Evaluarea calitii suprafeelor prelucrate prin achiere

1. Generaliti
Este necesar sa se precizeze de la nceput faptul ca noiunea de calitate a
suprafeei prelucrate este legata de precizia prelucrrii. La fel de importanta este si
noiunea asupra calitii suprafeei, ca fiind o alta latura a preciziei si anume cea care
cuprinde si aspectul microgeometric al acestea (inclusiv o structura corespunztoare a ei).
Astfel calitatea suprafeei prelucrate cuprinde doua aspecte importante:
- aspectul fizic al calitii suprafeei
- aspectul geometric al calitii suprafeei
n timp ce primul este legat de abaterile proprietilor
fizico-mecanice ale stratului superficial, al doilea
definete abaterile suprafeei reale fata de cea
considerata ideala, indicata n desenele de execuie ale
reperelor.
Ocupndu-ne de aspectul geometric al calitii (cel mai
vizibil influenat de procesul tehnologic), analizam cele
trei categorii ale acestei abateri:
- macroneregularitati
- ondulaii
Fig. 1.1.
- microneregulariti (rugozitatea)
Aa cum se observa din fig.1.1., macroneregularitile sunt abateri de nlime mica (notate
cu RM) avnd nsa pasul foarte mare. Abaterea de nlime este raportata fa de forma
teoretica a suprafeei.
Exemple de macroneregularitati:
- pentru suprafee plane:
- neplaneitatea
- convexitatea
- concavitatea
- pentru suprafee cilindrice: - ovalitatea
- conicitatea
- forma de butoi
- forma de hiperboloid, etc.
De obicei microneregularitatile se datoreaz impreciziei sistemului tehnologic de prelucrare
(n special n urm 17317h71r a uzurii elementelor sistemului).
Ondulaiile pot fi definite ca macroneregularitati ce se repeta la intervale regulate (relativ
egale si comparabile ca dimensiuni).
nlimea lor e relativ mica RO si cu un pas mediu P.
(fig.1.2.)
Ele se daroreaz neuniformitii procesului de
achiere, deformaiilor plastice n zona de achiere,
vibraiilor sistemului tehnologic, precum si altor
perturbaii ale sistemului.
De precizat ca aceste neregulariti (ondulaiile) au
pasul P mai mare dect avansul de lucru. Observam
n fig. 1.2. cele doua direcii perpendiculare de
lucru: orizontal (O) si transversal (t). Ht - reprezint
nlimea ondulaiilor pe direcia avansului
transversal (t), respectiv HO pe cel orizontal (O). Pt,
Fig. 1.2.
respectiv PO sunt paii ondulaiilor pe cele doua

direcii.
Microneregularitile (rugozitile) sunt acele abateri de nlime foarte mica Rm (fig. 1.1.)
si cu un pas mult mai mic dect cel al ondulaiilor. Tehnologic, ele reprezint urmele lsate
de scula achietoare.
Rugozitile se datoreaz unor serii de factori: forma (geometria) sculei achietoare,
parametrii regimului de achiere, deformaiile elastico - plastice ale materialului din fata
tisului sculei, etc.
n condiiile cerute azi produselor fabricate, n vederea unei fiabiliti ct mai ridicate, se
impune realizarea unei rugoziti corespunztoare, prescrise.
Se cunosc criteriile de apreciere (cantitativa) a rugozitii (n baza sistemului liniei medii):
- criteriul Ra
criteriul
Rz
- criteriul Rmax (criteriu suplimentar)

Fig.1.3.
Criteriul Ra, numit si al abaterii medii aritmetice, reprezint valoarea medie a ordonatelor
y1,y2,.,yn ale profilului efectiv " P ", pn la linia medie " m " luate n limitele lungimii de
referina " l ".(fig. 1.3.).
Linia medie m este n aa fel aleasa, nct suma ptratelor ordonatelor y1,y2,.,yn sa fie
minima.
Relaia de calcul este:

sau

(aproximativ) (1.1.)

Fig. 1.4.
Criteriul Rz , este criteriul nlimii medii a neregularitilor care se definete ca fiind
distanta medie dintre cele mai nalte cinci puncte ale vrfurilor si cele mai joase cinci puncte
ale bazei profilului efectiv (fig. 1.4.), toate cuprinse ntre limitele lungimii de referina "l" .
Astfel (5.2.):

(1.2)
Criteriul Rmax, numit si criteriul secundar, acesta se refera la nlimea maxima a
neregularitilor ca fiind distanta dintre linia exterioara (e) si cea interioara (i) a profilului
neregularitilor (fig. 1.3.) n limitele lungimii de referina " l".
Exista relaii de legtura, menite sa exprime echivalenta dintre criteriile Ra, Rz si Rmax.
Acestea sunt:
log Rz=0,65+0,97 log Ra
log Rmax=1,97+0,98 log Ra
(1.3.)
Rmax=(3.6) Ra
2. Influena regimului de achiere asupra rugozitii suprafeei prelucrate
S-a constatat ca parametrul care influeneaz cel mai mult rugozitatea suprafeei este
viteza de achiere. n urma determinrilor de laborator s-a putut obine dependenta Rmax =
f(v).

Fig. 2.1.

Fig. 2.2.

Astfel n fig. 2.1. si 2.2. se pot urmrii curbele Rmax = f(v) n cazul strunjirii:
Urmrind graficele se remarca o zona (interval) de viteze v = 20 30 m/min, unde se
obine o rugozitate maxima. Explicaia consta n depunerile pe tis cauzate de regimul de
achiere, calitatea materialului si condiiile de lucru.
Este de ateptat ca acest domeniu sa se evite n timpul prelucrrilor.
O dependenta (cantitativa) ntre rugozitatea suprafeei si viteza de achiere (n cazul
strunjirii) se poate exprima prin relaia:

(2.1)
unde Cv, kv, xv si yv sunt constante care depind de condiiile de achiere.
De menionat ca viteza de achiere are o influenta foarte mare si n celelalte cazuri de
prelucrri (diferite de strunjire): rabotare, mortezare, frezare, alezare, rectificare, etc. Un
exemplu l poate ilustra determinrile fcute n cadrul prelucrrilor de alezare (fig. 2.3. a, b,
c).

Fig. 2.3. b, c
Fig. 2.3. a

Ce se observ: la nceput asperitile

cresc lent, apoi mrindu-se viteza de achiere, ncep sa creasc mai repede.
Rugozitile considerate ca fiind bune (corespunztoare) se obin n jurul vitezelor v =
4 5 (m/min) (la prelucrarea OLC-45).
Revenind la fig. 2.2., influena avansului (S) asupra rugozitii, (funcie de viteza)
confirma afirmaia dup care creterea lui, duce la nrutirea calitii suprafeei. Cercetarea
experimental a stabilit dependente dintre rugozitate, parametrii regimului de achiere
precum si geometria activa a sculei (n cazul prelucrrii prin alezare a materialului OLC-45)
astfel:
unde:

[m]
(2.1)
CR - constanta n funcie de natura materialului prelucrat;

- unghiurile de aezare respectiv degajare ale dinilor alezorului.

Analiznd influenta adncimii de achiere (t), asupra rugozitii, se pot constata
urmtoarele:
- din punct de vedere pur geometric, ea este mult mai mica (n cazul strunjirii). Dar,
innd seama de faptul ca odat cu mrirea adncimii (t) cresc forele de achiere, rezulta
automat creterea deformaiilor elastice.
Se poate logic exprima, de exemplu, n cazul strunjirii valoarea limita inferioara a
adncimii de achiere, pornind de la o relaie cunoscuta si dedusa n acest capitol ,astfel:
(2.2)
Influenta R=f(t) prezint n cazul alezrii o foarte mare importanta. Daca adncimea
(t) respectiv adaosul de prelucrare este prea mare, apare pericolul ca achiile detaate nu
ncap ntre golurile dintre dini, producnd astfel zgrieturi ale suprafeei prelucrate. n caz
contrar, cnd t este prea mic, asperitile obinute la operaia precedenta se taseaz, alezorul
practic nu achiaz n condiii corespunztoare, deci nsi operaia e ineficienta
(microprecizia fiind compromisa).
Relaia de legtura este:
[m]

(2.2)

valabila pentru t<0,2 mm

Concluzia este ca dei adncimea (t) de achiere influeneaz n mica msura
rugozitatea, totui la o cretere sensibila a adncimii, rugozitatea se nrautateste.
n cazul prelucrrilor de rectificare, cu ct viteza discului de rectificat este mai mare si
viteza piesei este mai mica, cu att rugozitatea suprafeei este mai buna. De reinut nsa faptul
ca micorarea excesiva a vitezei piesei poate duce la arderea stratului superficial al ei,
compromind prelucrarea. n practica, n vederea mbuntirii n si mai mare msura a
rugozitii suprafeei se rectifica piesa n continuare fr a mai da o noua adncime de
achiere la o noua curs dubl, efectundu-se astfel 2 3 sau mai multe treceri, fr un avans
transversal.
Se vede necesara studierea si experimentarea variaiei rugozitii suprafeelor n
funcie de regimul de achiere la diferite materiale si condiii de lucru, n cazul diverselor
procedee de prelucrare, la fiecare existnd domenii care trebuiesc nsuite (aplicate), fie
evitate.