Autism

I am also a believer in an integrated treatment approach to autism.

Autism is an extremely variable disorder.
Temple Grandin Sa nelegem mai bine autismul, sa nelegem mai bine oamenii cu autism.

Aproape oricine a vzut persoane cu nevoi speciale (oameni care poarta ochelari cu funduri de
borcan, care se deplaseaz cu ajutorul unui cadru, sau daca sunt slabi/ supraponderali, invalizi sau
cu probleme comportamentale, dificulti grave de nvare si lista poate continua). Ei sunt oameni ca
noi, pe care boala ii face mai speciali intr-un mod diferit. Unii dintre acei speciali pot fi cei ce sufer
de autism. Autismul este o boala caracterizata de scderea capacitaii de a interaciona pe plan social
si de a comunica, de comportament stereotip si repetitiv cu simptome ce se manifesta de obicei
naintea vrstei de 3 ani. Autismul presupune un mod diferit de procesare a informaiei si de
percepere a lumii nconjurtoare, pe care noi, cei normali, nu o putem distinge.
Caracteristicile persoanelor cu autism sunt:
- singurtate extrema, dificultate in relaionare cu ceilali, lipsa totala de empatie, ataarea de
obiecte caudate (de exemplu calorifer), afectarea sever sau absena vorbirii, insistena privind
conservarea rutinei, deficiente intelectuale in anumite domenii uneori nsoite de abiliti normale
sau chiar superioare in alte domenii, cum ar fi matematica, fizica, muzica, arta sau memoria. La
copiii cu autism s-au nregistrat tulburri gastro-intestinale, cum ar fi diaree, mncare nedigerata in
scaun si constipaie, dar si tulburri de somn - necontientizarea zilei si a nopii, dificulti in a
adormi si a rmne adormit si convulsii.
Simptomele prezente acestui tip de boala sunt:
o Natura sociala, descrisa prin: lipsa de interes fata de jocul altor copii, neobservarea plecrii/
venirii prinilor, mpotrivirea puternic cnd este ridicat in brae , mbriat sau srutat;
o Natura comunicativa, descrisa prin evitarea contactului vizual sau necontientizarea mediului;
o Natura comportamentala, caracterizata prin fluturarea minilor, privirea fixa in tavan,
mprirea, alinierea jucriilor, legnarea, mncarea lucrurilor neobinuite;
o Probleme motorii, fiind prezente deficient de motricitate fina, cum ar fi slaba coordonare,
mers pe vrfuri, deficient de percepere a adncimii, echilibru excepional sau nendemnare. Unele
din aceste simptome pot fi prezente si la copiii normali, cum ar fi isteria sau fluturarea minilor.
In funcie de tipul interaciunilor sociale, indicatorilor si a gradului de autism sunt:
o Grupul celor retrai (aloof) avnd forma severa de autism;
o Grupul celor pasivi (passive) avnd forma mai puin severa de autism;
o Grupul celor activi dar bizari (active but odd) - interacioneaz social intr-un mod mai
ciudat;
o Grupul celor nenaturali (stilted) persoanele iniiaz si menin contacte, dar intr-o forma
rigida.

Tratarea autismului de ctre cadre medicale si familie este o adevrata arta, deoarece rezultatul
tratamentului este diferit de la caz la caz.
Tratamentul educaional trebuie sa cuprind 1 sau 2 ore pe sptmna de logoterapie,
psihoterapie si integrare senzoriala, dar si 6 ore pe zi, 5 zile pe sptmna de educaie special la care
poate participa si familia. Psihoterapeuii au constatat ca dup terminarea programului complet cu
tratament intensiv, au rezultat 3 grupuri distincte de rezultate a pacienilor cu vrste precolare.
Primul grup de copii au ajuns la o funcionare normala, putnd astfel urma o coala obinuita alturi
de copii normali; cu al doilea grup s-a realizat o serie de progrese intermediare, iar cu al treilea grup,
foarte mic la numr, nu s-au nregistrat mari progrese. In primul si al doilea grup interveniile
educaionale timpurii au condus la mbuntirea rezultatelor att pentru copil cat si pentru familia sa.
Este foarte recomandat ca persoanele cu autism sa locuiasc in mediul unui om obinuit, unde el
nva zi de zi, toata viaa lui. Acest mediu obinuit, dar special adaptat autistului trebuie sa fie
permanent funcional, deoarece dup adaptarea sa este aplicarea rutinei in sincronizarea timpului,dar
mai ales a ntregii viei pentru o minima independenta.

www.scribd.com/doc/133149940/Autism, 26.11.2014, Alucai Florin

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI
Master Anul II CSR
Masterand: Simache Clementina

AUTISM
Articolul a fost publicat de Aluci Florin pe www.scribd.com/doc/133149940/Autism,
descrcat pe 26.11.2014.
Delimitare conceptual
Autorul definete autismul nc din primele rnduri ca fiind o boala caracterizat de scderea
capacitaii de a interaciona pe plan social i de a comunica, de comportament stereotip i repetitiv cu
simptome ce se manifesta de obicei naintea vrstei de 3 ani. Autismul presupune un mod diferit de
procesare a informaiei i de percepere a lumii nconjurtoare, pe care noi, cei normali, nu o putem
distinge.
Autorul vede caracteristic pentru persoanele cu autism singurtate extrem, dificultate n
relaionare cu ceilali, lipsa totala de empatie, ataarea de obiecte caudate (de exemplu calorifer),
afectarea sever sau absena vorbirii, insistena privind conservarea rutinei, deficiene intelectuale n
anumite domenii uneori nsoite de abiliti normale sau chiar superioare in alte domenii, cum ar fi
matematica, fizica, muzica, arta sau memoria.
Simptomele specifice autismului le mparte n mai multe grupe dup natura lor: social, (lipsa
de interes fa de jocul altor copii, neobservarea plecrii/ venirii prinilor, mpotrivirea puternic
cnd este ridicat in brae, mbriat sau srutat); comunicativ (evitarea contactului vizual sau
necontientizarea mediului); comportamental (fluturarea minilor, privirea fixa n tavan, mprirea,
alinierea jucriilor, legnarea, mncarea lucrurilor neobinuite); probleme motorii (deficient de
motricitate fin, cum ar fi slaba coordonare, mers pe vrfuri, deficient de percepere a adncimii,
echilibru excepional sau nendemnare).
Cei care sufer de autism sunt mprii de autor, n funcie de tipul interaciunilor sociale,
indicatorilor i a gradului de autism, n patru grupuri: Grupul celor retrai (aloof) avnd forma
sever de autism; Grupul celor pasivi (passive) avnd forma mai puin severa de autism; Grupul
celor activi dar bizari (active but odd) - interacioneaz social ntr-un mod mai ciudat; Grupul celor
nenaturali (stilted) persoanele iniiaz i menin contacte, dar ntr-o form rigid.
Autorul prezint succint apoi ce presupune tratamentul persoanelor cu autism.

Obiectivele studiului
1. de a defini autismul
2. prezentarea simptomelor lui
3. ce presupune tratamentul i cum pot reaciona la tratament cei cu autism
Rezultate - prezentare succinta
Autorul prezint rezultatele pe care tratamentul le-a avut asupra autitilor i ce au concluzionat
psihoterapeuii: dup tratament au rezultat 3 grupuri distincte de rezultate a pacienilor cu vrste
precolare. Primul grup de copii au ajuns la o funcionare normal, putnd astfel urma o coal
obinuit alturi de copii normali; cu al doilea grup s-a realizat o serie de progrese intermediare, iar
cu al treilea grup, foarte mic la numr, nu s-au nregistrat mari progrese. n primul i al doilea grup
interveniile educaionale timpurii au condus la mbuntirea rezultatelor att pentru copil ct i
pentru familia sa.
Discuii/ limite
Autorul nu amintete nimic de posibilele cauze ale autismului, chiar dac ele nu sunt nelese
foarte clar. Dac la nceput se credea c este provocat de lipsa de afeciune a mamei, acum se crede
c o predispoziie genetic poate duce la autism. Ar fi fost interesant sa prezinte de ce crede c este
important intervenia timpurie n cazul autismului.