Sunteți pe pagina 1din 81

ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL

Curs

1 + 2

Cuprins

Sistem de calcul

Evoluţia sistemelor de calcul

Clasificarea sistemelor de calcul

Reprezentarea informatiilor numerice

Concepte de logica digitala

3
Dispozitiv care lucrează automat, sub controlul unui program memorat, prelucrând date în vederea producerii unor

Dispozitiv care lucrează automat, sub controlul unui program memorat, prelucrând date în vederea producerii unor rezultate ca efect al procesării.

Dispozitiv care efectuează calcule, în special o maşină electronică programabilă care execută operaţii aritmetice, logice sau care asamblează, stochează, corelează sau efectuează un alt tip de procesare a informaţiei, cu viteză ridicată (The American Heritage Dictionary of the English Language, 2000).

Arhitectura unui sistem de calcul defineşte: CE trebuie să facă maşina din punct de vedere

Arhitectura unui sistem de calcul defineşte:

CE trebuie să facă maşina din punct de vedere logic ISA (Instruction Set Architecture) Arhitectura Setului de Instrucţiuni CUM se implementează ISA, implementare fizică

MO (Machine Organization) Organizarea Maşinii MO ( M achine O rganization)

Aplicaţii (ex. Netscape, Matlab, Word) Sisteme de operare (ex. Unix, Windows) Compilatoare Asambloare Procesor
Aplicaţii
(ex. Netscape, Matlab, Word)
Sisteme de operare
(ex. Unix, Windows)
Compilatoare
Asambloare
Procesor
Memorie
Dispozitive I/O
Magistrale de date şi control
Proiectare digitală
Proiectarea circuitelor
Tranzistoare, Layout-ul IC
Proiectarea circuitelor Tranzistoare, Layout-ul IC Elemente influen ţ ate de arhitectura setului de instruc ţ

Elemente influenţate de arhitectura setului de instrucţiuni

Împărţirea ierarhică pe componente, porneste de la nivelul de jos (apropiat de structura hardware-fizică a

Împărţirea ierarhică pe componente, porneste de la nivelul de jos (apropiat de structura hardware-fizică a calculatorului) şi continua cu cel apropiate de utilizator prin considerarea elementelor nivelului înalt (apropiat de componenta software-programe).

cel apropiate de utilizator prin considerarea elementelor nivelului înalt (apropiat de componenta software-programe ).
Nivelurile inferioare sunt constituite de componentele hardware (tranzistori, circuite integrate, porţi logice) ce stau

Nivelurile inferioare sunt constituite de componentele hardware (tranzistori, circuite integrate, porţi logice) ce stau la baza construcţiei calculatorului

Urmează unităţile funcţionale ale microprocesorului (unitatea de control ce administrează întreaga funcţionare, unitatea aritmetico-logică ce execută operaţiile aritmetice şi logice, memoria, magistralele etc.)

Nivelul superior al programelor de aplicaţii (cel mai apropiat de utilizator) - nivelul microprogramat, nivelul limbajului de asamblare şi nivelul limbajelor de programare de nivel înalt.

Componenta hardware - totalitatea resurselor fizice de care dispune calculatorul :   Unitatea Centrală de

Componenta hardware - totalitatea resurselor fizice de care dispune calculatorul :

 

Unitatea Centrală de Procesare (Central Processing Unit – CPU), este componenta care controlează

modalitatea de funcţionare a calculatorului şi execută şi operaţiile de procesare a datelor; µPUG, coprocesoare aritmetice, procesoare digitale de semnal, CISC(Complex Instruction Set Computer ), RISC (Reduced Instruction Set Computer) Memorii - formatul memoriei, conţinut / adresă, harta memoriei, “pagini“, "segmente“, memorie de

date, memorie de program. Dispozitivele Periferice - necesare pentru asigurarea interacţiunii calculatorului cu mediul extern (introducere de date/oferirea rezultatelor) Porturi de intrare/ieşire (I/O);

Magistrale de conexiune între componente – magistrala de sistem este mecanismul ce oferă modalitatea de comunicare între componentele sistemului. Magistrală – date, adrese, control

Componenta software cuprinde categorii distincte de programe:

 
Sisteme de operare , programele de aplicaţii - instrucţiunea, setul de instrucţiuni, program; Nivele de

Sisteme de operare , programele de aplicaţii - instrucţiunea, setul de instrucţiuni, program; Nivele de abstractizare – limbaje de nivel înalt, limbaj de asamblare, cod maşină.

(firmware - partea de microprograme)

are rolul de a asigura interfaţa între hardware şi software este constituit dintr-o serie de

are rolul de a asigura interfaţa între hardware şi software

este constituit dintr-o serie de rutine software ce asigură interfaţa între componenta hardware şi programele de aplicaţii.

Toate celelalte componente software sunt guvernate de către sistemul de operare şi rulează sub “îndrumarea” acestuia. Accesul la componentele hardware ale sistemului (calculatorului) se face numai prin intermediul sistemului de operare. Programatorul de software de aplicaţii utilizează rutine ale sistemului de operare pentru un acces mai simplu la operaţiile de intrare/ieşire cu partea hardware a sistemului.

Interfaţa cu utilizatorul; Managementul memoriei; Managementul fişierelor; Managementul microprocesorului;

Interfaţa cu utilizatorul; Managementul memoriei; Managementul fişierelor; Managementul microprocesorului; Managementul dispozitivelor periferice.

componenta sistemului de operare ce asigură interfaţa cu utilizatorul ( denumită în marea majoritate a

componenta sistemului de operare ce asigură

interfaţa cu utilizatorul (denumită în marea majoritate

a cazurilor componenta shell),

oferă modalităţile prin care utilizatorul şi programele de aplicaţii pot comunica cu sistemul de operare şi pot efectua cereri de servicii către acesta.

reprezintă capacitatea unui sistem de operare (întâlnită de regulă sub numele de sistem de fişiere)

reprezintă capacitatea unui sistem de

operare (întâlnită de regulă sub numele de sistem de

fişiere) de a permite utilizatorilor şi programelor de aplicaţie de a manipula (crea,

modifica, redenumi, modifica, şterge, etc.) fişiere şi

directoare.

asigură o bună administrare a modalităţii de utilizare a microprocesorului şi a timpului alocat de

asigură o bună administrare a modalităţii de utilizare a microprocesorului şi a timpului alocat de acesta diverselor programe în execuţie.

Noţiunea de bază când este vorba de timpul alocat de procesor diverselor procese ale programelor aflate în execuţie este cea de ciclu de ceas.

se referă la responsabilitate sistemului de operare de a administra comunicaţiile cu dispozitivele periferice ale

se referă la responsabilitate sistemului de operare de a administra comunicaţiile cu dispozitivele periferice ale calculatorului

spre exemplu cu: tastatura, mouse-ul, ecranul, imprimanta, scanner-ul, modem-ul, unitatea de CD-ROM, etc.

este legat de administrarea resurselor de memorie principală a sistemului. Prin funcţia de management al

este legat de administrarea resurselor de memorie principală a sistemului.

Prin funcţia de management al memoriei, sistemul de operare asigură în timpul funcţionării calculatorului alocarea spaţiului necesar aplicaţiilor să ruleze, asftel ca spaţiile de memorie alocate aplicaţiilor să nu interfereaze între ele sau să nu se suprapună peste spaţiul de memorie alocat însuşi sistemului de operare.

Evoluţia

sistemelor de calcul

2.

Fondatori ai ştiinţei calculatoarelor : Blaise Pascal, Gotfried Wilhelm Leibniz, Charles Babbage, George Boole şi

Fondatori ai ştiinţei calculatoarelor : Blaise Pascal, Gotfried Wilhelm Leibniz, Charles Babbage, George Boole şi Claude Shannon

Blaise Pascal (1623-1662), a inventat în anul 1642 prima maşină de calcul operaţională, denumită „Maşina Aritmetică”, ce realiza operaţiile de adunare şi de scădere Leibniz in 1694construieste o masina de adunat si inmultit. Matematicianul britanic Charles Babbage (1791-1871) a inventat primul dispozitiv ce poate fi considerat un computer în sensul modern al cuvântului, prin proiectarea primul calculator cu executie automata a programului. Proiectul prevedea principalele elemente ale calculatoarelor moderne - unitatile de: memorie, calcul, intrare, iesire si comanda.

prevedea principalele elemente ale calculatoarelor moderne - unitatile de: memorie, calcul, intrare, iesire si comanda.
prevedea principalele elemente ale calculatoarelor moderne - unitatile de: memorie, calcul, intrare, iesire si comanda.

A construit două maşini (funcţionau cu aburi) de calcul: "Difference Engine" şi "Analytical Engine"; Sistemul de calcul era analogic, nu avea sistem de operare; software pentru calculatorul său - nume limbajul de programare ADA. Maşina de calcul „Difference Engine” - caracteristici: 4000 componente ; cântărea 3 tone;

de programare ADA. Maşina de calcul „Difference Engine” - caracteristici: 4000 componente ; cântărea 3 tone;

aproximativ 3 metri lăţime şi 2 metri şi jumătate lungime.

În jurul anului 1850 matematicianul englez George Boole a inventat Algebra booleană care a rămas

În jurul anului 1850 matematicianul englez George Boole a inventat Algebra booleană care a rămas relativ necunoscută şi neutilizată până în anul 1938, când teza de masterat a lui Claude Elwood Shannon a demonstrat cum conceptele lui Boole „TRUE” şi „FALSE” pot fi utilizate pentru a reprezenta funcţionalitatea comutatoarelor din circuitele electronice.

1872 E. Barbour realizeaza prima masina de calcul cu imprimanta. 1892. W. Burroughs construieste o

1872 E. Barbour realizeaza prima masina de calcul cu imprimanta.

1892. W. Burroughs construieste o masina de calcul de birou perfectionata.

1912. F. Baldwin si J. Monroe incep productia de masa a masinilor mecanice de calcul, cu patru operatii aritmetice.

1930. Productia de masa a masinilor electromecanice de calculat prevazute cu operatiile: adunare, scadere, inmultire, impartire, radacina patrata, subtotal etc.

Prima generaţie in evoluţia calculatoarelor(1938-1953)

- caracterizată de utilizarea tuburilor electronice;

- calculatoarele erau destinate calculelor ştiinţifice şi comerciale;

- in această perioadă se încadrează calculatoarele Harvard Mark 1 şi ENIAC;

şi comerciale; - in această perioadă se încadrează calculatoarele Harvard Mark 1 şi ENIAC; Calculatorul ENIAC

Calculatorul ENIAC

Harvard Mark 1 (IBM Automatic Controlled Calculator) (1938 – 1944), fiind format din mai multe calculatoare ce lucrau asupra unor părţi ale aceleiaşi probleme sub supravegherea unei singure unităţi de control.

maşina era construită din comutatoare, dispozitive mecanice, relee electromagnetice al caror contacte lor joaca rolul elementelor bistabile . Astfel, se puteau codifica cifrele sistemului de numeratie binar.

conţinea 750.000 de componente, având 16 metri lungime, 2,5 metri înălţime şi cântărind 5 tone.

numerele folosite în calcule erau de 23 de cifre, o înmulţire dintre două numere dura 4 secunde iar o împărţire dura 10 secunde.

Primele calculatoare realizate cu tuburi electronice:

ENIAC - Electronic Numerical Integrator And Computer a fost realizat prin contribuţia inginerilor William Mauchly , J. Presper Eckert si J. von Neumann de la Universitatea din Pennsylvania între anii 1943 şi 1946. Cu aceasta ocazie s-a folosit ideea de a stoca in aceeasi memorie, atat datele, cat si programul, ceea ce a permis modificarea relativ usoara a programului;

calculatorul avea 3 metri înălţime, ocupa un spaţiu de 30 mp şi cântarea 30 tone.

in construcţia sa erau folosite 18.000 tuburi cu vacuum, având nevoie de o putere de 150 kW (suficient pentru a ilumina un mic oraş).

Principala problemă cu acest tip de calculator era fiabilitatea: în fiecare zi trebuiau să fie înlocuite aproximativ 50 de tuburi cu vacuum.

1945: a inceput constructia unui alt calculator electronic EDVAC (Electronic Discrete Variable Automatic Computer) pe baza lucrarii lui J.von Neumann. Dupa elaborarea structurii logice de baza a calculatorului cu program memorat, au fost stabilite entitatile functionale care concurau la realizarea acestuia:

un mediu de intrare care sa permita introducerea unui numar nelimitat de operanzi si instructiuni; o memorie din care se citesc operanzi sau instructiuni si in care se pot introduce, in ordinea dorita, rezultatele; o sectiune de calcul, capabila sa efectueze operatii aritmetice sau logice asupra operanzilor cititi din memorie; un mediu de iesire, care sa permita livrarea unui numar nelimitat de rezultate catre utilizator; o unitate de comanda, capabila sa interpreteze instructiunile citite din memorie si sa selecteze diverse variante de desfasurare a operatiilor, in functie de rezultatele obtinute pe parcurs.

din memorie si sa selecteze diverse variante de desfasurare a operatiilor, in functie de rezultatele obtinute
din memorie si sa selecteze diverse variante de desfasurare a operatiilor, in functie de rezultatele obtinute
din memorie si sa selecteze diverse variante de desfasurare a operatiilor, in functie de rezultatele obtinute
din memorie si sa selecteze diverse variante de desfasurare a operatiilor, in functie de rezultatele obtinute

Generaţia a doua in evoluţia calculatoarelor (1954 - 1963) caracterizată prin folosirea tranzistorului pentru realizarea circuitelor logice

aveau în jur de 100 de instrucţiuni complexe, memorie de tip magnetic includea dispozitive periferice prelucrarea se făcea secvenţial prin intermediul unui sistem de operare simplu (FMS şi IBSYS pentru maşina de calcul IBM 7094), folosindu-se atât limbajul de asamblare cât şi limbaje evoluate.

În anul 1956 a apărut Limbajul de programare Fortan După anul 1960 au apărut limbajele Algol (ALGOrithmic Language) şi Cobol (COmmon Business-Oriented Language - limbaj orientat spre aplicaţiile de afaceri).

Calculatoarele erau folosite în mare parte pentru calcule ştiinţifice, rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare şi neliniare, ecuaţii diferenţiale etc. În anul 1955 a devenit operaţional primul calculator cu tranzistori, denumit TRADIC (Transistor Digital Computer).

Calculatorul Altair 8800

   
caracterizată prin utilizarea circuitelor integrate pe scară mică (SSI - Small Scale Integration) şi medie

caracterizată prin utilizarea circuitelor integrate pe scară mică (SSI - Small Scale Integration) şi medie (MSI - Medium Scale Integration) în anul 1958 inginerul Jack Kilby a reuşit să combine mai multe componente pe o singură bucată de semiconductor, realizând astfel primul circuit integrat. în anul 1961, Fairchild (cercetător la Texas Instruments) şi Texas Instruments au realizat primele circuite integrate comerciale ce conţineau funcţii logice de bază, două porţi logice fiind implementate prin intermediul a 4 tranzistori bipolari şi 4 rezistoare. T. Hoff, proiectant la Intel, a creat primul microprocesor, denumit Intel 4004, ce avea 2300 de tranzistoare şi putea executa 60.000 operaţii pe secundă.

primul microprocesor, denumit Intel 4004, ce avea 2300 de tranzistoare şi putea executa 60.000 operaţii pe
primul microprocesor, denumit Intel 4004, ce avea 2300 de tranzistoare şi putea executa 60.000 operaţii pe
primul microprocesor, denumit Intel 4004, ce avea 2300 de tranzistoare şi putea executa 60.000 operaţii pe
in 1974, apare primul microprocesor de uz general -> 8080 procesor pe 8-biţi, cu 4500

in 1974, apare primul microprocesor de uz general -> 8080

procesor pe 8-biţi, cu 4500 tranzistori

efectua 200.000 operaţii pe secundă. Alte procesoare din această vreme au fost: Motorola 6800, MOS Technology 6502, Zilog Z80.

în 1974 Ed Roberts lansează pe piaţă calculatorul Altrair 8080, cu următoarele caracteristici:

bazat pe microprocesorul 8080.

În 1975 Bill Gates si Paul Allen fondează firma Microsoft şi

preţ de 375$.

memorie 4KB, programabil prin intermediul unui panou frontal cu comutatoare.

implementează limbajul de programare BASIC 2.0 pe Altair 8800 - primul limbaj de nivel înalt disponibil pe un calculator personal Alte exemple de calculatoare din această perioadă sunt: Apple I

în 1976 , Apple II în 1977, TRS-80 (bazat pe microprocesorul

Z80)

caracterizată prin construcţia de calculatoare ce utilizează circuite integrate pe scară mare (LSI -Large Scale

caracterizată prin construcţia de calculatoare ce

utilizează circuite integrate pe scară mare (LSI -Large Scale

Integration) şi

foarte mare

(VLSI - Very Large Scale Integration)

exemple de calculatoare: IBM-43xx, VAX-11/7xx, IBM- 308x, RIAD3, Coral 4021, Independent 106, Felix 5000, Coral 8730. în anul 1981 a fost scos pe piaţă primul calculator personal (PC - Personal Computer) avea următoarele caracteristici:

microprocesor pe 16-biţi 8088 memorie ROM BASIC floppy-disc de 360KB capacitate sistem de operare DOS 1.0 preţ 1365 $

Hardware : tehnici evoluate de impachetare si interconectare, proiectare circuite integrate 3D, componente optice,

Hardware : tehnici evoluate de impachetare si interconectare, proiectare circuite integrate 3D, componente optice, arhitecturi paralele pentru prelucrarea inferentelor, retele neuronale.

Software : sisteme de operare cu interfata evoluata cu utilizatorul, limbaje concurente, programare punctionala, prelucrare simbolica (limbaje naturale, recunoasterea formelor, recunoaşterea vorbirii ), Prolog, baze de cunostinte, sisteme expert evoluate, CAD, multimedia, realitate virtuala, web.

Exemple de calculatoare: statii de lucru, super-calculatoare, retele de supercalculatoare.

Tehnologia telecomunicatiilor: dezvoltarea extensiva a sistemelor distribuite, retele locale, retele din fibra optica de mare capacitate retele de transmisii radio la frecvente de ordinul GHz cu spectru imprastiat, telefonie digitala mobila, fuzionarea tehnologiilor comunicatiilor si calculatoarelor.

Cel mai rapid calculator - noiembrie 2012: Titan Cray XK7 (SUA) Fabricat de Cray Inc.

Instalat la Oak Ridge National Laboratory (U.S. Department of Energy)

Performanţa (în Nov. 2012): 17,59 PFLOPS

În configuraţia finală, performanţa va fi de peste 20 PFLOPS

Numărul nodurilor de calcul: 18.688

Nod de calcul:

Un procesor AMD Opteron 6274 (2,2 GHz, 16 nuclee)

Un accelerator grafic (GPU) NVIDIA Kepler K20

Memorie: DDR3, 32 GB + 6 GB

 

Nodurile de calcul sunt amplasate în 200 de dulapuri Nr. total de nuclee Opteron: 299.008 Memorie totală: 710.144 GB Interconexiune: Gemini, 100 Gbiţi/s Sistem de fişiere: Spider, 240 GB/s, capacitate de peste 10 PB Sistem de operare: Cray Linux Environment Consum de putere: 8,2 MW

240 GB/s, capacitate de peste 10 PB Sistem de operare: Cray Linux Environment Consum de putere:
încă în dezvoltare se bazează pe utilizarea inteligenţei artificiale, a circuitelor integrate specializate şi a

încă în dezvoltare

se bazează pe utilizarea inteligenţei artificiale, a circuitelor integrate specializate şi a procesării paralele

Folosirea procesarii paralele şi superconductoarele fac viabilă inteligenţa artificială

Procesarea moleculară şi cuantică precum şi nanotehnologiile vor duce la schimbari importante în următorii ani

Marea varietate a calculatoarelor a impus clasificarea lor după criterii precum: cost, capacitate, complexitate,

Marea varietate a calculatoarelor a impus clasificarea lor după criterii precum:

cost, capacitate, complexitate, aplicaţii.

tipul unităţii centrale de prelucrare (CPU) sau al microprocesorului cele mai mari calculatoare tind să

tipul unităţii centrale de prelucrare (CPU) sau al microprocesorului

cele mai mari calculatoare tind să utilizeze unităţi centrale de prelucrare constituite separat, de mare viteză, cu componente complexe;

cantitatea de memorie principală pe care microprocesorul o poate utiliza

un calculator echipat cu o memorie principală de mare capacitate poate memora programe mai complexe şi chiar mai multe programe diferite în acelaşi timp;

capacitatea de stocare a memoriei auxiliare

sistemele de calcul tind să fie echipate cu dispozitive periferice de memorare de mare capacitate;

viteza perifericelor de ieşire este o altă caracteristică

cele mai mari calculatoare sunt dotate cu dispozitive de ieşire rapide, a căror viteză se măsoară, spre exemplu, în sute de mii de linii care pot fi tipărite

viteza de prelucrare exprimată în milioane de instrucţiuni pe secundă

(MIPS - Millions of Instructions Per Second) variază de la 3 - 4 MIPS la cele mai mici calculatoare, până la mai mult de 200 MIPS pentru supercalculatoare;

numărul utilizatorilor care pot avea acces la calculator în acelaşi timp

calculatoarele personale admit numai un singur utilizator, alte tipuri acceptă mai mult de doi sau trei utilizatori în acelaşi timp, iar cele mai mari calculatoare suportă sute de utilizatori simultan;

costul sistemului - poate varia foarte mult.

Sisteme de calcul: microcalculatoare minicalculatoare calculatoare mari ( “mainframe” ) supercalculatoare

Sisteme de calcul:

microcalculatoare minicalculatoare calculatoare mari (“mainframe” ) supercalculatoare

Sisteme de calcul înglobate (“embedded” ):

dotate cu un procesor și cu o functionare dedicate unui anumit scop

sunt produse miliarde de sisteme în fiecare an

exemple: telefoane mobile, PDA, MP3 player-e, GPS-uri, DVD player-e, etc. Aproximativ 80% din procesoarele produse în acest moment sunt dedicate microdispozitivelor.

Statii de lucru (workstations) - de obicei calculatoare din familia microcalculatoarelor ( spre exemplu calculatoarele

Statii de lucru (workstations) - de obicei

calculatoare din familia microcalculatoarelor (spre exemplu calculatoarele personale) cu putere de procesare medie, capabilități grafice și multimedia ridicate, de obicei conectate la Internet;

Server-e - oferă diferite servicii stațiilor (clienților). Din punct de vedere hardware un server poate rula atât pe un microcalculator (calculator personal), cât și pe arhitecturi hardware dedicate acestui scop;

pot fi folosite cu uşurinţă de neprogramatori datorită numărului mare de pachete de programe de

pot fi folosite cu uşurinţă de neprogramatori datorită numărului mare de pachete de programe de aplicaţii disponibile lucrează folosind sisteme de operare, ex: Windows, Linux, etc. au aplicabilitate in orice domeniu de activiate există un mare număr de variante, în ceea ce priveşte dimensiunea: de la calculatoare personale portabile (laptop) pana la puternice staţii de lucru (desktop workstations) care sunt utilizate pentru calcule inginereşti şi ştiinţifice

la puternice staţii de lucru (desktop workstations) care sunt utilizate pentru calcule inginereşti şi ştiinţifice
la puternice staţii de lucru (desktop workstations) care sunt utilizate pentru calcule inginereşti şi ştiinţifice
la puternice staţii de lucru (desktop workstations) care sunt utilizate pentru calcule inginereşti şi ştiinţifice
Arhitectura de baza: unitatea centrala de procesare este implementata cu un microprocesor circuit integrat monolitic;

Arhitectura de baza:

unitatea centrala de procesare este implementata cu un microprocesor

circuit integrat monolitic; constituite dintr-o pastila de Siliciu (CIP), care inglobeaza cateva milioane de tranzistoare – realizat pe baza tehnologiei siliciului implantat pe rubin in variante MOS (Metal-Oxid_Semiconductor)

Tehnologiile de realizare urmaresc – densitate sporita de componente (tranzistoare), avand o anumita capacitate de stocare

necesita un numar mic de componente pentru implementarea CPU si a interfetelor

cu magistrala dispune de structura modulara, realizata dupa criterii functionale si constructive,

structura sistemului este in jurul magistralei dispozitivele periferice de intrare/iesire sunt cuplate la magistrale prin interfete

seriale sau paralele controlerele de acces direct la memorie (DMA) au rol de a degreva unitatea

centrala de procesare de urmarirea permanenta a transferurilor de date realizate intre memoria interna si memoria externa, tratata ca dispozitiv periferic de intrare/iesire memoria este realizata modular:

module de memorie alocate ca zona de lucru pt utilizator (RAM – Random Access Memory)

module de memorie destinate memorarii unor programe din software-ul de baza cu care este echipat microcalculatorul (ROM – Read Only Memory)

mărime medie, ce nu este portabil sistem de calcul low cost (relativ) - tot ce

mărime medie, ce nu este portabil

sistem de calcul low cost (relativ) - tot ce era inferior unui mainframe și unui

supercalculator, atât ca putere de procesare cât și ca dimensiune fizică dispun de memorie principală de mare capacitate

sunt folosite in aplicatiile multiutilizator (poate suporta 50 de utilizatori

simultan), pentru executarea unor programe de aplicatii specializate destinate universităților, ramuri ale industriei - la masini de control numeric, automatizari industriale, prelucrarii de texte, precum si pentru transmisii de date intre sistemele dispersate geografic, datorita facilitatilor oferite in cadrul proceselor de comunicatii poate deservi o reţea de terminale simple

Deprecated - termen folosit în anii 60 și 70 până la apariția microcalculatoarelor; in perioada 1970-1980 numarul lor a avut o crestere anuala de cicrc 35-40%, care actualmente este in scadere datorita utilizarii microcalculatoarelor.

Arhitectura minicalculatoarelor:

structura compusa din module functionale, intreconectate prin una sau mai multe

magistrale - structura ce premite flexibilizarea configurarii structura diversificata este asigurata si pentru sistemul de intrare/iesire

Firme producatoare: IBM, Wang, Texas Instruments, Hewlett Packard, etc

Exemple: IBM AS/400 sau DEC Vax/750

mașini multiprocesor, cu putere mare de procesare, ce opereaza cu viteze foarte ridicate neorientate însă

mașini multiprocesor, cu putere mare de procesare, ce opereaza cu viteze foarte ridicate neorientate însă spre un anumit task precis ci mai degrabă destinate aplicațiilor critice, prelucrărilor simple asupra unui volum mare de date, salvarea și backup-ul acestor date suportă prelucrări cerute de sute, chiar mii de utilizatori precum şi calcule specializate solicita spatii speciale si proceduri de mentinere in functiune; functioneaza de regula non-stop, ceea ce implica un acces controlat la date si un sistem de protectie adecvat este solicitat de companiile care vehiculează şi prelucrează un volum mare de informaţie, precum: spitale mari, societati bancare - domenii cu necesitati sporite de prelucrare a datelor dintre firmele producatoare: IBM, UNYSIS, HONEYWELL exemplu - modelul 390 al IBM

sporite de prelucrare a datelor dintre firmele producatoare: IBM, UNYSIS, HONEYWELL exemplu - modelul 390 al
sporite de prelucrare a datelor dintre firmele producatoare: IBM, UNYSIS, HONEYWELL exemplu - modelul 390 al
sporite de prelucrare a datelor dintre firmele producatoare: IBM, UNYSIS, HONEYWELL exemplu - modelul 390 al
sporite de prelucrare a datelor dintre firmele producatoare: IBM, UNYSIS, HONEYWELL exemplu - modelul 390 al
sporite de prelucrare a datelor dintre firmele producatoare: IBM, UNYSIS, HONEYWELL exemplu - modelul 390 al
sporite de prelucrare a datelor dintre firmele producatoare: IBM, UNYSIS, HONEYWELL exemplu - modelul 390 al
sisteme de calcul considerate la momentul apariției drept cele mai performante din lume în ceea

sisteme de calcul considerate la momentul apariției drept cele mai performante din lume în ceea ce privește viteza de procesare a datelor posedă resurse hardware şi software deosebite utilizat în industria de apărare, în lumea cercetării ştiinţifice, în unele universităţi, în industria aeronautică şi spaţială, în domenii precum: explorarile petroliere, conservarea energiei, simulari in domeniul energiei nucleare, etc arhitectura acestora poate include peste opt unitati centrale de prelucrare poate executa peste 1,8 miliarde de instructiuni pe secundă Cercetari se realizeaza in SUA si Japonia de firme ca: Fujitsu, Cray Research, ETA Systems, IBM, Sun…

pe secundă Cercetari se realizeaza in SUA si Japonia de firme ca: Fujitsu, Cray Research, ETA
pe secundă Cercetari se realizeaza in SUA si Japonia de firme ca: Fujitsu, Cray Research, ETA
pe secundă Cercetari se realizeaza in SUA si Japonia de firme ca: Fujitsu, Cray Research, ETA
pe secundă Cercetari se realizeaza in SUA si Japonia de firme ca: Fujitsu, Cray Research, ETA
pe secundă Cercetari se realizeaza in SUA si Japonia de firme ca: Fujitsu, Cray Research, ETA
Sistem de calcul încorporat într-un anumit dispozitiv electronic Este dedicat pentru o anumită funcţie particulară

Sistem de calcul încorporat într-un anumit dispozitiv electronic

Este dedicat pentru o anumită funcţie particulară Nu este vizibil direct de către utilizator

Orice sistem de calcul diferit de un calculator de uz general

Există zeci de sisteme de calcul dedicate în fiecare locuinţă şi automobil

Automobile ABS ( Anti-lock Braking System ) ESP ( Electronic Stability Program ) Airbag Controlul

Automobile

Automobile ABS ( Anti-lock Braking System ) ESP ( Electronic Stability Program ) Airbag Controlul transmisiei

ABS (Anti-lock Braking System) ESP (Electronic Stability Program) Airbag Controlul transmisiei Suspensie activă Cheie inteligentă Comunicaţie

Trenuri Aeronave Telecomunicaţii

Trenuri

Aeronave

Trenuri Aeronave Telecomunicaţii
Trenuri Aeronave Telecomunicaţii

Telecomunicaţii

Trenuri Aeronave Telecomunicaţii
Trenuri Aeronave Telecomunicaţii
Sisteme medicale Aplicaţii militare Radare Sisteme de navigaţie Armament

Sisteme medicale

Aplicaţii militare

Radare Sisteme de navigaţie Armament

Sisteme medicale Aplicaţii militare Radare Sisteme de navigaţie Armament
Sisteme medicale Aplicaţii militare Radare Sisteme de navigaţie Armament
Electronică de consum • Aparate TV • Decodoare TV • Aparate foto digitale • Telefoane

Electronică de consum

Aparate TV

Decodoare TV

Aparate foto digitale

Telefoane mobile

Calculatoare PDA

Aparate GPS

Console de jocuri

Aparate DVD, MP3

foto digitale • Telefoane mobile • Calculatoare PDA • Aparate GPS • Console de jocuri •
foto digitale • Telefoane mobile • Calculatoare PDA • Aparate GPS • Console de jocuri •
foto digitale • Telefoane mobile • Calculatoare PDA • Aparate GPS • Console de jocuri •
foto digitale • Telefoane mobile • Calculatoare PDA • Aparate GPS • Console de jocuri •
foto digitale • Telefoane mobile • Calculatoare PDA • Aparate GPS • Console de jocuri •
Echipamente de birou • Copiatoare • Imprimante • Scanere Aparate electrocasnice • Cuptoare cu microunde

Echipamente de birou

Copiatoare

Imprimante

Scanere

de birou • Copiatoare • Imprimante • Scanere Aparate electrocasnice • Cuptoare cu microunde •
de birou • Copiatoare • Imprimante • Scanere Aparate electrocasnice • Cuptoare cu microunde •

Aparate electrocasnice

Cuptoare cu microunde

Termostate

Maşini de spălat

Sisteme de securitate

Aparate electrocasnice • Cuptoare cu microunde • Termostate • Maşini de spălat • Sisteme de securitate
Aparate electrocasnice • Cuptoare cu microunde • Termostate • Maşini de spălat • Sisteme de securitate
Automatizări industriale Construcţii

Automatizări industriale

Automatizări industriale Construcţii

Construcţii

Automatizări industriale Construcţii
Robotică (“Johnnie ”, © H. Ulbrich, F. Pfeiffer, UT M ünchen)

Robotică (“Johnnie ”, © H. Ulbrich, F. Pfeiffer, UT M ünchen)

Robotică (“Johnnie ”, © H. Ulbrich, F. Pfeiffer, UT M ünchen)
50
principiile arhitecturii von Neumann (anii 1940) sunt în continuare la baza mașinilor de calcul contemporane.

principiile arhitecturii von Neumann (anii 1940) sunt în

continuare la baza mașinilor de calcul contemporane. Ea este denumită așa după matematicianul austro-ungar John von Neumann. descrie un calculator cu cele patru module importante:

unitatea aritmetică-logică (UAL), unitatea de control (UC), memoria centrală și dispozitivele de intrare/ieșire (prescurtat I/E); interconectate prin magistrale pe care circulă datele de calcul și datele de program (instrucțiuni) și conduse în tactul unui ceas (șir de impulsuri continuu). alte arhitecturi întrebuințate la calculatoarele de uz general sunt de exemplu arhitectura Harvard și arhitectura dataflow.

Se referă la acele atribute ale sistemului care sunt vizibile programatorului şi care au un

Se referă la acele atribute ale sistemului care sunt vizibile programatorului şi care au un impact direct asupra execuţiei unui program:

setul de instrucţiuni maşină; caracteristicile de reprezentare a datelor; modurile de adresare; sistemul de intrare / ieşire (I/O).

maşină; caracteristicile de reprezentare a datelor; modurile de adresare; sistemul de intrare / ieşire (I/O).
maşină; caracteristicile de reprezentare a datelor; modurile de adresare; sistemul de intrare / ieşire (I/O).
maşină; caracteristicile de reprezentare a datelor; modurile de adresare; sistemul de intrare / ieşire (I/O).
maşină; caracteristicile de reprezentare a datelor; modurile de adresare; sistemul de intrare / ieşire (I/O).

Magistrala de control

Magistrala de adrese

Magistrala de control Magistrala de adrese Magistrala de date Unitatea Aritmetică- Logică Regiştri Unitatea de
Magistrala de date Unitatea Aritmetică- Logică Regiştri Unitatea de Comandă şi Control CPU Magistrala CPU
Magistrala de date
Unitatea
Aritmetică-
Logică
Regiştri
Unitatea de
Comandă şi
Control
CPU
Magistrala CPU internă
Memoria cache
(CPU-memoria
principală)
Memoria principală

Magistrala sistem

I/O 1
I/O 1

.

.

.

I/O n
I/O n
Memoria secundară
Memoria
secundară
Memoria unui sistem de calcul se poate împărţi în două clase mari de memorie: memoria

Memoria unui sistem de calcul se poate împărţi în două clase mari de memorie:

memoria principală sau internă (pe scurt, memorie) şi memoria secundară sau externă (reprezentată de diferite medii de stocare externe).

Pentru a putea fi executat, un program trebuie mai întâi încărcat în memoria principală.

Memoria principală conţine întotdeauna programul curent ce se execută şi datele curente ce sunt procesate.

Memoria externă reprezintă modalitatea de stocare a datelor pe termen lung, fiind o memorie nevolatilă.

Memoria internă este o memorie volatilă, al cărui conţinut se pierde o dată cu închiderea calculatorului. Memoria internă este de regulă identificată cu aşa-numita memorie RAM (Random Access Memory), o memorie care poate fi atât citită cât şi scrisă. Conţinutul memoriei RAM poate fi atât citit cât şi scris, deci modificat cu uşurinţă. Programele utilizează memoria RAM pentru a fi executate şi a procesa date.

Memoria cache este o memorie intermediară utilizată pentru stocarea valorilor din memoria RAM înainte de

Memoria cache este o memorie intermediară utilizată pentru stocarea valorilor din memoria RAM înainte de a fi prelucrate de microprocesor. Este o memorie foarte rapidă şi este utilizată pentru a mări viteza de procesare a datelor în drumul lor din memoria RAM spre microprocesor. Mecanismul de funcţionare: un program în execuţia este stocat în memoria RAM, iar instrucţiunile şi datele programului ce vor fi executate într-un timp foarte apropiat sunt aduse întâi în memoria ultrarapidă de tip cache. De aici, datele şi instrucţiunile sunt transferate către microprocesor; în acest mod, microprocesorul va utiliza direct memoria cache care este mult mai rapidă decât memoria RAM şi, drept urmare, viteza de procesare creşte. Singurul tip de memorie mai rapidă decât memoria cache este memoria internă a procesorului, formată din regiştrii microprocesorului.

memorie mai rapidă decât memoria cache este memoria internă a procesorului, formată din regiştrii microprocesorului.
memorie mai rapidă decât memoria cache este memoria internă a procesorului, formată din regiştrii microprocesorului.

3. Reprezentarea informatiilor numerice

Sisteme de numeratie: set de simboluri set de reguli de reprezentare baza = numarul de

Sisteme de numeratie:

set de simboluri set de reguli de reprezentare baza = numarul de simboluri folosite sisteme ponderale/neponderale

Un sistem de numeraţie este constituit din ansamblul regulilor de reprezentare a numerelor folosind cifre.

Un sistem de numeraţie este constituit din ansamblul regulilor de reprezentare a numerelor folosind cifre. Cifrele sunt simbolurile utilizate pentru reprezentarea numerelor

Sistemele de numeraţie pot fi poziţionale sau nepoziţionale.

Sistemul de scriere roman este un sistem nepoziţional care reprezintă numerele prin compunerea cifrelor în

Sistemul de scriere roman este un sistem nepoziţional care reprezintă numerele prin compunerea cifrelor în mod repetat începând cu cele mari şi obţinând valoarea numărului prin însumarea lor. Sistemele poziţionale au asociată o bază care reprezintă numărul total de cifre utilizate.

Bit: unitate elementara de informatie poate avea valoarea 0 sau 1. Aceste valori corespund fizic
Bit: unitate elementara de informatie poate avea valoarea 0 sau 1. Aceste valori corespund fizic

Bit:

unitate elementara de informatie poate avea valoarea 0 sau 1.

Aceste valori corespund fizic unor nivele de tensiune, în funcţie de circuitele electronice cu care este construit calculatorul.

starea unui bistabil, sau a unei celule elementare de memorie

Modul în care se reprezintă datele numerice într-un calculator are legătură directă cu structura CPU, având influenţă asupra dimensiunii registrelor de uz general locale, al dimensiunii magistralei interne şi al complexităţii unităţii de execuţie.

"Cuvintele" pe care le înţelege calculatorul formate din 8 biţi se numesc octeţi (în engl.

"Cuvintele" pe care le înţelege calculatorul formate din 8 biţi se numesc octeţi (în engl. bytes).

Octet (byte):

grup de 8 biti unitatea elementara de adresare la cele mai multe calculatoare actuale (inclusiv Intel x86) poate reprezenta: o valoare numerica, un caracter (cod ASCII), un set de variabile (semnale) logice

(inclusiv Intel x86) poate reprezenta: o valoare numerica, un caracter (cod ASCII) , un set de
(inclusiv Intel x86) poate reprezenta: o valoare numerica, un caracter (cod ASCII) , un set de

7

6

5

4

3

2

1 0
1
0

D7 - bitul cel mai semnificativ D0 - bitul cel mai putin semnificativ

Cuvant (word) D15-D8 - octetul superior (High) D7-D0 - octetul inferior (Low) - folosit pt.

Cuvant (word)

D15-D8 - octetul superior (High) D7-D0 - octetul inferior (Low)

- folosit pt. reprezentarea intregilor, simpla precizie

15

14

13

12

11

10 9
10
9

8

15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

7

6

5 4 3
5
4
3

2

1 0
1
0

Dublu-cuvant (double word):

32 biti, 4 octeti, 2 cuvinte D31-D16 cuvantul superior D15-D0 cuvantul inferior folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa (dubla precizie la sistemele pe 16 biti) sau in virgula flotanta

31 24 23 16 15 8 7 0
31
24
23
16
15
8
7
0
Cuadruplu-cuvant (quad-word)   63 0 64 de biti, 8 octeti, 4 cuvinte, 2 dublucuvinte folosit

Cuadruplu-cuvant (quad-word)

 
63 0
63
0

64 de biti, 8 octeti, 4 cuvinte, 2 dublucuvinte folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa (dubla precizie pt. sist. pe 32 biti) si in virgula flotanta (mobila)

Formate extinse:

80 de biti - pt. reprezentarea numerelor in virgula flotanta (formate interne/intermediare)

1 K sau 1 Kilo octet (1 Kilo byte) = 1024 bytes (2 10 )

1 M sau 1 Mega octet (1 Mega byte) = 1024 K (2 20 )

1G sau 1 Giga octet (1 Giga byte) = 1024 M (2 30 )

2 8 10 1 6 sistemul Binar 0, 1 Octal 0,1,2,3,4,5,6,7 Zecimal 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 Hexazecimal

2

8

10

16

sistemul Binar 0, 1 Octal 0,1,2,3,4,5,6,7 Zecimal 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 Hexazecimal 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F
sistemul
Binar
0, 1
Octal
0,1,2,3,4,5,6,7
Zecimal
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9
Hexazecimal
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F

Sisteme de numeratie:

sistemul binar: putine reguli, multe cifre

sistemul zecimal: multe reguli, mai putine cifre

sistemul hexazecimal: sistem intermediar intre binar si zecimal

Reprezentarea numerelor, comparativ, în zecimal, binar, octal şi hexazecimal

ZECIMAL

BINAR

HEXAZECIMAL

1

00000001

01

2

00000010

02

3

00000011

03

4

00000100

04

5

00000101

05

6

00000110

06

7

00000111

07

8

00001000

08

9

00001001

09

10

00001010

0A

11

00001011

0B

12

00001100

0C

13

00001101

0D

14

00001110

0E

15

00001111

0F

16

00010000

10

17

00010001

11

255

11111111

FF

15 00001111 0F 16 00010000 10 17 00010001 11 … … … 255 11111111 FF
15 00001111 0F 16 00010000 10 17 00010001 11 … … … 255 11111111 FF
15 00001111 0F 16 00010000 10 17 00010001 11 … … … 255 11111111 FF

4. Concepte de logica digitala

Simboluri
Simboluri
Simboluri

Simboluri

Operatorul NOT in algebra booleana se poate reprezenta prin simbolul:

Operatorul NOT in algebra booleana se poate reprezenta prin simbolul:

Operatorul NOT in algebra booleana se poate reprezenta prin simbolul:
Operatorul NOT in algebra booleana se poate reprezenta prin simbolul:
Operatorul NOT in algebra booleana se poate reprezenta prin simbolul:
Operatorul NOT in algebra booleana se poate reprezenta prin simbolul:
Operatorul binar AND in algebra booleana - efect produsul logic (multiplicare) intre A “ si”

Operatorul binar AND in algebra booleana - efect produsul logic (multiplicare) intre A “si” B; se poate reprezenta: AB, A*B

intre A “ si” B; se poate reprezenta: AB, A*B A B F=ABC C Fig. 1
intre A “ si” B; se poate reprezenta: AB, A*B A B F=ABC C Fig. 1
intre A “ si” B; se poate reprezenta: AB, A*B A B F=ABC C Fig. 1

A

B

F=ABC

C

Fig. 1 Iesirea este la nivel logic 1 numai daca TOATE intrarile sunt la nivel logic 1

A A B B F
A
A
B
B
F

F=AB

Fig.2 Exemplu efect poarta AND, cu diagrama temporala ce ilustreaza relatia intre intrare si iesire

OR

Operatorul binar OR – suma logica intre A “sau” B se poate reprezenta: A+B

suma logica intre A “ sau” B se poate reprezenta: A+B Fig. 1 Iesirea este la
suma logica intre A “ sau” B se poate reprezenta: A+B Fig. 1 Iesirea este la

Fig. 1 Iesirea este la nivel logic 0 daca oricare intrare este la nivel logic 0

Operatorul “sau exclusiv”: A B
Operatorul “sau exclusiv”: A B

Operatorul “sau exclusiv”: A

B

Operatorul “sau exclusiv”: A B
Intrari Intermediar   Iesiri B A A.B   A + B Q 0 0 0
Intrari Intermediar   Iesiri B A A.B   A + B Q 0 0 0
Intrari Intermediar   Iesiri B A A.B   A + B Q 0 0 0

Intrari

Intermediar

 

Iesiri

B

A

A.B

 

A + B

Q

0

0

0

 

1

1

0

1

0

 

0

0

1

0

0

 

0

0

1

1

1

 

0

1

Intrari   Iesiri A B C D Q 0 0 1 0 0 0 1
Intrari   Iesiri A B C D Q 0 0 1 0 0 0 1

Intrari

 

Iesiri

A

B

C

D

Q

0

0

1

0

0

0

1

1

1

1

1

0

1

1

1

1

1

0

0

1

  Intrari   Intermediar   Iesiri C B A A.B.C B   C B+C A.(
  Intrari   Intermediar   Iesiri C B A A.B.C B   C B+C A.(
 

Intrari

 

Intermediar

 

Iesiri

C

B

A

A.B.C

B

 

C

B+C

A.(B+C)

Q

0

0

0

0

1

 

1

1

 

0

0

0

0

1

0

1

 

1

1

 

1

1

0

1

0

0

0

 

1

1

 

0

0

0

1

1

0

0

 

1

1

 

1

1

1

0

0

0

1

 

0

1

 

0

0

1

0

1

0

1

 

0

1

 

1

1

1

1

0

0

0

 

0

0

 

0

0

1

1

1

1

0

 

0

0

 

0

1

Implementarea unei functii booleene folosind porti logice Solutie posibila

Implementarea unei functii booleene folosind porti logice

Implementarea unei functii booleene folosind porti logice Solutie posibila

Solutie posibila

Implementarea unei functii booleene folosind porti logice Solutie posibila