Marea Neagr este ntinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic

tethysian, el nsui parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte i munii care o
mrginesc la nord (n Crimeea), la nord-est (Caucazul) i la sud (lanurile pontice). Este situat ntre Europa i Asia, avnd ca state riverane Rusia, Ucraina, Romnia, Bulgaria, Turcia iGeorgia. Prin Strmtoarea
Cherci este legat de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strmtoarea Dardanele de Marea Egee i deci de Marea Mediteran. Marea Neagr este, din punct de vedere hidrologic, un rest al Mrii
Sarmatice i prezint o serie de aspecte unice n lume : ape salmastre (n medie 16-18 grame de sare pe litru fa de 34-37 n alte mri i oceane), stratificare ntre apele de suprafa oxigenate i cele adnci
anoxice (fenomen denumit euxinism), limane la gurile fluviale, flor i faun cu multe specii-relicve. n zona litoralului romnesc salinitatea scade i mai mult, n mod obinuit fiind ntre 7 i 12 la mie.
Marea Neagr se ntinde pe o suprafa de 423.488 km. Cel mai adnc punct se afl la 2211 m sub nivelul mrii n apropierea de Ialta. Mareele sunt n general de mic amploare (cca. 12 cm).

Cuprins
[ascunde]

1 Hidrologie

1.1 Fluvii i ruri care se vars n Marea Neagr

1.2 Salinitatea

2 Ecosistemul Mrii Negre

3 Biotopul pontic

3.1 Etajul supralitoral

3.2 Etajul mediolitoral

3.3 Etajul sublitoral

3.4 Etajul elitoral

4 Fauna

5 Etimologie, istorie i alte caracteristici

6 Ipoteza potopului pontic

7 Orae de coast

8 Spaiul maritim al Romniei

9 Referine

10 Bibliografie

11 Lectur suplimentar

12 Legturi externe