REGULATOARE DE PRESIUNE

Curs

Sisteme alimentare cu gaze

Conf. dr. ing. Victoria COTOROBAI

REGULATOARE PRESIUNE

Rol: Reducerea i reglarea presiunii gazelor.

Se caracterizeaz prin: diferen de presiune

amonte-aval: p

Procesul de reducere + reglare se realizeaz prin:

modificarea valorilor iniiale ale p, simultan sau succesiv:
diferena de presiune amonte-aval se poate menine
constant sau poate fi variat ntre anumite limite i dup
anumite reguli;
laminarea gazului (trecerea prin seciunea ngusta a unui
orificiu).

Pot funciona cu: una sau dou trepte de presiune.

TIPURI

FUNCIONALE DE REGULATOARE

Aciunea asupra variaiilor seciunii orificiului

de laminare a gazului se poate comanda n mod:

direct:
pe cale mecanic, n funcie de diferena de presiune
amonte-aval, cu ajutorul unui sistem de prghii,
membrane elastice, i un arc de reglaj;
condiie funcional: Diferena de presiune

amonte-aval trebuie s fie suficient de mare

indirect:
se

utilizeaz un dispozitiv auxiliar pilot- pentru a

amplifica fora de acionare a dispozitivului de
modificare a seciunii orificiului de laminare.

ALEGEREA

Se realizeaz funcie de:

REGULATOARELOR

debitul nominal al regulatoarelor Qn,

Qn se poate determina:

cu relaiile :

pentru regulatoarele cu acionare indirect;

Qn = (1,1...1,2) Qt,

pentru regulatoarele cu acionare direct:

Qn = 1,45 Qt,
unde: Qt - debitul nominal total al aparatelor consumatoare
de combustibili gazoi deservite.

conform specificaii productori

Abaterea maxim a presiunii reglate a

regulatoarelor de presiune este de 5% ;
Dac n instalaia de utilizare sunt necesare
diferite trepte de presiune se prevd
panouri de reglare pentru fiecare treapt de
presiune.

REGULATOARELE

CU ACIONARE DIRECT

Sunt acionate cu resort i contragreutate;

Sunt utilizate pentru:

debite mici: 10 100 m3N/h;

presiuni de intrare: 0,2 2 bari;
presiuni de ieire: 0,015 0,03 bar.

1.ventil,
2. orificiu de laminare;
3. tija ;
4. membrana elastic;
5. arc (resort) ; 6.conducta

REGULATOARELE

CU ACIONARE DIRECT
1.racord intrare;
2.sit;
3.ventil;
4, 5. Ac;
6. Membran elastic;
7. Prghie;
8. Racord de ieire a
gazului cu presiune
joas;
9. Ventil de siguran;
10. Capac;
11. eav de evacuare a
gazului.

REGULATOARELE DIRECTE MBUNTITE - RTG

RTG 25 C varianta de baz;

RTG 25 C SB cu supap de blocare ncorporat;
RTG 25 C DB cu dispozitiv de siguran n cazul lipsei
gazului DB;
RTG 25 C SB DB cu supap de blocare i dispozitiv de
siguran.

RTG 25: CU ACIONARE DIRECT I VENTIL ECHILIBRAT

CARACTERISTICI

TEHNICE

DISPOZITIVE DE SIGURAN I ACCESORII

filtru impuriti plasat n partea de intrare n regulator. (n cazul n

care regulatorul nu este echipat cu supap de blocare);
priz de presiune ajut la msurarea presiunii de ieire;
supap de blocare (SB) blocheaz debitul de gaz la creterea i la
scderea presiunii de ieire;
valv blocare termic (HTB) blocheaz debitul de gaz n cazul n
care temperatura gazului la intrarea n regulator ajunge n jurul
valorii de 90 100 C;
membran de siguran acoper membrana de lucru i previne
scprile de gaz n cazul distrugerii acesteia. Limiteaz scurgerile de
gaz n atmosfer la mai puin de 30 dm3/h;
dispozitiv de siguran n cazul lipsei gazului (DB) blocheaz
fluxul de gaz prin regulator n cazul absenei, scderii accentuate a
presiunii de intrare sau a depirii debitului la ieirea din regulator.
regulator stadiul 1 - este un regulator cu acionare direct, de tip
deschis la defect, cu ventil echilibrat. Funcionarea regulatorului se
bazeaz pe echilibrarea forei exercitate de presiunea reglat cu fora
de apsare a arcului de reglare. Arcul de reglare reduce presiunea de
intrare la valoarea constant de 0,25 bar.

CURBE CARACTERISTICE ALE DEBITULUI

PENTRU GAZ NATURAL

CURBE CARACTERISTICE ALE DEBITULUI PENTRU

GAZ NATURAL

VITEZA

GAZULUI

n tronsonul de ieire al regulatoarelor: 150

m/s.
pentru conducte: viteze mai mici de 20 m/s.
se calculeaz cu formula:

unde:
V viteza gazului [m/s]
Q debitul [Stm3/h]
Di diametrul interior [mm] (Di = DN)
pa presiunea de iesire [bari]

ALEGEREA

REGULATORULUI DE PRESIUNE

Conform: SR EN 334 Aparate de reglare a

proceselor industriale (regulatoare) pentru
presiuni de intrare de pn la 100 bar
Pentru gaze naturale, n condiii normale se
folosesc relaii de calcul simplificate, pe baza
coeficientului de debit KG (cf. SR EN 334).
Coeficientul de debit KG este calculat pe
baza coeficientului Cg i conine corecia de
densitate pentru gaze naturale.

RELAIILE CALCUL: DEBIT=F(REGIMUL DE LUCRU, KG)

n regim subcritic, pentru:

n regim critic, pentru:

Se utilizeaz relaia:

Se utilizeaz relaia:

Unde:

Q debitul [Nm/h];
Pu presiunea de intrare [bari];
Pd presiunea de ieire [bari];
Pb presiunea atmosferic [bar] (Pb = 1,013 bar);
KG coeficientul de debit pentru gaz natural [Nm/h];

REGULATOARE CU ACIONARE INDIRECT

1.corp
2.scaun
3.supape
4.tij;
5.membran;
6.filtru;
7.reductor;
8.servoregulator

pot fi destinate pentru presiune: joas, redus, medie,

nalt.
au gabarite reduse,
sunt fiabile
au un domeniu de lucru extins.

CONDIII AMPLASARE REGULATOARE PE

INSTALAIA DE UTILIZARE
ncperile n care se monteaz s fie
ventilate;
regulatoarele s fie n construcie etan;
elementele de etaneitate fa de mediul
exterior, precum i componentele
regulatoarelor care comunic cu exteriorul s
prezinte stabilitate la temperaturi nalte
(minim 650C).

MRIMILE SPECIFICE ALE REGULATORULUI SUNT

Presiunea nominal: Pn presiunea maxim pentru care a fost proiectat s

funcioneze.
Presiunea de intrare: P1 valoarea presiunii msurat pe partea de intrare
nregulator.
Presiunea de ieire: P2 valoarea presiunii msurat pe partea de ieire din
regulator.
Presiunea de ieire reglat: P2r valoarea efectiv a presiunii de ieire obinut
la reglarea regulatorului pe tand.
Presiunea de nchidere: Pi valoarea presiunii msurat pe partea de ieire din
regulator cnd debitul este nul
Grupa de reglare: GR valoarea carei ndic,nprocente,abaterea maxim a
presiunii deieire P2 fa de presiunea reglat P2r.
Grupa de presiuni i denchidere: GI dat de valoarea maxim,exprimat n
procente,a abaterii presiuniide ieire P2 fa de presiunea reglat P2r
Debitul de gaz: Q volumul de gaz ce trece prin regulator n unitatea de timp.
KGcoeficient de debit (depinde de forma i seciunea ventilului)

SISTEM

DE ALIMENTARE CU GAZE

Elementele unui sistem de reglaj

ELEMENTE

DE EXECUTIE

Elementele de acionare sau de execuie sunt

dispozitive de automatizare care transmit procesului
controlat comanda generat de sistemul de control
Exemple: robinet, element de incalzire, motor electric,
etc.
Constructiv au 2 parti:
o parte motoare (de acionare) i

o parte de execuie

VP

Regulator
+
-

Elem. de
execuie

VM
Traductor

Proces controlat

VE

CLASIFICAREA ELEMENTELOR DE ACIONARE

dup natura modulului de acionare:

electrice:

motoarele electrice rotative i liniare (solenoid cu miez),

motoarele pas-cu-pas

motoarele de curent continuu,

control relativ simplu prin nivel de tensiune sau in impulsuri

(PWM)
necesita senzor de deplasare, turatie sau viteza
putere dezvoltata medie

motoare de curent alternativ

usor de controlat digital

nu necesita senzor de pozitie
dezvolta putere/forta foarte mica

greu de controlat, necesita schema complexa de actionare

dezvolta putere mare

pneumatice si hidraulice

dezvolta putere mare

folosite in medii explozive
necesita instalatii speciale pentru transmiterea agentului de
actionare (aer comprimat, ulei)

CLASIFICAREA ELEMENTELOR DE ACIONARE

dup natura modulului de
execuie:

electrice:

control prin comutare

in impulsuri (PWM)

comutatoare:

230V

rezistente de incalzire:

230V

230V
Alimentare n stea
P= 3*U2/R = 3* 2302/R

electro-mecanice relee
semiconductoare - tiristoare

mecanice

230V*3

230V*3

UR

C1
C2

C1
C2

Alimentare n triunghi
P= 3*U2/R = 3*
3*2302/R

CLASIFICAREA ELEMENTELOR DE ACIONARE

dup natura modulului de execuie

(continuare)

dispozitivelor de execuie mecanice:

tipuri constructive:

ventile,
valve
robinetele

obiectivul urmarit:

controlul liniar al gradului de deschidere

al robinetului (a)
Q
controlul uniform al debitului de fluid (b)
deschiderea sau nchiderea ct mai rapid
a fluxului de fluid (c)
reducerea cderii de presiune i
eliminarea vrtejurilor
creterea anduranei, etc.

Q
d

a. liniar

Q
d

b. logaritmic

c. rapid

CLASIFICAREA ELEMENTELOR DE ACIONARE

dup natura modulului de execuie (continuare)

dispozitivelor de execuie mecanice:

Dispozitive de reglare a debitului:

cu clapet (a),
cu fluture (b)

a.

b.

CONTROLUL ELEMENTELOR DE ACIONARE

precizia elementelor de executie este limitata:

erori de neliniaritate
erori la capete de scala
Solutia: sisteme cu reactie inversa pentru ajustarea
erorilor
Exemplu: sistem de pozitionare, cu controlul cuplului,
a vitezei si a pozitiei
Poziie
prescris

poziie

Control
poziie

Control
vitez

Control
cuplu

cuplu

vitez

T.C

T.V.
T.P.
Schema unui sistem de poziionare

Motor

Sarcin

REGULATOARE

componenta inteligent al unui sistem de

reglare
Funcia de reglaj, (funcia de transfer a regulatorului)
indic dependena dintre semnalul de comand
generat i abatere
reglaj:
liniar - ideal
neliniar - real

VP
+
-

Regulator

Elem. de
execuie

VM
Traductor

Proces controlat

VE

CLASIFICAREA

REGULATOARELOR

dup natura semnalului de comand

generat:

regulatoare continue semnalul de comand

este o funcie continu n raport cu abaterea i
cu timpul (ex.: regulatoare P, PI, PID, etc.)
regulatoare discontinue semnalul de
comand este o funcie care are discontinuiti n
raport cu abaterea (ex.: regulatoare
bipoziionale, tripoziionale i n mai multe
trepte)
discrete semnalul de comand este o funcie
discret n timp, adic se genereaz impulsuri
modulate n amplitudine, frecven, factor de
umplere sau se genereaz informaii codificate
binar

CLASIFICAREA

REGULATOARELOR

dup tehnologia folosit pentru implementarea

funciei de reglaj

regulatoare mecanice, hidraulice, pneumatice

se folosesc componente mecanice, hidraulice sau
pneumatice mai mult sau mai puin standardizate;
este dificil de implementat o funcie de reglaj,
optim din punct de vedere teoretic,
regulatoare electronice sau analogice se
folosesc componente electronice active (tranzistor,
amplificator operaional) i pasive (rezisten,
condensator, bobin); precizia de implementare a
funciei de reglaj depinde de precizia
componentelor
regulatoare digitale sau numerice utilizeaz
componente digitale (pori logice, bistabile, etc.),
inclusiv microprocesor; funcia de reglaj se
implementeaz printr-o schem logic sau prin
program; n ultimul caz pot fi implementate funcii
complexe de reglaj, iar precizia de reglaj nu
depinde de precizia componentelor

CLASIFICAREA

dup mrimea constantelor de timp implicate

regulatoare pentru procese lente constantele de

timp ale procesului sunt foarte mari (peste zeci de
secunde); exemple: reglare temperatur, nivel,
concentraii de gaze
regulatoare pentru procese rapide constantele de
timp sunt relativ mici (sub cteva secunde); exemplu:
reglarea turaiei motoarelor, poziionare, reglare presiune

dup legea de reglare

REGULATOARELOR

regulatoare de prag bipoziionale sau tripoziionale

regulatoare continue, proporionale (P), proporionalderivative (PD), proporional-integrative (PI) i
proporional-integrativ-derivative (PID)

dup gradul de adaptabilitate

regulatoare clasice (neadaptive) coeficienii de reglaj

se acordeaz manual
regulatoare autoadaptive coeficienii de reglaj se
acordeaz automat

RSPUNSUL UNUI SISTEM LA UN

SEMNAL DE TIP TREAPT UNITAR

necesar pentru a stabili comportamentul sistemului,

in vederea realizarii unui reglaj adecvat
metode de determinare:

pe cale analitica: pe baza unor legi fizico-chimice

mai exacta dar greu de surprins in formule un proces

real

pe cale experimentala: prim masurare

se presepune ca sistemul are o constanta de timp
principala sistem liniar descris printr-o ecuatie
diferentiala de gradul intai
raspunsul sistemului la un impuls Dirac ar permite
identificarea completa a sistemului
varianta practica -> raspunsul sistemului la semnal de tip
de tip treapta unitara (cuplarea comenzii la valoarea
nominala)

RASPUNSUL SISTEMULUI LA UN
SEMNAL DE TIP TREAPTA UNITARA

u(t) semnalul de comanda (treapta unitara)

y(t) raspunsul sistemului ; yst iesirea stationara

max- abaterea maxima

tm timpul mort

t0 constanta de timp

ttranz perioada de tranzitie

; st abaterea stationara

y(t)
st

max
yst

tm
u(t)

t0

ttranz

ALGORITMI

DE REGLARE

alegerea schemei/algoritmului de reglaj se

face pe baza urmatorilor parametrii ai
procesului controlat:

timpul mort i constanta de timp a sistemului

precizia solicitat (eroarea staionar admis)
abaterea maxim admis
timpul maxim de atingere a valorii prescrise
timpul maxim de tranziie
costul maxim admis
gradul de stabilitate al sistemului

REGLAJ

BIPOZIIONAL

cuplarea si decuplarea comenzii, in jurul

valorii prescrise,
este in functie de marimea abaterii
se alege un domeniu de histerezis: [-p, + p]

VM

VP+p

VP-p

VP

-p

+p

t
C

REGLAJ

BIPOZITIONAL

Avantaje:
simplu, usor de implementat
multe elemente de actionare/executie au 2
stari

Dezavantaje:
precizie scazuta
semnalul de iesire variaza in plaja de
histerezis
apare o abatere stationara nenula

Varianta inbunatatita: reglaj tri-pozitional

3 valori pt. comanda: nul, maxim si mediu
reglaj mai fin, precizie mai buna decat reglajul
bipozitional

REGLAJ LINIAR CONTINUU

REGULATOARE PID

valoarea comenzii depinde de valoarea

momentata a abaterii si de evolutia acesteia
Reglaj proporional regulator de tip P
comanda este proportionala cu abaterea
c(t) = Kp * (t) = Kp*(VP-VM(t))

unde: c(t) comanda la momentul t

(t) abaterea (eroarea) la momentul t
Kp factorul de proportionalitate
VP valoarea prescrisa
VM(t) valoarea masurata la momentul t

Bp = 1/ Kp*100 [%] - banda de

proportionalitate

REGLAJ LINIAR CONTINUU

REGULATOARE PID

Regulator P (cont.)

caracteristici:

precizie mai buna decat in cazul reglajului bi- sau tripozitional

nu se tine cont de evolutia anterioara a abaterii
nu se recomanda pentru sisteme cu timp mort mare
daca abaterea este mare comanda nu mai este
proportionala cu eroarea; proportionalitatea se mentine
numai in banda de proportionalitate
VM

Bp

st

VP
t
(t)
c(t)

REGLAJUL PROPORIONAL-INTEGRAL
REGULATOR DE TIP PI
comanda depinde de abaterea momentana si
de integrala abaterii efect de filtrare
c(t) = Kp( (t) + 1/Ti (t)dt )
unde Ti constanta integrativa

caracteristici:
reglaj mai bun decat cel de tip P
elimina zgomotele care apar pe valoarea masurata
daca Ti este prea mic sistemul intra in oscilatie

REGLAJUL PROPORIONALDERIVATIV REGULATOR PD

comanda depinde de abaterea momentata si de

derivata abaterii

c(t) = Kp( (t) + Td d(t)/dt )

unde: Td factorul derivativ
caracteristici:
folosit pentru procese lente in vederea
detectarii directiei si vitezei de variatie a
abaterii
daca Td este mare sistemul intra in oscilatie,
mai usor decat in cazul precedent
d(t)/dt = dVM(t)/dt

REGLAJUL PROPORIONALINTEGRAL-DERIVATIV
REGULATOR DE TIP PID

comanda depinde de valoarea momentana,

integrala si derivata abaterii
c(t) = Kp( (t) + 1/Ti (t)dt +Td d(t)/dt)

cu factor de corelatie:
c(t) = Kp( (1+q*Td/Ti)*(t) + 1/Ti (t)dt - Td
dVM(t)/dt)

unde:
(1+q*Td/Ti) factor de corelaie
q constanta de corelaie (dependent de construcia
regulatorului)

REGULATOR PID

caracteristici:

performantele cele mai bune in categoria de

regulatoare continue
coeficientii regulatorului PID, Kp, Ti, Td trebuie
acordati in conformitate cu comportamentul
sistemului controlat (pe baza raspunsului la treapta
unitara)
daca reglajul nu este adecvat sistemul poate sa
intre in oscilatie
acordarea se face pe baza unor criterii de
optimalitate:
abaterea minima
integrala patratului abaterii sa fie minima
timp minim de atingere a valorii prezcrise
abaterea maxima sa nu depaseasca o valoare
prestabilita

REGULATOARE

DIGITALE

proceseaza si genereaza semnale digitale

formula de reglaj:
c(kT) = Kp [(kT) + 1/Ti* (jT)*T + Td*((kT) - ((k1)T)/T]

unde: T perioada de esantionare

c(kT) comanda la momentul kT
(kT) abaterea la momentul kT
formule practice:
c(kT) c((k-1)T)= Kp [(kT) ((k-1)T) + 1/Ti*(kT)*T +
Td*((kT) ((k-2)T)/T]

dupa regruparea termenilor:

c(kT) = c((k-1)T) + A*(kT) + B*(kT) + C*(kT)

RSPUNSUL UNUI SISTEM

AUTOMAT DE REGLAJ

Tipuri de raspuns
rspuns aperiodic, care tinde asimptotic ctre o valoare sub
valoarea prescris (a)
rspuns aperiodic, care tinde asimptotic ctre valoarea
prescris (b)
rspuns periodic amortizat (c)
rspuns periodic neamortizat (d)

Y
VP

ACORDAREA

REGULATOARELOR

determinarea constantelor Kp, Ti, Td pentru o

functionare optimala
nu exista solutie unica, depinde de obiectivul urmarit
Metodele de acordare a regulatoarelor se bazeaz pe
anumite criterii de performan, cum ar fi:

criteriul suprafeei minime pentru graficul abaterii

criteriul suprafeei minime pentru graficul abaterii ptratice
criteriul suprafeei minime pentru graficul modulului funciei
abatere
criteriul minimizrii abaterii maxime
criteriul
minim de stabilizare
maxtimpului VM

VP
(t)

ACORDAREA

REGULATOARELOR

Varianta 1. (Metoda Ziegler-Nichols)

Se anuleaz efectul integrativ (Ti = ) i derivativ
(Td = 0), iar constanta de proporionalitate (Kp) se
fixeaz la valoarea minim.
Se mrete treptat valoarea lui Kp pn cnd
sistemul intr n oscilaie.
Se msoar perioada oscilaiei ( T0) i se noteaz
valoarea constantei de proporionalitate pentru
care sistemul a intrat n oscilaie (Kp0).
Conform criteriului suprafeei minime se aleg
urmtoarele valori pentru constantele
regulatorului:
pentru regulator P : Kp = 0,5 Kp0
pentru regulator PI: Kp = 0,45 Kp0 ; Ti = 0,8 T0
pentru regulator PID:
Kp = 0,6 Kp0 ; Ti = 0,5 T0
; Td= 0,125 T0

ACORDAREA

REGULATOARELOR

Varianta 2. Pentru aceast variant trebuie s se

determine n prealabil rspunsul sistemului controlat la un
semnal de tip treapt unitar. Din graficul funciei rspuns
se determin:
constanta de amplificare a sistemului - K - raportul
dintre variaia ieirii i variaia semnalului de intrare
constanta de timp a sistemului - T timpul estimat de
atingere a valorii de saturaie dac creterea ar fi numai
liniar (poriunea dreapt a graficului)
timpul mort al sistemului Tm ntrzierea cu care
sistemul reacioneaz la o variaie a semnalului de
comand
VM

pentru regulator P:
pentru regulator PI:
pentru regulator PD:

Kp = (1/K)*(T/Tm)
Vs
Kp = 0,8*(1/K)*(T/Tm); Ti = 3
at Tm
Kp = 1,2*(1/K)*(T/Tm); Td = 0,25 Tm
V
pentru regulator PID: Kp = 1,2*(1/K)*(T/Tm); Ti = 2 0Tm;
Tm T
Td =0,45Tm
c
c0

K = (Vsat-V0)/c0
t

REGULATOARE

ADAPTIVE

care isi determina automat coeficientii de

reglaj
se face periodic o estimare a
comportamentului sistemului si se
reacordeaza coeficientii de reglaj
se secomanda pentru sistemele care isi
modifica comportamentul in timp

Calcul parametri

Estimator

Kp,Ti,Td
VP
Regulator

Proces

CRITERII DE ALEGERE A TIPULUI

OPTIM DE REGULATOR

Alegerea soluiei optime de reglaj se face pe baza mai

multor criterii:

dup valoarea raportului dintre timpul mort i constanta de

timp a procesului:

Tm/T =
adaptive)

dup caracteristicile procesului i ale perturbaiilor:

( 0 .. 0,3) - regulator bipoziional

(0,3 .. 1) regulator PID
> 1 regulatoare speciale (ex.: regulatoare

cu o constant de timp dominant regulator P

cu dou constante de timp dominante regulator PI, PID
cu zgomot mare regulator PI
cu zgomot redus i constant de amplificare mic
regulator PD

pe baza experienei acumulate:

reglaj de nivel regulator P, PI

reglaj de debit - PI
reglaj de temperatur, presiune: P, PI, PID

DIMENSIONAREA

se face innd seama de:

I ECHIPAREA SRM I PRM

parametrii hidraulici (debit, presiune, temperatur),

domeniul de variaie a acestora i de
calitatea gazelor naturale

Sistemele de msurare se aleg i se poziioneaz n conformitate cu cerinele

normelor n vigoare.
Staiile i posturile de reglare-msurare se echipeaz cu dispozitive de
securitate corespunztoare cerinelor legislaiei n vigoare.
Proiectarea staiilor i posturilor de reglare msurare se face astfel nct s
rezulte o grupare ct mai compact, avndu-se in vedere i accesul la
echipamentele i dispozitivele componente.
Pe conductele de intrare i de ieire din staiile de reglare-msurare se
monteaz flane electroizolante n locuri uor accesibile.
Staiile de reglare-msurare pot fi prevzute cu ocolitor, cnd alimentarea
aparatelor de utilizare nu poate fi ntrerupt.
n funcie de natura i coninutul de impuriti a gazelor naturale, la intrarea n
staiile de reglare-msurare, se pot monta echipamente de filtrare i / sau
separare.
Pentru echipamentele care prevd n mod expres filtre de protecie, acestea se
monteaz obligatoriu conform instruciunilor productorului.
Staiile de reglare msurare se prevd cu priz i centur de mpmntare
(impedana sub 4 ), la care se racordeaz prile metalice ale fiecrui
element din staie cuprins ntre dou flane. Racordurile prin flane nu se
consider electroconductoare dect dac sunt conectate ntre ele cu platband
zincat cu seciunea de minim 40 mm2.

INSTALAII I DISPOZITIVE AUXILIARE.

SRM i PRM se doteaz cu echipament de securitate care s previn:

Pe dispozitivele de securitate se nscrie, vizibil, presiunea de declanare.

Echipamentul de securitate se prevede:

staiilor sau posturilor independente;

cldirilor la care sunt alipite posturile sau n care se afl utilajele.

Captul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curb ndreptat n jos,

sau cu o cciul de protecie.
Pe colectoarele i distribuitoarele staiilor i posturilor de reglare msurare se
monteaz:

fr armturi de nchidere pe derivaia pe care este montat supapa, att nainte ct i

dup aceasta;
cu conducte de evacuare la exterior, n atmosfer, care pot fi legate la un colector
comun.

Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate i de la regulatoarele

montate n posturi de reglare sau pe utilaje, se face n aer liber la 0,5 m peste
cel mai nalt punct al acoperiului:

creterea presiunii la ieirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de presiune;
creterea presiunii peste nivelul admis la consumator;
scderea presiunii sub nivelul minim de funcionare al aparatelor consumatoare de
combustibili gazoi ale consumatorului.

manometre prevzute cu robinet de nchidere;

armturi pentru termometre.

Pe colectoarele filtrelor se prevd manometre.

DIMENSIONARE SRM

filtrele :in functie de coniodispersograma impuritatilor din gazele naturale si de datele tehnice ale filtrului
numarul treptelor de filtrare si tipul filtrelor (ex. I treapta filtru grosier, a II-a treapta filtru fin)

panoul de reglare, funcie de:

consumul maxim orar din timpul iernii, cit si cel din timpul verii.

In unele cazuri apare necesara montarea regulatoarelor in paralel si in serie.

alegerea regulatorului va avea la baza urmatoarele:

debitul maxim si minim (regulatoare in paralel)

presiunea de intrare maxima si minima (regulatoare in serie)

presiunea de iesire si variatii admise (regulatoare P, D si PID)

caracteristicile regulatorului

n panoul de masurare se pot utiliza:

debitmetre diferentiale: compus din:

dispozitiv de strangulare (diafragma sau ajutaj)

aparatul de masura propriu-zis

legaturi prin tevi de diametru mic intre camera de masura si aparatul propriu-zis

debitmetre volumice

debitmetre masice

-panoul de masurare
- se pot utiliza: - debitmetre diferentiale
- debitmetre volumice
- debitmetre masice
- debitmetrul diferential e compus din: - dispozitiv de strangulare (diafragma
sau ajutaj)
- aparatul de masura propriu-zis
- legaturi prin tevi de diametru mic
intre camera de masura si
aparatul propriu-zis

Filtre

regulatoare

contoare de gaz

Rsufltori