ELEMENTE DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA

- Probleme de morfosintaxa
-portofoliu-

Profesor: Matei Cerkez

Student: Scarlat Valentina Georgiana
Departament: Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar CREDIS
An de studiu: III
Semestrul: I
2014-2015

Aplicatii practice 1
1. Identifica substantivele mobile si pe cele epicene din grupul de mai jos:
Birou, capra, chefal, prieten, vrabie, licurici, iepure, lup, pisica, motan
Substantive mobile
Substantive epicene
Prieten
Vrabie
Iepure
Lup

Birou
Capra
Chefal
Licurici
Pisica
Motan

2. Explica conceptele de singularia tantum si pluralia tantum, dand exemple concrete.

Conceptul Singularia tantum denumeste substantivele defective de plural, adica acele substantive care nu
prezinta forma cu sens de plural.
Exemple de substantive care prezinta numai forma cu inteles de singular: lapte, mazare, nene, Luna, Buzau,
Romania, oxigen, nea, linite, sete, unt, aur.
Conceptul Pluralia tantum denumeste substantivele defective de singular, adica acele substantive care nu
prezinta forma cu sens de singular.
Exemple de substantive care prezinta numai forma cu inteles de plural: icre, pantaloni, zori, ochelari, cervide,
cuioare.

3. Enumera valorile semantice ale genitivului, explica-le si da exemple.

Cazul Genitiv are valorile semantice bine marcate:

Genitiv Subiectiv - determina numele unei actiuni sau a unei stari arata cine face actiunea - citirea titlului, plecarea
trupelor;
Genitiv Obiectiv determina un nume de actiune sau de agent arata obiectul actiunii tiparirea cartii, castigarea
premiilor, cmaa biatului, directorul colii, crengile copacului;
Genitiv Apozitiv explica si determina un substantiv marginea padurii, perimetrul curtii;
Genitiv Superlativ este echivalentul gradului Superlativ prostul prostilor; frumoasa frumoaselor.

4. Precizeaza cazul substantivelor subliniate:

Contrar parerii tale, voi castiga.
Am privit problema din alta perspectiva
S-a format o coalitie impotriva prietenilor mei.
Deasupra muntilor era o ceata deansa.

parerii substantiv in cazul Genitiv

problema substantiv in cazul Acuzativ
Prietenilor substantiv in cazul Genitiv
Muntilor - substantiv in cazul Genitiv

5. In enuntul: Mi-e foame, cuvantul foame este:

a) Nume predicativ
b) Subiect
c) Complement direct
Cuvantul foame indeplineste functia sintactica de Subiect in propozitia data.

6. Identifica, explica si exemplifica tipurile de dativ pe care le cunosti.

Dativ locativ dezvolta sens locativ - tintuit locului, a se asterne drumului, stai locului!;
Dativ etic exprima participarea efectiva a poetului la cele reflectate sa mi te duci;
Dativ prepozitional este cerut de anumite prepozitii specifice gratie stiintei, multumita tie;
Dativ adnominal substantivul in cazul dativ indeplineste functia de atribut al unor substantive nume de actiune
Domn Tarii Romanesti;

Aplicatii practice 2
1. Recitind cursul de anul II, explica relatia dintre clasa cantitativelor si numeral!
Clasa cantitativelor reprezinta acele cuvinte a caror organizare semantica cuprinde intr-un fel sau altul, o determinare
cantitativa. Aceasta cuprinde numeralul, unele substantive, locutiuni sau verbe.
2. Arata cum sunt formate numeralele compuse!
-

Numeralele compuse se formeaza prin:

numerale de la unsprezece la nouasprezece: numeralul zece este legat de alt numeral prin prepozitia spre
numeralele pentru zeci: numeralul este alipit cu zeci
numeralele pentru sute, mii, milioane etc: numeral plus sute / mii / milioane
numerale pentru zeci si unitati: munerale legate prin conjunctia si

3. Da cate 5 exemple de numerale cu valoare substantivala si adjectivala.

Numerale cu valoare substantivala:
1. Al doilea din fata;
2. Inzecitul contributiei;
3. Unde am lasat suta am lasat si mia.
4. Douazeci si cinci de mere.
5. Treizeci de pasi.
Numerale cu valoare adjectivala:
1. Cate unul;
2. Frumusete inzecita;
3. Cate o strofa;
4. Suntem in clasa a doua.
5. Prima carte.

Aplicatii practice 3
1. Precizeaza la ce diateza sunt verbele/locutiunile verbale de mai jos:
Sala este la etajul al doilea.
Diateza activa
Negasindu-mi curaj pentru asta, am fugit.
Diateza reflexiva
Se vede ca nu-ti place sa citesti.
Diateza activa
Du-te de aici.
Diateza activa
Copilul este crescut de bunici.
Diateza reflexiv - pasiva
2. Identifica modul si timpul verbelor din textele de mai jos; comentati sensul lor sintactic si semantic:
A nu se apleca pe fereastra
a nu se apleca- verb la modul infinitiv forma negativa;
Dupa cateva zile i-a cazut drag baiatul gazdei
i-a cazut drag mod indicativ, timp prezent gnomic; expresie verbala
Intarziind, n-am mai intrat la curs.
Intarziind gerunziu;
n-am mai intarat mod indicativ, timp viitor anterior
Tata o fi stiind ceva, de tace.
O fi stiind prezumtiv
De tace - supin
Baietii au plecat la colindat.
Au plecat mod indicativ, timp perfect compus
Fuseseram deja anuntati cand ati aflat voi.
Fuseseram anuntati mod indicativ, timp imperfect
(Fuseseram anuntati cand )Ati aflat - viitorul anterior

De urat am mai ura, dar ni-i ca s-o insera.

Urat participiu
Am mai ura conjunctiv
Ni-i indicativ, timp prezent
s-o insera - viitor
Stiu sigur ca va veni dupa ce vom fi terminat.
Stiu mod indicativ, timp prezent
Va veni viitor
Vom fi terminat- viior anterior
A plecat sa-l vada pe bunicul.
A plecat infinitiv
Sa vada mod conjunctiv
As fi mers si eu, dar a trebuit sa stau cu cel mic.
As fi mers conditional optativ, timp prezent
A trebuit infinitiv
Sa stau - conjunctiv
3. Explicati conceptele de verb de modalitate si de verb de aspect si dati exemple pe care sa le interpretati.
Verbele de modalitate si cele de aspect se mai numesc si auxiliare sau semiauxiliare. Acestea intre in structura
predicatului ca instrument de realizare a unor categorii semantice, gramaticalizate partial, si prezinta o flexiune
redusa.
Verbele de modalitate prezinta actiunea din perspectiva atitudinii vorbitorului. Principalele verbe de modalitate
sunt a putea si a trebui.

A putea- capata valoare modala atunc cand axprima eventualitatea, posibilitatea, aproximatia sau concesia.
A trebui prezinta valoare modala cand exprima o deductie, o presupunere.
Verbele de aspect prezinta o actiune aflata pe punctul de a se petrece. Principalele verbe sunt a sta si a vrea.

4. Explicati valorile semantice ale modurilor si timpurilor verbale.

Modul o categorie gramaticala avand caracter subiectiv. El exprima atitudinea subiectului vorbitor fata de desfasurarea
actiunii verbale.
Modurile personale ale limbii romane sunt urmatoarele:
-indicativul
-conjunctivul
-conditionalul-optativ
-prezumtiv
-imperativ
Modurile nepersonale ale limbii romane sunt urmatoarele:
-infinitivul
-supinul
-gerunziul
-participiu
Modul indicativ
Modul indicativ este un mod personal din punct de vedere morfologic si sintactic care exprima o actiune prezentata de
vorbitor ca reala, un mod al certitudinii si al realitatii. El este lipsit de o marca generala.
Modul conjunctiv
Modul conjunctiv este din punct de vedere morfologic si sintactic care exprima o actiune realizabila posibila. El este
marcat de conjunctia sa; cand intr-o fraza cuprinde mai multe forme ale conjunctivului repetarea luisa este obligatoriu la
fiecare termen. Modul conjunctiv este un mod al deliberarii, al actiunii in acelasi timp posibila si incerta.

Modul conditional-optativ
Modul conditional-optativ exprima la timpul prezent o actiune posibila, realizabila, iar la timpul perfect una reala; este
un mod al actiunii dorite, al virtualitatii si al detasarii subiectului vorbitor de continutul semantic al verbului. Acest mod are
ca marca auxiliarul as, ai, ar, am, ati, ar -forme ale verbului a avea.
Modul prezumtiv
Modul prezumtiv exprima o actiune, realizabila, posibila, prezentata ca banuita, presupusa; este modul cel mai omogen
din punct de vedere al valorilor; este un mod al ipotezelor si al prezumtiei.
Modul imperativ
Modul imperativ exprima o actiune realizabila, avand forma unei porunci; este un mod al certitudinii presupuse (din
partea subiectului vorbitor). Este marcat de o intonatie specifica, exclamativa, care variaza in functie de tonul vorbitorului.
Exista verbe care nu se folosesc la imperativ, de exemplu: a putea, a vrea, a sti, a zacea.
Modul infinitiv
Modul infinitiv este un mod nepersonal care denumeste actiunea, ceea ce explica unele asemanari functionale ale
infinitivului cu substantivul. Este marcat prin prepozitia a care preceda forma propriu-zisa a infinitivului(a avea, a manca).
Modul supin
Modul supin este un mod nepersonal care denumeste actiunea; el este sinonim cu infinitivul. Formal supinul este
omonim cu participiul si este marcat aproape intotdeauna de prepozitia de(de baut, de mancat, de alergat ).
Modul gerunziu
Modul gerunziu este un mod nepredicativ care exprima actiunea in desfasurare; el exprima si actiuni
incheiate: Terminand seralul, s-a inscris la liceu. Este marcat prin sufixul -ind (plangand, razand)
sau -ind (fugind,
venind).
Modul participiu
Modul participiu este un mod nepredicativ care exprima actiunea suferita sau indeplinita de un obiect. Este marcat de
sufixul -t (rupt) sau -s (scris).
Timpul verbelor se caracterizeaza astfel:
Prezentul indicativ
Prezentul indicativ are in propozitii principale numai valori indicative. Pentru prezent este specifica exprimarea unei
actiuni simultane cu momentul vorbirii.

Imperfectul
Acest timp are valoarea specifica de exprimare a unei actiuni trecute, durative care se afla intr-un raport de
simultaneitate cu alta actiune trecuta.
Prezinta capacitatea de a exprima procese care se desfasoara pe toata durata unui interval temporal stabilit, fara precizari, in
legatura cu inceputul sau sfarsitul acestora.
Perfectul simplu
Perfectul simplu este un timp absolut, sinonim cu perfectul compus. Acest timp prezinta actiunea verbului ca incheiata
in momentul vorbiri .
Perfectul simplu se deosebeste de perfectul compus prin relatia timp-aspect. Perfectul simplu se cuprinde in opozitia
aspectuala durativ-momentan, opus fiind imperfectului, timp al actiunii durative.
Perfectul compus
Acest timp exprima o actiune facuta si incheiata in trecut, cu raportare numai la momentul vorbirii, deci cu valoare
absoluta, si indiferent de caracterul recent sau indepartat al actiunii ( A mancat o prajitura si o cana de lapte).
Din punct de vedere formal, perfectul compus are urmatoarea structura: formele de auxiliar ale indicativului prezent de
la verbul a avea (am,ai,a,am,ati,au) si participiul invariabil al verbului de conjugat ( am cules, ai cules, a cules, am cules, ati
cules, au cules ).
Mai mult ca perfectul
Mai mult ca perfectul exprima o actiune incheiata inaintea altei actiuni realizate in trecut, fiind un timp relativ ( relatia
poate fi stabilita cu alt verb la un timp trecut sau cu un circumstantial de timp verbal sau neverbal ).
Viitorul propriu-zis
Viitorul propriu-zis realizeaza de obicei o actiune care urmeaza sa se realizeze dupa momentul vorbirii, de unde rezulta
ca acest timp are valoare absoluta.
Viitorul anterior
Viitorul anterior e un timp analitic si exprima o actiune care urmeaza sa se realizeze dupa momentul vorbirii, dar
inaintea altei actiuni viitoare.
Prezentul conjunctiv

Prezentul conjunctiv preia toate valorile specifice modului conjunctiv. Se caracterizeaza formal prin prezenta
elementului mobil sa si a unei secvente purtatoare a radicalului, partial asemanatoare cu prezentul indicativ:sa lucrez, sa
alerg, sa mananc, sa merg.
Prezentul conditional-optativ
Prezentul conditional-optativ exprima o actiune viitoare, mai rar una savarsita in momentul vorbiri.
Prezentul prezumtiv
Prezentul prezumtiv poate exprima o actiune din momentul vorbiri si o actiune viitoare.
Perfectul conjunctiv
Perfectul conjunctiv exprima o actiune trecuta fata de momentul vorbirii.
Prezentul conditional optativ
Prezentul conditional optativ exprima o actiune trecuta.
Perfectul prezumtiv
Prezentul prezumtiv exprima o actiune trecuta.
Infinitiv timp prezent
Prezentul infinitiv prezinta valori temporale diferite dupa intrebuintarile sale. Este un timp simplu, ale carui sufixe
caracterizeaza cele patru conjugari, avand prepozitia a ca marca obligatorie in majoritatea situatiilor.
Infinitiv timp perfect
Perfectul infinitiv prezinta o actiune trecuta, anterioara celei exprimate de verbul regent. Este un timp compus constituit
din prezentul infinitiv al verbului auxiliar a fi si participiu invariabil al verbului de conjugat plus prepozitia a obligatorie la
acest timp al infinitivului: a fi mancat.

Aplicatii practice 4
1. Clasifica, aplicand criteriul morfologic, adverbele:
aici, dincolo, batraneste, harcea-parcea, din cand in cand, uneori, cateodata, ici-colo, zi de zi, taras-grapis, maine-seara.
Adverb de mod
Batraneste
Harcea-parcea
Taras-grapis

Adverb de timp
Din cand in cand
Uneori
Cateodata
Zi de zi
Maine-seara

Adverb de loc
Aici
Dincolo
Ici-colo

2. Explica conceptul de adverb circumstantial.

Adverbul circumstantial indeplineste functia sintactica de complement circumstantial.Complementul circumstantial de
timp, de loc sau de mod exprima imprejurarea in care se desfasoara actiunea.
3. Precizeaza gradul de comparatie al adverbelor din enunturile de mai jos:
Se poarta extrem de politicos.
El vorbeste mai tare decat mine
Ii place enorm sa se auda vorbind.
Se inteleg atat de bine incat nu au nevoie de cuvinte.
E prea tarziu ca sa mai dregi ceva.

Superlativ absolut
Comparativ de superioritate
Superlativ absolut
Comparativ de egalitate
Superlativ relativ.

Aplicatii practice 5
1. Identificati valorile morfologice ale cuvintelor din enunturile de mai jos:
Au plecat

in jos

spre

cabana.

Verb locutiune adverbiala prepozitie substantiv

In josul

raului

apa

adanca.

Locutiune prepozitionala substantiv substantiv verb adverb

De-a lungul

strazii

Locutiune prepozitionala substantiv

In fata
Locutiune adverbiala
In fata

se vede

se vad oameni

fugind.

verb substantiv adjectiv provenit din verb la gerunziu

mai bine.

verb adverb grad comparativ de superioritate

noastra se vedeau dealurile

Locutiune prepozitionala pronume

verb

inverzite.

substantiv adjectiv

2. Dati exemple de prepozitii care cer genitivul si dativul si dati explicatiile necesare.
Cazurile Genitiv si Dativ sunt marcate de prepozitii specifice.
Cazul Genitiv este cerut de prepozitii precum: asupra, deasupra, contra, impotriva, in fata, in spatele, in dreptul, in
vederea, in pofida, in ciuda, din cauza, din pricina etc. Acestea sunt specifice intrucat ajuta la marcarea
apartenentei la specie sau categorie.
Cazul Dativ este cerut de prepozitii precum: datorita, gratie, multumita, conform, contrar, potrivit, asemeni /
asemenea. Acestea sunt specifice intrucat ajuta la marcarea destinatarului unei actiuni sau a beneficiarului unei
insusiri.

Aplicatii practice 6
1. Explicati sensul urmatoarelor interjectii:
Aoleu, ma doare - sentimentul durerii - au
Ho! Opreste-te - un indemn stai, opreste
Aida de... mirarea sau nedumerirea
Si hai-hai si hai-hai pana ce ajungem, in sfarsit la cabana - manifestari ale vointei ce marcheaza parcurgerea
drumului pana la cabana
Ehe! Ce stiti voi - Manifestarea starii sufletesti a vorbitorului
2. Identifica functiile sintactice ale interjectiilor din enunturile de mai jos:
Il aud mereu lipa-lipa prin casa.
Predicat
Hai sa ne punem pe invatat!
Predicat
Atunci eu hat de pe masa cu bunatati si tuleo afara;
Predicat
Ala, bala, portocala, cioc, boc, treci la loc!
Subiect

Aplicatii practice 7
1. Explicati conceptul de circumstanta si precizati tipurile de relatii circumstantiale studiate.
Conceptul de circumstanta reprezinta modalitatea, imprejurarea in care de realizeaza actiunea prezentata. In
cadrul comunicarii pot exista circumstante temporale, locale, modale, conditionale, de cauza, concesive, de finalitate,
cumulul, opozitia, exceptia, instrumentul, asocierea, relatia. Acestea se manifesta atat la nivelul enuntului cat si al frazei.
2. Identificati partile de propozitie circumstantiale din urmatoarele enunturi:
Au venit toti afara de tine.
In afara ca esti inalt esti si puternic.
Pentru mine, asta e un fleac.
Unde te uiti numai tineri mandri si frumosi.
Cum a aflat asta, a si plecat spre tine.
Cum iti asterni, asa dormi.
De destept ce esti, de-aia n-ai reusit.
Chiar daca ma bati la cap, tot nu ma convingi.
3. Precizeaza tipurile de circumstanta modala si explica-le din punct de vedere semantic.
Circumstanta modala in propozitie:
Circumstanta modala se poate exprima prin: complementul circumstantial de mod ce determina verbe,
adjective, adverbe; grup nominal circumstantial organizat in jurul unui complement circumstantial de mod.

Circumstanta modala in fraza:

Circumstanta modala in fraza se poate exprima prin subordonata circumstantiala de mod.

Aplicatii practice 8
1. Explicati conceptul de predicatie.
Conform definitiei din DEX, termenul predicatie se defineste ca: Faptul de a enuna ceva despre un anumit
lucru; enun care reflect raportul dintre un obiect i o nsuire a sa.

2. Precizati valorile gramaticale si semantice ale verbului a fi in diferite contexte de aparitie.

Verbul a fi se poate folosi:

- Cu sensul de a se afla, a se gasi, a exista, formand singur predicatul unei propozitii Cartea a fost pe masa.
- Ca verb copulativ, legand un nume predicativ de subiectul propozitiei Cartea este frumoasa.
- Ca auxiliar pentru formarea unor moduri si timpuri verbale( viitor anterior voi fi scris; conjunctiv perfect sa fi fost;
conditional optativ perfect as fi fost; infinitiv perfect a fi fost)
3. Precizati valorile verbelor a ramane, a iesi, a se face, a insemna.
Vebele a ramane, a iesi, a se face, a insemna, au valoare copulativa daca au sensul de a deveni si exprima
ideea de transformare sau de identificare. In caz contrar au valoare predicativa.
4. Identificati tipul de subordonata in enunturile:
Era sa te cred. subordonata predicativa suplimentara
Ramane cum am stabilit. Subordonata predicativa
Ai ramas acelasi.
Se zice ca totul este o minciuna. subordonata predicativa suplimentara

Ai zice ca merge astazi la pescuit. Subordonata subiectiva

Il stiu pe cel care si-a facut asta. Subordonata subiectiva
Dau cartea cui mi-a cerut-o. Subordonata completiva indirecta
Cui ii duci cartea? Subordonata completiva directa

Aplicatii practice 9
1. Prezentati conceptele de enunt propozitional si enunt frastic.
Enuntul propozitional reprezinta o unitate lingvistica superioara sintagmei si inferioara frazei. O
comunicare cu inteles deplin in care exista un singur predicat exprimat sau subinteles se numeste enunt propozitional sau
propozitie.
Enuntul frastic reprezinta o structura sintactica autonoma, compusa din doua sau mai multe propozitii.

2. Utilizati criteriile de clasificare a propozitiilor si explicati-le.

Dupa scopul comunicarii exista:

Propozitii enuntiative structuri lingvistice cu un singur predicat care comunica ceva sau ofera o informatie;
Propozitii interogative - structuri lingvistice cu un singur predicat care cer o informatie; acestea pot fi directe sau
indirecte;
Dupa gradul de afectivitate:
Propozitii exclamative - structuri lingvistice cu un singur predicat care exprima o stare sufleteasca ( atat propozitia
enuntiativa cat si cea interogativa pot deveni propozitie exclamativa).
Propozitie neexclamativa;
Dupa sens:
Reale structuri lingvistice cu un singur predicat care exprima situatii reale;
Optative - structuri lingvistice cu un singur predicat care exprima o dorinta;
Potentiale - structuri lingvistice cu un singur predicat care exprima o posibilitate;

- Dubitative - structuri lingvistice cu un singur predicat care exprima indoiala in legatura cu o actiune;
- Imperative - structuri lingvistice cu un singur predicat care exprima o porunca, un indemn sau o rugaminte;
Dupa aspect:
- Afirmative
- Negative;
Dupa structura:
- Simple - structuri lingvistice cu un singur predicat care nu cuprind parti secundare de propozitie;
- Dezvoltate - structuri lingvistice cu un singur predicat care contin cel putin o parte secundara de propozitie.
Dupa numarul partilor principale de propozitie:
- Bimembre - structuri lingvistice cu un singur predicat in care apar exprimate sau nu, ambele parti principale de
propozitie;
- Monomembre - structuri lingvistice cu un singur predicat in care este prezenta numai una din partile principale de
propozitie exprimata sau nu.
- Verbale - structuri lingvistice cu un singur predicat care au predicatul exprimat sau subinteles, in componenta caruia
intra un verb predicativ sau copulativ;
- Nominale - structuri lingvistice in care nu se foloseste un verb pentru a atribui o calitate sau o existenta.

3. Explicati, cu exemplificari, procedeele de contragere si dezvoltare.

Contragerea reprezinta procedeul prin care dintr-o propozitie dezvoltata se elimina acele cuvinte
considerate a fi in plus, fara a schimba sensul initial.
Maria scrie incet textul de pe tabla. Maria scrie textul.
Dezvoltarea reprezinta procedeul prin care se adauga cuvinte unei propozitii, fara a i sa schimba sensul
initial.

Am ramas acasa. Eu si fratele meu am ramas acasa.

4. Explica conceptul de element de relatie.

Elementele de reletie reprezinta acele cuvinte care fac legatura intre cuvinte sau propozitii si stabilesc
relatia dintre acestea, Acestea stabilesc relatiile de coordonare sau subordonare.
5. Defineste conceptul de propozitie insuficienta.
Propozitia insuficienta reprezinta acea constructie lingvistica ce nu are autonomie lexicala intrucat sunt
insuficiente din punct de vedere semantic. Acele propozitii care cuprind un verb de declaratie, marca a complementului si
exprima de cele mai multe ori intentia de a continua comunicarea sunt denumite generic propozitii insuficiente.

Aplicatii practice 10
1. Urmariti in DEX sensurile cuvintelor fata si lucru, cand sunt insotite de prepozitii.
F, fee, s. f. I. 1. Partea anterioar a capului omului i a unor animale, format din oasele faciale, maxilarul superior i
inferior, acoperite de muchii faciali; chip, figur. Loc. adj.
Din fa = care se afl nainte.
De fa = care se afl prezent; care aparine prezentului. Loc. adv.
n fa = a) nainte; b) direct, fr nconjur, fr menajamente.
Din fa = dinainte.
De fa = n prezena cuiva.
Pe fa = direct, fr nconjur, fr menajamente; fr s se fereasc.
Fa n fa = unul naintea (sau mpotriva) celuilalt. Loc. prep.
n faa(cuiva sau a ceva) = naintea (cuiva sau a ceva).
Din faa = dinaintea (cuiva sau a ceva).
De fa cu... = n prezena...
Fa cu... (sau de...) = a) n raport cu..., n ceea ce privete; b) pentru; c) avnd n vedere.
LCRU, lucruri, s. n. I. Tot ceea ce exist (n afar de fiine) i care este conceput ca o unitate de sine stttoare; obiect.
A lucru n sine = concept din filosofia kantian care desemneaz lucrurile aa cum sunt ele n sine, adic independent de
cunoatere, de ceea ce sunt ele pentru noi. (Jur.) Lucru imobil (sau nemictor) = lucru care, n mod natural sau prin
voina omului, nu poate fi strmutat dintr-un loc ntr-altul. Lucru mobil (sau mictor) = lucru care poate fi strmutat dintrun loc ntr-altul. Expr. Lucru ru (sau prost), se spune, familiar, unei persoane (sau despre o persoan) de care suntem

nemulumii sau care nu e bun de nimic. Bun care aparine unei persoane sau unei colectiviti; p. gener. obiect, bun. II.
1. Activitate (fizic sau intelectual) ntreprins pentru realizarea unui scop; munc, treab; aciune, fapt.
Front de lucru = poriune dintr-o construcie la care lucreaz concomitent mai multe formaii de lucru, echipate cu
materialele i utilajele necesare.
Loc. adj. De lucru = a) n care se lucreaz. Zile de lucru; b) cu care se lucreaz, folosit la treab. Haine de
lucru. c) ntrebuinat la lucru, folosit ntr-o activitate. Metod de lucru.
Expr. A avea de lucru = a) a avea treab, a fi (foarte) ocupat; b) a avea o ocupaie, un serviciu; c) (reg.) a avea de luptat, a
avea dificulti (cu cineva).
A nu avea de lucru = a) a nu avea, a nu gsi ce sau unde s munceasc; b) se spune cnd cineva nu-i vede de treab sau
face un lucru nelalocul lui, nepotrivit. A pune (pe cineva) la lucru = a sili (pe cineva) s munceasc.
A-i face de lucru (cu cineva sau cu ceva) = a) a-i pierde vremea cu o treab lipsit de importan sau cu o persoan care
creeaz dificulti; a prea c lucreaz; b) a-i crea singur ncurcturi. A fi n lucru = a fi n curs de fabricare, de executare,
de elaborare.
2. Observati sensurile cuvantului clasa cand e insotit de prepozitiile in, din, cu, la ...
CLS, clase, s. f. 1. Grup (mare) de obiecte, de elemente, de fiine, de fenomene cu nsuiri comune
care satisfac un criteriu. 2. (De obicei cu determinarea social) Ansamblu de persoane grupate dup criterii economice,
istorice i sociologice. 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal, mai mic dect
ncrengtura i mai mare dect ordinul. 4. Colectiv de elevi, de obicei de aceeai vrst i cu aceeai pregtire, care nva
mpreun n cursul unui an colar dup aceeai program de nvmnt. Unitate organizatoric ntr-un institut de art care
cuprinde toi elevii unui profesor, indiferent n ce an de studii se afl. Sal n care se in cursurile pentru asemenea grupuri
de elevi. (Franuzism) Timpul n care se ine o lecie; or de curs. 5. Fiecare dintre grupele de cte trei cifre ale unui numr
cu mai multe cifre. Clasa miilor. 6. Categorie (dup confort i tarif) a vagoanelor, compartimentelor, cabinelor etc. pentru

cltoria cu trenul, cu tramvaiul, cu vaporul. 7. Categorie, grad, rang, stabilite valoric. 8. (n expr.) De (mare) classau (de)
clasa nti = de calitate superioar, de prima calitate, de (mare) valoare. [Var.: (nv.) clas s. n.]
Din fr. classe, germ. Klasse.
In clasa in sala de curs sau in categoria
Din clasa din categoria
De clas = care se refer la o clas social sau la raporturile reciproce dintre clase;
Cu clasa cu stil
La clasa - in sala de curs