Salcia energetic

o
o

o
o

o
o
o

o
o

o
o

o
o
o
o
o
o

Soiurile de salcie energetic produse i comercializate de SC KONTRASTWEGE SRL au fost create i omologate
de ctre firma suedez Lantmnnen Agroenergi pe parcursul al ultimilor 20 30 de ani. Compania noastr
distribuitor autorizat n Romnia import butaii direct din Suedia dar a nfiinat n anul 2007 i o pepinier
proprie.
Caracteristici generale
Salcia energetic este o plant cu cretere rapid (ca. 3-3,5 cm/zi), aducnd n primul an 1-3 lstari i ajungnd la
2-3 m nlime.
ntreinerea culturii este foarte simpl, o bun parte a lucrrilor fiind executat nainte i la nceputul vegetaiei:
tratament cu ierbicid total, artura adnc, dezinfectarea solului, plantarea i combaterea chimic i mecanic a
buruienilor. n continuare, salcia crete foarte repede, n anul al doilea tufele aducnd 10-15 de lstari, dintre care
aproximativ jumtate ating nlimea de 6-7 m i diametrul de pn la 3-4 cm.
Planta dispune de o putere caloric ridicat: ca. 18.000 19.000 kJ/kg.
Pe lng caracteristicile de mai sus, cultivarea salciei energetice prezint o serie de avantaje care justific
rspndirea ei pe scar larg n rile UE i datorit crora de civa ani a fost nominalizat ca plant energetic
subvenionat.
Avantajele unei culturi de salcie energetic
Valorific foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi, de exemplu, luncile inundabile. Avnd
capacitate mare de evapotranspiraie (ca. 15 20 l / m2) se utilizeaz cu succes la decantarea apei menajere (n
jurul staiilor de epurare).
Datorit coninutului ridicat de acid salicilic, salcia tocat nu necesit depozit acoperit. n cteva luni coninutul
de ap al tocturii scade la 14 16 %, ceea ce permite prelucrarea ei fr uscare artificial n brichete.
Recoltarea unei culturi de salcie energetica se realizeaz cu maini speciale de diferite capaciti (i preuri) n
funcie de suprafeele de recoltat, utiliznd i maini agricole obinuite (tractor, remorc). n cazul suprafeelor mai
mari metoda cea mai rentabil de recoltare este cea cu combine dotate cu adaptoare speciale i care au o
productivitate de 1ha/or. Aceste lucrri se desfoar n lunile de iarn (noiembrie-martie, dup cderea
frunzelor), asigurnd astfel o mai bun exploatare a parcului de maini i a forei de munc.
Rspndirea culturii de salcie energetic garanteaz o surs sigur i nepoluant de energie, dar totodat
protejeaz pdurile i de defrisarea continu cauzat de goana dup lemne de foc ieftine.
Energie regenerabil! Perioada de via a unei plantaii este de ca. 25 30 de ani, care, ncepnd de la anul al
doilea, n afar de recoltare, nu necesit nici o alt intervenie. (Opional aplicarea ngrmintelor chimice pentru a
obine recolte mai mari)
Producia
Experienele de pn acum confirm o producie medie de ca. 30 t/ha la o umiditate de ca. 35%-40%, aceast
valoare oscilnd n funcie de tipul solului i regimul de ap, precum i n funcie de soiul cultivat.
Un calcul simplu demonstreaz c o plantaie de 20.000 ha poate s asigure sursa de energie necesar nclzirii a
145.000 apartamente. i s nu uitm, c acest rezultat se obine de pe terenuri improprii altor culturi, cu un volum
minim de munc, care garanteaz recolta de-a lungul a 25 -30 ani.
Utilizare
n afar de scopurile energetice, salcia se mai utilizeaz cu succes n urmtoarele domenii:
Materie prim pentru celuloz
Industria farmaceutic (aspirin)
Materie prim pentru alcool metilic
Industria hrtiei
Industria de mobil i lemne de construcii
Construcii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)
Economicitate
nfiinarea plantaiei de salcie energetic nu reprezint o investiie tocmai ieftin, ns ncepnd de la al doilea an,
banii investii se recupereaz rapid. Este important de menionat c n rile UE diferitele soiuri de salcie
energetic sunt culturi subvenionate. Subveniile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de nfiinare ale
plantaiilor, subvenii anuale, subvenii mixte etc.) n 2010 cultura salciei energetice din Romnia a intrat n
programul de subvenionare.
Cifrele cheie ale investiiei

o
o
o
o
o
o

o
o
o
o

Costuri de nfiinare plantaie: aproximativ 2.300 EUR+TVA/ha

Producie: aproximativ 20 to/ha/an (la umiditate teoretic de 0%, ceea ce corespunde unei recolte de 30-35 to/ha la
umiditate de recoltare de 40%)
Pre toctur: aproximativ 55 EUR/to (la umiditate teoretic de 0%)
Termen de recuperare al investiiei: 3 ani
Profit din exploatare (dup anul 3): 2.200 2.800 EUR/ciclu de 2 ani
Perioada de exploatare a plantaiei: 25 30 de ani

Una dintre cele mai actuale probleme ale erei noastre o reprezint dispariia accentuat a resurselor de energii
clasice, precum i poluarea extrem de ridicat a naturii, determinat de arderea acestora.
O mulime de cercettori s-au ocupat de-a lungul deceniilor trecute (i se ocup neschimbat, pn n ziua de astzi)
de descoperirea diferitelor surse de energie regenerabila, precum i de exploatarea lor ct mai ecologic i
economic. Misunea lor nu este una uoar: substituirea gazelor naturale i a petrolului cunoscute dup
valoarea lor energetic ridicat cu ceva nou, caracterizat ns de parametrii mult mai verzi.
Specialitii au czut de acord, c noile resurse de energie alternativa trebuie s reprezint o soluie ieftin,
practic i ale cror regenerare nu trebuie s polueze mediul nconjurtor. Pornind de la acest aspect, un grup
de cercettori suedezi i-a ndreptat atenia spre direcia produselor silvice, cutnd nlocuitori pentru purttorii de
energii fosili. Dup decenii ntregi de cercetri ale diferitelor specii de salcie energetica s-a ajuns la rezultate
remarcabile, dup care, de la nceputul anilor 70, n Suedia s-a trecut la cultivarea pe terenuri agricole a soiurilor
de salcii energetice.
n procesul de cercetare s-a urmrit:
Creterea rapid
Puterea caloric ridicat
Rezistena la boli i intemperii
Costuri sczute
Rezultatele cercetrilor au confirmat ateptrile, obinndu-se soiuri cu o cretere de 3-3,5 cm/zi n timpul
perioadei de vegetaie. Puterea caloric a produselor fabricate din salcia energetic, este de 4.300-4.500 kcal/kg, iar
rezistena la intemperii si boli este deosebit. n baza rezultatelor obinute, cercettorii au nregistrat pn in
prezent 18 soiuri de salcie energetic i au vndut licena n 14 ri europene, dintre care i n Romnia.

http://www.kontrastwege.ro/ro/salcia_energetica.html
Salcia suedeza isi face loc printre culturile noastre de cartofi si sfecla. Nu e comestibila si nici nu are vreun rol
decorativ. Dar e foarte buna de pus pe foc, spun cei care au facut deja testul. Salix viminalis vine tocmai din Suedia
si ii priesc zonele reci, cu sol umed. Creste uimitor de repede, 3 centimetri pe zi, fara sa ceara ingrijiri speciale. Iar
din lemnul sau se obtine mult ravnita biomasa, un combustibil de mare viitor.
Investitia la hectar nu depaseste 2.000 de euro. Odata saditi, butasii de salcie produc toata viata. Iar in 2 ani
cultivatorii pot sa obtina un profit de 2.800 de euro pe hectar. Costurile sunt mici, munca putina, iar riscurile zero.
Planta e rezistenta si nu le da emotii agricultorilor. Din pacate autoritatile nu incurajeaza prin subventii aceasta
cultura. Lemnul de salcie se marunteste, apoi rumegusul se transforma in peleti, care se folosesc pentru incalzirea
sobelor.
Mai ales ca au aparut clienti si la noi in tara. Langa Sfantu Gheorghe, un complex de sere este incalzit cu biomasa,
adica rumegusul obtinut din salcie. Cultivatorii de salcie energetica nu se tem de concurenta. Dimpotriva, isi doresc
sa aiba tot mai multi aliati, pentru a sustine impreuna plantele energetice.
Romania, alaturi de toate tarile Uniunii Europene, s-a angajat ca pana in 2020 sa foloseasca in proportie de 20%
energie regenerabila. Biomasa, alaturi de centrale eoliene, hidrocentrale si panourile solare poate fi o solutie.

Oferte de materiale si servicii salcie energetica

Soiuri de salcie energetic comercializate
Tora (EU 627)
Tora este o salcie siberian provenind din incruciarea speciilor SW si arpe. Specia are ramuri lungi i un trunchi
mai redus fa de de alte specii. Tulpina are culoare maro nchis si este lucioas. Tora este adeseori curbat,
motenind aceast particularitate de la specia arpe. Curbarea poate diferi de la an la an, n funcie de vreme i de
tratamentul cu chimicale. Are o performan ridicat de producie, fapt ce l transform ntr-o specie preferat. Tora
rezist ruginii frunzei i duntoriilor. Aceast specie nu este agreat de animalele slbatice, fiind evitat de iepuri,
cprioare i cerbi.
Tordis (EU 9288)
Tordis provine din ncruciarea speciilor Tora si Ulv. Se dezvolt excepional chiar din primul an (ajungnd la
nlimi de peste 4 m) n zonele din sudul Suediei i n Polonia. i specia Toris rezist la rugina frunzei.
Sven (EU 11635)
Sven provine din ncruciarea lui Jorun i Bjorn. Sven are frunze lanceolate (orientate n sus), trunchi drept cu
ramuri mai rare, la fel ca i Tora. Specia are o performant ridicat de producie, la fel ca Tora, rezist la rugina
frunzei ns dunatoarele prefer lstarii acestei plante.
Inger (EU 11635)
Inger provine din ncruciarea unei specii ruse (din zona Novoszibirszk) cu specia Jorr. Se dezvolt mai bine pe sol
uscat dect celelalte specii. La recoltare este mai uscat dect Tora i crete mai des, datorit numrului mai mare de
lstari secundari. Aceti lstari secundari (lstari sileptice) nu sunt prea rezisteni i cad la pregtirea materiei de
nmulire. i Inger rezist la rugina frunzei i la dunatori..
Jorr (EU 0626)
Jorr este o specie olandez, care rezist bine la rugina frunzei. Specia se caracterizeaz prin cretere rapid in
perioada plantrii. Planta cu o tulpin de culoare verde nchis i stufoas este o specie gri dar sigur. Este
caracterizat de o producie medie i o rezistent medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat cu succes la epurarea apei
reziduale, dezvoltndu-se optim i n astfel de medii.

Proprietati biologice salcie energetica

Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri n pant, pe lng ap, zone mltinoase permanente sau
periodice. Are o capacitate de evapotranspiraie de 15-20 de litri de ap pe zi. Acest avantaj i confer calitatea de
plant care poate s fac utilizabile mii de hectare de terenuri care sunt n paragin.
n plus, salcia energetic are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nmol provenit din epurarea apelor
reziduale. Deci apele reziduale nu mai trebuie epurate biologic (operaie costisitoare), fiind curate de salcie.
In Suedia, folosirea salciei energetice ca surs alternativ de energie are o tradiie de 30 de ani i exist peste 50 de
mii de hectare cultivate cu acest arbore.

Brichetarea resturilor vegetale din agricultura

Aveti o ferma agricola sau cunostinte care au o asociatie agricola? Ardeti in fiecare an paiele si celelalte resturi
vegetale pentru a elibera terenul? BRICHETATI aceste resturi si vindeti apoi brichetele obtinute la un prt de 250450 de RON/tona. Veti avea surpriza sa constatati ca aduce un profit chiar mai mare decat vanzarea produselor
principale (grau, porumb, soia, rapita)

Brichetarea resturilor vegetale din agricultura.

Brichetarea paielor de grau, orz, orez.
Brichetarea vrejurilor de soia, fasole
Brichetarea joardelor de vita de vie
Brichetarea paielor de rapita, mustar si a cocenilor de porumb.
Brichetarea resturilor forestiere.
Brichetarea este procesul de comprimare mecanica sau hidraulica a biomasei pentru reducerea dimensiunilor si
obtinerea unui produs compact si cu o putere calorica mare. Formele brichetelor difera de la cilindrice la hexagonale
si dreptunghiulare. Dintr-o tona de paie se obtine o tona de brichete.
Puterea calorica a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de fag si aduce o economie de 60%
fata de incalzirea cu gaze si de 40% fata de incalzirea cu lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte
resturi vegetale este foarte scazut (maxim 120 ron/t). Piata de desfacere este practic imensa. Ganditi-va numai la cate
familii folosesc sobele de teracota sau centralele pe lemne. Cati oameni nu ar prefera sa cumpere o tona de brichete
gata pregatite pt foc decat 1,5 2 tone de lemne pe care trebuie sa le taie, sparga etc. Cererea la export este
deasemenea foarte mare.
SALCIE ENERGETICA (SALIX VIMINALIS ENERGO)
Odat cu preocuparea omenirii de a gsi noi surse energetice neconvenionale, cercetrile s-au ndreptat spre diferite
variante de surse energetice neconvenionale, spre culturi agricole, care se pot reproduce anual, i care s reprezinte
o surs energetic ct mai sigur.
Domeniile n care s-au ncercat si s-au obinut rezultate remarcabile sunt diverse, ncepnd de la energia solar,
energia eolian, pompe de cldur, biomasa.
n domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic energo, ca: rapia, trestia, iarba
energetic i diferite specii lemnoase ca salcmul, plopul i salcia.
Cele mai spectaculoase rezultate s-au obinut n domeniul slciei. Daca restul de plante silvice au nevoie de 3-5 ani
pn cnd pot fi recoltate i utilizate n scopuri energetice, salcia poate fi recoltat anual, avnd un volum de mas
lemnoas de 40-60 t/ha material uscat.
Soiurile cultivate n acest scop i nregistrate au caracteristici principale ca:
* o cretere n volum foarte mare- 3-3,5 cm crestere/zi
* sunt rezistente la intemperii i diferite boli
* au o putere caloric ridicata cca. 4900kcal/kg
CARACTERISTICI BOTANICE
Slciile sunt specii lemnoase dicotiledonate dioice, cu nflorire nainte de nfrunzire, cu polenizare entoneofila.
Dintre cele peste 200 de variante (specii) de salcie suedezii au selectat i cultivat un soi care are o cretere foarte
mare (3-3,5 cm/zi) un coninut nalt de acid salicilic care -i confer o serie de proprieti foarte avantajoase ca
putere caloric mare (mai mare ca fagul sau stejarul), rezisten mpotriva intemperiilor, rezisten mpotriva
degradrii n timpul depozitrii sub forma de toctur (materie prima pentru peletizare, pentru brichetare).
BIOLOGIA SPECIEI SELECTATE
Caracteristica cea mai important pentru care a ctigat teren n cultivarea ei n ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha,
Ungaria peste 2.000 ha, Polonia etc.) este cea de cretere rapid att n lungimea lujerilor ct si n volum, dar pe
lng acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje, motiv pentru care n ultimii 3-4 ani a intrat n atenia
frunta i n UE, unde s-a luat hotrrea de a fi subvenionat ca plant energetic.
Aceste avantaje mai importante sunt:
Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu mltinoase permanent sau periodic. Are o capacitate de
evapotranspiraie de 15-20 l ap/zi. Acest avantaj i confer un loc necontestat ca plant care s fac utilizabile mii
de ha de terenuri care sunt n paragin. Acest lucru a fost sesizat de ari ca Suedia unde deja de 8 ani se cultiva
Salcia energetic pe suprafaa de peste 50.000 ha, gsind o utilizare foarte economic pentru terenuri neutilizabile
pana acum, iar pe de alta parte s cultive o surs energetic neconvenional foarte profitabil economic.
Are capacitate de preluare anual a 20-30 t/ha de nmol provenit din epurarea apelor reziduale. Aceasta proprietate,
pe lng avantajul ca ntr-o zona unde plantaia poate fi inundate cu reziduuri de la staii de epurare, creste mai

repede,are marele avantaj ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaie costisitoare) iar pe de alta parte
apele rezultate de la staii de epurare ajung n ruri foarte curate, evitnd poluarea apelor dar si costurile
suplimentare datorita plailor ca penalizare pentru calitatea necorespunztoare a apelor revrsate.
Cultivarea slciei creeaz locuri de munca noi, pentru persoane necalificate. Recoltarea se face n timpul pauzei
vegetale, dup cderea frunzelor (servesc ca ngrmnt) deci n lunile noiembrie-martie,o perioada cnd utilajele
agricole nu sunt utilizate pentru altceva.
Poate fi o varianta sigura de surse energetice (nclzire) pentru localiti, fiind utilizat ca biomasa (toctura) brichete
sau pelei. Exista uniti de utilaje de peletizare brichetare de diferite capacitate care sa transforme toctura de
salcie n brichete sau pelei, iar aceste produse sa fie utilizate pentru nclzirea localitilor (cel puin a colilor,
dispensarelor, grdinielor etc.) din comune.
CONDITII CLIMATO-EDAFICE
Salcia Salix Viminalis Energo este foarte rezistent la diferite condiii climatice. Prima data n Europa s-a
rspndit n Suedia si tarile Baltice, n condiii climatice specifice zonei. n ultimii 3 ani a fost cultivata pe suprafee
tot mai mari (mii de ha) n Polonia, Ungaria, Slovenia, n condiii climaterice mult diferita de prima.
Rezultatele dup 3 ani de experiena din Ungaria arata ca salcia s-a comportat foarte bine si pe solul nisipos si la
clduri mult mai ridicate, obinndu-se o recolta mai mare cu 45% (cca.60t/ha n Ungaria fata de 40-45 t/ha n
Suedia).
Cele de mai sus ne duc la concluzia ca pe teritoriul Romniei exista toate condiiile propice pentru cultivarea ei (n
albii ale rurilor, zone inundabile neutilizate ).
Edafic condiiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din precipitaii din abundenta,pe soluri
aluvionare cu pH 5,5-6,5 , dar rezista si pe steril cu pH3,5-10,0 nsa cu producie de biomasa mai redusa.
POSIBITI DE UTILIZARE
n principiu, aceasta specie a fost experimentata pentru a servi ca sursa energetica sub forma diferita de combustibil
(toctura pentru termocentrale, brichete, pelei). Puterea calorica ridicata (4.900kcal/ha) o face comparabila cu alte
surse de combustibil ca gaze naturale, crbune, ulei.
Prin cultivarea salciei pe suprafete mai mari (1.000-1.500 ha/zona) se justifica realizarea unor investitii ca fabrici de
peletizare-care vor asigura sursa energetica pentru localitati,atat n centrale termice de zona cat si n case particulare.
Fcnd un calcul sumar n ipoteza ca n Romnia s-ar realiza plantaii pe 20.000 ha (n Suedia sunt peste 50.000 ha
,Ungaria n programul energetic transmis la UE pentru perioada 2007-2013 prevede extinderea plantaiilor de
salcie energetica la 36.000 ha ) s-ar obine o cantitate de 1.000.000 t biomasa , din care s-ar realiza 1.000.000 t pelei
ceea ce nseamn sursa de energie termica de cca. 4.900.000 Gkal energie produsa pe suprafee necultivate n
prezent si aceasta sursa se repet anual.
Energia termica care se poate obine din aceasta surs, asigur nclzirea a 145.000 de apartamente convenionale
anual.
Prin extinderea plantaiilor de salcie energetic , pe lng faptul ca reprezint o surs de energie regenerabil , pune
n folosin terenuri neutilizate, se evit (sau se reduce considerabil) defisrile de pduri generate de nevoia
crescnda pentru combustibil ieftin.
Pe lng utilizarea n scopuri energetice, salcia energetic se utilizeaz cu succes i n urmtoarele domenii:
* Ca surs de celuloz
* La fixarea versanilor abrupi i la prevenirea alunecrilor de teren
* La fabricarea aspirinei (n Germania)
n cazul extinderii plantaiilor se poate apela la mecanizri, att la plantarea ct i la recoltarea ei.
Exist o gam de utilaje speciale n rile nordice, dar pot fi adaptate cu succes utilaje agricole existente.
CARE SUNT PROBLEMELE N CALEA EXTINDERII ACESTOR PLANTAII ?
* lipsa informaiilor despre existena i avantajele acestor soiuri
* lipsa unor reglementri n domeniul realizrii plantaiilor, privind:
* 1. clarificarea domeniului unde se include plant agricol sau specie lemnoasa (silvica)
* 2. cror reglementri se supune cea a plantelor agricole sau cele silvice ?
* 3. stabilirea modului de subvenionare
* 4. stabilirea condiiilor de subvenionare
* 5. cuprinderea n diferite programe naionale a cultivrii, a prelucrrii biomasei

Mai in detaliu:
1. Salcia energetic este o planta cu durat de existen primvara toamna, deci n cadrul unui an agricol.
Plantaia se realizeaz prin plantarea butailor, realizate in pepenrii acreditate, cu respectarea tuturor
reglementarilor referitoare la soiuri nregistrate. Exist posibilitatea ca recoltarea sa se fac din 2 in 2 ani, dar
experiena statelor avansate n acest domeniu arat c cel mai avantajos este recoltarea anual (lunile noiembrie
februarie/martie, n funcie de zon). Datorit acestui fapt (recoltarea anual) au fost situaii n care s-a ncadrat n
categoria plantelor agricole- cu subvenii modice si anuale, asemntoare produciei agricole. In ultima perioad la
nivel UE s-a luat hotrrea ca plantele energetice sa fie subvenionate n mod distinct, i s-a lsat la latitudinea
fiecrei ri membre n parte s hotrasc modul de ncadrare.
2. n toate rile unde plantaiile de salcie energetic au o amploare nsemnata au ncadrat n categoria special a
speciilor lemnoase, supunnd reglementrilor silvice, ca plantaie, dar special privind recoltarea ei (nu necesit
aprobri pentru recoltare).
3. Modul de subvenie a fost stabilit iniial la 200 Eur/ha (n Suedia i Ungaria) n fiecare an dup recoltare.
O plantaie are viaa de 25-30 ani n care n primul an de via producia este nesemnificativ, de cca. 10t/ha (in
aceasta perioad se dezvolt rdcina) iar n anii urmtori producia anual este de 40-45 t/ha (dup evidenele
suedeze i 50-60 t/ha in Ungaria).
Aceast recolt asigur un venit considerabil cultivatorilor (cca.1.400 Eur/ha) i fr subvenionarea anuala, dar
pn n prezent dezvoltarea culturilor a fost lent, datorita costurilor nsemnate de plantaie (cca. 2000Eur/ha).
n anul 2006 majoritatea statelor a trecut la subvenionarea cu 50% a costurilor de plantaie, renunnd la
subvenionarea anual. n urma acestei msuri, n Ungaria n toamna anului 2006 solicitrile de butai i
nregistrarea terenurilor pentru plantaie a crescut cu peste 50%, iar n Suedia se consider soluia cea mai viabil
pentru realizarea prevederilor UE, ca fiecare ar membr s acopere 12% din consumul energetic din surse
neconvenionale.
4. Condiiile de subvenionare sunt foarte clar conturate pentru rile UE, i se aplic ca o metod standard.
* Productorii trebuie s fac dovad proprietii terenului agricol sau unei arendri de lung durat
* Productorii trebuie s fac dovad c au folosit butai de soiuri nregistrate i din pepiniere autorizate
* Productorii trebuie s fac dovad unui contract de achiziie cu un utilizator care produce energie direct din
biomas, sau produce produse care servesc acestui scop (brichete, pelei)
* Contractantul (achizitorul) trebuie s fac dovad c dispune de mijloace prin care transforma biomasa n energie
(central termic zonal, termocentral) sau n produse care servesc acestui scop (linii de brichetare, sau linii de
peletizare)
* Achizitorul pltete o cauiune pentru fiecare hectar de plantaie pentru care a fcut contract de achiziie
(cuantumul difer ntre ri, fiind valori cuprinse ntre 15-40 Eur/ha) cauiune pe care o poate recupera n momentul
prelurii recoltei contractate.
Prin aceste cinci msuri se garanteaz ca solicitantul (productorul) are terenul pentru care solicita subvenie, ca a
utilizat butai de soi garantat, ca productorul are desfacere destinat n scopul produciei de energie, i la urm se
garanteaz c achizitorul are capacitatea tehnic de a transforma o biomasa ntr-o surs de energie, dar i faptul c
cantitile contractate o preia (pentru eliberarea cauiunii )
5. n momentul de fa, n Romnia exist firme cu licen cumprat att din Suedia ct i din Ungaria, exist
demersuri ncepute pentru autorizarea de pepiniere, nsa fr anumite programe naionale care s concur la
extinderea acestor plantaii n ntreaga ara, precum i fr programe naionale care s impulsioneze realizarea unor
investiii zonale de utilizarea biomasei rezultate din plantaii (fabrici de brichetare, peletizare) nu vor putea extinde
aceast idee att de mult susinut n Suedia, Danemarca, Ungaria, rile Baltice i Slovenia.
Exist de exemplu PROTOCOL DE COLABORARE ntre Administraia Fondului pentru Mediu si Agenia
Romn pentru Conservarea Energiei, n care este expres nominalizat biomasa dar nu sunt programe concrete n
acest sens.
SALCIA

ENERGETIC

Salcia energetic este o plant agricol ce poate fi cultivat att pe solurile cu umiditate foarte ridicat ct i pe

solurile
argiloase.
Salcia energetic este un hibrid obinut n laboratoarele suedeze i are o tradiie de 30 de ani de cercetare si cultivare.

In urma nenumaratelor cercetari s-au obtinut 6 tipuri de soiuri cu diferite caracteristici fiind utilizate in scopuri
energetice.
Salcia Energetica este cunoscuta in statele precum Suedia, Tarile Baltice, Polonia, Ungaria, Slovenia, ca fiind o
sursa alternativa de energie importanta.In domeniul agricol sunt inscrise diferite plante cu caracteristici energetice,
denumite generic energo ca: rapita, trestia, iarba energetica, diferite specii lemnoase ca salcamul, plopul si salcia.
Salcia este cea mai rentabila planta energetica deoarece are caracteristici tehnologice permisive
- Durata de viata a unei culturi este de 25-30 de ani
- Lucrarile de intretinerea culturii sunt minime
- Productia ajungand la 40-45 t/ha
- 0% deseuri radioactive poluante

Puterea
calorica
fiind
foarte
mare
comparativ
cu
alte
plante:
4900kcal/kg
Acestea fiind cateva din motivele pentru a infiinta o cultura de salcie energetica, din prelucrarea acesteia obtinand o
cantitate semnificativa de combustibili sub forme diferite (tocatura pentru termocentrale, brichete, peleti).
Infiintarea culturii cu Salix Viminalis poate fi efectuata pe terenuri impracticabile din punct de vedere agricol, ceea

ce o diferentiaza si o face preferata in randul plantelor cu caracteristici energetice, dar si pe terenuri agricole cu
umiditate ridicata. Salix Viminalis prefera terenurile argiloase dar sunt bune si terenurile nisipoase ce-i pot asigura
umiditatea necesara.
Cazane pe biomas
O soluie tehnologic de valorificare a biomasei este dezvoltat de firma SC ERPEK IND SRL, membr a
clusterului i a asociaiei Green Energy. Firma ERPEK este reprezentat de domnul Bartha Sandor. n cadrul firmei
se fabric cuptoare de buctrie cu combustibil lichid, gaz i lemn, cazane de nclzire automat cu rumegu, gama
40-1000 KW.
Cazanele
produse
de
ERPEK
folosesc
combustibili
de
tip
biomas,
care
includ:
-Lemn i deeuri din lemn (butuci, rumegu, peleti, achii)
-Deeuri agricole (paie, paie tocate, coji, deeuri animale)
-Recolte energetice (plopi, rchit, slcii)
-Deeuri Solide ale Municipalitii
Considerente asupra combustibilului:
-Puterea calorific i umiditatea
- Achiziie sigur, de ncredere i cu pre stabil
-Faciliti de transport i stocare
Centralele termice BioSistem se construiesc n trei tipuri constructive:
-10 - 40 kW (Schimbtor de cldur vertical)
- 40 -150 kW (Schimbtor de cldur vertical)
-100 -1000kW (Schimbtor de cldur orizontal)
Cu aceste sisteme se pot arde o diversitate mare de biomase: toctur de lemn, talaj, brichei, pelei, etc.
Cazanele Erpk-BioSistem sunt automatizate complet cu extractor i alimentator automat din buncr.
Cazanele sunt prevzute cu un sistem de alimentare robust care permite introducerea n camera de ardere a
combustibilului
pn
la
o
granulaie
de
30
mm.
Prin
introducerea
controlat
a
aerului
prin
ventilatoare
se
obtine
o
ardere
optim.
Cazanele BioSistem rezolv att nclzirea central ct i obinerea apei calde menajere(boiler).

Beneficiile eco-economice ale Salciei Energetice

(salix viminalis)
Cuprins
1.

Introducere

2.

Avantajele cultivarii

3.

Speciile Salix din Suedia

4.

Caracteristici generale

5.

Productia si utilitatea acestei afacerii

6.

Un studiu de caz privind costurile

7.

Conditii de subventionare a acestei afacerii

8.

SC Kontrastwege SRL in afacerea cu salcie energetic

9.

Bibliografie

Beneficiile eco-economice ale Salciei Energetice

(salix viminalis)
1.

Introducere

Una dintre cele mai actuale probleme ale erei noastre o reprezint dispariia accentuata resurselor de energii
clasice, precum i poluarea extrem de ridicat a naturii, determinat de arderea acestora.
O mulime de cercettori s-au ocupat de-a lungul deceniilor trecute (i se ocup neschimbat, pn n ziua de astzi)
de descoperirea diferitelor surse de energii regenerabile, precum i de exploatarea lor ct mai ecologic i
economic. Misunea lor nu este una uoar: substituirea gazelor naturale i a petrolului cunoscute dup valoarea
lor energetic ridicat cu ceva nou, caracterizat ns de parametrii mult mai verzi.
Specialitii au czut de acord, c noile resurse de energii trebuie s reprezint o soluie ieftin, practic i ale cror
regenerare nu trebuie s polueze mediul nconjurtor. Pornind de la acest aspect, un grup de cercettori suedezi i-a
ndreptat atenia spre direcia produselor silvice, cutnd nlocuitori pentru purttorii de energii fosili. Dup decenii
ntregi de cercetri ale diferitelor specii de salcii s-a ajuns la rezultate remarcabile, dup care, de la nceputul anilor
70, n Suedia s-a trecut la cultivarea pe terenuri agricole a soiurilor de salcii energetice.
n procesul de cercetare s-a urmrit:
Creterea rapid
Puterea caloric ridicat
Rezistena la boli i intemperii
Costuri sczute
Rezultatele cercetrilor au confirmat ateptrile, obinndu-se soiuri cu o cretere de 3-3,5 cm/zi n timpul
perioadei de vegetaie. Puterea caloric a produselor fabricate din salcia energetic, este de4.600-4.900 kcal/kg, iar
rezistena la intemperii si boli este deosebit. n baza rezultatelor obinute, cercettorii au nregistrat pn in
prezent 18 soiuri de salcie energetic i au vndut licena n 14 ri europene, dintre care i n Romnia.
Salcia energetica este o sursa alternativa de energie asemanatoare combustibililor fosili de genul carbuni, pacura,
petrol etc. Marea diferenta intre salcie si carbuni sunt emisiile poluante eliberate in atmosfera. Arderea salciei in
forma bruta sau peletizata are emisii apropiate de zero. Este stiut faptul ca pe plan mondial si zonal in tarile UE se
incearca inlocuirea surselor energetice fosile (carbuni, petrol etc) cu surse alternative (eoliene, solare, arderea de
culturi energetice). Centralele casnice pe peleti si chiar termocentralele incep sa castige tot mai mult teren pe piata
energetica a lumii.
De ce neaparat salcia energetica? Pentru ca are un ritm de crestere foarte accelerat (in timpul verii poate creste si 3
cm/zi), are o putere energetica foarte mare (4900 kcal/kg) si mai ales are costuri de productie foarte mici.
Exemplificand: plantarea unui hectar de teren cu salcie energetica costa aproximativ 1700 de euro. Aceasta investitie
se face o singura data, durata de exploatare fiind de 25-30 de ani. Productia medie la hectar este de 30-40 tone,
putand ajunge pana la 60 de tone in conditii de irigare sau a unui an polios
1. 2. Avantajele cultivarii
Salcia energetic se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu mltinoase permanent sau periodic. Are o
capacitate de evapotranspiraie de 15-20 l ap/zi. Acest avantaj i confer un loc necontestat ca plant care s fac
utilizabile mii de ha de terenuri care sunt n paragin. Acest lucru a fost sesizat de ari ca Suedia unde deja de 8 ani
se cultiva Salcia energetic pe suprafaa de peste 50.000 ha, gsind o utilizare foarte economic pentru terenuri
neutilizabile pana acum, iar pe de alta parte s cultive o surs energetic neconvenional foarte profitabil
economic.

Are capacitate de preluare anual a 20-30 t/ha de nmol provenit din epurarea apelor reziduale. Aceasta proprietate,
pe lng avantajul ca ntr-o zona unde plantaia poate fi inundate cu reziduuri de la staii de epurare, creste mai
repede,are marele avantaj ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic (operaie costisitoare) iar pe de alta parte
apele rezultate de la staii de epurare ajung n ruri foarte curate, evitnd poluarea apelor dar si costurile
suplimentare datorita plailor ca penalizare pentru calitatea necorespunztoare a apelor revrsate.
Cultivarea slciei creeaz locuri de munca noi, pentru persoane necalificate. Recoltarea se face n timpul pauzei
vegetale, dup cderea frunzelor (servesc ca ngrmnt) deci n lunile noiembrie-martie,o perioada cnd utilajele
agricole nu sunt utilizate pentru altceva.Poate fi o varianta sigura de surse energetice (nclzire) pentru localiti,
fiind utilizat ca biomasa (toctura) brichete sau pelei. Exista uniti de utilaje de peletizare brichetare de diferite
capacitate care sa transforme toctura de salcie n brichete sau pelei, iar aceste produse sa fie utilizate pentru
nclzirea localitilor (cel puin a colilor, dispensarelor, grdinielor etc.) din comune.
Alte avantaje ale acestei culturii de salcie energetica sunt:

valorifica foarte bine terenurile improprii altor culturi, cum ar fi, de exemplu, luncile inundabile. Avand
capacitate mare de evapotranspiratie (ca. 15 20 l / m2) se utilizeaza cu succes la decantarea apei menajere (in
jurul statiilor de epurare).
datorita continutului ridicat de acid salicilic, salcia tocata nu necesita depozitare inchisa. In cateva luni
continutul de apa al tocaturii scade la 14 16 %, ceea ce permite prelucrarea ei fara uscare artificiala.
recoltarea culturii se realizeaza cu masini de agricultura obisnuite (combina, tractor, remorca) si in lunile de
iarna (noiembrie martie, dupa caderea frunzelor) asigurand astfel o mai buna exploatare a parcului de masini
si a fortei de munca.
raspandirea culturii de salcie energetica garanteaza o sursa sigura si nepoluanta de energie, dar totodata
protejeaza padurile si de defrisarea continua cauzata de goana dupa lemne de foc ieftine.
energie regenerabila! Perioada de viata a unei plantatii este de ca. 25 30 de ani, care, incepand de la anul al
doilea, in afara de recoltare, nu necesit nici o alta interventie. (Optional aplicarea ingrasamintelor chimice
pentru a obtine recolte mai mari)
1. 3. Speciile Salix din Suedia
Prin ameliorare performanta de productie a diferitelor specii s-a ridicat, si s-a creat o rezistenta sporita la daunatori si
la ger. Ameliorarea noilor specii s-a petrecut in scurt timp existand peste 10 soiuri brevate, care le inlocuiesc pe cele
vechi. Performanta de productie a crescut cu peste 50% in ultimii 10 ani .
Jorr (Salix viminalis). Jorr este o specie olandeza, care rezista bine la rugina frunzei. Specia se caracterizeaza prin
crestere rapida in perioada plantarii. Tulpina are o culoare verde inchis si este stufoasa. Jorr este o specie gri dar
considerate sigura.are o productie medie si o rezistenta medie la rugina frunzei. Jorr este utilizat si la epurarea apei
reziduale crescand corespunzator si in astfel de mediu.
Tora (Salix schwerinii +S.viminalis). Tora este o salcie siberiana provenind din incrucisarea speciilor SW si Sarpe.
Specia are ramuri lungi si are un trunchi mai redus fata de de alte specii. Tulpina are culoarea de maro inchis si este
lucioasa.Tora este adeseori ori curbata, mostenind aceasta particularitate de la specia Sarpe. Curbarea poate diferi de
la an la an, in functie de vreme si de tratamentul cu chimicale. Are o performanta ridicata de productie deci este o
specie preferata. Rezista ruginii frunzei si daunatoriilor. Tora nu este agreata de animalele salbatice, ex. este evitat
de iepuri, caprioare si cerbi.
Torhild (Salix schwerinii + S. viminalis). Torhild a rezultat din incrucisarea Sarpelui si Torei. Desi Torhild provine
din doua specii diferit curbate, este relativ drept, are frunze lanceloate si un trunchi drept, cu ramuri mai rare la fel
ca Tora. Specia are o performanta medie de productie si rezistenta medie la rugina frunzei.
Sven (Salix viminalis + [S. schwerinii +S. vim]). Sven provine din incrucisarea lui Jorun si Bjorn. Sven are frunze
lanceolate (orientate in sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are o performanta ridicata de
productie, la fel ca Tora, rezista la rugina frunzei dar daunatoarele prefera lastarii.
Gudrun (Salix dasyclados). Gudrun provine din incrucisarea speciei ruse Helga si Linga-Veka Rod. Specia rezista
gerului si daunatoarelor care ataca frunzele. Are o productie medie si rezista la rugina frunzei. Gudrun are o
umiditate redusa in timpul recoltarii. La inceput Gudrun are o crestera lenta, deci este foarte important ca in primul
an sa indepartam buruienile din jurul plantelor. Gudrun are frunze late, deci dupa ce intra in faza de crestere, rezista
buruienilor.Lastarii tineri sunt preferate de animalele salbatice.

Olof (Salix viminalis + (S.schwerinii+S.vim)).Olof provine din incrucisarea speciei vechi engleze Bowles Hybrid si
Bjor. Olof are frunze lanceolate(orientate in sus), are trunchi drept cu ramuri mai rare la fel ca Tora. Specia are
ramuri mici, are o productie ridicata si rezista la rugina frunzei.
Tordis ((Salix schwerinii+S.viminalis)+S.vim).Tordis provine din incrucisarea speciilor Tora si Ulv. Se dezvolta
exceptional chiar in primul an (peste 4 m) in zonele din sudul Suediei si in Polonia. Toris rezista la rugina frunzei.
Lastarii sunt mai uniforme ca la Tora, unde unele cresc mai tare ca celelalte.
Inger (Salix triandra+ S.viminalis). Inger provine din incrucisarea unei specii ruse(din zona Novoszibirszk) si specia
Jorr. Se dezvolta mai bine pe sol uscat fata de celelalte specii. La recoltare este mai uscat ca Tora. Creste mai des,
deoarece are mai multi lastari secundari.Acesti lastari secundari (lastari sileptice) nu sunt atat de rezistente si cad la
pregatirea materiei de inmultire. Si Inger rezista la rugina frunzei si daunatoarelor. Are culoarea gri-verzuie iar
lastari secundari sunt galbene. Tulpina este putin pufoasa.
Doris ( Salix dasyclados). Doris provine din incrucisarea unei specii ruse (din zona Kirov) si a unei specii poloneze
cu frunze late. Aceasta specie este foarte rezistenta la ger dar rezista bine si daunatorii care ataca frunzele. Are o
productie medie dar nu prea rezista la rugina frunzei.Doris, la fel ca Gudrun are o umiditate scazuta la racoltare.
Specia are frunze late, deci nu este atat de sensibil la buruieni. Animalele salbatice consuma lastarii tineri. Resista la
ger.
4. Caracteristici generale
Slciile sunt specii lemnoase dicotiledonate dioice, cu nflorire nainte de nfrunzire, cu polenizare entoneofila.
Dintre cele peste 200 de variante (specii) de salcie suedezii au selectat i cultivat un soi care are o cretere foarte
mare (3-3,5 cm/zi) un coninut nalt de acid salicilic care -i confer o serie de proprieti foarte avantajoase ca
putere caloric mare (mai mare ca fagul sau stejarul), rezisten mpotriva intemperiilor, rezisten mpotriva
degradrii n timpul depozitrii sub forma de toctur (materie prima pentru peletizare, pentru brichetare).
Caracteristica cea mai important pentru care a ctigat teren n cultivarea ei n ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha,
Ungaria peste 2.000 ha, Polonia etc.) este cea de cretere rapid att n lungimea lujerilor ct si n volum, dar pe
lng acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje, motiv pentru care n ultimii 3-4 ani a intrat n atenia
frunta i n UE, unde s-a luat hotrrea de a fi subvenionat ca plant energetic.
Salcia energetic este o plant cu cretere rapid (ca. 3 3,5 cm/zi), aducnd n primul an 4 6 lstari i ajungnd
la 2 3 m nlime.ntreinerea culturii este foarte simpl, o bun parte a lucrrilor fiind executat nainte i la
nceputul vegetaiei: artura adnc, dezinfectarea solului, plantarea i combaterea mecanic a buruienilor. n
continuare, salcia crete foarte repede, n anul al doilea tufele aducnd 10 25 de lstari, dintre care ca. jumtate
ating nlimea de 6 7 m i diametrul de pn la 3 4 cm.
Planta dispune de o putere caloric ridicat: ca. 18.000 19.000 kJ/kg.
Pe lng caracteristicile de mai sus, cultivarea salciei energetice prezint o serie de avantaje care justific
rspndirea ei pe scar larg n rile UE i datorit crora de civa ani a fost nominalizat caplant energetic
subvenionat.
Recoltarea culturii se realizeaz cu maini speciale de diferite capaciti (i preuri) n funcie de suprafeele de
recoltat, utiliznd i maini agricole obinuite (combin, tractor, remorc). Aceste lucrri se desfoar n lunile de
iarn (noiembrie martie, dup cderea frunzelor), asigurnd astfel o mai bun exploatare a parcului de maini i a
forei de munc.
Rspndirea culturii de salcie energetic garanteaz o surs sigur i nepoluant de energie, dar totodat
protejeaz pdurile i de defrisarea continu cauzat de goana dup lemne de foc ieftine.
Perioada de via a unei plantaii este de ca. 25 30 de ani, care, ncepnd de la anul al doilea, n afar de recoltare,
nu necesit nici o alt intervenie. (Opional aplicarea ngrmintelor chimice pentru a obine recolte mai mari) asa
incat poate fi considerate o sursa regenerabila de energie.
1. 5. Productia si utilitatea acestei afacerii
Experienele de pn acum confirm o producie medie de ca. 30 t/ha la o umiditate de ca. 30%, aceast valoare
oscilnd n funcie de tipul solului i regimul de ap.
Un calcul simplu demonstreaz c o plantaie de 20.000 ha poate s asigure sursa de energie necesar nclzirii a
145.000 apartamente. i s nu uitm, c acest rezultat se obine de pe terenuri improprii altor culturi, cu un volum
minim de munc, care garanteaz recolta de-a lungul a 25 -30 ani.
n afar de scopurile energetice, salcia se mai utilizeaz cu succes n urmtoarele domenii:

Materie prim pentru celuloz

 Industria farmaceutic (aspirin)

Materie prim pentru alcool metilic
Industria hrtiei
Industria de mobil i lemne de construcii
Construcii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)
nfiinarea plantaiei de salcie energetic nu reprezint o investiie tocmai ieftin, ns ncepnd de la al doilea an,
banii investii se recupereaz rapid. Este important de menionat c n rile UE diferitele soiuri de salcie energetic
sunt culturi subvenionate. Subveniile pot fi de diferite feluri (ex. 50% din cheltuielile de nfiinare ale plantaiilor,
subvenii anuale, subvenii mixte etc.) n 2008, cultura salciei energetice din Romnia a intrat n programul de
subvenionare.
1. 6. Un studiu de caz privind costurile
In cazul unei culturii de salcie se poate anticipa cateva detail privind costurile:

1.

Costul de nfiinare al unui ha de plantaie: ca. 1.650 1.800 EUR

ncepnd de la al doilea an, cheltuielile sunt minime: ca. 300 EUR/ha/an
Preul salciei tocate este de ca. 40 EUR/to (la o umiditate de ca. 30%) i, ca urmare, la o producie de 30 tone/ha
venitul obinut este de ca. 1.200 EUR.
Venitul net astfel realizat (ca. 1.000 1.200 EUR/ha/an) este comparabil cu veniturile realizate n urma altor
culturi agricole, iar acesta se poate menine timp de 25 -30 de ani fr prestri de lucrri deosebite.

7.

Conditii de subventionare a acestei afacerii

Condiiile de subvenionare sunt foarte clar conturate pentru rile UE, i se aplic ca o metod standard.

Productorii trebuie s fac dovad proprietii terenului agricol sau unei arendri de lung durat
Productorii trebuie s fac dovad c au folosit butai de soiuri nregistrate i din pepiniere autorizate
Productorii trebuie s fac dovad unui contract de achiziie cu un utilizator care produce energie direct din
biomas, sau produce produse care servesc acestui scop (brichete, pelei)
Contractantul (achizitorul) trebuie s fac dovad c dispune de mijloace prin care transforma biomasa n
energie (central termic zonal, termocentral) sau n produse care servesc acestui scop (linii de brichetare, sau
linii de peletizare)
Achizitorul pltete o cauiune pentru fiecare hectar de plantaie pentru care a fcut contract de achiziie
(cuantumul difer ntre ri, fiind valori cuprinse ntre 15-40 Eur/ha) cauiune pe care o poate recupera n
momentul prelurii recoltei contractate.
Prin aceste cinci msuri se garanteaz ca solicitantul (productorul) are terenul pentru care solicita subvenie, ca a
utilizat butai de soi garantat, ca productorul are desfacere destinat n scopul produciei de energie, i la urm se
garanteaz c achizitorul are capacitatea tehnic de a transforma o biomasa ntr-o surs de energie, dar i faptul c
cantitile contractate o preia (pentru eliberarea cauiunii )
1.

8.

SC Kontrastwege SRL in afacerea cu salcie energetica

n momentul de fa, n Romnia exist firme cu licen cumprat att din Suedia ct i din Ungaria, exist
demersuri ncepute pentru autorizarea de pepiniere, nsa fr anumite programe naionale care s concur la
extinderea acestor plantaii n ntreaga ara, precum i fr programe naionale care s impulsioneze realizarea unor
investiii zonale de utilizarea biomasei rezultate din plantaii (fabrici de brichetare, peletizare) nu vor putea extinde
aceast idee att de mult susinut n Suedia, Danemarca, Ungaria, rile Baltice i Slovenia.
Una din firmele specializate in importul de salcie este si SC Kontrastwege SRL,o ntreprindere cu capital 100 %
privat, avnd sediul n Miercurea-Ciuc (judeul Harghita).Activitatea principal este alctuit din prezentarea,
popularizarea, precum i distribuiasalciei energetice o plant industrial nc puin cunoscut n
Romnia.n spiritul acestei idei s-a nscut n anul 2007 colaborarea noastr cu institutul de cercetare suedez
Lantmnnen Agroenergi, n urma creia firma Kontrastwege SRL a devenit unicul reprezentant i distribuitor pentru

Romnia al tuturor soiurilor de salcie energetic cercetate i brevetate de-a lungul a mai multor decenii de ctre
acest institut.
n urma acestei licene am realizat o pepinier pentru producerea de material seditor i mpreun cu cei
interesai n aceast tem am realizat peste 80 de plantaii de test (n diferite zone ale rii) pentru a studia i a
cunoate adaptarea salciei la diferite condiii de sol i clim.n prezent dispunem de cea mai vast experien din
domeniu, oferind clienilor notri sfaturi i informaii utile referitoare la alegerea soiului de salcie cel mai adecvat
pentru terenul prevzut, precum i despre condiiile speciale de cultivare aferente anumitor zone geografice (de
exemplu irigaii n Brgan i n Dobrogea, .a)
Clienilor li se mai ofera printre altele:
informaii privind comportarea salciei n regiunea respectiv
technologia complet de realizare a plantaiei (pregtirea terenului n diferite situaii, plantarea,
ngrijirea n primul an i n anii urmtori, recoltarea)
informaii (tipul, productorul, preul) despre utilajele specifice: utilaj de plantat, utilaj de recoltat
informaii privind valorificarea produsului finit (toctura)
consultaii tehnologice la sediul nostru din Miercurea Ciuc sau prin e-mail
butaii necesari realizrii plantaiei (materialul sditor) cu acte de atestare a originii
n cazul n care doriti s participai la un program UE, v putem pune n legatur cu firme de consultan de
specialitate
V st la dispoziie s realizm mpreun un proiect de plantaie personalizat, bazat pe condiiile concrete
ale Dvs.: suprafa disponibil, zona geografic, valorificarea tocturii, alegerea utilajelor adecvate, etc.

http://rudolf.blog.com/urechea/
Benk Sndor, ntreprinztor din Miercurea-Ciuc, a plantat, n premier n Romnia, o cultur de salcie energetic,
arbore folosit cu succes n alte pri ale lumii ca surs neconvenional de energie. Ideea a fost luat de pe internet,
n urm cu un an, iar afacerile n domeniul energetic nu sunt o noutate pentru Benk Sndor. Firma pe care o
conduc se ocup cu realizarea peleilor, folosii ca surs energetic i, n cutare de materie prim, am accesat
internetul i am avut surpriza s constat c n Suedia, de pild, salcia se folosete de peste 30 de ani ca surs
alternativ de energie. ntr-o prim faz am fcut un drum n Ungaria, unde am luat contact cu ali ntreprinztori,
care m-au sftuit s merg n Suedia, de unde am i adus primul transport de butai, a povestit omul de afaceri
despre cum i-a nceput afacerile cu slcii energetice.
Benk Sndor spune c o echip de specialiti din Ungaria a nceput deja s planteze butaii de salcie pe o suprafa
de 12 hectare, pe malul Oltului, lng Miercurea-Ciuc. Planta nu necesit condiii speciale, ci chiar se preteaz
terenurilor aflate lng albiile mltinoase ale rurilor. Soiul achiziionat are o cretere foarte mare, de 3-3,5
centimetri pe zi, un coninut nalt de acid salicilic, care i confer proprieti deosebit de avantajoase, cum ar fi
puterea caloric mare, mai mare dect cea a fagului sau stejarului, rezisten la intemperii, precum i rezisten mpotriva degradrii n timpul depozitrii, sub forma de toctur, materia prim pentru paletizare, a adugat
ntreprinztorul harghitean. Din plantaia rsdit acum, se vor recolta, anul viitor, butaii necesari nfiinrii altor
plantaii.
Sunt o groaz de terenuri care stau n paragin, neputnd fi folosite pentru agricultur i, dac stau s calculez, doar
ntre Tunad i Miercurea-Ciuc, cel puin 1.000 de hectare ar putea fi cultivate cu salcie, ca s nu mai pomenesc de
alte zone ale rii, unde planta ar putea rezolva problema nclzirii att prin centrale termice , ct i n locuinele
particulare, a mai spus Benk. Omul de afaceri harghitean a mai precizat c, n Romnia, exclusivitatea plantrii i
folosirii salciei n scopuri energetice i aparine pentru urmtorii doi ani.
Salcia Salix Viminalis Energo a fost experimentat pentru a servi ca surs energetic alternativ, avnd o putere
caloric de 4.900 kcal/ha, aspect care o face comparabil cu alte surse de combustibil precum gazele naturale,
crbunele sau uleiurile. Pe lng utilizarea n scopuri energetice, salcia energetic se utilizeaz cu succes ca surs de
celuloz, la fixarea versanilor abrupi, dar i la prevenirea alunecrilor de teren. (E.C.)

http://www.gandul.info/stiri/salcia-energetica-plantata-harghita-folosita-post-carbune-303518

Salcia energetic
Categorie: Energie regenerabila
O sursa de energie regenerabila si o alternativa in agricultura

nc din anii 70, de la prima criz a petrolului (Rzboiul n Golf) unii cercetatori au realizat c resursele energetice
clasice vor reprezenta o problem pentru generaiile viitoare, i au nceput cercetrile pentru gsirea de noi surse
energetice, ct posibil nepoluante i ct posibil regenerabile.
Cercetrile au cuprins domenii largi, cum ar fi cele din domeniul de energie solar, eolian, geotermala
sau culturi agricole.
Preocuparea pentru producia de resurse energetice regenerabile n agricultur, s-a accentuat n ultimii trei-cini ani.
Exist ns specialiti sceptici, n ceea ce privete urmrile, unei treceri masive n agricultur la producia
de plante energetice.
Acesti specialiti n domeniul agricol, susin c datorit unor surse financiare mai mari n energie, exist
pericolul, ca agricultura s se orienteze ctre producia de plante energetice, n detrimentul produciei agricole
alimentare, rezultind o criz alimentar.
Lsind polemica pentru specialitii n domeniu, noi venim cu o propunere, de o alternativ, o completare
a produciei agricole, care s nu nsemne o concurent pentru produsele agricole alimentare, ci o ans pentru
utilizarea terenurilor agricole, care acum sunt n paragin. n domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor
denumite generic energo ca: rapia, trstia, iarba energetic i diferite specii lemnoase ca salcmul, plopul i
salcia.
Cele mai spectaculoase rezultate s-au obinut n domeniul salciei.

Salcia energetic
Salcia energetic este o plant agricol, care se cultivat pe terenuri agricole, dar este o plant care se
simte cel mai bine pe terenuri cu umiditate ridicat. Asemenea terenuri sunt n general n albiile apelor curgtoare,
terenuri care datorit umiditii ridicate, nu sunt cultivate.
n jud. Harghita de exemplu, sunt 9970 ha de asemenea terenuri, iar pe nivel de ar peste 500000 ha.

Ce este salcia energetic?

Este o plant agricol crete pe ogoare, pentru cultivarea ei se utilizeaz mainele agricole clasice, cu
exceptia plantarii si a recoltarii.
Cercetrile cu salcia energetic se fac de mai multe decenii de ctre specialiti suedezi, care din peste 200
soiuri de salcii, au cultivat 18 soiuri cu caracteristici deosebite cum ar fi:
-

creterea rapid 3-3,5 cm/zi

putere caloric ridicata peste 4900 kcal/kg

rezistena la intemperii i boli

Aceste soiuri au fost nregistrate CPVO (Oficiul Comunitar pentru Protecia Soiurilor de Plante) i

reprezint proprietatea intelectual al acestui institut, cu drepturile pe care le confer legile internaionale n
domeniu.

De ce salcie energetic?
Pe lng proprietile amintite deja, salcia energetic prezint o serie de avantaje, care fac s fie lider n
materie de plantaie energetic.

poate fi, sau chiar este recomandat a fi cultivat pe suprafee cu nmltinare permanent sau
periodic. Salcia poate fi inundat pe perioade lungi (chiar luni de zile) fr ca s fie afectat. Salcia
are capacitatea de evapotranspiraie de 15-20 litrii ap/zi/m2. Acest avantaj i confer un loc
necontestat ca plant care s fac utilizabile mii de ha de terenuri care sunt n paragin.

Datorit acestei proprieti, salcia nu elimin alte plante din cultura agricol, ci lrgete aria plantelor ce pot
fi cultivate aducnd avantaje economice nsemnate agriculturii i economiei naionale n general. Un
calcul estimativ arat c ntr-o ipotez ca n Romnia s-ar planta cca 20000 ha salcie energetica pe terenuri
neutilizate n prezent, s-ar obine anual energie suficient pentru nclzirea a cca 145.000
apartamente.(aprox.

Blocurile

din

Cluj

Important! Aceast surs de energie se repet anual timp de 25-30 ani.

si

Brasov)

are o durat de via de 25-30 ani, timp n care cu excepia anului nti lucrrile de executat pe plantaie,
sunt doar de administrare de ngrminte (pentru a obine o recolt mai bun) i recoltarea, asigurnd un
venit constant i sigur proprietarilor de plantaii.

are o capacitate de preluare anual a 20-30 to/ha de nmol provenit din epurarea apelor reziduale.
Aceast proprietate face ca apele reziduale nu trebuiesc epurate biologic, ci dup inundarea
plantaiei, prin evapotranspiraie apa, ajunge n atmosfer curat, evitnd infectarea apelor
curgtoare. Acest avantaj a fost recunoscut n multe ri Europene fiind elaborate sisteme de staii
de epurare cu plantaii n jurul lor.

datorit coninutului nalt de salicin, toctura obinut din salcia energetic nu are nevoie de depozit
acoperit, un avantaj economic important

energia consumat pentru producerea salciei energetice este numai 5% din energia rezultat prin
utilizarea ei ca surs energetic

recoltarea se face iarna (dup cderea frunzelor) cnd att fora de munc ct i utilajele sunt neutilizate.

salcia energetic se recolteaz anual, (sau din doi in doi ani, dar nu mai

mult de trei in trei ani)

asigurnd o surs de energie termic evitnd astfel presiunea asupra pdurilor pentru combustibil
ieftin.

Ce s facem cu salcia energetic?

Salcia energetic se cultiv cu scopul obinerii de biomas cu putere caloric ridicat.

Se poate utiliza sub form de toctur (la umiditatea obinut la recoltare, de aprox. 30-35%), n centrale
energetice de producere curent electric, dar cu ajutorul unor arztoare speciale (multistoker) de puteri cuprinse ntre
8 kW - 600 kW (programabile att ca regim de ardere, ct i ca timp de funcionare) i ataabile cazanelor clasice pe

lemne sau alt combustibil solid, toctura de salcie poate fi folosit i la inclzirea caselor, instituiilor (de ex.
grdinie, coli, dispensare, primrii etc.)

Toctura prelucrat n brichete sau in pelei reprezint o surs de energie termic curat i ieftin pentru
inclzire. Pentru fabricarea brichetelor i a peleilor sunt necesare echipamente technologice speciale.

n afar de scopurile energetice, salcia se mai utilizeaz cu succes n urmtoarele domeni:

materie prim pentru celuloz

industria farmaceutic (aspirin)

materie prim pentru alcool metilic

industria hrtiei

industria de mobil i lemne de construcii

construcii (drumuri temporare, protejarea malurilor apelor)

Omenirea totdeauna a avut nevoie de energie i va avea nevoie i n continuare, deci utilizarea salciei
energetice se repet anual. O plantaie are durata de via 25-30 de ani, odat se realizeaz plantaia i
muli

ani

se

recolteaz.

Asta

este

viitorul!!

Merit s cultivm salcia energetic?

Da! Salcia energetic este o plant care n anul nti necesit o atenie deosebit. Trebuie pregtit
corespunztor terenul (artur adnc 45-50 cm) discuit primvara, tratat cu ierbicide nainte de plantaie, iar dup
plantaie trebuie ngrijit ca buruienile s nu biruie (prit mecanic, sau tratament cu ierbicide).
Costurile n anul nti sunt (costul lucrrilor agricole, costul butailor,) aproximativ de 1700-1800
Eur/ha. .
Recolta n anul nti este mai redusa (cca 10%) n aceast perioad se dezvolt rdcina, iar de modul
cum n anul nti a putut s se dezvolte planta, va avea repercursiuri pe ntreaga durat de via.
Dup anul nti, ns plantaiile de salcie energetice au nevoie de intervenii nensemnate (administrarea
de ngrminte, recoltare) i acesta timp de 25-30 de ani.
Salcia energetic se recolteaz anual din 2-2 an, sau din 3-3 ani. Recolta obinut este n funcie de
calitatea solului, de umiditatea solului, precum i de modul cum a fost executate lucrrilor agricole n anul I,
adica, depinde de SOLUL-CLIMA-STAPINUL.

Din statistici se poate aprecia o recolt de cca 30 to/an/ha (la umiditate de cca. 30%) din anul 3 de
via.
Preul actual al unei to de toctur este de cca 35 Euro, deci cca 1100 Euro/ha, dar pretul prezinta o tendinta
crescatoare, datorita lipsei de biomasa pe piata Europei.
Este de reinut faptul c n situaia n care ne aflm in agricultura romaneasca, cu muncitori agricoli la o
vrst naintat, o plantaie de salcie este ideal- pentru a nu rmne terenurile agricole n paragin astfel, salcia
energetic devine o ALTERNATIV n agricultur.

Unde s plantm salcia? Technologia de cultivarea salciei!

Salcia este o plant agricol. Poate fi cultivat oriunde, inclusiv pentru acoperirea haldelor de steril
de lng mine, ns recolta cea mai bun se poate obine pe terenuri cu umiditate ridicat (albiile apelor
curgtoare) unde alte plante nu pot fi cultivate.

Conditiile optime sunt asigurate de alimentare cu apa freatica ori din precipitatii abundente (media
anuala peste 700 mm/m2), pe soluri cu pH 5,5-6,5, dar rezista si pe soluri cu pH 4-8,0, insa cu o recolta de biomasa
mai redusa.
Technologia de cultivare conine mai multe capitole: (materialul se gaseste pe paginawww.kontrastwege.ro )
-

nfiinarea culturii

lucrri de ntreinere

recoltarea

desfiinarea culturii

calendarul cultivrii

Trebuie s programm, s pregtim o cultur de salcie. Trebuie s fim ateni la cteva amnunte, ca:
-

fiind vorba de o plantaie de o via lung, trebuie s fim ateni la sistematizarea zonei

planietatea terenului pentru a fi posibil plantarea i recoltarea mecanic

recoltarea se face iarna, trebuie s avem posibilitatea de acces pe plantaie n condiii de iarn cu utilaje

pregtirea solului din timp

Plantarea se poate face manual sau mecanizat. Exist utilaje speciale de plantat, care planteaz un ha n cca 60
minute.

Recoltarea se poate face manual sau mecanizat. Mecanizat cu utilaje care se aleg in functie de suprafata de
recoltat intr-un sezon (se intelege sezon de recoltare lunile decembrie, ianuarie, februaria). Astfel se utilizeaza utilaje
simple pina la cca. 50 ha, utilaje mai performante (atasabile la tractoare de cca 150 CP), la suprafete de cca. 300-350
ha, si combine Class cu adaptor H2, pentru suprafete mari (peste 1000 ha)

Desfiinarea culturii se face foarte uor printr-o discuire, dup care se poate utiliza solul pentru o alt plant.

Technologia n detalii se livreaz fiecrui cumprtor de butai odat cu livrarea butailor.

Observaii juridice
Soiurile de salcie energetice care, prin parametrii technici s-au impus sunt cele 18 soiuri nregistrate de
cercettorii suedezi.
Aceste soiuri reprezint proprietatea intelectual a cercettorilor suedezi, i sunt aprate de legile UE.
EC No.2100/94

Folosirea neautorizat ca material saditor este infraciune i pedepsit de lege.

n Europa sunt cteva cazuri de scandal, datorit utilizrii sub alt denumire, a unor soiuri dintre cele nregistrate,
terminate cu ctig de cauz pentru cercetatori.
Exist dotare technologica cu care n max 20 min. se poate determina parametrii genetici exaci a unei buci dintrun lujer, i stabili cu exactitate originea ei.

Sc. Kontrastwege SRL a ncheiat un contract cu firma suedez pentru Romnia, astfel a obinut
dreptul de a nfiina pepinerii, de a produce butai pentru realizarea de plantaii, avnd obligaia de a plti redevent
dup fiecare buta comercializat.

Este interzis categoric, ca cineva dintr-o plantaie existent s utilizeze butai pentru extinderea
plantaiei, sau sa comercializeze ca material seditor!!!!

Situaia legislativ n Romnia

Cu toate c n rile din UE, ca urmare a unei recomandri a UE, plantaiile energetice sunt subvenionate
(n cazul salciei energetice 50% din costurile de realizare a plantaiei, si o subventie anuala) n Romnia nc nu s-a
luat o hotarire in acest sens.
n rile n care se aplic hotrrea UE, referitor la subvenionarea plantrii, obligatoriu trebuie solicitat
aprobare pentru realizarea plantaiei, i condiia aprobrii i obinerii subveniei este:
-

dovedirea proprietatii terenului, sau arendarea ei pe durata plantatiei (25-30 ani)

dovada c s-au utilizat material seditor de origine legal

dovada utilizrii lor n scopuri energetice

Considerm c nici n Romnia nu vor fi alte condiii, la legea Plantatiilor energetice, care se afla in
Parlament pentru dezbatere, si adaptare.