Sunteți pe pagina 1din 3

C. III.

Constructia democratiei postdecembriste


Context international al prabusirii regimului comunist. n anul 1989 s-a prabusit
regimul comunist n toate statele Europei de est. Acest proces a fost favorizat de
politica de reforme economice si sociale (numita perestroika restructurare) intr
odusa de conducatorul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, ncepnd cu 1985.
n anii '80 a devenit evident ca regimurile comuniste au esuat din punct de vedere
economic din cauza controlului excesiv al statului asupra economiei. Gorbaciov
a ncercat prin perestroika sa corecteze sistemul politic si economic comunist: a
introdus proprietatea privata limitata asupra pamntului si a permis aparitia unor
mici ntreprinderi private. Cea mai importanta schimbare a fost nsa revenirea la l
ibertatea de expresie (glasnost transparenta) prin ncurajarea dezbaterilor public
e. Gorbaciov a pus capat si Razboiului rece, prin politica sa de colaborarea cu
presedintii americani. Prin politica sa interna si externa, Gorbaciov a cstigat u
n prestigiu international imens. n 1990 a primit premiul Nobel pentru pace, ca re
cunoastere n lumea occidentala a eforturilor sale. Pe plan intern nsa, Gorbaciov a
devenit prea reformator pentru comunistii conservatori si prea conservator pent
ru cei care doreau un regim total democratic. El nu a dorit prabusirea regimului
comunist, ci corectarea lui, dar regimul comunist nu putea exista dect n masura n
care partidul controla strns toata societatea. Gorbaciov si-a dat seama n final ca
politica sa duce la prabusirea comunismului si a acceptat resemnat acest lucru.
n 1991 U.R.S.S. s-a destructurat, prin proclamarea independentei mai multor repu
blici sovietice, iar el a demisionat.
n anii '80, Gorbaciov a ncurajat politica de reforme n toate statele comuniste. Pol
itica reformelor a deschis drumul catre democratie. n 1989 regimul comunist s-a p
rabusit si s-au instaurat regimuri democratice, prin revenirea la pluripartidism
si organizarea unor alegeri libere (n Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania D
emocrata, Bulgaria).
Prabusirea comunismului n Romnia. Dintre toti liderii comunisti, Ceausescu a fost
cel mai refractar la politica reformatoare, refuznd orice schimbare de structura.
Daca dupa 1968 el era considerat de catre occidentali un reformator, n anii '80
imaginea sa era a unui dictator nemilos care si priva poporul de cele mai element
are aspecte ale unui trai decent.
n decembrie 1989 au izbucnit manifestatii de strada mpotriva lui Ceausescu si a re
gimului comunist, mai nti la Timisoara (16 decembrie) si apoi la Bucuresti (21 dec
embrie) dar si n alte orase. Armata si securitatea au tras n demonstranti, producnd
peste 1000 de victime. n ziua de 22 decembrie Ceausescu a parasit Bucurestiul. E
l a pierdut sustinerea armatei si a securitatii. Romnia a fost singura tara din E
uropa de est n care prabusirea comunismului s-a produs violent.
Revenirea la democratie. Dupa fuga lui Nicolae Ceausescu, s-a format un organism
revolutionar cu rol executiv numit Frontul Salvarii Nationale (FSN), condus de
Ion Iliescu, fost membru al Partidului Comunist care era considerat dizident. n 3
1 decembrie, FSN a dat un decret-lege care permitea revenirea la pluripartidism.
Astfel, n ianuarie 1990 au reaparut PNL si PNT, la initiativa unor membrii ai ac
estora din anii '40. Dar n lunile urmatoare sunt nfiintate un numar mare de partid
e de toate coloraturile politice. De asemenea, FSN se transforma n partid politic
. n mai 1990 au loc primele alegeri libere dupa 1937, care sunt cstigate de FSN si
Ion Iliescu.
Un rol important n constructia regimului democratic l-au avut organizatiile non-g
uvernamentale care au luptat pentru apararea drepturilor omului, ale minoritatil
or sau categoriilor defavorizate, pentru libertatea cuvntului, sau au avut initia
tive importante n organizarea unei societati democratice. Una dintre cele mai imp
ortante a fost Alianta Civica, alcatuita din numerosi oameni de cultura recunosc
uti ca luptatori anticomunisti.
Fundamentele regimului democratic sunt puse de noua constitutie adoptata n 1991. n
1992 au loc alte alegeri, de data aceasta ntr-un regim constitutional, nu ntr-unu

l de provizorat. Ele sunt cstigate tot de Ion Iliescu si formatiunea sa


numita atunci, FDSN (Frontul Democrat al Salvarii Nationale).
Un alt rol important n sustinerea regimului democratic a fost revenirea
etatea privata n agricultura (familiile care au fost deposedate n anii
it din nou loturile agricole n 1990) si n industrie (aici privatizarea
u dificultati si cu pierderi economice uriase.

politica
la propri
'60 au prim
s-a facut c

Partidele politice. Cele mai importante schimbari pe scena vietii politice n prim
ii ani de dupa 1989 au fost legate de transformarile n cadrul FSN. Dupa ce Iliesc
u este ales presedinte al Romniei, seful FSN devine primul ministru Petre Roman. n
1991 premierul Roman a pierdut sustinerea politica a lui Ion Iliescu si a fost
demis. n 1992 oamenii politici din jurul lui Ion Iliescu se desprind din FSN si a
lcatuiesc un nou partid politic, Frontul Democrat al Salvarii Nationale (FDSN).
n 1993 FSN si-a luat numele de Partidul Democrat (PD). Partidul Democrat a fost c
ondus de Petre Roman pna n 2001 si apoi de Traian Basescu, pna la alegerea sa ca pr
esedinte, n 2004. n 2007, Partidul Democrat s-a unificat cu o aripa a PNL si a for
mat Partidul Democrat Liberal (PDL). Acest partid s-a aflat la guvernare n 1996-2
000 mpreuna cu Partidele care au alcatuit Conventia Democrata, n 2004-2005 mpreuna
cu PNL si n 2008. Initial a fost un partid de centru stnga, iar n 2004 a devenit de
centru dreapta, prin modificarea doctrinei sale.
FDSN, devenit n 1993 Partidul Democratiei Sociale din Romnia (PDSR), s-a unificat n
2001 cu un alt partid socialist (PSDR) si si-a schimbat numele n Partidul Social
Democrat (PSD). Aceasta unificare a avut scopul ca partidul sa fie primit n Inte
rnationala Socialista, o alianta a partidelor socialiste din ntreaga lume. Vechiu
l PSDR era considerat de socialistii europeni un urmas al Partidului Comunist si
deci un partid nedemocratic. Pna n 2004 la conducerea sa au fost Ion Iliescu si A
drian Nastase. Acest partid s-a aflat la guvernare n 1992-1996, 2000-2004.
Partidul National Taranesc a fost renfiintat de catre Corneliu Coposu, lider tara
nist de marca din perioada interbelica, fost secretar al lui Iuliu Maniu, care
a stat n nchisorile comuniste. Un alt lider important al partidului n anii '90 a fo
st Ion Ratiu, fost exilat politic n Anglia. n 1995 Corneliu Coposu a murit, iar pa
rtidul nu a mai gasit un lider de valoare. PNT si-a luat numele de Partidul Nati
onal Taranesc Crestin si Democrat (PNTCD) pentru a putea face parte din Partidul
Popular European, o alianta a partidelor de centru dreapta cu ideologie bazata
pe valorile crestinismului. PNTCD a fost principala formatiune politica din cadr
ul aliantei CDR aflata la guvernare n perioada 1996-2000.
Partidul National Liberal a fost renfiintat de catre Radu Cmpeanu, lider al tiner
etului liberal n perioada interbelica, fost detinut politic n nchisorile comuniste
si exilat politic n Franta. Alti lideri politici importanti, care s-au aflat la c
onducerea partidului au fost Mircea Ionescu Quintus, Theodor Stolojan, Calin Pop
escu Tariceanu. PNL a fost al doilea partid politic din CDR, aflndu-se n acest con
text la conducerea tarii n 1996-2000, n 2004 s-a aflat la conducere n alianta cu PD
apoi singur, pna n 2008.
UDMR, partidul minoritatii nationale a maghiarilor a fost o alta organizatie pol
itica importanta care a cstigat constant n alegeri 6-7% din procentele electoratul
ui. UDMR a participat la toate guvernarile din Romnia ncepnd cu 1996.
Alternanta la putere la conducerea Romniei. n perioada 1990-1996 scena vietii poli
tice romnesti a fost dominata de Ion Iliescu si gruparea politica din rndul careia
provenea (PDSR, n toate variantele sale). n 1996 alegerile au fost cstigate de Emi
l Constantinescu, sustinut de o alianta de partide numita Conventia Democratica
din Romnia. CDR era alcatuita din PNTCD, PNL, UDMR si alte partide mai mici). CDR
s-a confruntat cu grave probleme economice, asa ca n 2000 alegerile au fost cstig
ate din nou de PDSR si Ion Iliescu. n 2004 Traian Basescu a devenit presedinte al
Romnie, sprijinit de o alianta a partidelor PD si PNL.
B. III. Constitutia din 1991

Contextul si cauzele elaborarii constitutiei. n contextul revenirii Romniei la plu


ripartidism, constitutia comunista trebuia nlocuita pentru a mentiona noua stare
de fapt, dar si pentru a garanta respectarea drepturilor cetatenesti si pentru a
permite dezvoltarea regimului democratic.