Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I COMUNICARE


ASISTEN SOCIAL ANUL I

AUTISMUL

BRAOV
2014

Etimologic vorbind provine din grecescul AUTOS, care nseamn pentru sine nsui.
Termenul a fost introdus de ctre Eugen Bleuler n 1911, n lucrarea Grupa schizofrenicilor .
Autismul este o stare patologic caracterizat prin scderea capacitii de a interaciona pe plan
social i de a comunica, de comportament stereotip i repetiv, cu simptome ce se manifest de
obicei naintea vrstei de 3 ani. (Margareta Gfei, 2009, p.11)
Important este faptul c autismul nu mai este categorisit ca o boal psihic, aa cum era nainte.
n 1970 a fost fondat cea mai important revist de specialitate n domeniul autismului. Iniial
aceasta s-a numit The Journal of Autism and Childhood Schizophrenia (schizofrenia fiind o
boal psihic). De civa ani buni, revista i-a schimbat numele, identificndu-se acum drept
Journal of Autism and Development Disorders, autismul fiind o tulburare de dezvoltare. (Theo
Peeters, 2009, p.27)
Cauzele autismului nu sunt nc nelese complet, dar se crede c tulburrile se datoreaz unor
defeciuni genetice, ale unor interaciuni ntre gene sau mutaii rare cu efecte majore. n unele
cazuri rare, autismul este asociat cu ageni teratogeni (care produc defecte natale). Teorii precum
c autismul ar avea vreo legtur cu vaccinrile nu au fost dovedite n mod tiinific.
O persoan care sufer de autism poate avea numeroase simptome. Manifestarea autismului
poate diferi n intensitate, de la simptome usoare la forme mai grave care pot afecta intreaga
existenta a individului. Toate simptomele variaza in intensitate, iar unele persoane pot avea
simptome pe care altele nu le au.
Simptomele pot include:
- dificultate in comunicare. Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc.
Cuvintele sint adesea folosite necorespunzator. E posibil ca bolnavul sa foloseasca mai mult
gesturi decit cuvinte. Exista tendinta bolnavului de a repeta cuvinte si fraze si imposibilitatea de
a-si concentra atentia si de a fi coerent;

- nesociabilitate. O persoana care sufera de autism nu e de obicei prea interesata in a avea


relatii cu altii. Se poate ca ea sa nu raspunda cu placere altora si sa nu isi priveasca in ochi
interlocutorul. Un bolnav de autism petrece mult timp singur si nu depune prea mult efort in a-si
face prieteni;
- simturi diminuate sau prea dezvoltate. Unii bolnavi de autism abia daca raspund la
impulsurile celor cinci simturi. Altii pot avea simturi foarte dezvoltate. De exemplu, un individ
cu autism poate auzi un zgomot dupa care sa-si acopere urechile pentru mult timp. Se poate ca un
sugar sau un copil bolnav de autism sa evite imbratisarile si orice fel de atingere;
- dificultate in a se juca. E posibil ca un copil cu autism sa nu fie interesat in a intra in joc cu
altii sau sa nu fie capabil sa intre intr-un joc bazat pe imaginatie;
- excese in comportament.
O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiva. Ea
poate trece de la o extrema la alta. Unele persoane pot arata un interes obsesiv pentru un lucru, o
idee sau o activitate. Unii bolnavi fac miscari repetate ale corpului, cum ar fi bataile din palme,
balansarea corpului inainte si inapoi, si a capului. E posibil sa le lipsesca bunul simt si sa fie
agresivi cu ei insisi si cu altii. Simptomele autismului pot dura pe tot pacursul vietii, insa,
deseori, pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat. Un bolnav de
autism poate avea crize si depresii. (Theo Peeters, 2009, p.27)
Terapia ABA
n limba englez, prescurtarea vine de la Applied Behaviur Analysis , adic n traducere Analiza Comportamental Aplicat. Terapia ABA este o abordare tiinific a nelegerii
comportamentului i a modului n care poate fi afectat de ctre mediul nconjurtor.
Terapia ABA este recunoscut pe plan mondial ca tratament sigur pentru copiii autiti.
Cercettorii susin c cca 47% dintre copii pot scpa de diagnosticul de autism, devenind la
fel ca i ceilali copii de vrsta lor, dac terapia ABA este nceput nainte de vrsta de 4 ani
i se fac 30-40 de ore de terapie sptmnal, timp de 2 ani. Copiii autiti cu vrste cuprinse
ntre 2 ani i jumtate - 5 ani au mari anse de recuperare dac fac terapia.
Analiza comportamental aplicat (ABA) reprezint folosirea tehnicilor i principiilor

necesare, n vederea abordrii problemelor importante din punct de vedere social care
determin

schimbri

majore

comportament.

Este un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. Ivar Lovaas n anii 70, centrat
pe ideea c anumite comportamente ale copiilor apar sau nu n funcie de mediu. Bazat pe
teoriile comportamentale, ABA demonstreaz c schimbnd anumite condiii n mediu,
comportamentele copiilor se schimb n consecin. Este un sistem de nvare, un program
care i propune s modifice comportamentul copilului n mod sistematic i intensiv.
Sistemul are obiective clar formulate, mprite n sarcini mici, astfel nct evoluia
copilului s poat fi msurat permanent. ntrirea comportamentului se face cu
recompense, ntreg sistemul funcionnd pe baza acestor ntritori, fie materiali, fie sociali.
(Daniela Bololoi, Avantajele terapiei Aba, 2010)
A. Metode de stimulare senzorial
1.Legnatul n balansoar;
2.Rsucirea pe un scaun rotativ de cteva ori pe sptmn;
3.Frecarea uoar n jurul gurii;
4.Stimularea prin presopunctur.
B. Metode pentru dezvoltarea tactil:
1.mbriri ferme;
2.Frecri pe spate;
3.Rostogolire pe diferite suprafee;
4.Ascunderea n perne;
5.Jocul de tip sandwich (mpachetri n pleduri);
6.Exerciii de trre pe planuri nclinate;
7.Mers descul pe diferite suprafee.
C. Metode pentru desensibilizare tactil:

1.Evitarea impunerii stimulilor senzoriali;


2.Evitarea ciufulirilor i mngierilor pe cap fr motiv;
3.Evitarea gdilrii i atingerilor neateptate din spate,etc.

D. Ludoterapia
-se recomand jocuri pentru 2 persoane. Se trece treptat de la exerciii cu diferite pri ale
corpului la jocul cu mingea, jocuri de construcie.Copilul trebuie s stea n braele
psihoterapeutului cu spatele lipit de pieptul acestuia.

E. Artterapia
meloterapia, desen i pictur,sculptur, dramatizri, asigur un prim contact i surs de
informare.

F. Meloterapia
mijloc de comunicare ntre terapeut si copil. Autistul poate ine ritmul melodiei.

G. Dramatizarea
Se recomand teatrul de ppui, chiar i cnd sunt stereotipe. (Margareta Gfei, 2009, p.11)

Bibliografie

1. Margareta Gfei, Autismul la precolari, Editura Rovimed Publishers, Bacu, 2009


2. Theo Peeters, Autismul. Teorie si interventie educationala, Editura Polirom, Iasi, 2009
3. http://www.helpautism.ro/autism/avantajele-terapiei-aba,
terapiei Aba, Bucureti, 2010

Daniela

Bololoi,

Avantajele