1.

CLASIFICAREA LEGILOR
Cadrul Legislativ
Legea 58/1974 Legea sistematizarii teritoriului si localitatilor urbane si rurale
Legea 50/1991 Legea autorizarii executarii lucrarilor de construire
- Ordinul 91/1991 stabileste continutul documentelor de AT si U
Legea 18/ 1991 (republicata 1998) privind fondul fuciar
Legea 33/1994 expropierea pentru cauza de utilitate publica
Legea 215/2001 - Legea administratiei publice locale
Legea 350/2001 Legea Amenajarii Teritoriului si Urbanismului
Legea 289/2006 Modificarea si Completarea Legii AT si U
2. AMENAJAREA TERITORIULUI IN CONCEPT EUROPEAN.
AMENAJAREA TERITORIULUI constituie un ansamblu de activitati - complexe
-de interes general
cu scopul: - organizarii fizice a spatiului (dezvoltare spatiala echilibrata)
-utilizarii eficiente a teritoriului
- asigurarii coeziunii teritoriale la nivel - regional
- national
- European
In UNIUNEA EUROPEANA
E sensul general acceptat:
Ansamblu de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura
- organizarea rationala teritoriului
- protectia mediului
- atingerea obiectivelor economice si sociale
- toate aceste activitati in conformitate cu dezvoltarea durabila
Amenajarea Teritoriului in context european
Documente ale Uniunii Europene.elaborate de CEMAT - Conferinta ministrilor din Uniunea Europeana
responsabili cu activitati de Amenajarea Teritoriului:
1968 - Adunarea Consultativa a Consiliului Europei
Amenajarea Teritoriului devine o problema de nivel European
1970 Bonn - AT obiectiv politic fundamental
la aceasta conferinta se stabilesc - principii
- teme majore
- obiective prioritare
1973 - La Grande Motte
1976 - Bari
1978 - Viena - se decide - elaborarea cartei AT
- apare ca problema Spatiul rural
1980 - Londra - Bilant si perspective in AT in Europa

3. AMENAJAREA TERITOTIULUI IN ROMANIA / CARE E DOCUMENTATIA PT AMENAJAREA

TERITORIULUI (=PATN, PATJ...)
AMENAJAREA TERITORIULUI constituie un ansamblu de activitati - complexe
-de interes general
cu scopul: - organizarii fizice a spatiului (dezvoltare spatiala echilibrata)
-utilizarii eficiente a teritoriului
- asigurarii coeziunii teritoriale la nivel - regional
- national
- European
In Romania Amenajarea Teritoriului
- inspirata de modelul francez - statul joaca rol principal
- se ocupa de - distributia populatiei
- distributia activitatilor
-combinana - dezvoltarea economica cu - habitatul
- transporturile
- comunicatiile

4. DEFINIREA, OBIECTIVELE AMENAJARII TERITORIULUI -LEGEA 350/ LEGEA 350 SECTIUNEA A

DOUA, EXEMPLE
Legea urbanismului i Amenajarea Teritoriului, cea mai important din Romnia referitoare la
evoluia teritorial i la evoluia urbanistic, lege care a suferit o ntreag serie de modificri, ajustri,
precizri, clarific o serie de elemente i proceses ale planificrii, proiectrii, implementrii i
monitorizrii dezvoltrii spaiale.

Amenajarea teritoriului este o activitate:

- global trebuie s coordoneze politicile sectoriale ntr-un ansamblu integrat pentru ndeplinirea
scopului acestei activiti de dezvoltare spaial echilibrat a teritoriului, de protecie a
patrimoniului natural i construit, de a mbunti condiiile de via n cadrul aezrilor umane i
de a realiza coeziunea teritorial;
- funcional pentru a realiza funcionarea ntregii societi, armoniznd interesele comune i
innd cont de cadrul natural i construit;
- prospectiv activitate capabil s analizeze i s determine tendinele de dezvoltare pe termen
lung a fenomenelor i interveniilor economice, ecologice, sociale i culturale, i s creeze cadrul
spaial adecvat acestor evoluii;
democratic adaptarea deciziilor n problemele de gestiune spaial trebuie s fie fcut cu o larg
participare a populaiei i a reprezentanilor ei politici
Obiectivele activitii de Amenajare a Teritoriului:
a) dezvoltarea economic i social echilibrat a regiunilor i zonelor, cu respectarea specificului
acestora;
b) mbuntirea calitii vieii oamenilor i colectivitilor umane;
c) gestionarea n spiritul dezvoltrii durabile a resurselor naturale i a peisajelor naturale si culturale;
d) utilizarea raional a teritoriului;
e) conservarea i dezvoltarea diversitii culturale.
Leipzig 2007 - Reuniunea ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului din Uniunea Europeana CEMAT
Motto
- Spre o Europa mai competitiva si durabila a regiunilor diverse

Misiune
- Consolidarea coeziunii teritoriale
U.E. teritoriu > 4 milioane Kmp.
populatie > 490 milioane locuitori

Scop
- In sensul solidaritatii teritoriale - asigurarea unor conditii de locuit mai bune si
calitatii vietii cu sanse egale , orientate spre potentialul local si regional

Coeziunea teritoriala se realizeaza prin:

- dialog continuu intre factorii interesati

- sector privat
- comunitati stiintifice
- sector public
- ONG
- etc.

5. DOCUMENTATII DE URBANISM SI AMENAJARE A TERITORIULUI/CE CONTINE LEGISLATIA DE

URBANISM/ DOCUMENTATIILE DE URBANISM (=PUD, PUZ, REGLEMETARI LOGALE DE URBANISM)
Definiii i scop
Definiie
Prin documentaii de amenajarea teritoriului i urbanism se nelege:
- planurile de amenajarea teritoriului
- planurile de urbanism
- regulamentul general de urbanism
- regulamente locale de urbanism
Documentaiile de amenajarea teritoriului cuprind propuneri cu caracter director
Propunerile cu caracter director
Stabilesc strategiile i direciile principale a evoluiei unui teritoriu la diverse niveluri de
complexitate i sunt obligatorii pentru toate autoritile publice.
Propunerile cu caracter reglementator
Sunt propuneri care detaliaz prin reglementri specifice propunerile cu caracter director, n
limitele administrative ale oraelor i comunelor i sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice i
juridice
Seciunea a 2-a
Documentaii de Amenajarea Teritoriului:
a) Planul de amenajare a teritoriului naional;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judeean.
Planul urbanistic general
Este o documentaie de urbanism obligatorie pentru fiecare localitate cu caracter de reglementare
specific prin care se stabilesc reguli ce se aplic direct asupra localitilor i constituie element de
fundamentare obligatoriu pentru eliberarea certificatelor de urbanism.

Coninutul Reglementrilor Planului Urbanistic General:

reglementri pe termen scurt, la nivelul ntregii uniti administrativ-teritoriale de baz
a)stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan n relaie cu teritoriul administrativ al localitii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcional n corelaie cu organizarea reelei de circulaie;
d) delimitarea zonelor afectate de servitui publice;
e) modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate i de protecie a monumentelor istorice i a siturilor arheologice

reperate;
f1) zonele care au instituite un regim special de protecie prevzut n legislaia n vigoare;
g) formele de proprietate i circulaia juridic a terenurilor;
h) precizarea condiiilor de amplasare i conformare a volumelor construite, amenajate i plantate;
i) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform legii, precum i la msurile specifice
privind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea construciilor n aceste
zone.
prevederi pe termen mediu i lung:
a) evoluia n perspectiv a localitii;
b) direciile de dezvoltare funcional n teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaie i de echipare prevzute n planurile de amenajare a teritoriului
naional, zonal i judeean;
d) zonele de risc natural delimitate i declarate astfel, conform legii, precum i la msurile specifice
privind prevenirea i atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor i realizarea construciilor n aceste
zone;
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare i restructurare;
f) stabilirea i delimitarea zonelor cu interdicie temporar i definitiv de construire;
g) delimitarea zonelor n care se preconizeaz operaiuni urbanistice de regenerare urban.

Prin P.U.G. se identific zonele pentru care se pot constitui:

- reglementri ce nu pot fi modificate prin P.U.Z. sau P.U.D.
- zonele cu coeficient de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin
P.U.G. i R.L.U.
(CUT reprezint pentru o parcel raportul ntre aria desfurat a construciei i aria parcelei)
Coninutul Planului Urbanistic General

Planul Urbanistic Zonal

P.U.Z. este instrumentul de planificare urban i reglementare specific prin care se coordoneaz
dezvoltarea urbanistic a unor zone din localitate caracterizate prin:

- grad ridicat de complexitate

- dinamica urban accentuat.

Reglementri instituite prin P.U.Z. asupra zonei:

a) organizarea reelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistic n funcie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic i circulaia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice i servitui n zonele de protecie ale acestora.
Zone ale localitilor pentru care exist obligativitatea elaborrii P.U.Z.:
a) zonele centrale ale localitilor;
b) zonele construite protejate;
c) parcurile industriale, parcurile de activiti sau tehnologice;
d) zonele destinate hipermagazinelor i/sau parcurilor comerciale;
e) zonele de producie;
f) parcurile culturale;
g) zonele de dezvoltare a unor ansambluri rezideniale noi;
h) infrastructura de transport;
i) zonele supuse restructurrii sau regenerrii urbane;
j) zona costier/zonele de protecie a rmului mrii, pe o adncime de minimum 200 m;
k) alte zone stabilite de autoritile publice centrale sau locale, potrivit legii, pentru zone omogene din
punct de vedere funcional i morfologic sau pentru suprafee mai mari de 10.000 m2.

Planul Urbanistic de Detaliu

Este planul urbanistic care stabilete reglementri specifice exclusiv pe o parcel, n relaie cu
parcelele nvecinate i:
- nu poate modifica prevederile P.U.Z. sau P.U.G.
- detaliaz modul specific de construire n raport cu funciunea zonei i identitatea arhitectural a
acesteia.

P.U.G., P.U.Z., P.U.D. se realizeaz att n format analogic, ct i n format digital pe suport topografic
realizat n coordonate n sistemul naional de referin Stereo 1970, actualizat.
Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.)
Definire: R.G.U. reprezint sistemul de norme tehnice, juridice i economice care st la baza elaborrii
planurilor de urbanism i a Regulamentelor Locale de Urbanism.
Regulamentul Local de Urbanism i Regulamentul Zonal de Urbanism
Aceste regulamente cuprind i detaliaz prevederile referitoare la modul concret de:
- utilizare a terenurilor;
- amplasare, dimensionare i realizare a volumelor construite;
- amenajare i plantare a aterenului;
- materiale i culori utilizate pe zone n conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice, pe
baza unui studiu de specialitate.
Important: Planurile de Urbanism General, Planurile de Urbanism Zonal i Planurile de Urbanism
Local mpreun cu Regulamentele Locale de Urbansim, aprobate, sunt opozabile n justiie.

6. REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM,

/CERTIFICATUL DE URBANISM ELEMENTE

PRINCIPII

DE

AMPLASARE,

SUPRAFETE

Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.)

Definire: R.G.U. reprezint sistemul de norme tehnice, juridice i economice care st la baza elaborrii
planurilor de urbanism i a Regulamentelor Locale de Urbanism.
Coninutul certificatului de urbanism
a. regimul juridic al imobilului:
drept de proprietate
servitui de utilitate public ce greveaz imobilul
situare imobil:
intravilan
extravilan
zone de protecie
interdicii definitive sau temporare de construire
dac este nscris pe lista monumentelor istorice
alte informaii potrivit legii
b. regimul economic al imobilului:
folosin actual
destinaii admise sau neadmise conform documentaiilor de urbanism
reglementri fiscale specifice localitii sau zonei
C regimul tehnic

7. CERTIFICATUL DE URBANISM, CADRUL CONTINUT AL DOCUMENTATIEI TEHNICE DE OBTINERE

A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE
Certificatul de urbanism
Aplicarea prevederilor documentaiilor de amenajarea teritoriului i urbanism aprobate se
asigur prin elaborarea certificatului de urbanism.
Definiie: certificatul de urbanism este actul de informare obligatoriu prin care autoritatea
administraiei publice judeene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic i tehnic al imobilelor
(fonduri de teren i construcii sau numai terenuri) i condiiile necesare n vederea realizrii unor
investiii, tranzacii imobiliare i a altor operaiuni imobiliare potrivit legii.
Obligativitatea obinerii certificatului de urbanism
Certificatul de urbanism este necesar a se obine pentru orice lucrare de:
- investiii
- tranzacii imobiliare
- operaiuni imobiliare conform legii
- adjudecarea prin licitaie a lucrrilor de proiectare i execuie pentru lucrri publice
- ntocmirea documentaiei cadastrale de comasare i dezmembrare a bunurilor imobile n cel puin
3 parcele
Important:

Certificatul de urbanism nu confer dreptul de executare a lucrrilor de:

- construire
- amenajare
- plantare.
Este obligatorie menionarea n certificatul de urbanism a scopului eliberrii acestuia.
Certificatul de urbanism pentru destinaii speciale
Acest tip de certificat de urbanism se elaboreaz cu respectarea documentaiilor aferente obiectivelor
cu caracter militar elaborate i aprobate de: M.A.N., M.I., S.R.I., S.I.E., S.T.S., S.P.P.
Certificate de urbanism pentru aceeai parcel
Pentru aceeai parcel se pot elibera mai multe certificate de urbanism, ns toate vor avea acelai
coninut bazat pe:
- documentaiile de Amenajarea Teritoriului i Urbanism
- celelalte reglementri n domeniu.
La eliberarea certificatului de urbanism nu este necesar solicitarea actului de proprietate asupra
imobilului.

Coninutul certificatului de urbanism

c. regimul juridic al imobilului:
drept de proprietate
servitui de utilitate public ce greveaz imobilul
situare imobil:
intravilan
extravilan
zone de protecie
interdicii definitive sau temporare de construire
dac este nscris pe lista monumentelor istorice
alte informaii potrivit legii
d. regimul economic al imobilului:
folosin actual
destinaii admise sau neadmise conform documentaiilor de urbanism
reglementri fiscale specifice localitii sau zonei
Alte prevederi:
- n cazul n care n Planul Urbanistic General pentru diverse zone exist reglementri privind
regimul juridic, economic i tehnic al imobilelor, cuprinse n Regulamentul General de Urbanism,
pentru aceste zone autorizaiile se emit direct;

zonele asupra crora s-a instituit un anumit regim de protecie sau interdicie, care nu pot fi
suficient reglementate prin P.U.G., se vor evidenia/delimita n cadrul acestuia n vederea
detalierii prin planuri urbanistice zonale.

continut- cadru am Documentatiei tehnice(DT) pentru autorizarea lucrarilor de constuctie

DT- extras din pr tehnic
Tipuri de DT
DTAC- DT pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructie
DTAD- DT pt autorizarea executarii lucrarilor de desfintare
DTOE- DT pt autorizarea executarii organizarii lucrarilor

DTAC
A. piese scrise
1.lista cu semnaturile proiectantilor
-nume in clar
-partea d eproiect pt care raspund
2.memoriu
2.1. Date generale
-amplasament
-topografia amplasamentului
-trsarea lucrarilor
-clima si fenomenele naturale especifice
-geologia si seismicitatea
-categoria de importanta a biectivului
2.2
memorii pe specialitati
-arh
-structura
-instalatii
-dotari si instalatii tehnologice
-amanajari ext
sistematizare verticala
2.3 Date si indicii care cacaterizeaza investitia proiectata
-suprafete -construita desfasurata
-const la sol
-utila
-inaltimile cladirilor, nr d eniveluri
-volumul constr
-POT -procent de ocupare al terenului
-CUT coeficient de utilizare al terenului
2.4 Deviz general al lucrarii

2.5. Anexe la memoriu

2.5.1. studiu geotehnic
2 .5.2 referatele de verificare a doc tehn.
2.5.3 Avize si acorduri
-bransarea si racordarea la infrastructura edilitara
-apa,canal
-energie electrica
-gaze
-telefonie
-fibra optica
-cablu TV
-salubritate
-transport public
-acorduri,anze, si acte adm ale serviciilor deconcentrate ale:
-ministerului mediului si dezv durabile
-min Internelor si reformei adm
-PSI
- aparare civila
-min sanatatii publice-aviz DSP
-min dezv publice si locuintei
-min transporturilor-drumuri nat, drumuri jud
-serviciul roman de informatii
- min culturii si cultelor
anz. comisie zonala
anz.comisie nationala
--alte organisme interesate
-comisii versante, comisii de circulatie, directia agricola jud, ICPI, imbunatatire funciara, CFR
2.5.6. -acorduri vecini- in forma autentica
pentru- constructii noi amplasate adiacent const existente
-sau in imediatat vecinatate(numai daca sunt necesare lucrari si masuri de interventie pentru protejare)
-lucrari de constructii in vederea schimbarii destinatiei
-amplasarea cladirilor cu alte destinatii decat a cladirilor din vecinatate
B. Piese desenate
1. Planuri generale
1.1.plan de incadrare in teritoriu sc 1:10.000 emis de OCPI
1:5000
1:2000
1:1000
1.2. plan de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei
-plan cu reprezentarea reliefului(topo) in sistem stereo 70
sc 1:2000
1:1000

1:500
1:200
1:100,vizat de OCPI (oficiul de cadastru si publicitate imobiliara)
pe aceste planse se vor prezenta
-imobilul-identificat cu nr cadastral(pt care a fost emis CU)
cu toate elem topo:suprafata, lungime loturi, unghiuri,pozitia si inaltimea calcanelor limita,
unghiuri, pozitia repere fixe si mobile de trasare
-amplasarea tuturor constructiior
mentinute, desfintate, construite
-cotele constructiilor :-protejate,mentinute, pe cele 3 dimensiuni
-cote de mod
-cota +- 0.00
-distante de amplasare
-axe
-cote:-trotuare, alei ,platforme
-denumirea si diestinatia fiecarui corp de cladire
-sitematizare pe verticala
mod de scurgere ape pluviale
-accese pietonale, carosabile, in incinta,cladiri
plantatii prevazute
-planul parcelelor al tarlalei in cazul imobilelor- neimprejmuite ce fac obiectul restituirii prop
1.3 planul constr. subterane
-amplasarea acestora -retea de utilitate
-trasee
-dimensiuni
-cota de nivel-pozitionai comune-cote radier, cote copac
sc 1:500
daca nu exista retele publice se vor prezenta instalatiile proprii in special-apa,canalizarea
2. planse pe specialitati
2.1.arhitectura sc 1:50, 1:100
-planuri cotate ale tuturor nivelelor:-subterane,supraterane
cu indicare: functiuni,dimensiuni, suprafete
-plan acoperisuri -terasa, sarpanta
,cu indicare pante de scurgere,mod de colectare ape meteorice, materialele invelitorilor
-sectiuni caracteristice- in special pe linia de cea mai mare panta
-cuprins -cota +0.00 ,
-cota tuturor nivelelor
-inaltimi determinante ale acoperisului
-cote coama

-cote cornisa
-fundatiile cladirilor invecinate
-toate fatadele cu indicare
-materiale
-finisaje
-culori
-cote
-racordarea la nivel teren amenajat
desfasurare stradala, in cazul integrarii constructiilor intr-un front existent
-se va arata modul de integrare in tesutul urban existent
2.2. structura
2.2.1. plan fundatii sc 1:50 se va prezenta
-mod de respectare a conditiilor din studiul geo
-masuri de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate-dupa caz
2.2.2. detalii de fundatii
2.2.3. proiect complet de structura pt
-cosntructii cu mai multe subsoluri
-cosntr cu cel putin 10 niv
2.3.Instalatii
2.3.1.schemele instalatiilor
-parametri principali
-scheme functionale aleinst
Instalatii -electrice, sanitare(apa,canal), incalzire
2.4.dotari si instalatii tehnologice
2.4.1.desene de ansamblu
2.4.2.scheme ale fluxului tehnologic
toate piesele desenate vor avea in dreapta jos un cartus ce va contine:
-nume firma sau proiectant eleaborator
-nr de inmatriculare sau nr autorizatiei de priectare
-titlu proiect
-titlu plansa
-nr proiect
-nr plansa
-data elaborarii
-nume
-calitate
-semnaturi
elaborator si sef proiect

8. PROCESUL DE AVIZARE SI TIPUL DE AVIZ EPENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE

ETAPELE obtinerii AC
cerere CU :
a) emitere CU- administratia publica
b) evaluarea initiala a investitiei -stabilirea necesitatii evaluarii efectelor asupra mediului autoritatea pentru protectia mediului
c) notificare solicitant catre Administratia publica privind mentinerea cererii pt AC - in situatia in
care Autoritatea pt protectia mediului stabileste necesitatea evaluarii efectelor investitiei asupra
mediului
d) emiterea anzelor si acordurilor stabilite prin CU
e) emitere act administrativ de autoritate pt protectia mediului
f) elaborare documentatie tehnica
g) depunere documentatie pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la AP
h) emiterea autorizatiei de construire

9. CONCESIONAREA TERENURILOR- DIN DOMENIUL PUBLIC SAU PRIVAT.

Se pot concesiona terenuri apartinand domeniului privat al :
statului
judetului
orasului
comunei.
Terenuri din domeniul privat al entitatii statale si administrative pot fi:
vandute
concesionate
prin licitatie publica
inchiriate
Concesionare: prin contractul de concesiune cedentul transmite catre concesionar; spre
administrarea rentabila, pe un termen delimitat, in schimbul unei redevente
o activitate economica
un serviciu public
o subunitate productive
un teren propietate de stat (I Iorgovan)
-prin concesiune se transmite dreptul de:
folosinta
uzufructul
Terenul la sfarsitul perioadei de concesionare revine cu toate drepturile de propietate la
concesionar.
Trenurile din domeniul public al:
statului
judetului
orasului
pot fi concesionate numai in vederea realizarii
comunei
constructiilor de uz public
- de interes public

Concesionare se face cu respectarea documentatiilor de U si AT aprobate.

Nu pot fi concesionate terenurile libere aflate in administrarea entitatilor administrative pana
la reglementarea situatie juridice
- sau pot fi revendicate de fosti propietari
Terenurile din domeniul privat al entitatilor administrative:
se pot concesiona - fara licitatie publica
- platindu-se redeventa legala
se pot da in folosinta pentru termen limitat numai in urmatoarele cazuri
- pentru realizare de obiecte - de utilitate publica
- cu caracter social
- fara scop lucrativ
pentru realizarea de locuinte de catre Agentia Nationala pentru Locuinte(ANL)
pentru realizarea de locuinte pentru tineri(sub 35 de ani)
pentru stramutarea gospodariilor afectate de dezastre
inundatii
alunecari
cutremure etc.
pentru extinderea constructiilor pe terenuri alaturate la cererea propietarului
- cu acordul acestuia
pentru lucrari de protejare
- punere in valuare a Monumentelor Istorice
Intentia organizarii licitatiilor publice:
Terenurile din domeniul privat al administratiilor ce se :
- vand
- inchiriaza
- concesioneaza
domeniul public al administratiilor ce se concesioneaza se aduce la cunostinta publica prin
publicitate:
- la sediul administratiilor publice (afisare)
- in zone de larga circulatie

10. PROCEDURI PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA.

Achizitia publica dobandireadefinitiva sau temporara de catre o persoana juridica autoritate
contractanta a unor produse, lucrari sau servicii rin atribuirea unui contract de achizitie publica.
Contract de achizitie publica - contract incheiat cu forma scrisa intre autoritatea contractanta si
contractant.
Proceduri de atribuirea contractului de achizite publica
1. Licitatie deschisa - procedura prin care orice furnizor, executant, prestatar interesat are dreptul
de a depune oferta.
2. Licitatie restransa procedura care se desfasoara in doua etape: - selectarea de catre autoritatea
contractanta (AC) a candidatilor
- invitatia ca acestea sa depuna oferta.

3. Negocierea negocierea competitiva procedura cu AC se consulta si negociaza clauzele

contractuale excluziv pretul cu mai multi furnizori, executanti, prestatari.
Negocierea competitiva se realizeaza in urmatoarele cazuri:
a. daca la licitatie (deschisa sau restransa) nu a fost depusanici o oferta corespunzatoare
b. in situatii exceptionale cand AC solicita servicii sau lucrri penru care nu se poate realiza o
estimare initiala a valorii contractului de achizitie publica.
c. Cand serviciile pe care AC le solicita sunt de asa natura incat contul de sarini nu poate fi
elabrat cu precizie.
d. Cand AC achizitioneaza produse lucrari ce urmeaza sa fie executate exclusiv cu scopul
cercetarii stiintifice, experimentari, dezvoltari tehnologice.
e. Cand dupa organizarea unui concurs de solutii trebuie sa atribuie contractul de servicii
unuia dintre castigatorii concursului.
Negocierea cu o singura sursa cand AC negociaza clauzele contractuale inclusiv pretul cu un
singur furnizor, exxecutant, prestatart.
Negocierea cu o singura sursa se poate face in urmatoarele cazuri
a. cand produsele, lucrarile sau serviciile pot fi furnizate executate sau prestate de un sigur
contractant din motive de natura tehnica,artistica sau legate de protectia unui drept de
exclusivitate asupra acestora.
b. Cand AC achizitioneaza aditional produse destinate inlocuirii partiale, suplimentare, extinderii
echipamentelor, instalatiilor sau datorita achizitionarii anterioare de la un furnizor
c. Cand AC achizitioneaza aditional servicii suplimenare sau lucrari suplimentare la un contract
atribuit:
I. Atribuirirea trebuie sa fie catre acelasi contractant
II. Valoarea noului contract nu depaseste 50% din primul atribuit.
d. Cand dupa atribuirea unui contract AC isi propune sa achizitioneze noi servicii, lucrari, servicii.
e. Cand dupa un concurs de solutii, contractul de servicii se atribuie castigatorului
f. In situatii de forta majora, stare de necesitate.
4. cererea de oferta - AC solicita oferte de la mai multi furnizori, executanti, prestatari; cererea de
oferta se utilizeaza numai in cazul in care valoarea estimatafara TVA a contractului este mai mica
decat echivalentul in lei a urmatoarelor praguri:
- pentru contract de furnizare mai mic/= 40.000eur
- pentru contract de servicii mai mic/=40.000eur
- pentru contractul de lucrari mai mic/= 40.000eur

11. EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA.

Expropierea se face
- numai pentru cauza de utilitate publica
- cu despagubiri: - drepte
- realabile, prin hotarare judecatoreasca
Bunuri ce pot fi expropriate:
Bunuri immobile: - proprietatea persoanelor fizice;
- proprietatea persoanelor juridice;

- cu scop lucrative;
- fara scop lucrative;
- aflate in proprietate private a: comunelor, oraselor, municiliilor, judetelor.
Daca cei interesati ( cele doua componente- entitate administrative si proprietar) convin de
comun accord asupra:
- modalitatii de transfer- vanzare/ cumparare;
- donatie, etc.
- cuantumului valorii de transfer
- naturii despagubirilor ( ex. cu teren la schimb)
- cu respectarea prevederilor legale privind conditii, forma, publicitate, transferul
se poate face fara declansarea procedurii de expropiere.
Utilitatea publica se declara pentru lucrari :
- de interes national;
- de interes local: judetean, orasenesc, municipal, communal.
Lucrari de utilitate publica sunt:
- prospectiunile si explorarile geologice;
- extragerea si prelucrarea substantelor minerale;
- instalatii pentru producerea energiei electrice;
- caile de comunicatii;

- sisteme de alimentare: -cu energie electrica;

- telecomunicatii;
- gaze;
- termoficare;
- apa;
- canalizare.
- utilitati pentru protectia mediului;
- indiguire si regularizare de rauri;
- lacuri de acumulare: - pentru surse de apa
- atenuarea viiturilor
- sisteme de avertizare si prevenure a fenomenelor naturale periculoase si de alarmare apopulatiei;
- cladirile si terenurile necesare: -constructiilor de locuinte sociale
- invatamant;
- sanatate;
- cultura;
- sport;
- protectie sociala;
- administratie publica;
- justitie;
- salvarea si protejarea monumentelor si parcurilor nationale
- apararea tarii;
- ordine publica;
- siguranta nationala.
Declararea utilitatii publice

Guvern lucrari de interes national;

Consiliu judetean- lucrari de interes judetean si local;
Pentru alte lucrari utilitatea publica se declara prin lege:
ex. expropierea lacasuri de cult;
- monumente, ansambluri si situri istorice;
- cimitire;
- localitati urbane si rurale in intregime.
- declararea utilitatii publice se face dupa efectuarea unei cercetari prealabile si este conditionata de
inscrierea lucrarii in :
- planuri urbanistice
- planuri de amenajarea teritoriului aprobate conf. legii
- cercetarea prealabila se face de catre comisii speciale numite de :
- guvern- pentru lucrari de interes national;
- consiliul judetean- pentru lucrari de interes local.
- cercetarea prealabila stabileste:
- daca exista elemente care sa justifice interesul public;
- avantajele: - social economice
- ecologice;
- de orice alta natura care sustin necesitatea lucrarilor;
- se redacteaza un act official de declarare a utilitatii publice afisat la sediul consiliului local.

12. PROCESUL EXERCITARII PROFESIEI DE ARCHITECT - LEGEA 184. TIPURI DE ACTIVITATI

DESFASURATE DE ARCHITECT IN DOMENIUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI, URBANISM SI
ARHITECTURA
Profesia de arhitect se poate exercita :
-in sector privat liber, independent
- cu titlu individual
- in sectorul public architect cu statut de functionar public
Tipuri de activitati desfasurate de arhitecti in domeniul Amenjarii teritoriului, Urbanism si
Arhitcturii.
A - proiectare
- consiliere
- sistenta tehnica
- supravegherea
- proiectarea de documentatii de AT si U
- proiectare de restaurari de monumente
- proiectare peisagistica
- design
- amenajari si decoratiuni interioare
- scenografie
- alte asemenea activitati
B

- studiul
- cercetarea
- planificarea
- consilierea
- reglemenetarea specifica

- lucrarilor de constructii

- in domeniul AT si U :
- constructiilor
- utilizarea materialelor de constructie
- utilizarea tehnologilor specifice

- verificarea
- avizarea
- a proiectelor de Urbanism si Constructii
- aprobarea
- control si expertiza tehnica
Corolar - practicarea arhitecturii este:
- act complex de creatie tehnica si estetica
- furnizare de servcii care se realizeaza prin:
o intocmirea de proiecte
o coordonarea studiilor si documentatilor conexe intocmte de alti specialisti
o studii, teme si programe de cercetare
o proiectari si concursuri
o documentatii tehnice
o machete
o relevee
o alte asemenea activtati

13. DREPTUL DE SEMNATURA/ SA DREPTULUI DE SEMNATURA PENTRU ARHITECT.

Dreptul de semnatura se acorda de catre Registrul Urbanistilor din Romania, ca urmare a atestrii
sau promovrii examenului organizat, dup caz, conform schemelor A, B i C i conform prevederilor
Regulamentului privind dobndirea dreptului de semntur pentru documentaiile de amenajare a
teritoriului i de urbanism
Dreptul de semntur poate fi acordat pentru coordonarea elaborrii documentaiilor de
amenajare a teritoriului i de urbanism sau pentru elaborarea unor pri ale acestora oricrui cetean al
unui stat membru al UE care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
a) are capacitatea de exerciiu deplin;
b) are calitatea de specialist calificat n domeniul amenajrii teritoriului i al urbanismului", conform
prevederilor art. 4 lit. j) din Regulament;
c) a fost atestat sau a promovat examenul pentru dobndirea dreptului de semntur.
SCHEMA A privind dobndirea dreptului de semntur pentru documentaiile de amenajare a teritoriului
i de urbanism i nscrierea n Registrul urbanitilor - absolveni de studii universitare pn n anul 2002
inclusiv

SCHEMA B privind dobndirea dreptului de semntur pentru documentaiile de amenajare a teritoriului

i de urbanism i nscrierea n Registrul urbanitilor - absolveni de studii universitare dup anul 2002,
urbanism i peisagistic

SCHEMA C privind dobndirea dreptului de semntur pentru documentaiile de amenajare a teritoriului

i de urbanism i nscrierea n Registrul urbanitilor - absolveni de studii universitare dup anul 2002,
arhitectur i domenii conexe

14. Factorii urbani - factori de decizie , experti, societatea civila

15. PROTECTIA MEDIULUI PRINCIPII STRATEGICE SI MODALITATI DE IMPLEMENTARE A

PRINCIPIILOR STRATEGICE.
Protectia mediului

Ansamblu de de reglementari juridice

Obiectiv de interes public major pe baza principiilor si elementelor strategice
care conduc la dezvoltarea durabila

Mediul - Ansamblu de conditii si elemente naturale ale Terrei:

- aerul
- apa
- solul
- subsolul
- aspectele caracteristice ale peisajului
- toate straturile atmosferice
- toate materiile organice si anorganice
- fiintele vii
- sistemele naturale in interactiune
- cuprinsul elementelor enumerate anterior
- valori materiale si spirituale
- calitatea vietii
- conditii care pot influenta bunastarea si sanatatea omului

Principii strategice
Principiu integrarii cerintelor de mediu cu celelalte politici teritoriale
Principiul precautiei in luarea deciziei
Principiul retinerii poluantilor la sursa
Principiul poluatorul plateste
Principiul conservarii biodiversitatii si ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural
Utilizarea durabila a resurselor naturale
Informarea si participarea publicului la luarea deciziilor precum si accesul la justitie in probleme
de mediu
Dezvoltarea colaborarii internationale in probleme de mediu
Modalitati de implementare a principiilor
Prevenirea si controlul integrat al poluarii
Adaptarea programelor de dezvoltare cu respectarea cerintelor politicii de mediu
Corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu
Efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor ce pot avea efect
semnificativ asupra mediului
Evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra
mediului
Rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu
Promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale in
domeniu
Stabilirea si urmarirea programelor pentru conformare
Crearea sistemului national de monitorizare integrate a calitatii mediului

Recunoasterea proceselor cu impact redus asupra mediului prin acordarea etichetei ecologice
Mentinerea si ameliorarea calitatii mediului
Reabilitarea zonelor afectate de poluare
Incurajarea implementarii sistemelor de management si audit de mediu
Promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului
Educarea si constientizarea publicului precum si participarea acestuia la procesul de elaborare si
aplicare a deciziilor privin mediul
Dezvoltarea retelei nationale de zone protejate
Aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilitatii si etichetarii organismelor modificate genetic
Inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor

16. LEGEA MONUMENTELOR CLASIFICARE, ZONA DE PROTECTIE/CE ESTE MONUMENTUL.

Monumentele istorice sunt bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul Romniei,
semnificative pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala.
Monument - constructie sau parte de constructie, mpreuna cu instalatiile, componentele
artistice, elementele de mobilare interioara sau exterioara care fac parte integranta din acestea,precum si
lucrari artistice comemorative, funerare, de for public, mpreuna cu terenul aferent delimitat topografic,
care constituie marturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic,
istoric, artistic, etnografic, religios, social, stiintific sau tehnic;
Monumentele istorice fac parte integranta, din patrimoniul cultural national si sunt protejate
prin lege. Prin protejare se ntelege ansamblul de masuri cu caracter stiintific, juridic, administrativ,
financiar, fiscal si tehnic menite sa asigure identificarea, cercetarea,inventarierea, clasarea, evidenta,
conservarea, inclusiv paza si ntretinerea, consolidarea,restaurarea, punerea n valoare a monumentelor
istorice si integrarea lor social-economica si culturala, n viata colectivitatilor locale.
Monumentele istorice se claseaza astfel :grupa A-monumente de valoarea nationala si universal;
grupa B-monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cult. local
Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protectie, delimitat, pe baza reperelor
topografice, geografice sau urbanistice, n functie de trama stradala, relief si caracteristicile
monumentului istoric, dupa caz, prin care se asigura conservarea integrata si punerea n valoare a
monumentului istoric si a cadrului sau construit sau natural. Protejarea monumentelor istorice parte
componenta a strategiilor de dezvoltare durabila
economico-sociala, urbanistica, turistica si de
amenajare a teritoriului
Ministerul Culturii si Cultelor este autoritatea administratiei publice centrale de specialitate
care elaboreaza strategiile si normele specifice de protejare a monumentelor istorice, urmareste si
asigura aplicarea lor.

17. CALITATEA IN CONSTRUCTII LEGEA 10 COMPONENTELE SISTEMELOR CALITATII SI

CERINTELOR ESENTIALE
Art 1:Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora
in exploatare, in scopul satisfacerii , pe intreaga durata de existenta a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor.
Legea calitatii in constructii se refera la:

constructiile de orice categorie;

instalatiile aferente acestora;

lucrari de modernizare, modificare, transformare, consolidare,reparatii.

Exceptii de la prevederile acestei legi:

cladiri pentru locuinte (P, P+1);

anexe gospodaresti din mediul rural;

constructiile provizorii

Scopul legii:

Instituirea sistemului calitatii in constructii care :

sa protejeze: vietile oamenilor, bunurile acestora, societatea in totalitate, mediul inconjurator; sa

conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare;

Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in

exploatare, in scopul satisfacerii , pe intreaga durata de existenta a exigentelor utilizatorilor si
colectivitatilor.
Legea calitatii in constructii se refera la: constructiile de orice categorie; instalatiile aferente
acestora; lucrari de modernizare, modificare, transformare, consolidare,reparatii.

Scopul legii: Instituirea sistemului calitatii in constructii care : sa protejeze: vietile oamenilor,
bunurile acestora, societatea in totalitate, mediul inconjurator; sa conduca la realizarea si
exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare;
Categorii de importanta ale cladirilor/constructiilor se stabilesc in functie de: complexitate,
destinatie,mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, considerente economice.
Categoriile de importanta ce se stabilesc pentru constructii sunt: constructii de importanta
exceptionala-A; deosebita-B; normala-C; redusa-D.
Cerinte esentiale pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare: Aceste
cerinte sunt obligatorii pentru: -realizarea si mentinerea calitatii pe intreaga durata de existenta a
constructiei: a) rezistenta mecanica si stabilitate; b)securitatea la incendii; c)igiena,sanatate si
mediu; d)siguranta in exploatare; e)protectia impotriva zgomotului; f)economie de energie si
izolare termica
Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice
(responsabilitati, regulamente, proceduri si mijloace) care concura la realizarea calitatii
constructiilor in toate etapele de : concepere, realizare , exploatare , postutilizare a acestora.

Se compune din: a) reglementarile tehnice in constructii; b) calitatea produselor folosite la

realizarea constructiilor; c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee; d) verificarea
proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor; e) conducerea si
asigurarea calitatii in constructii; f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si
incercari in activitatea de constructii; g) activitatea metrologica in constructii; h) receptia
constructiilor; i) comportarea in exploatare si interventii in timp; j) postutilizarea constructiilor;
k) controlul de stat al calitatii in constructii.

18. REGISTRUL URBANISTILOR DIN ROMANIA PRINCIPALELE REGLEMENTARI ALE PROFESIEI

RUR este instituie public, avnd misiunea de a gestiona, ca autoritate profesional, dreptul de
semntur n domeniul urbanismului i amenajrii teritoriului, de a recunoate calificrile profesionale n
domeniul amenajrii teritoriului i urbanismului privind recunoaterea diplomelor i calificrilor
profesionale .
Preocuparea continua a RUR este:-garantarea calitatii documentatiilor de urbanism sau
amenajare a teritoriului, inclusiv in fazele de implementare si monitorizare, in cadrul coordonarii
activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism., -administrarea dreptului de semnatura,, certificarea intocmirii documentatiilor de catre specialisti atestati. Obiectivul principal propus in aceasta
etapa de birourile teritoriale este de: a sustine activitatea profesionala a specialistilor cu drept de
semnatura, a sprijini administratia publica locala in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului si a
urmari incasarea tarifelor legale de catre Registrul Urbanistilor din Romania.
ATRIBUTII 1. organizeaza examene pentru dobandirea dreptului de semnatura pentru
documentatii de amenajarea teritoriului si de urbanism;2. asigura si gestioneaza evidenta specialistilor
cu drept de semnatura;3. stabileste, intr-o maniera detaliata, modalitatile de exercitare a dreptului de
semnatura;4. gestioneaza punerea in aplicare a regulamentului de dobandire a dreptului de semnatura
de catre specialist;5. exercita controlul asupra dreptului de semnatura, la sesizarea autoritatilor
administratiei publice locale si centrale, a altor institutii, persoane fizice sau juridice, stabileste si aplica
sanctiuni;6. elaboreaza impreuna cu alte asociatii si forme de invatamant , statutul si codul deontologic al
profesiei de urbanist,7. propune si participa la elaborarea de legi si reglementari in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului in Romania;8. elaboreaza norme metodologice privind elaborarea, aprobarea,
cat si continutul documentatiilor tehnice de urbanism si amenajarea teritoriului;9. organizeaza expozitii
si concursuri de urbanism la nivel national si international;10. elaboreaza publicatii de specialitate, cu rol
de formare, informare si promovare a bunelor practici si a criticii in domeniu;11.acorda premii si
distinctii pentru cele mai bune studii si proiecte realizate, 12. mentine comunicarea permanenta dintre
structurile sale si specialistii atestati R.U.R.;

19. LEGEA LOCUINTEI, PRINCIPIUL, REGLEMENTARI GENERALE

Prezenta lege reglementeaz aspectele sociale, economice, tehnice i juridice ale construciei i
folosinei locuinelor. Autorizarea executrii construciilor de locuine noi, indiferent de natura
proprietii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigenelor minimale, prevzute n
aceasta lege.
Exigente minimale pt locuinte, suprafete si dotari minimale:
- acces liber individual la spaiul locuibil, fr tulburarea posesiei i a folosinei exclusive a spaiului
deinut de ctre o alt persoan sau familie;
- spaiu pentru odihn;
- spaiu pentru prepararea hranei;
- grup sanitar;
- acces la energia electric i apa potabil, evacuarea controlat a apelor uzate i a reziduurilor menajere;

20. CE CONTINE CARTEA TEHNICA.

Continutul cartii tehnice a constructiei
Cartea constructiei contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale componente.
Documentatia de baza cuprinde urmatoarele documente:
cap. A: documentatia privind proiectarea;
Cap. B : documentatia privind executia;
Cap. B : documentatia privind receptia;
Cap. B : documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a constructiei.
Documentatia de proiectare va cuprinde:
acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea constructiei si avize si acorduri care au stat la baza
intocmirii proiectului;
Documentatia tehnica care se refera la constructia respectiva;
Breviar de calcul pe specialitati;
Indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale;
Caiete de sarcini privind executia lucrarilor.
Documentatia tehnica privind executia va cuprinde:
autorizatia de executare a lucrarilor;
Procesul verbal de predare al amplasamentului si al reperului de nivelment general;
Inregistrarile de calitate cu caracter general effectuate pe parcursul executarii lucrarilor precum si
celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilor tehnice, prin care se atesta calitatea
lucrarilor;
Procesele verbale de receptie a terenului de fundare , a fundatiei si a suprastructurii , procese verbale de
admitere a fazelor determinante;
Expertize tehnice, verificari de teren, cercetari suplimentare aparute din diverse motive;
Caiete de atasament, jurnalul principalelor evenimente.
Documentatia tehnica privind receptia va cuprinde:
procesele verbale de receptie;
Alte acte incheiate ca urmare a intrunirii receptiei.
Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare, si interventii in timp:
prevederi scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei , instructiunile de
exploatare si intretinere, lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii
constructiilor , documentatia de interpretare a urmaririi comportarii constructiei, in timpul
executiei si al exploatarii;
Proiectele in baza carora s-au efectuat dupa receptia finala, modificari ale constructiilor;
Acte de constatare a unor deficiente aparute dupa receptia lucrarilor si masurile de interventie luate;
Proiectul de urmarire speciala a constructiei daca este cazul;

 Procesul verbal de predare primire aparatelor de urmarire a constructiei;

Referat cu concluzii anuale si finale asupra urmaririi speciale;
Procese verbale de predare primire in cazul schimbarii executantului;
Jurnalul evenimentelor intocmit conform formulat tip.

21. IMPARTIREA ADMINISTRATIVA A ROMANIEI

Lega impartirii administrative teritoriale a Romaniei care fixeaza: teritoriu,componenta acestuia, subunitati de nivel territorial, -limite, granite, -drumuri etc.
Teritoriul Romaniei este organizat sub aspect administrative in:
-judete
-orase in conditiile legii unele orase pot deveni municipii
-comune in conditiile legii unele pot deveni orase.
Trecerea de la un rang administrative la altul este legiferata prin Legea 351/2001
Reteaua de localitati in Romania : - localitati urbane, - localitati rurale.
Ierarhizarea localitatilor:
- rang 0 Capitala municipiu de importanta europeana
-

rang I municipii de importanta nationala cu influenta potentiala la nivel European

rang II municipii de importanta interjudeteana,judeteana

rang III orase

rang IV sate resedinta de comuna

rang V :- sate componente ale comunelor

- sate apartinand municipiilor si oraselor

22. DIFERENTA DINTRE UN STUDIU DE FEZABILITATE SI PREFEZABILITATE.

Studiul de prefezabilitate este studiul care sta la baza studiului de fezabilitate. Studiile de
prefezabilitate se realizeaza ca studii suport pentru studiile de fezabilitate finale.
Pentru ca au o amploare mai mica si se folosesc de resursele informationale existente necesita
finantare redusa comparativ cu un studiu de fezabilitate amplu. Studiile de prefezabilitate comporta un
caracter mai superficial decat cele de fezabilitate, sunt realizate la costuri mai reduse decat cele de
fezabiitate si nu impun o analiza amanuntita.
De obicei studiile de prefezabilitate se bazeaza pe informatiile usor de obtinut sau cele deja
existente, analizand mai multe alternative si variante de posibile studii de fezabilitate. Scopul final al
studiilor de prefezabilitate este cel de a decide asupra carui studiu de fezabilitate sa actionezi.
Studiile de prefezabilitate se bazeaza pe diverse studii suport cum ar fi:

Studiile de oportunitate

Studiile de piata
Studiul si analiza meteriilor prime
Studiul locatiilor
Studiul mediului natural
Studiului mediului politic si economic
Studii ale impactului asupra mediului natural
Studii pentru selectarea echipamentului s.a.m.d.
Studiul de fezabilitate final cuprinde un amplu raport al unui plan de afaceri, plan de marketing,
plan financiar, studiu tehnic, studiu de piata s.a.m.d in functie de necesitati.
Studiul de fezabilitate se intocmeste pentru a putea demonstra daca afacerea sau investitia in sine
este fezabila. Studiile de fezabilitate sunt instrumente utilizate in negocierea cu investitorii de venture
capital sau private equity, sunt instrumente de decizie manageriala etc.
Copaniile publice de monopol: apa, gaze, energie, drumuri si poduri isi denumesc analizele pe care
le efectueaza -studiile de fezabilitate tocmai datorita faptului ca pe langa studiul tehnic adauga si un
plan fincanciar care analizeaza bugetul de investitii necesar si in unele cazuri amortizarea, dar ele nu sunt
studii complete de fezabilitate asa cum sunt ele efectuate in sectorul privat de oligopol.
SAU
DIFERENTA DINTRE UN STUDIU DE FEZABILITATE SI PREFEZABILITATE
Studiul de prefezabilitate:
- sta la baza studiului de fezabilitate
- sunt studii suport pentru studiile de fezabilitate finale
- au o amploare mai mica
- se folosesc de resursele informationale existente
- au un caracter mai superficial decat cele de fezabilitate
- se bazeaza pe informatiile mai usor de obtinut sau cele deja existente
- scopul final al acestor studii este cel de a decide asupra carui studiu de fezabilitate sa actionezi

Studiul final de prefezabilitate cuprinde un amplu raport :

- al unui plan de afaceri
- plan de marketing
- plan financiar
- studiu tehnic
- studiu de piata
Scopul Studiului de fezabilitate este sa stabileasca sustenabilitatea economica a intreprinderii
initiate.

23. OBTINEREA DREPTULUI DE SEMNATURA PENTRU ARH. URBANIST

Exercitarea profesiei de arhitect. Dobandirea dreptului de semantura.
Profesia de arhitect se poate exercita :
-in sector privat liber, independent
- cu titlu individual
- in sectorul public architect cu statut de functionar public
Dreptul de semnatura
implica asumarea de catre persoana care il exercita a intregii responsabilitati profesionale fata
de :
client
- autoritati
cu privire la :
- calitatea
- functionalitatea solutiilor propuse
- integrarea in ambianta inconjuratoare
- posibilitatile tehnice de realizare
- respectarea legislatiei in domeniu
- se exercita olograf
- cu mentionarea in clar a numelui si prenumelui
- cu mentionarea numarului de inregistrare in Tabloul National al Arhitectilor
- la lucrarile colective se mentioneaza semnatura tuturor arhitectilor participanti
Dreptul de semnatura se dobandeste :

daca arhitectul a fost atestat

daca are capacitatea drepturilor civile

Arhitectul absolvent desfasoara activitatea profesionala ca stagiar :

pe o perioada de 2 ani
in baza unui contract de munca
- unei conventii civile
- sub indrumarea unui arhitect
- la implinirea a 2 ani dedesfasurare efectiva a profesiei in domeniul arhitecturii sau urbanismului
- promoveaza un examen privind legislatia specifica organizat de O.A.R
- inscrierea la examen:
- cerere
- copie dupa diploma
- cazier judiciar
- portofoliu de lucrari
- dovada legalizata a exercitarii stagiului
- recomandarea a doi arhitecti cu drept de semnatura
-

Arhitectii stagiari cu cei doi ani de stagiatura pot:

- semna studii, planuri siproiecte proprii intocmite pentru concursuri
- expozitii
- manifestari specializate
- in masura in care rezultatul acestora nu presupune elaborarea unei autorizatii de
construire.
- a intocmi planuri de urbanism
- proiecte de arhitectura care conform legii sunt de competenta cond. arh. si au dreptul
sa isi sustina pentru a obtine AC, daca semnatura lor este dublata de a unui arhitect cu
drept de semnatura.
Incompatibilitatea cu exercitarea dreptului de semnatura :
- daca arhitectul indeplineste pentru acelasi proiect functia de :
- verificator
- expert
- consiler ales in cadrul administratiei publice implicate in proiect
- daca arhitectul este functionar public cu competente in :
- avizarea
- autorzarea
lucrarii in cauza
- controlul
Exercitarea dreptului de semnatura fara indeplinirea conditiilor legale constituie infractiune si se
sanctioneaza conform dreptului penal.

24. RANGURILE ASEZARILOR UMANE DIN ROMANIA.