Tema nr.

1 Obiectul de
studiu al istoriei gindirii
economice
1.
2.

Obiectul de cercetare al istoriei

gindirii economice
De la idei si teorii la doctrine si
curente economice

1. Obiectul de cercetare al istoriei gindirii

economice
Bazele stiintei economice au fost puse la
sfarsitul secolului XVIII,de catre englezul Adam
Smith, in lucrarea sa Avutia natiunilor. Din acel
moment si pana in prezent au aparut si afirmat o
multitudine de idei si teorii economice, undele din
ele fiind valabile si pana in prezent. Astfel, ideile
economice nu dispar niciodata. Se modifica
tehnologiile, se schimba viata materiala a
oamenilor, dar problemele economice cu care se
confrunta tarile lumii raman cam aceleasi.
Teoriile economice formulate cu sute de ani
in urma, putin modificate, reapar din nou pe primplan. O buna parte din cele mai moderne teorii nu
sunt decat niste variante ale unor idei cunsocute
din Antichitate si adaptate la circumstantele
actuale.

fi:

In literatura de specialitate sunt folosite mai multe notiuni cum ar

Idei economice
Teorii economice
Gandire econmica
Scoala de gandire economica
Doctrine economice
Cutente economice
Gindirea economica, este un proces de reflectare in mintea
omului si de interpretare arealitatilor econmice inconjuratoare.Aici se
include si ideile economice.
Teoria economica, reprezinta un ansamblu de cunostinte sau
ipoteze organizate intr-un sistem logic coerent, care ofera o descriere si o
explicatie a unei serii de fapte economice.
Scoala de gandire economica, reprezinta un sistem de convingeri,
impartasite de un grup de adepti reuniti in jurul unui mentor sau al unei idei
definitorii.
Doctrina economica, constituie un sistem de teorii si de idei
economice, compatibile intre ele, avand in centru o idee principala, care le
consolideaza.
Curentul de gandire economica, este un ansamblu de idei,
doctrine, opinii si teorii imparatsite de un numar mare de specialisti.

Megatendintele gandirii econmice:

I. Liberalismul:

Scoala fiziocrata
Liberalismul economic clasic
Neoclasicismul
Neoliberalismul
II. Dirirjismul:
Mercantilismul
Keynesismul
Neokeynesismul
Sinteza neoclasica
Postkeynesismul
III. Socialismul:
Socialsm utopic
Socialism mic-burghez
Socialism marxist
Socialism sovietic
IV. Institutionalsimul:
Nationalism economic
Scoala sociologica franceza
Institutionalism
neoinsitutionalism