Elemente definitorii ale "lucrului la naltime"

Evaluarea psihoaptitudinala n vederea autorizarii pentru lucrul la naltime" se

efectueaza n baza urmatoarelor acte normative:
1. Legea protectiei muncii nr.90/1996, republicata n Monitorul Oficial nr.47/2001
2. Norme generale de protectia muncii aprobate prin Ordinul Comunal M.M.S.S. M.S.F.
nr.508/933/2002
3. Legea nr.53/2003 Codul Muncii
4. Decretul nr.466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice
5. Legea nr.126/1995 privind regimul materialelor explosive.
O etapa obligatorie n alcatuirea unei baterii de probe privind evaluarea psihoaptitudinala
n vederea autorizarii pentru "lucrul la naltime"o reprezinta analiza continutului muncii
fiecarei profesii care implica si acest factor de risc.
n urma analizei profilelor ocupationale elaborate de Ministerul Muncii am realizat ca
lucrul la naltime" reprezinta un element de risc supraadaugat pe care l implica mai
multe profesii (electricieni, strungari, podari, macaragiu, sudor, tinichigiu, vopsitor,
magazioner, etc), si nu o profesie de sine statatoare. Acest element de risc este
echivalent cu alte elemente de risc (lucru n mediul subacvatic,subteran, explozibil si
noxe biologice). Astfel, acest tip de activitati, includ pe lnga bagajul de cunostinte de
natura profesionala si deprinderile aferente acestuia, si anumite aptitudini, abilitati si
elemente de natura psiho-fiziologica, toate conlucrnd la desfasurarea muncii respective
fara incidente (accidente de munca). Ideea de baza devine aceea a nlaturarii
consecintelor negative ce pot aparea, prin prevenire, prin eliminarea lipsurilor de orice
natura. Aceasta prevenire, de fapt, consta n stabilirea clara a ceea ce presupun
meseriile cu factor de risc ridicat.
Asadar, pentru a realiza o baterie de probe comuna tuturor acestor profesii care urmeaza
sa fie autorizate pentru "lucrul la naltime", am studiat profilele ocupationale pentru
fiecare profesie n parte si am ales din spectrul larg al atributelor psihoaptitudinale pe
cele pe care le-am considerat a fi comune tuturor acestor profesii iar, n baza acestor
atribute, am format o minibaterie de probe psihoaptitudinale care cuprinde: Praga (proba
de atentie distributiva), Kraepelin (proba de atentie concentrata), Bare (proba de
reprezentari spatiale), o proba de dexteritete manuala, si un test de inteligenta (matricele
progressive Raven).
II. Metodologia cercetarii
2.1.Obiectivele cercetarii
a) Obiectivele teoretico-aplicative
- surprinderea unor atribute de natura psihoaptitudinala specifice si comune tuturor
profesiilor care implica lucrul la naltime ca factor de risc.
- identificarea asemanarilor si deosebirilor de natura psihopatitudinala la grupurile de
subiecti ce apartin unor profesii diferite avnd la baza doua criterii: pregatirea scolara si
profesionala (gradul) si specialitatea/arma (meseria).
b) Obiectivul metodologic
- identificarea acelor teste care sa nu diferentieze ntre categorii profesionale, dar care
sa semnaleze capacitatea de a face fata factorului de risc lucru la naltime".
2.2. Ipotezele cercetarii

- Presupunem ca diferentele de natura psihoaptitudinala existente n cadrul grupului de

subiecti evaluati pentru lucrul la naltime, sunt determinate de specificul fiecarei meserii.
- Presupunem ca exista diferente semnificative ntre grupul evaluat pentru obtinerea
avizului de lucru la naltime si celelalte categorii profesionale similare, dar care nu
implica acest factor de risc (ntre electricienii care lucreaza numai la sol si electricienii
care lucreaza la naltime; n cadrul armei "Geniu" ntre artificierii si cei care lucreaza la
drumuri si poduri).
- Presupunem ca pregatirea scolara si profesionala influenteaza rezultatele la probele
psihoaptitudinale.
- Presupunem ca factorul vrsta poate influenta performantele obtinute la testele
psihoaptitudinale.
2.3. Lotul investigat
Cercetarea s-a desfasurat pe un lot format din 714 subiecti cu o medie de vrsta de 38
ani, structurat pe doua criterii:
- pregatirea scolara si militara (gradul): cadre militare (ofiteri - OF, maistri militari - MM,
subofiteri - SOF, militari angajati pe baza de contract - MAC) si salariati civili SC;
- categoriile profesionale (specializare): artificieri (arma geniu)- ARTF, electricieni care
lucreaza la sol (salariati civili) EL.SOL, electricieni care lucreaza la naltime (salariati
civili) EL.L, podari (arma geniu)- PD, personal care apartine armei aviatie,
nonnavigant si care prin specificul muncii are nevoie de aviz pentru lucrul la naltime
AV. (Tabelul nr.1)
Tabelul nr.1: Structura lotului

Specialitatea
ARTF
EL.SOL
AV
EL.L
PD
Total

Media
de
vrst

Grad
OF
45
26
71

MM
2
208
5
215

SOF
7
17
2
14
40

SC
2
40
10
102
157

MAC
15
19
190
224

41
44
35
42
28

Pe criteriul vrsta, lotul este structurat dupa cum urmeaza (Tabelul nr.2)
Tabelul nr. 2: Frecventa pe grupe de vrsta
Grupa de
vrst
20-25
26-30
31-35
36-40
41-45
46-50
51-55
56-59

Frecvena
164
115
102
136
60
78
44
15

2.4. Instrumente si metode utilizate n cercetare

Matricile Progresive Raven "R" (forma clasica)
Este o proba nonverbala de nivel mintal, ce permite evaluarea performantelor intelectuale
si ierarhizarea subiectilor; surprinde capacitatea subiectilor de a-si mobiliza imediat
calitatile observatiei si claritatea rationamentului.
Proba de atentie distributiva Praga "P"
Aceasta proba urmareste sa surprinda nivelul de manifestare a atentiei distributive,
implicnd de asemenea si spiritul de observatie si memoria vizuala.
Proba de atentia concentrata Kraepelin "K"
Aceasta proba, pe lnga evaluarea atentiei concentrate, urmareste sa surprinda si
rezistenta psihica la sarcinile monotone. Implica de asemenea, utilizarea rationamentului
matematic pe baza unor criterii de calcul.
Proba de reprezentare spatiala Bare "B"
Este o proba care urmareste decelarea reprezentarii spatiale si a intuitiei tehnice.
Proba de dexteritate manuala "D.M."
Este o proba care urmareste sa surprinda dexteritatea manuala (n functie de
lateralitatea dominanta) a subiectului investigat. Este totodata o proba care surprinde si
spiritul de observatie, atentia distributiva ct si reprezentarea bidimensionala, deoarece
rezolvarea sarcinii implica participarea activa a acestor procese psihice.
Nota: Alaturi de aceste probe prezentate anterior au mai fost utilizate: chestionarul de
personalitate E.P.Q si chestionarul de interese Holland, dar rezultatele acestora nu au fost
luate n discutie n cadrul acestei lucrari.
III. Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor
Fiind un studiu comparativ, prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor s-a realizat
avnd la baza cele doua criterii : profesional si pregatirea scolara si militara .
Pentru criteriul categoriei profesionale, initial au fost calculati indicii statistici pentru
fiecare proba utilizata (Tabelul nr.3).
Tabelul nr.3: Indici statistici
Indicatori

Media

Abaterea standard

K
B
DM
R
P
K
B
DM
R
Categorie P
prof.
ARTF 44,45 279,39 11,75 11 50,67 13,19 82,9 5,29 8,00 3,21
EL.SOL 53,18 248,81 8,46
42,78 19,53 129,30 4,53
8,97
AV
55,69 322,54 13,49 13,10 48,49 13,89 99,42 7,17 11,29 19,05
EL.L 50,77 241,10 7,85
38,75 15,86 115,63 4,68
11,44
PD
51,99 261,7 10 10,09 46,48 13,60 116,93 4,53 4,85 7,05
Nota: Proba dexteritate manuala"nu a fost aplicata la categoriile electricieni sol" si
electricieni lucru la naltime"
S-au analizat diferentele de medii calculate ntre diferite categorii profesionale.
Tabelul nr. 4 : Diferente de medii pe categorii profesionale
Categorie
prof.

ARTF.

EL.SOL

AV

EL.L

PD

ARTF.

EL.SOL

Nu
apar
dif.

AV

P, K,
B
Nu
apar
dif.

EL.L
PD

P, K,
B
P, K,
B, DM

P,
K,
B,
DM
B, R

B, R

Nota: Simbolurile prezente n tabel ne indica testele unde exista diferente de medii.
Vom ncepe analiza, urmarind diferentele existente n cadrul grupului de subiecti a
caror specific de activitate presupune factorul de risc "lucru la naltime". Acest grup este
alcatuit din trei categorii profesionale: electricieni care lucreaza la naltime; personalul ce
apartine aviatiei si a caruia munca presupune lucrul la naltime; personalul ce apartine
armei geniu cu specializarea drumuri si poduri a caror activitate presupune, de asemenea
lucrul la naltime.
ntre "EL.L" si "AV" apar diferente semnificative la un p<0,01, la nivelul rezultatelor
obtinute la testele Praga, Kraepelin si Bare, n favoarea subiectilor de la aviatie. Aceasta
diferenta ne spune ca personalul de la aviatie a avut rezultate mai bune, dispunnd
implicit de o atentie concentrata si distributiva mai buna ct si de o reprezentare spatiala
mai dezvoltata. Aceasta concluzie se poate explica prin faptul ca, acest sublot este alcatuit
preponderent din ofiteri si maistri militari, a caror pregatire scolara si profesionala este
superioara celorlalti. Astfel, se pare ca nivelul de scolarizare si amprenta institutiei
militare pusa asupra individului reprezinta elemente importante n ceea ce priveste
dezvoltarea psihoaptitudinala necesara desfasurarii muncii la naltime.
ntre "El.L" si "PD" (geniu) diferentele semnificative apar la nivelul probelor Bare si
Raven, n favoarea celor de la geniu. Pornind de la ideea, ca sublotul de electricieni care
lucreaza la naltime are o medie de vrsta mai ridicata (m=42) dect cea a lotului
format din cei de la geniu specializati pe drumuri si poduri (m=28) este explicabil de ce
rezultatele obtinute la testul Bare si la testul Raven sunt semnificativ mai mari, ele
presupunnd o prelucrare a informatiei nonverbale pe baza vitezei perceptive
(perceperea stimulilor). Nu apar diferente la Praga si Kraepelin, ceea ce conduce la
concluzia, ca exista o dominanta/trasatura comuna n ceea ce priveste atentia
concentrata si atentia distributiva la aceste doua categorii profesionale. Aspectele de
diferentiere si nondiferentiere si pot avea originea n tipul de informatii prelucrate. n
aceasta ordine de idei, testele Bare si Raven, care contin informatii de tip nonverbal,
diferentiaza ntre electricieni si cei care lucreaza la drumuri si poduri (arma geniu), n
timp ce testele Praga si Kraepelin, care contin simboluri (cifre) nu diferentiaza ntre cele
doua subloturi luate n discutie.
Analiza diferentelor de medii ntre "AV" si "PD" scoate n evidenta existenta deosebirilor
n favoarea sublotului de la aviatie, la nivelul a patru teste: Praga, Kraepelin, Bare si
Dexteritate manuala. Aceste diferente sunt justificate daca luam n considerare faptul ca,
sublotul de la aviatie este preponderent alcatuit din maistrii militari cu o pregatire scolara

si militara superioara sublotului de podari - arma geniu care este format n principal din
militari angajati pe baza de contract, care nu dispun de acelasi nivel de pregatire.
Au fost realizate de asemenea, comparatii ntre categorii profesionale similare, aici
lund n discutie cele doua subloturi ce apartin armei geniu: artificieri - ARTF si cei care
lucreaza la drumuri si poduri - PD (acestia din urma au n specificul activitatii lucrul la
naltime). Astfel, se observa, ca diferente semnificative apar la nivelul testului Praga, n
favoarea celor de la drumuri si poduri, de unde putem concluziona ca atentia distributiva
trebuie sa fie mai dezvoltata la cei care lucreaza la naltime.
Pe aceeasi directie, a fost luata n discutie comparatia dintre electricienii care lucreaza la
sol EL.SOL si electricienii care lucreaza la naltime EL.L. Se constata, ca nu apar
diferente semnificative la nivelul nici uneia dintre probe, ceea ce nseamna ca nu exista
diferente n ceea ce priveste atentia (distributiva si concentrata), reprezentarea spatiala,
dexteritatea manuala si inteligenta, ntre cei care lucreaza la sol si cei care lucreaza la
naltime. Consideram, pornind de la aceste rezultate ale analizei, ca testele aplicate n
cercetare pot fi utilizate pentru ambele categorii, nefiind definitorii numai pentru lucrul la
naltime.
Studiul comparativ continua cu analiza diferentelor de medii la probele administrate avand
la baza criteriul pregatirii scolare si militare( gradul). Datele necesare interpretarilor sunt
prezentate n tabelul nr.5.
Tabelul nr. 5 Diferente de medii - pe grade
Gradul

OF

MM

SOF

OF

///////

nu apar dif.

K, DM R,

MM

nu apar
dif.

///////

SOF

K, R, DM

///////

P, K, B, DM
P, K, B, DM,
R

MAC
SC

P, K, B,
DM, R
P, K, B,
DM, R

MAC
P, K, B,
DM, R
P, K, B,
DM
nu apar
dif.

SC
P, K, B,
DM, R
P, K, B,
DM, R

nu apar dif.

//////

B, R

B, DM, R

B, R

/////

B, DM, R

Nota: simbolurlei existente n tabel ne indica existenta diferentelor de medii la nivelul

testelor respective.
n urma analizei datelor cuprinse n acest tabel, se poate observa ca apar diferente
semnificative ntre:
- OF si SOF la nivelul probelor Kraepelin, Dexteritate manuala si Raven, n favoarea
ofiterilor
- OF si MAC si OF si SC la nivelul probelor Praga, Kraepelin, Bare, Dexteritate manuala si
Raven n favoarea ofiterilor.
- MM si MAC, n favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare si
Dexteritate manuala si nu apar si la testul Raven.
- MM si SC, n favoarea maistrilor militari, la nivelul testelor Praga, Kraepelin, Bare,
Dexteritate manuala si Raven.
- MM si SOF numai la nivelul unui singur test, si anume Kraepelin, n favoarea maistrilor
militari.

- SOF si SC, la nivelul probelor Bare, Dexteritate manuala si Raven, n favoarea

subofiterilor.
- MAC si SC la nivelul probelor Bare si Raven, n favoarea militarilor angajati pe baza de
contract.
Datele din acest tabel, evidentiaza si un alt aspect, si anume acela al absentei diferentelor
semnificative ntre anumite subloturile create pe criteriul gradului. Astfel, pot fi
observate urmatoarele situatii:
- OF si MM
- SOF si MAC
Prezenta ct si absenta diferentelor semnificative atrag dupa sine ideea, conform careia
sublotul ofiterilor si al maistrilor militari, pe de-o parte, si cel al subofiterilor si al
militarilor angajati pe baza de contact, pe de alta parte, sunt relativ omogene din punct
de vedere al pregatirii scolar-militare.
Pentru o analiza de profunzime, studiul continua cu calcularea coeficientului de regresie
liniara n functie decriteriul vrsta, unde variabila independenta este reprezentata de
criteriul vrsta, iar variabila dependenta de rezultatele la teste.
Avnd n vedere caracteristicile fiecarui sublot n parte (numar de subiecti, intervalul
de vrsta si gradul de scolarizare), influenta factorului vrsta asupra rezultatelor nu a
putut fi observata dect la sublotul "AV", deoarece acesta are un interval de vrsta
cuprins ntre 20-59 ani (cu o medie de 34,73 ani) si este alcatuit preponderent din
maistrii militari de aviatie, fiind astfel relativ omogen din punct de vedere al pregatirii
scolare si militare.
n mod semnificativ, vrsta influenteaza rezultatele la teste, dupa cum urmeaza:
- Variabila vrsta explica n proportie de 7,3% varianta rezultatelor obtinute la testul
Praga. 10,3% la testul Kraepelin, 6,1% la testul Bare;
- Nu exista variatie a rezultatelor obtinute la testul Dexteritate manuala.
Toate aceste influente sunt invers proportionale, ceea ce nseamna ca, o data cu
naintarea n vrsta rezultatele la aceste teste ncep sa scada. Altfel spus, naintarea
n vrsta atrage dupa sine modificari ale performantelor atentiei n sens descrescator
fiind influentata de scaderea vitezei perceptive vizuale.
IV. Concluzii si propuneri
Prelucrarea si analiza statistica a rezultatelor ne permite sa mentionam faptul ca prima
ipoteza se confirma, si anume ca exista diferente semnificative ntre subloturile de
subiecti a caror munca implica factorul de risc generat de lucrul la naltime. Faptul ca
exista att de multe diferente, ne subliniaza un aspect important, si anume acela ca,
aceste probe pot fi folosite ca fiind relevante si diferentiatoare pe meserii, mai mult dect
pentru lucrul la naltime.
Ipoteza a doua nu se confirma n totalitate, deoarece asa cum s-a demonstrat deja,
ntre electricienii care lucreaza la naltime si cei care lucreaza la sol nu exista diferente
semnificative la nivelul testelor utilizate n cercetare, n timp ce, n cadrul armei geniu,
ntre artificieri si cei care lucreaza la drumuri si poduri au fost semnalate diferente
semnificative n favoarea celui din urma sublot. Acest aspect ne confirmafaptul ca, proba
de atentie distributiva Praga poate sa faca parte din bateria destinata evaluarii
personalului care lucreaza la naltime.

n ncercarea de a verifica cea de-a treia ipoteza, am constatat ca lotul mare, supus
cercetarii, se structureaza pe 3 categorii de pregatire scolar militara, evidentiate si prin
trasaturile psihoaptitudinale:
- Categoria ofiteri-maistri militari este categoria caracterizata de nivelul cel mai mare de
pregatire scolara si care a obtinut la probe rezultatele cele mai ridicate. Analiza statistica
a pus n evidenta faptul ca ntre aceste subloturi nu au existat diferente din punct de
vedere psihoaptitudinal.
- Categoria subofiter-militar angajat pe baza de contract aceasta categorie include, n
general, subiectii cu un nivel mediu de pregatire scolara si, dupa cum s-a putut observa
deja, cu rezultate relativ medii la probe psihoaptitudinale. Nici ntre aceste doua
subloturi nu au fost semnalate diferente semnificative, ceea ce ne indica faptul ca este o
categorie relativ omogena din punct de vedere psihoaptitudinal, dat fiind ca diferentele
scolar profesionale sunt numai la nivelul pregatiri militare.
- Categoria salariati civili aceasta categorie, trebuie sa precizam, nu este alcatuita din
subiecti a caror meserii sunt conditionate de studii superioare, fapt ce ne indica un nivel
mediu si sub mediu de pregatire scolara. Rezultatele la probele aplicate ne atentioneaza
cu privire la aspectul psihoaptitudinal relativ scazut comparativ cu celelalte categorii
mentionate.
n sensul celor discutate mai sus, se pune problema raportului dintre pregatirea scolarmilitara si dezvoltarea psihoaptitudinala. Sa-si spuna oare cuvntul institutia militara,
selectia realizata de aceasta a personalului militar, instructia si pregatirea militarilor n
directia dezvoltarii psihoaptitudinale? Banuim, ca raspunsul este "da", chiar daca ramne,
cel putin pentru moment, la un nivel empiric.
Ipoteza a patra, verificata doar pe sublotul "aviatie", confirma faptul ca factorul vrsta
influenteaza rezultatele probelor psihoaptitudinale: Praga, Kraepelin, Bare. Dexteritatea
manuala este independenta de factorul vrsta, deoarece ea este o abilitate motorie
superioara, care conditioneaza miscari precise, rapide si ingenioase. n aceasta ordine de
idei, de exemplu, sunt aptitudinile practice de reparare a unui mecanism, de manipulare a
unui instrument sau utilaj, toate acestea fiind influentate mai mult de experienta, de
cunostintele n domeniul, de abilitatile nnascute pentru un anumit domeniu de
activitate.
Pornind de la existenta diferentelor semnificative ntre meseriile care includ n
activitatea lor ca factor de risc lucrul la naltime, revenim la ideea prezentata n
capitolul I, care facea referire la complementaritatea dintre cunostintele specifice unei
anumite sfere de activitate si caracteristicile specifice situatiilor de lucru la naltime,
comune indiferent de meserie (Figura nr.1)

Din figura reiese ca fiecare meserie are specificul ei, dar ca exista si aspecte comune
(reprezentate grafic prin spatiul comun hasurat) necesare lucrului la naltime, indiferent
daca este nevoie sa te urci la naltime pentru a repara o retea de curent electric, pentru
a repara motorul unui avion sau pentru a construi sau repara un pod. Este nevoie, dupa
parerea noastra de un bun echilibru emotional, de o buna stabilitate motrica si multa
stapnire de sine n situatii limita. Este necesara, de asemenea, o buna pregatire
profesionala, astfel nct anumite gesturi si miscari sa fie transformate n deprinderi,
astfel nct ele, prin automatizare, sa nu mai necesite mult timp de gndire si actiune,
si nici sa nu distraga atentia de la acele miscari, care asigura stabilitatea si echilibrul pe
locatia care l desparte de sol.
Analiza globala a rezultatelor obtinute ne permite sa consideram a fi necesara o baterie de
probe specifica, care sa evalueze aspectele si trasaturile psihoaptitudinale comune tuturor
categoriilor profesionale care desfasoara activitati, ce presupun ca factor de risc lucrul la
naltime.
n urma cercetarii reiese ca proba Praga poate fi aplicata pentru lucrul la naltime.
Cercetarea necesita extinderea lotului cu alte categorii profesionale. De asemenea, este
necesarea experimentarea si a altor probe care sa surprinda: rezistenta la oboseala si
monotonie, reactivitatea motorie, timp de reactie, stapnire de sine si echilibru
emotional. Celelalte probe utilizate n cercetare pot fi pastrate n bateriile
psihoaptitudinale specifice fiecarei categorii profesionale n parte, necesitnd etaloane
diferentiate dupa criteriul pregatirii scolar-profesionale si militare si dupa criteriul vrsta.

Bibliografie
1. Radu, Ioan (coord.) Metodologie psihologica si analiza datelor, Editura
Sincron, Cluj, 1993;
*** P.Mu.-1 Instructiuni Privind Organizarea si Desfasurarea Activitatii de
Protectia Muncii n Armata Romniei, Bucuresti, 2005;
*** Profile ocupationale elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Tineretului si Sportului.