Tulburarile motilitatii

oculare

Muschii oblici:
1. M Oblic superior (oblicul mare):
- Originea la nivelul inelului tendinos;
- Are directie spre ughiul supero-intem al orbitei pana la
trohlee, apoi
isi schimba directia spre posterior si lateral;
- Insertia inapoia ecuatorului, in sectorul supero-lateral al
globului
ocular, la 14 mm de limb;
- Inervat de nervul IV;
- Vascularizatie din artera oftalmica.
2. M Oblic inferior (oblicul mic):
- Originea pe planseul orbitei;
- Are directie spre posterior lateral si superior, trecand pe
sub m. drept
inferior;
- Insertia in cadranul , inapoia ecuatorului, la 17 mm de
cornee.
- Inervat de nervul III.

Miscarile globului ocular

Miscarile globului ocular sunt:
1) Monoculare - ductii;
2) Binoculare.
Ductiile
a) Orizontale
- Adductia - miscarea inauntru;
- Abductia - miscarea in afara.
b) Verticale
- Supraductia = sursumductia - ridicare;
- Infraductia = deorsumductia - coborare.
c) Rotatoare - rotatia globului ocular in jurul
axului antero-posterior
- Incicloductia- rotatia spre intern
- Excicloductia - rotatia spre extern.

Miscarile binoculare sunt:

(a) Miscari conjugate (versiuni sau versii);
(b) Miscari disjunctive (vergente).
Versiile se efectueaza cu ambii ochi in aceeasi
directie. Ele sunt:
- Orizontale
- Dextroversii (la dreapta);
- Levoversii (la stanga).
- Verticale
- Supraversii = sursumversii;
- Infraversii = deosumversii;
- Rotatoare - Cicloversii
Vergentele
- Convergente;
- Divergente.

Miscarile binoculare sunt:

1. Voluntare
- Versiile sunt voluntare, cu exceptia cicloversiilor;
- Vergentele - convergenta este voluntara, divergenta este
reflexa.
2.
Reflexe (involuntare)
- Reflexe psihooptice;
- Reflexe posturale.
Reflexe psihooptice
R. de fixatie - urmarirea unui obiect in miscare, diferit de
convergenta la
aproapierea unui obiect de ochi.
R. de fuziune - este cel mai important pentru realizarea vederii
binoculare.
Functioneaza atat in convergenta cat si in divergenta realizand
amplitudinea de
fuziune care este cuprinsa intre 6 divergente si 35 convergente
(-6 + 35).
Reflexele posturale au rolul de a mentine raporturi normale intre
pozitia ochiului si obiectele din jur.
Sunt declansate de: - miscarite capu1ui - r. statokinetice
- pozitia fixa a capului - r. statice.

Miscarile muschilor oculari

DE - abductor
DM adductor
DS - ridicator, adductor, rotator intern
DI - coborator, adductor, rotator extern
OS - abductor, coborator, rotator intern
Oi - abductor, ridicator, rotator extern

Muschi cu actiune sinergica

Homolaterali
- DE abductor
- OS si Oi au actiune secundara abductia
Controlaterali - sunt muschii de la un ochi
care au campul de actiune in aceeasi
directie cu muschii ochiului congener.
Sunt muschi conjugati.
- Ex. Ridicatori
- DS dr si stg
- Oi dr si stg
- Coboratori
- Dl dr si stg
- OS dr si stg

Muschi antagonisti
Homolaterali
- DE si DM
- DS si DI
- OS si Oi
Controlaterali - DM stg si DM dr

Fiziologia
motilitatii
oculare
Fiziologia motilitatii oculare este complexa.
La baza proceselor care coordoneaza influxul
nervos necesar muschilor oculari se afla legile
inervatiei reciproce.
1) Legea SHERRINGTON - legea inervatiei
reciproce a antagonistilor. Se refera la
miscarile monoculare: impulsul de contractie
al unui muschi se declanseaza simultan cu
relaxarea antagonistului.
2) Legea HERING - coordoneaza miscarile
voluntare binoculare: impulsurile pentru
miscarile voluntare destinate unuia dintre ochi
vor ajunge in cantitati egale si la congener.

Vederea binoculara

Cele doua imagini ale obiectului privit sunt

fuzionate. Tendinta la fuzionare constituie
un reflex innascut - r. de fuzionare.
Pentru ca fuzionarea imaginilor sa se poata
realiza cortical este necesar ca imaginile
retiniene ale obiectului privit sa se formeze
in puncte retiniene corespondente. Acestea
sunt puncte retiniene simetrice situate
omonim in raport cu macula (maculele sunt
puncte retiniene corespondente ideale).
In cazul in care imaginea obiect se formeaza
in puncte retiniene necorespondente,
obiectul este perceput dublu - diplopie (prin localizarea in directii diferite a
obiectului respectiv).

 Punctele din spatiu care isi formeaza

imaginea in puncte retiniene
corespondente pot fi unite printr-un
cerc care trece prin punctele nodale
ale celor doi ochi. Acest cerc se
numeste Horopter. Punctele din spatiu
aflate inaintea sau inapoia
Horopterului ar trebui sa fie vazute
dublu, dar scoarta inhiba imaginea
dubla, lasand clara doar imaginea
punctelor de pe Horopter - se numeste
diplopie fiziologica si contribuie la
realizarea vederii in profunzime

 Neutralizarea constituie un fenomen de

inhibitie, datorita caruia perceptia
vizuala a unui ochi este anulata partial
sau in totalitate. Datorita neutralizarii
diplopia fiziologica nu este sesizata, cu
toate ca se produce permanent in timpul
vederii binoculare.
Vederea binoculara are trei grade:
I. Vederea simultana (papagal - colivie);
II. Vederea fuzionata cu amplitudinea de
fuziune -6 +35;
III. Vederea stereoscopica - perceperea in
relief a obiecteror tridimensionale din
spatiu.

Stereopsia

Gradele vederii binoculare

Heteroforia

Cauzele heteroforiei

Va multumesc!