizare. Cu toate acestea, antene
polarizate vertical furniza si eficienta de acoperire a undei de suprafa.

Figura 3-9. Propagare radio-wave.

415. polarizare i de propagare ci
Polarizarea. Undele radio constau dintr-un cmp electric i un cmp magnetic.
Polarizarea unei unde electromagnetice este definit ca planul de vibraie a cmpului su
electric. De exemplu, un val de cu un cmp electric vertical este declarat a fi polarizate
vertical. Un val cu un cmp electric orizontal se spune c este polarizat orizontal. Liniile
electrice de for i liniile magnetice corespunztoare sunt ntotdeauna n unghi drept una
fa de cealalt i fa de direcia de propagare. Un val polarizat orizontal are un cmp
paralel electric la suprafaa pmntului. Un val polarizat vertical are un cmp electric
perpendicular pe suprafaa pmntului. Figura 3-10 arat unde polarizate orizontal i
vertical.
Figura 3-10. Vertical polarizare / orizontal.
Orizontal unde polarizate sunt slbit mai rapid n deplasare pe terenul dect sunt valuri
polarizate vertical. La frecvene nalte, polarizarea undelor cer, de obicei, variaz, uneori
destul de rapid, iar de multe ori este eliptica, deoarece valul mparte n mai multe
componente care urmeaz ci diferite. Valuri la sol reine, de obicei, caracteristicile de
polarizare le-au avut atunci cnd valul a prsit antena.
Polarizarea undei propagate este determinat iniial de tipul i dispunerea antenei de
emisie. Ca o regul, un conductor vertical radiaz un val polarizate vertical. Un conductor
orizontal radiaz un val de polarizat orizontal. Forme mai complexe, cum ar fi
polarizarea circular i eliptic, n care direcia de tensiune maxim se rotete n spaiu
cu o frecven de transmisie, sunt de asemenea posibile. Aceste unde complexe sunt
generate de antene speciale (de exemplu, o anten spiral), sau pot fi dezvoltate n mod
accidental cnd valurile liniar polarizate trece prin mass-media neuniforme, cum ar fi
ionosfer.
Performana unei antene de recepie este mbuntit dac se poate orientat pentru a
profita de polarizare a undei incidente. Cu toate acestea, ca o consecin a schimbrii
aleatorie a polarizrii undelor HF msur ce cltoresc prin ionosfer, potrivire
polarizarea antenelor de emisie i de recepie la distan nu este esenial. Dac este
posibil, ambele antene polarizate vertical i orizontal ar trebui s fie ncercat. n cazul n
care cerinele de circuit dictat de propagare a undei de suprafa, este important ca
antenele la ambele capete ale cii au aceeai polarizare. Cu toate acestea, antene
polarizate vertical furniza si eficienta de acoperire a undei de suprafa.
Propagarea sol-wave. Un val de pmnt propagate reuete trei ci separate la receptor.
Acestea sunt val directe, unda reflectat-sol, iar valul de suprafa, dup cum se arat n
figura 3-11. Eficacitatea valuri la sol depinde de frecvena radio, puterea emitorului,
transmiterea Caracteristicile antenei, caracteristici electrice (conductivitate i constant
dielectric) a terenului, i zgomot electric la locul receptor. Frecvenele joase i foarte
mici sunt propagate mult mai bine cu calea suprafa dect sunt frecvente mai mari.
TESTWhen emitoare de mare putere i antene eficiente sunt utilizate, calea de
suprafa are o raza maxima de 500 km aproximativ (300 km) la 2MHz. Gama de cale
suprafa scade odat cu creterea frecvenei. Despre 80 km (50 mile) reprezint
intervalul minim de obicei.

Figura 3-11. Ground-val ci de propagare.

Cale direct. Unda direct este componenta sol-val care calatoreste direct de la antena de
emisie a antenei de recepie. In comunicaii terestre, calea direct este limitat de
distana fa de orizont de la emitor. Aceasta este, n esen, la distan linia de vizare.
Acesta poate fi extins prin creterea nlimii antenei de emisie, antena de recepie, sau
ambele.Calea direct este util i pentru comunicaiile extraterestre. Este util n
comunicaiile aer / sol / aer pentru c cele mai multe servicii aer / sol pe distane scurte
sunt acum pe VHF sau UHF.
Ground-reflectat cale. Calea reflectat-sol ajunge la antena de recepie dup ce a fost
reflectat de sol sau mare. La reflecie de la suprafaa pmntului, valul sol sufer o
schimbare de faz de 180 de grade. Deoarece calea reflectat deplaseaz mai ajunge la
destinaie, o deplasare de faz ceva mai mare dect 180 trecerea de grade cauzate de
rezultate de reflexie. Rezultatul net aproape de sol este o slbire a undei directe. Acest
slbire este aproximativ egal cu puterea undei reflectate.
Cale a undei de suprafa. Calea de suprafa este componenta sol-val care este afectat
n principal de conductivitatea i constanta dielectric a pmntului. Cnd ambele
transmit i s recepioneze antene sunt aproape de sol, cile directe i reflectate-sol tind
s se anuleze reciproc. Calea de suprafa nu se limiteaz la suprafaa pmntului. Acesta
se ntinde pn la nlimi considerabile, diminuarea n putere cu nlime crescut.
Intensitatea acestuia devine neglijabil la circa lungime de und 1one peste mas i 5five
la lungimi de und 10ten peste apa de mare.
Motiv absoarbe o parte din energia calea suprafata de. Pmntul atenueaz intensitatea
electric a undei de suprafa. Acest atenuare depinde de conductivitatea terenului peste
care se deplaseaz val. Figura 3-12 prezint conductivitatea relativ pentru diferite tipuri
de teren. Cel mai bun tip de suprafa pentru transmitere a undei de suprafa este apa de
mare. Proprietile electrice ale terenului care determin atenuarea intensitii cmpului
undei de suprafa variaz foarte puin. Acest tip de transmisie are caracteristici relativ
stabile.
Figura 3-12. Conductivitate suprafeei i constant dielectric.
Efect scurtcircuitul pmntului atenueaz grav domeniul electric de un val de polarizat
orizontal. Ea are un efect mult mai puin asupra undelor polarizate vertical. De aceea, n
mod normal ne-am transmite un val polarizate vertical atunci cnd vom folosi calea de
suprafa pentru comunicaii. Undele radio cltoresc mai lent pe suprafaa pmntului
dect n aer, rezultnd ntr-o nclinare nainte de und-fa. Aceasta nclinare nainte
nseamn c valul este ndreptat spre suprafa. Aceasta explic performana
satisfctoare de antene doar puin deasupra solului. Suprafeele Poor conducere duce la
pierderea mare i o mai mare nclinare.
Propagarea Sky-wave. HF val de propagare are loc de refracie ionosferic. Ca un val de
radio oblic intr ntr-o regiune de creterea densitii de electroni, creteri de viteza de
faz n funcie de densitatea. Aceast cretere a rezultat viteza de faz ntr-o refracie a
undei departe de direcia de creterea densitii de electroni. Refracia ne ofer
posibilitatea de a comunica prin unde radio dincolo de linia de vizare optica. Cele
normale Metodele HF de propagare sunt de refracie n stratul F pentru hameiul unice i
de reflecie ntre sol i stratul F pentru mai multe hamei (fig. (Figura 3-13). Observai
diferena dintre refracie i reflexie. Undele radio sunt refractate de straturile ionizate i

reflectate de pmnt. refractie scade cu o cretere a frecvenei. Acest curs urmeaz

practica obinuit de a face trimitere la undele reflectate atunci cnd nici o ambiguitate n
sens va rezultatele.
Distanta Propagarea depinde i de unghiul la care valul intr n mediul de propagare (n
HF, ionosfera). Unghi TESTThis este numit unghiul de inciden. Ca unghiul de
inciden crete, cantitatea de refracie val scade. Din aceasta se poate vedea c putem
schimba frecvena, unghiul de inciden, sau ambele pentru a obine diferite grade de
refracie.
Figura 3-13. Transmisie Single / multihop.
Distanta Propagarea depinde i de unghiul la care valul intr n mediul de propagare (n
HF, ionosfera). Unghi TESTThis este numit unghiul de inciden. Ca unghiul de
inciden crete, cantitatea de refracie val scade. Din aceasta se poate vedea c putem
schimba frecvena, unghiul de inciden, sau ambele pentru a obine diferite grade de
refracie.
nlime Virtual. Punctul de ionosferei de la care apare un val de radio a fost refractate
este numit nlimea virtual a ionosferei. Astfel, nlimea virtual este altitudinea care
apare refracie. (A se vedea punctul H din fig.ure 3-14.)
Unghi critic. Figura 3-14 prezint semnalul cer val, care nu este ndoit napoi la pmnt
din cauza unghiului de decolare mare (line CD). Unghiul critic de o anumit frecven
este cea mai mare unghiul la care putei trimite unde radio n ionosfer i l-au reveni la
pmnt. Spre deosebire de frecvena critic, unghiul critic nu este aplicabil oricrui strat
ionosferic singur. Unghiul critic se aplic refractia de o singur frecven din orice parte
a ionosferei. Cnd energia electromagnetic radio este radiat de o anten, el cltorete
ca un val, fata care e ca conturul unui balon.
Valurile radia de la antena la mai multe unghiuri diferite. Frontul de und care este la
unghi drept de radiatii este util pentru comunicaii cer val. Valurile de mai sus unghiul
critic va trece prin ionosfer. Cei unghi prea mic se va fi absorbit nainte refracie pot s
apar. n figura 3-15, frecven "A" este afiat intr n ionosfer la dou unghiuri. La un
unghi de radiaie de 55 grade, frecven "A" trece prin ionosfer. La un unghi de
radiaie de 45 de grade, cu aceeai frecven este refractata napoi pe pmnt. Figura 315 prezint, de asemenea, o frecven (frecven "B"), care nu este refractata chiar i la
45 de grade, pentru c este o frecven mai mare. Asta nseamn c unghiul critic de
radiaie pentru frecven "A" este undeva ntre 45 grade i 55 de grade . Unghiul critic
de radiaie pentru frecven "B" este sub 45 de grade.
n comunicrile HF, unghiul de decolare a unei antene poate determina dac un circuit
este de succes sau nu. HF antene cer val sunt proiectate pentru unghiuri decolare
specifice i sunt utilizate pentru comunicaii raz scurt de aciune; unghiuri decolare
mici sunt folosite pentru comunicaii cu raz lung de.
Antenele noastre ne dea un oarecare control asupra unghiului de decolare a semnalelor
noastre. Uneori putem schimba unghiul lor de radiatii pentru a se potrivi frecvenele
noastre operaionale. Cu toate acestea, cele mai multe ori modelele noastre de radiaii de
anten sunt predeterminate i nu pot fi modificate cu uurin. Aceste antene sunt, de
asemenea, ndreptate spre anumite staii de recepie, care nu pot fi atinse dac unghiurile
decolare sunt modificate.

Figura 3-15. Unghi critic, critic de frecven, zona skip, i sri la distan.
n comunicrile HF, unghiul de decolare a unei antene poate determina dac un circuit
este de succes sau nu. HF antene cer val sunt proiectate pentru unghiuri decolare
specifice sunt utilizate pentru comunicaii raz scurt de aciune i unghiuri decolare
mici sunt folosite pentru comunicaii cu raz lung de.
Antenele noastre ne dea un oarecare control asupra unghiului de decolare a semnalelor
noastre. Uneori putem schimba unghiul lor de radiatii pentru a se potrivi frecvenele
noastre operaionale. Cu toate acestea, cele mai multe ori modelele noastre de radiaii de
anten sunt predeterminate i nu pot fi modificate cu uurin. Aceste antene sunt, de
asemenea, ndreptate spre anumite staii de recepie, care nu pot fi atinse dac unghiurile
decolare sunt modificate.
Frecvenele au, de asemenea, o influen asupra unghi nostru critic de radiaii. Dac tim
c unul dintre frecvenele noastre regulate de operare nu va va refracta de pe ionosfera
(datorit variaiilor atmosferice), la unghiul de radiaie necesare pentru calea noastr de
comunicare, putem schimba pur i simplu la o frecven care va. Pentru a face acest
lucru trebuie s tim frecvena utila maxima (MUF) pentru aceast cale special.MUF este
cea mai mare frecven care permite un val de a ajunge la o destinaie special, pe o
anumit cale.MUF pentru o anumit cale va variesy n funcie de variaiile ionosferei
regulate i neregulate. Mai trziu vom discuta dou moduri de a prezice variaiile
ionosferei i a determina frecventele critice, unghiuri critice de radiaii, i frecvene
maxime utilizabile.
Frecven critic. Aa cum am crete frecvena semnalului transmis la inciden
vertical, valul este returnat la pmnt din straturile ionosferice mai ridicate. Ca creterea
frecvenei continu, vom ajunge o frecven care va ptrunde n stratul F2 i nu va
reveni la pmnt. Cea mai mare frecven la care un testament semnal vertical vor fi
returnate pe pmnt este cunoscut sub numele de frecvena critic. Frecvenele mai mari
dect aceast frecven critic trece n spaiu. TESTFrequencies care sunt prea mici sunt
absorbite n stratul D, i frecvenele ntre cele dou limitele sunt refractate napoi la
pmnt (fig. (Figura 3-16). Deoarece frecven crete critice cu altitudinea, un semnal
care a trecut prin stratul E ar putea fi ntors de la stratul F1 sau F2. Frecvena critic, de
asemenea, variaz, de un strat dat, la diferite locaii de pe suprafaa pmntului. n
general, este mai mare n apropierea ecuatorului, n cazul n care mai mult de radiaie
solar este interceptat de atmosfera terestr.
Figura 3-16. Propagare frecven critic.
Frecven maxim utilizabil (MUF).MUF este cea mai mare frecven care permite
comunicarea de incredere radio HF cu raz lung de ntre dou puncte de refracie
ionosferic. Frecvena cea mai mare care poate fi refractate depinde de unghiul de
inciden, i, prin urmare, pentru o nlime strat dat, pe lungimea orizontal a
hameiului. Frecvena maxim care poate fi refractate napoi pentru o cale de transmisie
date este cea MUF pentru aceast cale.MUF este strns legat de frecvena critic. Ca
frecventa critic, se schimb cu timpul zilei, anotimp, activitatea solara, i localizarea
geografic. Exist o gam de frecvene utilizabile, ntre MUF i cea mai mic frecven
utila (LUF), care trebuie s fie prezis pentru utilizare operatorului.MUF i LUF varia n
funcie de activitatea solar, sezon, iar timp de zi. Uneori, gama disponibil de frecvene
utilizabile poate fi redus la zero.

Frecvena de transmisie optim. Din cauza creterii puternice de absorbie cu scderea

frecvenei, este de dorit s se utilizeze ct mai mare de frecven n care este posibil. Din
punct de vedere pur fizic de vedere, o frecven foarte aproape de MUF ar fi cel mai
potrivit. Acest lucru este imposibil, deoarece MUF schimb considerabil de la o zi la alta
i (din motive operaionale) frecvena de lucru nu poate fi adaptat la aceste schimbri.
Chiar i mediana lunar de MUF este nepotrivit, deoarece este atins doar n timpul de 50
la suta din zilele. n practic am ales o frecven care corespunde unei probabiliti 90 la
suta din refracie. Este considerat a fi de aproximativ 0,85 ori valoarea medie lunar a
MUF. Frecvena astfel aleas se numete frecvena de transmisie optim (FOT). FOT se
mai numete i frecvena de lucru optim sau frecvena optim de trafic.
Valuri ordinare i extraordinare. n general, o nmulire a val perpendicular pe cmpul
magnetic al pmntului are va avea componente ale cmpului electric, att paralele i
perpendiculare la cmpul magnetic. O astfel de val n ionosfer se va imparte in doua
valuri refractate care cltoresc ci diferite, cu diferite ntrzieri. Procesul este denumit
divizare magnetonic. Valurile sunt numite deosebit i extraordinar. val. TESTThe valuri
ordinare i extraordinare sunt prezentate n figura 3-17.Extraordinar val sufer mai mare
de absorbie la frecvene mai mari i are o frecven uor mai mare critic dect val
obinuit.
Msurarea nlimi strat i frecvena critic. Cea mai simpl metod de msurare inaltimi
de straturi ionosferice este de vertical-inciden de sondare. TESTA staie verticalinciden de sondare este o combinaie de un emitor i un receptor plasat-side-by-side,
de multe ori folosind aceeai anten. Transmitorul transmite impulsuri de energie
electromagnetic, care, n timpul unei perioade de aproximativ un minut, matura n
frecven, n intervalul de la 0,75 pn la 25MHz. Receptorul este sincronizat cu
frecvena emitorului. Ieirea receptorului este cuplat la o unitate de afiare (de obicei,
un tub catodic). Unitatea de afiare indic timpul necesar pentru impulsurilor transmise
s fie returnat n funcie de frecvena de baleiere a emitorului. Putem obine o
nregistrare permanent prin fotografierea display.Timpul de deplasare este utilizat pentru
a determina nlimea virtual a straturilor ionizate. Un teren de nlimea msurat fa
de frecven se numete un ionogram.
[Figura 3-175. Valuri ordinare i extraordinare.

Figura 3-17. Valuri ordinare i extraordinare.

Msurarea nlimi strat i frecvena critic. Cea mai simpl metod de msurare inaltimi
de straturi ionosferice este de vertical-inciden de sondare. TESTA staie verticalinciden de sondare este o combinaie de un emitor i un receptor plasat-side-by-side,
de multe ori folosind aceeai anten. Transmitorul transmite impulsuri de energie
electromagnetic, care, n timpul unei perioade de aproximativ un minut, matura n
frecven, n intervalul de la 0,75 pn la 25MHz. Receptorul este sincronizat cu
frecvena emitorului. Ieirea receptorului este cuplat la o unitate de afiare (de obicei,
un tub catodic). Unitatea de afiare indic timpul necesar pentru impulsurilor transmise

s fie returnat n funcie de frecvena de baleiere a emitorului. Putem obine o

nregistrare permanent prin fotografierea display.Timpul de deplasare este utilizat pentru
a determina nlimea virtual a straturilor ionizate. Un teren de nlimea msurat fa
de frecven se numete un ionogram.
416. efecte atmosferice pe cile de propagare
Sri zon. Zona skip este zona dintre punctul cel mai ndeprtat atins de valurile sol de o
anumit semnal i momentul n care valul ionosferic revine n primul rnd pe pmnt.
Aproape de antena, semnale puternice sol-und vor fi primite. Intensitatea semnalului
undei de mas scade pe msur ce se ndeprteaz de antena de emisie. La o anumit
distan afar, este att de slab nct este de nici un folos. Ai acum au ajuns la limita
gradului de sol-val. Acum, dac ar fi s continue s cltoreasc spre exterior, v-ar
experimenta o zon de tcere, numit zona skip. n zona de salt, nu se primesc semnale
radio. n cele din urm, din nou, v-ar ncepe s primeasc semnale puternice. Acesta este
punctul n care valul cer revine n primul rnd la earth.TEST
Sri la distan. Distana skip de o frecven este distana de la emitor la punctul n
care cerul refractat val primele ntoarce pe pmnt. Figurile 3-9 i 3-15 ilustrat att
distana de salt i zona de salt de un semnal. Distana skip este determinat de mai muli
factori. Cei doi factori mai importani sunt frecvena i unghiul de radiaie. Aceti doi
factori determin stratul ionosferic specific n care are loc refracie voina i distana
ulterior skip care va rezultatele. Relaiile dintre aceti doi factori i distana skip sunt
uor de neles. Cu ct frecvena, cu att mai mare stratul ionosferic necesar pentru a
refracta val, i prin urmare, cu ct distana skip (relaia direct).Inferior unghiul de
radiaie, mai departe valul trebuie s se deplaseze nainte de a ajunge ionosfera i fiind
refractate, i, n consecin cea mai mare distanta de salt (relaia invers). Figura 3-18
prezint sri distane la diferite unghiuri de radiaii.
Figura 3-18. Sri distante la diferite unghiuri de radiaii.
Ci multihop. Cile de und n cifre 3-13 i 3-17 au artat un singur refracie de
ionosfer. n transmisii multihop, undele radio sunt refractate de ionosfera, i sunt apoi
reflectate de suprafaa pmntului. Transmisie multihop apare atunci cnd se ntoarce de
energie de radio pe Pmnt, este reflectat napoi n ionosfer, i este refractata napoi pe
pmnt din nou. Ca urmare, valul de radio ajunge la un punct de primire ndeprtat dup
dou sau mai multe hamei (fig. (Figura 3-14). Mai multe tipuri de astfel de refracie /
reflecii pot avea loc, i poteci care implic refracie multiple / reflecii sunt numite ci
multihop. TESTEach timp un hop suplimentar se face, se produce considerabil pierderea
de putere a semnalului. Aceast pierdere rezultate n principal din absorbie.
Transmisii multihop cauza undei radio de a intra i re-intra n stratul D, precum i s
reflecte pe suprafaa pmntului. Pierderea semnalului poate fi semnificativ, iar nivelul
de zgomot va creste in mod normal. Pentru o comunicare eficient cu o staie la un
moment dat, este de dorit s se foloseasc ct mai puine hamei posibil. ntr-o anumit
msur, se poate controla numrul de hamei prin varierea unghiului de radiaie. Acest
lucru este artat n unghiurile de radiaii de frecvene "A" i "B" n figura 3-14. Acest
unghi, la rndul su, depinde de frecventa si tipul de anten utilizat.
Circuite lungi pot solicita ci multihop, dar fiecare reflecie crete pierderea de semnal i
crete posibilitatea de valuri pe ci multiple. Acolo unde este posibil, utilizai o frecven
mai mare a comunicaiilor, i astfel s evite un numr mai mare de hamei.

Efecte multipath. Un semnal multipath apare atunci cnd un semnal transmis calatoreste
peste dou sau mai multe ci separate, n timpul transmisiei. Cnd un semnal este
refractata de mai multe ori n diferite straturi ale ionosferei, o refracie poate reveni pe
pmnt cu puin naintea celuilalt. n cazul n care antena receptoare preia acest semnal
defazat, denaturare, decolorare, i anularea complet a semnalelor poate avea loc. Pe de
alt parte, dac cele dou semnale ajung n faz, semnalul este ntrit. Privind napoi la
figura 3-13, se poate vedea c antena primi primete un semnal multipath cauzat de
multihop i un singur hop transmisiile. ntr-o seciune anterioar, ai nvat c efectele
multipath apar, de asemenea, n transmisiile sol de und i sunt cauzate de multiple
reflexii de la sol sau a altor obiecte. Indiferent de cauza, transmisii pe ci multiple sunt
extrem de critice atunci cnd suntei transmiterea trafic digital sau de date. Ar trebui s
ncercai s evite transmisiile multipath prin schimbarea frecvenelor dac possible.TEST
De radio de mare frecven (denumit n radio de unde scurte) este un mijloc de
comunicare n care un semnal und radio este transmis de la un punct la ionosfera, n
cazul n care acesta este reflectat napoi n jos la un alt punct de pe Pmnt.Ionosfera
este format din straturi de gaz ionizat situat la cteva sute de mile deasupra pmntului.
Termenul "de nalt frecven" se refer la numrul de unde radio transmise pe secund,
i pur i simplu servete la deosebirea acest tip de sistem de acelea care transmite la
frecvene mai mari sau mai mici.
Timp de muli ani, radio HF a fost principala forma de comunicare n Arctica. De radio
HF a fost considerat adecvat pentru nord, deoarece a fost o form adecvat i
economic de comunicare la distan lung. Radio HF are alte caracteristici care
limiteaz utilitatea sa pentru comunicare inter-comunitare, dintre care cele mai grave este
faptul c este foarte predispus la interferene din surse atmosferice i alte
modificri.Ionosfera este supus variabilitate considerabil i acest variabilitate afecteaz
performanele sale ca o suprafa de reflexie (deci afecteaz fiabilitatea propagare a
undei radio). Pete de soare sunt o alt surs de variaie ionosferic. O astfel de activitate
solara este ciclic, ceea ce nseamn c orice sistem HF care funcioneaz bine, la un
moment dat va trebui cu siguran modificare frecven n aproximativ cinci ani pentru a
compensa pentru ciclul solar. De asemenea, radio HF nu permite intimitate de
conversaie. Oricine n raza de aciune i acces la aceeai frecven poate asculta la
comunicare.
n timp ce fiabilitatea i intimitate au fost probleme importante, au existat anumite
avantaje care HF o form important de comunicare realizate. De exemplu, HF poate fi
utilizat pentru comunicarea pe distane mari i ntre punctele de separate prin bariere
geografice, cum ar fi muni. De asemenea, sistemele de radio HF sunt n general uor de
utilizat, cu un nivel foarte minim de formare; oricine poate face o lucrare sistem ntr-o
anumit msur. n plus, HF servit un rol util ca un pas intermediar ntre care nu au acces
comunicare i o tehnologie mai avansat.
Importana HF radio pentru comunicare in Canada a fost un motiv important de ce
cercettorii CRC au concentrat atenia asupra previziuni de radio HF. Deoarece HF sunt
sensibile la interferene de la condiiile atmosferice i de activitate la faa locului soare,
frecvene diferite sunt necesare pentru zi fa de noapte, iarn fa de var i de mai
multe ori n cadrul ciclului solar unsprezece ani. Cercetare CRC sa concentrat pe metode

de predicie a mbunti fiabilitatea de radio HF.

Un sistem de radio HF este format din trei componente de baz: unitatii emitor /
receptor (denumit n mod obinuit de emisie-recepie), antena si sursa de alimentare.
Funciile transmiterea i primirea sunt de obicei incluse n unitatea de unu;emisierecepie include att un microfon i un difuzor pentru a permite fie funcie. Antena de
obicei, const dintr-un fir metalic sau tij care este montat deasupra solului ntr-un spaiu
liber, i este conectat la transceiver prin intermediul unui cablu coaxial. Cnd unitatea
transmite, semnalele electrice pe care le produce cltori prin cablul coaxial la antena, n
cazul n care acestea sunt modificate n unde radio i radiat. Cnd unitatea primete,
antena recepioneaz unde radio, le traduce n semnale electrice care calatoresc prin
cablu coaxial i sunt audiate prin receptor ca semnale de voce.
n 1954, Laboratorul de Fizica Radio (RPL) a dezvoltat o metod pentru nalt frecven
predictie undelor radio canadian. n cele din urm, aceast metod de predicie a fost
tradus ntr-un program de calculator pentru un calculator mainframe mare n anii 1960.
Programul ar putea produce un tabel i grafic a frecvenelor de lucru optime a prezis
pentru orice circuit comunicare HF canadian. Tabelul enumerate, pentru fiecare or a
zilei, frecvena lunar medie utila maxima atat pentru E i F straturile de ionosferei i
frecvena de lucru optim pentru circuitul.Graficul fost o prezentare convenabil a
valorilor de frecven de lucru orare optime. n practic, un operator radio ar alege o
frecven de funcionare egal sau mai mic dect frecvena de lucru optim pe or.
Aceast informaie a fost pregtit pentru circuitele specifice la cerere. Nu a fost nici o
tax pentru serviciul i topuri i informaiile au fost trimise la fiecare trei luni. n plus,
programul a creat, de asemenea, harti de contur pe baza urmtoarelor staiile de baz:
Vancouver, BC; Prince George, B.C .; Bay Resolute; Winnipeg, Manitoba; Printul Albert,
B.C .; Bay Frobisher; Alma, Quebec; Trenton, Ontario; Halifax, Nova Scotia i Sfntul
Ioan, N. B. Aranjamente speciale ar putea fi fcut s furnizeze harti pentru alte staii de
baz din Canada. De obicei, dousprezece hri, una pentru fiecare secund or a zilei, au
fost pregtite pentru fiecare staie de baz, n fiecare lun.
De aproximativ douzeci de ani, tehnici de predicie HF au fost disponibile pentru
sistemele mainframe. Cele mai vechi Programele prezis doar reflecie ionosferic, n timp
ce cele mai recente permis includerea de parametri de sistem. De-a lungul anilor,
mbuntirile majore au fost ncorporate n aceste programe. Cu toate acestea, CRC sa
angajat s creeze un program de calculator pentru predicia HF care a necesitat doar un
microcomputer. n 1984, un contract ntre CRC i Petrie Telecomunicatii condus la
dezvoltarea de MICROPREDIC. Acesta a fost proiectat s funcioneze pe un calculator
cu microprocesoare 8086/8088. MICROPREDIC calculat att frecvena maxim uor de
utilizat i frecvena de screening strat E pentru orice cale HF terestru. Frecvena de lucru
optim i cea mai mic frecven utilizabil, pe baza acestora, sunt afiate pe monitorul
calculatorului i ar putea fi, de asemenea, tiprite. Programul inclus urmtoarele
caracteristici: o baz de date la nivel mondial a caracteristicilor ionosferei pentru patru
sezoane; predictie de frecvene utilizabile maxime E i straturi F2; Strat E frecven de
screening, care ofer o estimare de ordinul a cea mai mic frecven de operare n timpul
zilei. Programul a fost scris n limbaj C pentru a permite portabilitatea i modificarea
uoar. Precizia MICROPREDIC fost comparabil cu cel de programe similare care
ruleaz pe computere mainframe. Programul necesar aproximativ patru minute pentru a

calcula o predicie pentru cei douzeci i patru de ore ale zilei, pentru un anumit traseu,
numrul petelor solare i lun. Programul a fost s fie modificate pentru a include mai
trziu de evaluare a performanei bazate pe putere i anten ctig, coeficienii de
dousprezece luni i o ieire grafic opional.
Informaii ridicat de predicie frecven a fost vital pentru operatorii de radio care
ncercau s determine cea mai bun frecven pentru comunicaii radio. Frecven radio
de nalt este de obicei de ncredere, dar aceste metode de operatori de predicie a ajutat
la imbunatatirea sansa de a completa o comunicare. Cercetarea a continuat la CRC pentru
a ajuta la mbuntirea comunicrii de nalt frecven. Acest implicat zgomotul de fond
de msurare, cercetare antene si sisteme de radio cercetare.
Servicii de predicie HF au fost foarte important pentru operatorii de radio i n special
pentru comunicare n nord. Pentru o parte semnificativ a acestui secol, radio HF a fost
coloana vertebral a comunicaiilor n Arctica canadian. Aceast metod de comunicare
a fost utilizat pentru o varietate de comunicaii inter-comunitare. Serviciile de predicie
HF oferite de CRC au fost extrem de utile n desfurarea de comunicaie radio de nalt
frecven. De fapt, fr ea, comunicarea HF ar fi fost extrem de dificil. Cu toate acestea,
aceste previziuni de propagare nu ar putea transforma radioul HF ntr-o form extrem de
fiabil de comunicare. Ca urmare, cercetatorii CRC a continuat s caute modaliti de a
mbunti fiabilitatea comunicaiilor radio HF.
MICROPREDIC a fost o urma pe la dezvoltarea CRC a unui program de calculator
mainframe. RACE (Radio evaluare automat canal) a fost un sistem de telefonie HF de
radio, conceput pentru a alege n mod automat cea mai bun frecven de comunicare
chiar nainte de iniierea. Acest sistem de radio a crescut de cercetare in mbuntirea
comunicrii HF. Syncompex (compresor sincronizate i de expandare) este legat de
dezvoltarea RACE. Ambele aceste tehnologii sunt discutate n alt parte.

Introducere
Comunicarea a existat n diferite forme de la aparitia omului pe
Pmnt. Cea mai veche si bine-cunoscuta forma de comunicare primitiva o
reprezinta picturile rupestre.
Comunicatiile de inalta frecventa, sau de "unde scurte" au fost si sunt
o parte importanta la nivel mondial in transmiterea informaiilor inca de la
apariia radioului.
Prin conventia aprobata de Uniunea
Internaional a
Telecomunicaiilor (ITU), comunicatiile radio in gama hf pot transmite
informatii date si voce pe lungimea de frecventa cuprinsa intre 3 MHz si 30
MHz.
HF este banda de comunicare utilizata pe scar larg pentru distane
lungi. Ionosfera este un element-cheie in transmiterea comunicaiilor HF.
Undele radio hf transmise lovesc ionosfera, fiind curbate sau refractate.
Atunci cnd sunt curbate suficient, undele revin la pmnt la o anumita
distanta fata de locul in care au fost transmise. Deseori, dupa ce ating nivelul

solului undele sunt reflectate, din nou la cer, urmand ca acestea sa se

intoarca pe pamant la o distanta si mai mare de emitator. [Freeman, 1997].
Tehnologia HF a luat amploare repede, radioul HF fiind principalul
mijloc de comunicaie pe distane lungi n domeniul militar deoarece
permitea comunicarea cu pmntul, marea sau aviaia.
Anii 1960 au repezentat o scadere a interesului fata de
comunicatiile hf, odata cu dezvoltarea comunicatiilor pe distante lungi
utilizand sateliti lansati in spatiu. Acestia permiteau utilizarea mai
multor canale i transmiterea mai rapid a datelor.
Utilizarea transmisiilor radio HF, si-a revenit, cunoscand un mare
interes datorita contientizarii faptului c modurile de comunicare prin
satelit sunt vulnerabile la contramsuri de natura electronice, iar
infrastructura acestora sunt foarte scump de construit i ntreinut.
Cercetarea si dezvoltarea in domeniul sistemelor de
comunicatii radio hf s-au intensificat, dand nastere la echipamente si
programe care au imbunatatit calitatea si stabilitatea legaturilor radio,
simplificand totodata procedurile complicate de operare a statiilor
radio, specifice echipamentelor de generatie veche.
Sunt de parere ca sistemele de comunicatii radio, utilizand gama de
frecventa hf, reprezinta o tehnologie complexa, oferind posibilitati multiple
pentru comunicarea pe distante lungi, avand un viitor in continua dezvoltare.