UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

PROIECT
CEAINARIA SINENSIS

STUDENT : CIRJA IONUT

GR : 622 CB
FACULTATE : IMST-IMC

2014

CUPRINS :
SINTEZA
Situatia IMM-urilor
1. MEDIUL DE AFACERI
- Analiza de macromediu
2. DESCRIEREA AFACERII
- Date generale
- Industria alimentara
- Produsul si serviciile oferite
- Ciclul de viata
- Productia si procesele
- Furnizori
- Amplasamentul
- Strategia afacerii (Swot)
3. MARKETINGUL AFACERII
- Analiza pietei
- Clientii
- Concurenta
- Pret
- Promovare
4. MANAGEMENTUL AFACERII
- Organizarea activitatii la nivelul firmei
- Organigrama
5. FINANTELE AFACERII
- Costurile initiale ale afacerii
- Pragul de rentabilitate

 SINTEZA
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil ntreprinztorilor ce
construiesc o afacere sau caut parteneri, managerilor ce propun proiecte noi
altor persoane sau instituii de finanare, instituiilor ce gestioneaz fonduri pentru
proiecte de investiii, gestionarilor de proiecte. Ele reflecta proiecte de investiii
din toate domeniile de activitate.
Planul de afaceri reprezint un sistem complex bazat pe interdependena i
care reflect de o manier accesibil ideea de afaceri i evoluia acesteia in timp.
Rolul su este nu de a demonstra c afacerea merit finanat, ci i de a
ghida ntreprinztorul ncepnd cu primul an de operare a afacerii.
Implementarea lui nseamn control i adaptare n funcie de evoluia reala.
Acest control exercitat de-a lungul derulrii afacerii va viza toate elementele
critice ale entitii economice (stocurile, costurile de producie, controlul calitii,
vnzrile, plile efectuate, etc.).
Am hotarat sa aleg ca domeniu al planului de afaceri industria alimentara si
anume deschiderea unei ceainarii.
O ceainarie ar putea oferi o atmosfera relaxanta, intima, un mic refugiu din
stresul continuu al orasului si totodata ca orice afacere ar fi de preferat sa aduca
si un anumit profit.
Costul deschiderii unui local de acest fel se va ridica undeva la suma de
15000 euro (20000 euro).
Ceainaria va pune la dispozitia clientilor o gama variata de ceaiuri calde, dar
se vor putea gasi si cateva sortimente de cafea si bauturi racoritoare. Cei care
vor dori sa consume ceaiurile puse la dispozitie , vor primi o gustare ce consta in
produse de patiserie.
Potentialii clienti vor fi reprezentati de persoanele cu un venit mediu, care
doresc sa se delecteze intr-o ambianta placuta, locuitorii orasului, dar si cei care
sunt doar in trecere prin oras.
Afacerea va fi una de tip SRL, numarul asociatilor fiind unul redus(maxim 2).

Situatia IMM-urilor:
n Romnia, ca i n multe alte ri central i est europene, trecerea la
economia de pia a nsemnat, n esen, evoluia a dou componente: transferul
dreptului de proprietate asupra ntreprinderilor de la stat la persoane de drept
privat, adic aa numitul proces de privatizare, indiferent de metoda care s-a
aplicat, precum i apariia unor ntreprinderi particulare noi, ca rezultat al unor
iniiative particulare, independente, care au luat natere ca urmare a schimbrilor
petrecute n unitile aflate nc n proprietatea statului. Aceste dou ci de
evoluie s-au manifestat mai mult sau mai puin simultan, dar n ritmuri diferite.
Ambele au avut ns mari repercusiuni asupra pieei muncii. n timp ce
privatizarea a dus la reducerea numrului de locuri de munc, amplificnd astfel

omajul, mai ales pe termen lung, sectorul particular a creat cea mai mare parte
a noilor locuri de munc. Avnd n vedere faptul c majoritatea noilor
ntreprinderi sunt mici i mijlocii (IMM), reiese c acest sector a absorbit cea
mai mare parte a forei de munc disponibilizate, i a contribuit, n acelai timp, i
la formarea unei noi generaii de patroni i de angajai.
Pe lng meritul de a fi contribuit la apariia unui sector privat din ce n ce
mai puternic, unele dintre aceste ntreprinderi se caracterizeaz printr-o
deosebit flexibilitate i capacitate de adaptare la nou, manifestndu-se ca o
for motrice remarcabil a progresului economic n Romnia.
n timp ce eforturile i resursele se ndreptau ctre privatizarea i
restructurarea dinozaurilor motenii de la defunctul regim, a avut loc o
revoluie tcut prin strdania a mii de ntreprinztori, care i-au vzut de
propria lor tranziie, lund lucrurile de la zero. Rezultatul acestor iniiative a fost
impresionant i a fcut ca muli factori de decizie i instituii cu rol hotrtor s
reconsidere principiile de baz ale concepiilor lor despre reformele economice,
i anume c, n afara reformelor aplicate de stat de sus n jos i axate pe
privatizare i pe transferul de proprietate, ar trebui ncurajat i reforma de jos n
sus, axat pe adevratul spirit ntreprinztor, cu ncurajarea unui sector de
ntreprinderi mici i mijlocii puternic i dinamic. Progresul nregistrat de Romnia
n acest sector pn la aceast dat, atta ct este el, se datoreaz, fr
ndoial, n mare parte, iniiativei miilor de mici ntreprinztori care i-au ctigat
credibilitatea luptnd n prima linie pe frontul tranziiei ctre o economie bazat
pe piaa liber.
IMM au fost, n ultimii ani, coloana vertebral a economiilor mai tuturor rilor
importante din Uniunea European (UE), .n Romnia, evoluia economiei n
anul 2009 i ulterior, n decursul anului 2010, a fost puternic afectat de criza
economic i financiar. Mediul de afaceri autohton, n mod deosebit sectorul
ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM), a nregistrat schimbri semnificative ca
urmare a impactului crizei economice mondiale. Pe lng schimbrile n planul
demografiei sectorului IMM i performanele economice negative nregistrate, a
fost afectat spiritul antreprenorial i a crescut considerabil aversiunea fa de
asumarea riscurilor de ctre investitori.
n acelai timp ns, perioada de criz a reprezentat i traversarea unei perioade
de nvare pentru ntreprinztori, manageri, personalul din firme, care au trebuit
s se adapteze la noile situaii. Spre exemplu, companiile relativ noi care au
cunoscut exclusiv perioade de cretere nc de la nfiin are, au fost puse n fa a
unor situaii de nesiguran i instabilitate. Avnd o economie de pia tnr,
Romnia trebuie s demonstreze flexibilitate pentru a se adapta
contextului actual de pe pieele internaionale.
Romnia a nceput negocierile n vederea aderrii la UE la data de 15
februarie 2000, procesul de nchidere a capitolelor de negociere sa finalizat la
sfritul anului 2004, inclusiv prin semnarea Tratatului de Aderare. n intervalul
2005 2007, a continuat consolidarea noului cadru de producie, bazat pe
proprietatea privat, prin aplicarea unei politici corespunztoare, care s permit
nfiinarea de noi ntreprinderi i s ncurajeze ntreprinderile mici i mijlocii.
Aceste noi firme sunt fora capabil s duc la o mai bun alocare a resurselor,

la crearea de locuri de munc pentru cei ce i le-au pierdut ca urmare a

restructurrii.
Pentru susinerea dezvoltrii IMM ANIMMC a promovat n 2004 strategia de
dezvoltare a IMM pe termen mediu.

1. MEDIUL DE AFACERI

Analiza de macromediu:
In general factorii de macromediu au o actiune indirecta asupra firmei,
intrucat toate firmele sunt supuse actiunii lor. Acesti factori nu sunt
controlabili,avand un efect lent in timp.
Factorii principali care au o influenta importanta asupra afacerii sunt:
mediul economic :
inflatia
rata somajului
puterea de cumparare
produsul intern brut
mediul tehnologic
mediul demografic :
varsta
ocupatia
studiile
sexul
venitul
MEDIUL ECONOMIC:
Din acest punct de vedere , cresterea tot mai mare a ratei somajului
reprezinta un risc pentru deschiderea afacerii. Ca oportunitate ar fi faptul ca zona
in care se va deschide ceainaria este una foarte buna, aceasta fiind una stabila
din punct de vedere economic, intrucat situatia financiara a majoritatii firmelor
deja existente este buna, volumul investitiilor straine in zona fiind unul ridicat si

totodata numarul celor care doresc sa deschida o afacere in zona este in

crestere.
INFLATIA :
Comisia European (CE) a revizuit n uoar cretere prognoza pe 2014 de
inflaie medie anual pentru Romnia , rata inflatiei a avansat cu 0,85% in ianuarie
fata de decembrie, in timp ce comparativ cu aceeasi perioada din 2013, preturile de
consum au crescut cu 1,06%. potrivit datelor prezentate de Executivul Uniunii
Europene. In ultimele 12 luni (ianuarie 2014 fata de februarie 2013) comparativ cu de
precedentele 12 luni (februarie 2012 - ianuarie 2013), indicele a fost de +3,6%. Inflatia
anuala a fost, la sfarsitul anului 2013, de 1,55%, potrivit Institutului National de Statistica.

Rata anual a inflaiei din fiecare trimestru va fi un criteriu de performan n

acordul cu FMI, iar depirea cu dou puncte procentuale a nivelului central
stabilit va necesita adoptarea de msuri, ca obligaie de continuare a
programului.In aceste conditii avem o opurtunitate datorita tendintei de
descrestere a ratei inflatiei.
PUTEREA DE CUMPARARE:
n primul trimestru din 2009, preurile au crescut mai mult dect salariile, iar
costurile vieii au nghiit jumtate din bugetele familiilor. Costurile vieii (hrana,
ntreinerea locuinei i celelalte cheltuieli inevitabile) au crescut cu peste 5%, n
timp ce majorarea salariilor a fost de numai 3,5%.
Avansul ctigurilor salariale din primele trei luni ale acestui an a fost mai
mic dect media scumpirilor (inflaia din aceeai perioad), astfel c puterea de
cumprare a romnilor a mai cobort o treapt . Anul 2013 a inceput dezamagitor
pentru salariatii romani. Puterea lor de cumparare consemnata de statistica oficiala
pentru luna ianuarie a fost cu 3,6% sub media anului precedent.

PRODUSUL INTERN BRUT (PIB):

Produsul intern brut n trimestrul III 2013 a doua estimare provizorie - a
fost, n termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date
ajustate sezonier).
Fa de acelai trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a nregistrat o
cretere cu 4,1% pe seria brut i cu 4,0% pe seria ajustat sezonier.
In perioada 1.I-30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu
perioada corespunztoare din anul 2012, cu 2,7% pe seria brut i cu 2,6% pe
seria ajustat sezonier, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul National
de Statistica.
MEDIUL DEMOGRAFIC:
Avand in vedere acest factor putem spune ca majoritatea populatiei se
gaseste in mediul urban (68.7 %) ceea ce reprezinta o oportunitate a afacerii.
Exista o usoara scadere a natalitatii comparativ cu mortalitatea, iar din alt punct
de vedere putem spune ca numarul persoanelor care termina o facultate este tot

mai mare. La noi in tara este un numar mare de persoane cu rude sau prieteni in
strainatate.
MEDIUL TEHNOLOGIC:
In privinta acestui factor putem vorbi atat despre riscuri, deoarece in prezent
pe piata nu sunt foarte multe afaceri pe profilul ceainariilor, tocmai pentru ca
romanii in general nu prea sunt obisnuiti cu acest mod de petrecere a timpului,
insa apar si oportunitati, intrucat aceasta piata este intr-o continua dezvolatare,
oamenii fiind din ce in ce mai interesati de acest tip de localuri.
Dupa parea mea acestia sunt factorii macroeconomici care au o reala
influenta asupra afacerii mele. In coformitatea cu analiza acestora am putut
constata ca mediul in care eu doresc sa imi dezvolt o afacere cu o ceainarie
prezinta atat roscuri, care ar putea sa ma impiedice in buna desfasurare a
lucrurilor, insa si oportunitati care imi creeaza un cadru prielnic dezvoltarii unei
afaceri de acest gen.

2. DESCRIEREA AFACERII
Date generale
Numele firmei : SC. SINENSIS SRL.
Forma juridica de constituire : SOCIETATE CU RESPUNDERE LIMITATA
Tipul activitatii : PRODUCEREA SI COMERCIALIZAREA CEAIULUI
Natura capitalului : PRIVAT
Asociatii firmei : UNIC
Nume asociati : CIRJA IONUT
Date de identificare :
- Adresa :Str. Piata Alba Iulia, Sect : 3 , Bucuresti
- Tel: 0769300050
- Mail: yonutz_nt7@yahoo.com
Numar angajati : 2-3 (pentru inceput)

Aparitia ceaiului (scurt istoric)

Planta de ceai ii are originile n partea de sud-est a Asiei, n regiunea
format din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) i provincia Yunnan

(China). Ceaiul a fost ntrebuinat pentru prima oara de chinezii din provincia
Yunnan, folosindu-se att la prepararea buturilor ct i a mncrurilor.
Ceaiul fiind de mare importan pentru civilizaiile asiatice, s-au nscut
legende despre descoperirea sa.
O legenda popular chineza spune c impratul Shennong a descoperit
ceaiul n timp ce bea dintr-un bol cu ap fierbinte la umbra unui copac, n anul
2737 .Hr. Cteva frunze se scuturar n bolul impratului, fcnd culoarea apei
s se schimbe. Curios din fire, Shennong lu o sorbitur si fu plcut surprins de
aroma i de proprietile revigorante ale buturii.
Dovezi materiale ale ntrebuinrii plantei sunt recipientele cu ceai
descoperite n morminte datnd de pe timpul dinastiei Han (206-220), iar prima
atestare documentar aparine unui funcionar chinez despre care se tie c a
murit n anul 273; despre planta de ceai se poate s fi pomenit i Confucius n
scrierile sale cu 600 de ani nainte, nsa atestarea este nesigur. Cert este ca n
timpul dinastiei Tang (618-907) butul ceaiului devenise popular datorit gustului
sau i a calitilor sale medicinale. Ceainriile atrgeau artitii vremii, unul dintre
ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: Cha Jing (Obiceiurile
ceaiului).
Pe la sfritul secolului al XVI-lea apar meniuni rare despre acest obicei i
la europeni, autorii acestora fiind negustorii i misionarii portughezi care triser
n prile acelea rsritene. Dar nu portughezii au fost cei care au fcut primele
importuri de ceai n Europa, ci olandezii. Prima lad cu ceai care-a fost
nregistrat ntr-un port european a ajuns la Amsterdam n 1606 i pe parcursul
secolului a ctigat n popularitate. Ceaiul a devenit o butur la mod printre
olandezii bogai i din Olanda s-a rspndit i n alte ari din vestul Europei. La
curtea englez, obiceiul de a bea ceai a fost introdus la mijlocul secolului al XVIIlea de ctre prinesa lusitan Ecaterina de Braganza in urma cstoriei cu viitorul
rege Carol al II-lea al Angliei. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind i n
prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai.

Industria alimentara
Industria alimentar a Romniei reprezint 14% din producia industrial
total a rii (18% din total industrii prelucrtoare), iar valoarea produciei sale a
fost mai mare cu 43,5% n decembrie 2004 fa de anul 2000 (comparativ cu
creterea de 25,0% pe total industrie prelucrtoare) n termeni reali.
Majoritatea materiilor prime utilizate in industria alimentara se deterioreaza
cu timpul. Asadar, in special de ele depind in mare masura calitatea produselor
gata de exportare. Materiile prime de calitate rea nu vor da niciodata un rezultat
final bun, chiar daca nu avem nici o obiectie metodelor de fabricare. A intelege
natura diverselor componente ale unui articol dat si defectele pe care pot sa le
prezinte, constituie deci o etapa esentiala daca intentionam sa obtinem un
produs finit calitativ. Deasemenea, e important de a sesiza bine consecintele
probabile care vor avea loc din cauza materiilor prime defectate, nu numai
calitatea produsului gata, ci si eficacitatea procesului de fabricare. Pentru a sti in

ce mod sa prevenim aceste neajunsuri, e bine sa ne referim la o descriere si

clasificare a defectelor posibile.

Produsul si serviciile oferite

Adeseori nimic nu ne relaxeaza mai mult decat un ceai gustos, in special ca
acesta este cea mai eficienta solutie calmanta, ajutandu-ne sa ne eliberam de tot
ceea ce reprezinta stresul zilnic. Ceainaria noastra va ofera un cadru placut, o
ambianta numai buna pentru a trai cateva momente de liniste.
Ceainaria Sinensis va oferi o gama larga de produse: ceaiuri calde si
reci, produse de patiserie, ciocolata si cafea (din meniu nu vor lipsi nici bauturile
alcoolice pentru cei mai nonconformisti). Clientii fideli vor beneficia de un card,
prin intermediul caruia, vor acumula un numar de puncte (in jur de 15 20 de
puncte; de fiecare data cand clientii nostrii vor veni la noi in ceainarie si vor
consuma, vor primi cate un punct). La acumularea primelor 20 de puncte, clientii
vor primi din partea casei un ceainic, iar apoi pe parcurs ce vor acumula cate 5
puncte, vor primi niste mici pachetele cu ceaiuri pentru a le lua acasa.
Ceaiuri servite :
-

Balthasar
Bilberry Muffin
Vanilla Tea
Cactus Fig
Cirese-banane
Cirese Padurea Neagra
Earl Grey
Earl Grey cu iasomie
Meister Lamp
My Lady
Pai Mu Tau
Sommertee
Turcesc cirese-vanilie
Verde

- Premium English Tea

- Rose Petals Tea
- Royal Lily
- Tibert Heart
- Jasmin Winter Sweet Tea
- Jade Lil Lac Tea
- Silver Dagon Pearls
- Silver Needle
- Gyocuro

Ciclul de viata
Ciclul de viata este reprezentat de cinci faze, prima fiind reprezentata de
crearea produsului.
In faza de introducere produsul este nou, consumatorii sunt sceptici, fiind
achizitionat numai de clientii inovatori (primii cumparatori ai unui produs nou).

Incasarile sunt reduse, cresterea vanzarilor lenta, in timp ce cheltuielile de

promovare sunt ridicate; pe ansamblu, in aceasta etapa, firma inregistreaza
pierderi financiare ale produsului. Daca produsul nu satisface asteptarile
consumatorilor care l-au testat si nu vor repeta achizitia, vanzarile se vor
diminua. Produsele nesatisfacatoare vor fi imbunatatite sau retrase de pe piata.
Faza de crestere: daca produsul satisface nevoile clientilor, vanzarile vor
inregistra cresteri - prin atragerea de noi clienti. Pe masura ce vanzarile cresc
mai rapid decat costurile, firma obtine profit. Daca produsul se bucura de succes,
pe piata apar concurentii; acestia, de multe ori, copiaza ideea de baza (sau
introduc
si
unele
caracteristici
noi).
Maturitatea: este etapa in care, datorita faptului ca din ce in ce mai putini
cumparatori noi achizitioneaza produsul, cresterea vanzarilor incetineste sau
stagneaza; concurentii lupta pentru atragerea clientilor si se manifesta un razboi
al preturilor, care submineaza profiturile obtinute. Pe masura ce concurenta se
intensifica,
competitorii
ineficienti
sunt
eliminati
de
pe
piata.
Saturatia apare in timpul etapei de maturitate, in momentul in care cresterea
vanzarilor a incetat. Dimensiunile pietei nu mai cresc, vanzarile constand doar in
cumparari repetate ale clientilor existenti sau in cumparari de inlocuire. Profitul
poate fi ridicat daca costurile vor fi mentinute la un nivel acceptabil (urmare a
economiei de scara - atat in ceea ce priveste productia, cat si activitatile
promotionale).
Declinul: este perioada in care vanzarile scad, concurenta se intensifica
(firmele ramase isi disputa un numar din ce in ce mai redus de cumparatori),
profitabilitatea scade - datorita reducerii preturilor de vanzare si restrangerii
gamei de produse oferite. Firma trebuie sa decida: se retrage sau se mentine pe
piata cu acele articole ramase insa pe gustul celui mai mare segment de clienti
fideli.
Fiecarei faze CVP ii corespunde un obiectiv principal de marketing:
- in faza de lansare: dobandirea de notorietate (produsul sufera numeroase
modificari);
- in faza de crestere: cresterea vanzarilor/cotei de piata (eforturile de promovare
sunt
insemnate);
- in faza de maturitate: cresterea profitului si mentinerea cotei de piata (pentru a
raspunde cat mai bine asteptarilor clientelei este necesara extinderea gamei);
- in faza de declin: reducerea cheltuielilor si culegerea ultimelor rezultate
(restrangerea gamei, intrucat produsul nu mai corespunde cerintelor pietei).
Produsele cu care dorim sa intram pe piata sunt momentan intre stadiul de
proiect si lansare, tocmai de aceea cea mai mare cheltuiala o reprezinta
promovarea, pentru a trezi interesul potentialilor clienti.

Caracteristici ale fazei de lansare:

-

in primul rand concurenta in acest domeniu nu este una numeroasa,

numarul ceainariilor fiind unul destul de scazut
ceainariile incep sa aiba cat mai multi adepti si in tara noastra
promovarea va duce la cheltuieli destul de mari
profitul nu va fi unul favorabil

Productia si procesele
Tipurile de ceai se disting dup tipul de procesare, toate provenind din
aceeai plant.
La scurt timp dupa ce sunt culese, frunzele de Camellia sinensis ncep s se
ofileasc i s se oxideze. Clorofila se descompune i taninurile sunt eliberate,
frunzele nnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatic este
numit n industria ceaiului fermentaie, dei nu este cu adevrat un fenomen de
fermentaie, nefiind cauzat de microorganisme. Urmtorul pas este oprirea
procesului de oxidare (sau a fermentrii) prin inclzire, metod care
dezactiveaz enzima responsabil. Fr un control atent al temperaturii i
umiditii, pe ceai se pot dezvolta fungi; acetia cauzeaz o fermentaie
adevrat, care contamineaz ceaiul cu substane toxice (uneori chiar
cancerigene) i cu mirosuri nedorite, ceaiul devenind impropriu consumului.
Fazele prelucrrii frunzelor de ceai sunt:

Vetejirea (stafidirea sau preuscarea): n timpul acestui proces frunzele de

ceai pierd din umezeal. Frunzele proaspt culese sunt asezate ntr-un
strat subire i lsate la soare ntre 18 i 24 de ore pentru a se deshidrata
pn ajung de consistena unor mnui moi de piele.
Rularea: scopul rulrii este spargerea celulelor frunzei pentru ca zeama s
fie eliberat i supus procesului de oxidare. Sucul celular conine
taninuri, tein, uleiuri eseniale i alte substane.
Oxidarea (fermentatia): frunzele rulate sunt ntinse n camere rcoroase
i umede, pe podele pardosite cu piatr sau ciment; aspectul frunzelor se
modific, substanele din sucul ce le acoper ncepand s absoarb
oxigenul atmosferic (umezeala aerului din ncaperi favorizeaz oxidarea).
Culoarea devine rocata iar apoi brun, iar aromele devin mai puternice i
mai plcute.
Stoparea oxidrii: oxidarea este oprit prin expunerea la temperaturi
suficient de mari ca enzimele responsabile de oxidare s fie dezactivate.
Frunzele sunt ntinse n tvi i expuse aerului fierbinte, avnd grij s nu
se prlesc. Odat cu oprirea oxidrii, datorit temperaturii, o mare parte
din apa coninut n celule se evapor. Pe suprafaa frunzelor rmn

substanele ce dau gustul i parfumul ceaiului, acestea fiind activate prin

infuzare.
Sortarea: frunzele ntregi sunt de obicei separate de cele fragmentate,
acestea din urm fiind i ele sortate la rndul lor dup dimensiune.
Modelarea, finisarea, uscarea: frunzele pot fi comprimate n diferite forme,
cum este cazul ceaiurilor pu-erh sau modelate n spirale, granule etc.
Acest procedeu face ca frunzele s se umezeasc de la sucul rmas n
interior, necesitnd apoi nca o uscare, de data aceasta nemaifiind
neaprat nevoie de temperaturi mari; frunzele sunt lsate la soare, uscate
cu aer cald sau coapte.
nvechirea : ceaiurile de tip pu-erh cstiga n savoare pe msura ce devin
mai vechi ; pentru atinge forma final, aceste ceaiuri trebuie sa fie supuse
unui proces de post-fermentaie la care particip mai multe
microorganisme. n urma nvechirii gustul amar i astringena se
estompeaz.

Dupa metoda tradiionala, totul se face manual, nsa metodele moderne

presupun folosirea mainilor pentru realizarea fiecrei etape. Dei procesarea
este relativ simpl, fiecare faz trebuie controlat cu atenie pentru a obine
savoarea potrivit.
Pregtirea celei mai bune infuzii de ceai:
Infuzia de ceai va fi mai tare, dac la ceaiul uscat se va aduga o bucic
de zahr. Infuzia de ceai nu se va da n nici un caz n clocot astfel ar dispare
gustul i aroma ceaiului.
Infuzia de ceai se va prepara n ceainic de porelan sau faian, care se va
opri n prealabil, apoi se va pune una dou lingurie de ceai uscat, se va turna
deasupra ucrop ( 1/3 din volumul ceainicului ), se va acoperi cu un erveel i
peste 5 7 min se va turna ap clocotit pn se va umple ceainicul.
Pentru a pregti un ceai aromat, se cer respectate anumite reguli: Ceainicul
mic emailat ori de porelan, n care facem esena, trebuie s fie perfect curat i
folosit numai n acest scop. Pentru 4 5 pahare de ap sunt de ajuns 2 3 g de
ceai. nainte de a face esena, ceainicul se cltete cu ap clocotit. Unii pun pe
fundul lui o bucic de zahr, care face esena de ceai mai aromat. Apoi se
adaud ceaiul uscat peste care se toarn ap fiart (cam 1/3 din volumul
ceainicului mic), se acoper cu un ervet, se pune de asupra ceainicului mare pe
5 min ( dup ce am stins focul ). Dup aceasta se adaug ap clocotit, ca s se
umple ceainicul mic. Pentru ca s nu-si piard aroma, esena de ceai nu trebuie
fcut i nici inut timp ndelungat pe plita fierbinte.
Servirea ceaiului se face n ceti de ceai cu farfurioare suport, avnd
capacitatea de 225 250 ml, linguriele de ceai, vas ( pic ) pentru lapte,

zaharnia i linguria sau clete de servit zahr, farfurie i furculi pentru lmie i
ervet de ceai.
Ceremonia ceaiului ( chanoyu, chad sau sad n japonez) este un ritual
tradiional influenat de Budismul Zen prin care ceaiul verde matcha sau roua
preioas lichid este preparat ntr-o manier ceremonioas de ctre o
persoan iniiat i servit unui grup mic de oaspei ntr-o atmosfer linitit. n
esena sa, ceremonia ceaiului reprezint expresia sintetic a aspectelor
fundamentale ale culturii japoneze.
Ceremonia ceaiului se divide n trei momente distincte:

kaiseki: un aperitiv;
koicha: ceai dens;
usucha: ceai uor.

Fiecare moment la care va asista un invitat la ceremonie descrie o cltorie

iniiatic
n
adevratul
sens
al
cuvntului.
O gam vast de dgu (unelte) este necesar chiar i pentru o ceremonie
nu foarte pretenioas. O list complet a tuturor obiectelor, modul n care
acestea pot fi utilizate i diversele stiluri n care sunt fcute, ar fi greu de realizat,
astfel c ceea ce urmeaz este o scurt list cu unele dintre cele mai importante:
chaire : recipient folosit pentru ceaiul koicha;
chakin : erveel pentru curat ceaca;
chasen : tel de bambus;
chashaku : linguri de bambus;
chashitsu: camera ceaiului;
chawan : can-ceac, fcut de exemplu din ceramica Raku;
daisu: dulpior din lemn lcuit pe care se pun obiectele;
fukusa : batist de mtase;
fukusa-basami: cutiu n care fiecare oaspete i pune necesarul (kaishi,
kashi-yji, sensu);
furo: obiect de sprijin pentru tatami, folosit din mai pn n octombrie;
futa-oki: suport de sprijin, din bambus, pentru shaku;
gotoku: trepied din fier pe care se aeaz kama n interiorul ro-ului;
hishaku : polonic de bambus (asemntor cu o pip lung) cu care se ia
apa din kama pentru a se vrsa n chawan;
hanaire: vas pentru florile care particip la ceremonie (chabana);
kashi-yji: mic instrument de lemn folosit pentru a tia prjiturile oferite;
kaishi : batiste de hrtie de orez;
kashi: prjiturile oferite nainte de servirea ceaiului;
kama: fierbtor pentru ap;
kensui: recipient pentru apa de splat;
ko: tmie;
kogo:cutiu pentru ko;

kobukusa: erveel pe care se aeaz chawan-ul;

kuromoji: mic instrument din lemn, ascuit, cu care se servesc prjiturile;
mizusashi : recipient pentru ap;
natsume : recipient lcuit, deseori decorat, folosit pentru ceaiul usucha;
ro: groap ptrat n care se pune kama, folosit din noiembrie pn n
aprilie;
shaku: capac pentru kama;
shifuku: scule n care se repune chaire;
shmen: punct al prii externe a chawan, de exemplu o pat la marginea
cnii, ce ajut la orientarea cnii cnd este oferit invitatului sau cnd este
inut n mn;
sensu: evantai pe care invitatul trebuie s l poarte cu sine;
tatami: rogojin ce constituie pardoseala;
tokonoma: locul n care se expun kakemono i chabana, numit locul
frumuseii;
tomobako: cutie de lemn n care gazda i pstreaz instrumentele.

O data pe saptamana clientii nostrii vor putea participa la un astfel de ritual.

Furnizori
Bineinteles, ca orice local si ceainaria Sinensis necesita anumite cheltuieli
determinate de amenajarea spatiului, diversele sortimente de ceai, produsele de
patiserie.
Pentru desfasurarea activatatii ceainariei am cautat divesi furnizori, care sa
se poata adapta cerintelor noastre si astfel am gasit:
-

pentru a obtine sortimentele de ceai pe care le vom combina intr-un mod

placut:
DOMINO International (Magrett)

Ceaiuri si accesorii
ceai verde, negru, alb, rosu, infuzie fructe, accesorii de
ceai
www.hailaceai.ro
Str. Popa Tatu nr. 61
pentru a mobila interiorul voi apela la serviciile acestui furnizor:
Sun Deco-mobila si design
Mobilier MDF, FURNIR, HPL, PAL pentru casa,restaurant,club,cafenea
www.sundeco.ro

pentru a beneficia de cele mai bune produse de patiserie si biscutii

speciali pentru ceai vom apela la seviciile :
D.O.V. INTERNATIONAL COM.
Bucuresti

Adr: Bd-ul. Theodor Pallady , sect. 3 ,

- pentru a face rost de un automat de cafea , frigidere si alte echipamente

tehnologice necesare ceainariei am apelat la : Cool equipment Timisoara.

Amplasamentul
Pentru a putea da curs desfasurarii unei afaceri precum o ceainarie, este
necesar un spatiu de 60 80 mp.
Avand in vedere ca nu dispun de niste fonduri atat de mari, am hotarat ca
pentru inceput sa inchiriez un spatiu, urmand ca mai tarziu, cand afacerea mea
va deveni profitabila, sa imi cumpar spatiul de care am nevoie, si , de ce nu, sa
iau unul chiar mai mare.
De asemeni, pentru ca localul sa se faca mai rapid cunoscut, consider ca
este necesar ca acesta sa fie amplasat intr-o zona care sa ofere o arie de
vizibilitate larga, si totodata numarul celor care frecventeaza respectiva zona sa
fie unul ridicat.
Tocmai din aceste motive am ales ca locul de desfasurare a activitatii sa fie
in zona B-dl Decebal , sector 3, Bucuresti. Acesta are o suprafata de 70 mp,
ceea ce pentru a incepe o astfel de afacere este suficient, iar chiria de ridica
undeva in jurul sumei de 1700-1900 pe luna. Zona este una foarte buna din
punct de vedere comercial. Spatiul este dispus stradal, astfel ca este usor de
observat de catre trecatori. Imi ofera conditiile pe care le-am impus la inceput.
Oportunitatea o reprezinta faptul ca in zona nu mai este nici o ceainarie.
Riscul insa este reprezentat de prezenta cafenelelor si pub-urilor din zona, care
si-au format gama de clienti.

Strategia afacerii
Matricea de evaluare a factorilor interni (M.E.F.I.)

FACTORI INTERNI
Nr.
crt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Coef. de
importanta

Nota
acordata

Pct.
ponderat

Denumire factori interni

Gama larga de servicii oferite

0.1

0.5

Personal bine pregatit

0.2

1.2

Servicii de inalta calitate

0.15

0.25

Prezentare buna a produsului

0.2

0.3

Numar insuficient de angajati in

cazul unor cerinte mari
Amplasament
intr-o
zona
centrala

0.05

0.15

0.2

0.3

Costul relativ ridicat de intretinere

0.1

0.2

2.9

Acesti factori interni reprezinta punctele tari si punctele slabe ale afacerii.
Note : 1 foarte slab
2 slab

3 tare
4 foarte tare

Matricea de evaluare a factorilor externi

FACTORI EXTERNI

Coef. de
Nota
importanta acordata

Pct.
ponderat

Nr. Denumire factori externi

crt
1. Piata destul de putin dezvoltata in

0.2

1.1

2.

0.1

0.3

0.2

0.15

0.2

0.6

0.05

0.15

0.1

0.4

0.1

0.3

3.
4.
5.
6.
7.

acest domeniu
Cerere relativ mare in ultima
vreme pe piata
Existenta
unor
firme
deja
consacrate in domeniu
Lipsa unei concurente acerbe in
zona, centrata pe acest prudus
Potential de piata limitat in zona
Greutati intampinate de obtinerea
unui credit
Existenta riscului ca furnizorii sa
creasca exagerat pretul

8.

Existenta unui numar limitat de

furnizori pentru anumite produse
de care firma are nevoie

0.05

0.2

3.2

Acesti factori externi reprezinta oportunitatile si riscurile pe care le

intampina afacerea cu ceainaria Sinensis.
Note : 1 foarte slab
2 slab

3 tare
4 foarte tare

Graficul analizei SWOT

Din acest grafic rezultat in urma analizei SWOT se poate observa

Ceainari Sinensis are suficient de multe puncte tari si oportunitati pentru
afacerea sa functioneze cu succes. Astfel strategia adoptata este un bazata
dezvoltare, adica toata activitatea firmei sa se concentreze asupra unei game
produse si servicii, unei categorii de cumparatori sau unei zone geografice.

ca
ca
pe
de

Obiectivele pe termen scurt sunt : obtinerea finantarii necesar demararii

afacerii , crerea liniei de clienti fideli ai localului (un numar de aproximativ 200 de

clienti regulati in decursul primului an), si realizarea unui profit care sa ma ajute
sa imi acopar cheltuielile (in jur de 190 000 $ la sfarsitul primului an).
Obiectivele pe termen lung sunt : achizitionarea unui spatiu propriu pentru
desfasurarea activitatii, cresterea numarului de clienti si implicit a numarului de
angajati si totodata marirea gamei de produse oferite.

3. MARKETINGUL AFACERII
3.1 Analiza pietei
Identificarea pietei
Produsul nostru se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, dar avand in
vedere ca in tara noastra acest cult al ceaiului a fost prea putin promovat, ne
asteptam, ca cei care vor pasi pragul sa fie in special persoane care de obicei
prefera sa se relaxeze la un ceai intr-o atmosfera placuta, cei care aprecieaza
calitatea produselor si serviciilor oferite de ceainaria Sinensis.

Caracterizarea pietei
Piata romaneasca de ceaiuri este in crestere. Vanzarile de ceaiuri s-au
dublat crescand cu 100% fata de anul 2000, crescand astfel si numarul
ceainariilor cu aproape 19% fata de perioada de inceput. Oamenii devin din ce
mai interesati de ceai, de localurile in care acesta se consuma si de ambianta
creata de cei care ii astepta in incinta ceainariilor, binevoitori si dornici sa-i
serveasca in cele mai bune conditii.

Piata tinta
Potentialii clienti sunt impartiti intre rezidentii orasului si turisti. Se
preconizeaza ca acestia vor fi cei cu un venit mediu, si posibil cei care sunt
pasionati de aceasta cultura a ceaiului. Vanzarile vor creste treptat, la fel si
numarul clientilor. La inceput vor fii cei care de obicei prefera sa se relaxeze la

un ceai intr-o atmosfera placuta, cei care aprecieaza calitatea produselor si

serviciilor oferite de ceainaria SInensis. Astfel atmosfera intima, produsele
speciale si originale oferite, varietatea larga a potentialelor produse cadou vor
atrage locuitorii orasului sa isi petreaca o dupa-amiaza linistita. Vanzarile facute
de turisti se vor datora si asezarii ceainariei intr-o zona centrala si la vedere.

3.2 Clientii
Segmentarea pietei
Din punct de vedere al segmentarii pietei bucurestene, trebuie avute in
vedere anumite variabile de segmentare, cum ar fi :
- geografice : tipul zonei (urban)
- demografice : varsta, ocupatia, venitul mediu lunar, sexul
- psihografice : personalitate
- comportamentale : atitudinea fata de produs
In general afacerea cu ceainaria pune accent pe segmentarea pietei in
functie de varsta si de venitul lunar al clientilor.

Nevoile pe care serviciul le satisface

Pentru reuita afacerii nu trebuie pierdute din vedere in nici un moment
nevoile clienilor. Pentru aceasta trebuie permanent corelata funcia obiectiv a
productorului (maximizarea profitului ntreprinztorului si asigurarea unui nivel
de trai decent pentru el si salariaii si) cu funcia obiectiv a clienilor.
Clientii vor dori in primul rand ca produsele pe care le consuma sa fie de
calitate si la un pret accesibil. Astfel preturile produselor noastre vor fi apropiate
de cele ale pietei.
Principalele beneficii ale apelarii la serviciile noastre vor fi placerea de a
petrece cateva momente placute intr-un spatiu linistit, proprietatile calmante ale
varietatii ceaiurilor oferite, surprizele de vor beneficia consumatorii fideli ai
ceainariei.
Dupa cum am mentinat mai sus, se preconizeaza ca pentru primul an
clientii fideli ai ceainariei sa atinga un numar de aproximativ 200 de persoane,
urmand ca pe parcursul desfasurarii activatatii ceainariei si a promovarii
serviciilor acesteia, numarul clientillor sa creasca treptat, ajungand sa aduca un
profit pozitiv afacerii.

3.3 Concurenta
Rivalitatea pe o piaa este importanta atunci cnd competitorii sunt numeroi
si de mrimi apropiate, cnd produsele firmei sunt nedifereniate sau cnd
creterea pieei industriei respective este lenta si exista perioade caracterizate
prin existenta unor supracapacitati de producie.
In ceea ce priveste concurenta, in zona in care urmeaza ca ceainaria
Sinensis sa-si desfasoare activitatea, aceasta este constituita de cafenelele si
pub-urile deja existente, care au un numar serios de clinti regulat. Cu toate
acestea insa, in zona nu este nici o alta ceainarie.
Ca si concurenta in domeniul ceainariilor, cu toate ca acestea nu sunt in
numar foarte mare, sunt insa adversari puternici, care pot reprezenta un risc
pentru buna desfasurare a afacerii. Printre acestea se numara :
Ceainaria Green Tea str. Dr. Burghelea nr.24
Ceainaria Veda Lounge str. Capitan Octav Cocarescu nr. 45
Aromaroma str. Popa Tatu nr. 61
Ceainaria la Metoc str. Popa Rusu nr. 21
Ceai la Cotroceni str. Dr. Gheorghe Marinescu nr. 25
Casa Satya b-dul. Banu Manta nr. 25
Ceainaria Triangle dOr B-dul. Ion Mihalache nr. 92

3.4 Pretul
Pretul nu o sa fie cu mult diferit de cel al pietei, tocmai pentru ca aceste
lucruri nu sunt intotdeauna benefice, deoarece unii clienti pot subestima calitatea
produselor comparativ cu celelalte. Pretul unui ceai va fi intre 7 12 RON, in
functie de tipul de ceai.

3.5 Promovare
Intotdeauna o afacere aflata la inceput, necesita o promovare destul de
intensa, pentru ca oamenii sa afle de ea si pentru ca astfel sa-si capete clientii.
Pentru promovarea ceainariei mele mi-am propus sa aloc promovarii o suma de

2 000 euro , pentru inceput, iar mai apoi in functie de cum decurg lucrurile vom
aprecia daca mai este nevoie de alocarea altor fonduri. Metodele prin care mi-am
propus sa fac promovarea sunt :
-

crearea unui site cu numele ceainariei, prin intermediul caruia, potentialii

clienti sa afle de existenta acesteia (pe site se va mentiona si faptul ca cei
care vor frecventa ceainaria Sinensis in prima luna, vor primi din partea
ceainariei, pe langa biscuitii speciali pentru ceai, si cate un pliculet de ceai
special pregatit cu numele ceainariei, pentru clienti, pentru ca acestia sa le
ia acasa, in fiecare zi intre orele 12.00 15.00)
realizarea unor pliante si fluturasi care vor fi impartite timp de o luna in
locurile mai aglomerate, in campusuri, mall-uri, statii de metrou

De asemeni speram ca cea mai mare promovare sa fie realizata de clientii

care trec pe la noi.

4. MANAGEMENTUL AFACERII

Pentru a pune pe picioare o afacere trebuie sa avem in vedere anumite

principii ale managementului fara de care afacerea noastra nu ar putea functiona
cu succes. Munca trebuie impartita intre toti cei care participa la dezvoltarea
acestei afaceri.
Ceainaria pe care imi propun sa o introduc pe piata poarta numele
Sinensis. Aceasta imbina specifice diferite, atat prin faptul ca avem atat ceaiuri
englezesti, cat si chinezesti, de asemeni clientii vor asista la o ceremonie a
ceaiului cu specific japonez.
Capitalul disponibil este de 200000 RON.
Conducerea executiva va fi reprezentata de :
- Cirja Ionut : functia : Administrator si manager
studii : Universitatea Politehnica Bucuresti; profil: Inginerie
si Managementul Sistemelor Tehnologice Ingineria
si Managementul Calitatii

4.1 Organizarea activitatii la nivelul firmei

La inceputul activitatii ceainariei numarul angajatilor nu va depasi mai mult
de 3 persoane.

 2 ospatari se vor ocupa de clienti, pentru ca acestia sa fie serviti cu grija

si atentie
1 contabil care va tine evidenta valorica a tuturor resurselor atat materiale cat si financiare
Personalul de care va dispune ceainaria Sinensis va fi recrutat in urma unor
anunturi atat in ziare cat si pe internet, selectia realizandu-se pe baza
documentelor necesare angajarii si a interviului.
Cei 3 angajati vor primi salariul de doua ori pe luna : pe data de 10 ,
respectiv pe 25.

5.2 Organigrama

5. FINANTELE AFACERII
5.1 Costurile initiale ale afacerii

TIPURI
COSTURI

DE

Mobila + decoratiuni
Salariu angajat 1
(ospatar)
Salariu angajat 2
(ospatar)
Salariu angajat 3
(contabil)
Spatiul inchiriat
Lumina, apa etc.
Promovare
Ceaiuri
Accesorii ceai
Fursecuri + produse
de patiserie
Bauturi alcoolice
Zahar
Costumele
ospatarilor

Costuri variabile

Costuri fixe

Investitii

RON / 100 buc

RON/ luna

RON
25000

800
800
900
8000
250
7000
32
900
6
500
3
600

Echipamente
tehnologice

3000
CV = 541

CF=10750

I=36500

Pentru un numar de aproxinativ 200 de clienti pe luna vom avea :

1. Costurile variabile lunare : 541 * 2 = 1082 RON
2. Costuri fixe lunare : 10750 RON
3. Cheltuieli cu amortizarea : 36500/60 = 608 RON
- total investitii = 36500
- timp preconizat pentru amortizarea investitiilor : 60 luni
CHELTUIELI TOTALE LUNARE : 1082 + 10750 + 608 = 12440 RON
VANZARI TOTALE LUNARE : 200 * 10 = 2000 RON
PROFIT : 2000 12440= -10440 RON
La profitul obtinut se aplica impozitul pe profit de 16%.

5.2 Pragul de rentabilitate

Aceste prag de rentabilitate arata volumul de vanzari minim pe care

trebuie sa-l avem pentru ca profitul sa fie zero.

ANEXA
CEREMONIA CEAIULUI
Un maestru al ceremoniei ceaiului oficiaz ceremonia ceaiului aezat n poziia
seiza pe un tatami, nconjurat de obiectele specifice.

TIPURI DE CEAIURI:
Balthasar

Conine: mcee, zmoi, buci de mr, coaj de portocal i lmie, buci

de papaya, scortioar, glbenele, pintenog colorant, afine, vanilie, arom de
scorioar i praline

Mod
Timp
Temperatura:
Gramaj: 20-25 g/l

infuzie:

5-10

Masa: 50g

Bilberry-Muffin

Conine: Rooibos, miere, boabe de soc, afine, albstrea, arom

Mod
Timp
Temperatura:
Gramaj: 15-18 g/l
Masa: 50g

infuzie:

preparare:
min
100C

preparare:
min
100C

Cactus Fig

Conine: Rooibos, mure, flori de portocal, buci de mr, rdcin de licorice,

arom
Mod preparare:
Timp infuzie: 5 min
Temperatura: 100C
Gramaj: 15-18 g/l
Masa: 50g

Ciree pdurea neagr

Conine: zmoi, afine, coacze, fructe de soc, migdale, pintenog colorant,

buci de ciree, arom de ciree i maripan

Mod preparare:
Timp infuzie: 5-10 min
Temperatura: 100C
Gramaj: 20-25 g/l
Masa: 50g

Meister Lampe

Conine: Rooibos, buci de ananas, lmie granulat, floarea-soarelui, flori de

cereale, arom de ananas i piersic

Pai Mu Tan

Conine: Ceai alb (ceai puin fermentat, uor i cu un caracter puternic)

Ceai Chinezesc verde Chinese Green Tea

Bautura antica preferata a imparatilor Chinei, ajunsa pana la zilele noastre.
Poseda calitati de lecuire, o aroma puternica, gust placut si culoare frumoasa.
CGT foi de ceai verde chinezesc, 100 g.

Premiat Englezesc Premium English Tea

Ceai de calitate inalta, produs din primele foite si muguri nedeschise. Acest fel
de ceai este mandria Casei de ceaiuri Magrett. Calitatea lui incredibila va
daruieste un gust si o vitalitate deosebite.

FOP ceai din India cu frunze mari, 100 g.

Earl Grey
Aroma eleganta a perei bergamute da frunzelor ceaiului ceylonez un farmec
unic. Poate fi decoratia oricarei mese festive, iar consumarea lui de fiecare seara
sa se transforme intr-o adevarata festivitate.
FBOP Ceai negru din Ceylon cu aroma de par bergamut. 100 g

Ceai cu foite de trandafir Rose Petals Tea

Acest ceai poate fi numit cu drept o capodopera. Taina lui consta in conditiile
deoasebite de uscare comuna a foitelor de ceai cu foitele trandafirului. Gustul
unic al ceaiului cu foite de trandafir cu siguranta va fi placut de catre iubitorii
ceaiurilor de flori, precum si de catre pretuitorii ceaiului negru chinezesc clasic.
RPT ceai chinezesc negru cu foite de trandafir. 100 g

Royal Lily
Este unul dintre cele mai frumoase ceaiuri chinezesti. Frunzulitele subtiri de
ceai verde sunt legate cu mare grija, manual, intr-un boboc, in care se afla florile
de
nufar
regal
si
a
osmantus-ului.
In procesul prepararii ceaiului, bobocul se deschide intr-o forma de stea din
care
ies floarea
de
nufar si
aroma
floricelelor osmantusului.
Incredibilul ceai Royal Lily va face o surpriza placuta, cu gustul lui moale si
dulce si o aroma mai fina de flori, precum va si decora masa dvs.
Ceaiul Royal Lily se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la temperatura de
85-90 grade, un boboc fiind destul pentru un vas de 700-800 ml.

Tibet Heart
La inceputul primaverii in provincia chinezeasca FU ZIANG se culeg frunzele
proaspete ale ceaiului verde, precum si floricelele discrete ale jasminului si
amaranth-ului rosu. Fiind legate impreuna sub forma de inima, in tmpul prepararii
ele se deschid intr-o floare excelnta si dau ceaiului o culoare intre verde si auriu
si
o
aroma
magica
fina.
Acest ceai rar include finetea ceaiului verde de elita si aromele deosebite si
impresionante
ale
jasminului
si
amaranth-ului.
Ceaiul Tibet Heart se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la o temperatura de
90-95 grade, un boboc fiind destul pentru un vas de 700-800 ml apa.

Jasmine Wintersweet Tea

Ceaiul Jasmine Wintersweet Tea este unul din rarele ceaiuri verzi chinezesti
legat
in
snopuri,
in
provincia
Fu
Ziang.
Asa facute se supun unei aromatizari multiple traditionale prin ajutorul unei flori
de jasmine alb crescut in plantatiile de jasmine din provincia Yunan.
Ceaiul Jasmine Wintersweet Tea se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la
temperatura de 85-90 grade.

Jade Li Lac Tea

Ceaiul verde chinezesc de elita Jade Li Lac Tea a obtinut denumirea aceasta
datorita
formei
sale
deosebite.
Jade Li Lac Tea se produce in provincia Fu Ziang in cantitati reduse pentru ca
tehnologia de fabricatie este foarte dificila: fiecare boboc proaspat mic se
transforma intr-un nod, fiind folosite numai frunzulitele proaspete.
CeaiulJade Li Lac Tea se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la o temperatura
de 85 de grade.

Silver Dragon Pearl

Ceaiul nemaipomenit Silver Dragon Pearl creste in plantatiile muntoase ale
provinciei
Fu
Ziang.
El
se
culege
in
luna
aprilie.
In ziua culesului frunzulitele de ceai se transforma manual in niste bilute care
pe
urma
se
aromatizeaza
cu
flori
proaspete
de
jasmine.
Ceaiul Silver Dragon Pearl intra in categoria ceaiurilor albe.
El se poate fierbe consecutiv de pana la 5 ori la o temperatura de 85-90 grade .

Silver Needle
Ceaiul Silver Needle este cel mai bun ceai alb chinezesc, avand o istorie
veche, rar,cunosc prin calitatea sa unica, ceaiul a fost cunoscut inca de la
inceputul
secolului
al
XII-lea.
El se produce in provincia Fu Ziang fiind folositi numai boboci proaspeti cu o
culoare argintiu alb care se culeg manual numai cateva zile pe an.
Ceaiul se poate prepara consecutiv de 2-3 ori la o temperatura de 80-85 de
grade.

Gyocuro
Ceaiul este considerat unul dintre cele mai cunoscute ceaiuri. Trei saptamani
inainte de cules, arborele de ceai se acopera cu tabla zincata. Numai cele mai
proaspete frunzulite din spatiul acoperit merg mai departe pentru pregatirea
ceaiului. Se considera ca ceaiul stimuleaza functia creierului, fapt pentru care
este
numit
si
ceaiul
geniilor.
Acele mici de frunze verzi si frumoase care se desfac in timpul prepararii dau
ceaiului
o
aroma
intensa
si
un
gust
consistent
de
fructe.

Se prepara in mod deosebit: initial pentru doua minute o lingurita mica de ceai
se pune intr-o lingura mare de ciorba, cu apa avand temperatura de 60 de grade.
Abia dupa aceasta se pune restul de apa.

MODEL DE ACCESORII CEAI: