ESEU:

Argumente

favoarea

cercetrii

calitative
Andrei Savciuc, student masterat, facultatea FPSE, Universitatea de stat din Chisinau.

INTRODUCERE:
n tiinele socio-umane se ntlnesc o serie de dihotomii, ns una care se
discut cu o frecven mare este cea dintre cercetrile de tip cantitativ si cele de tip
calitativ. n timp, n limbajul tiinelor sociale, termenii calitativ si cantitativ au
trecut la o inelegere spre o sfer mult mai larg dect n accepiunea lor iniial,
ajungndu-se n final la constituirea a dou mari paradigme. ntr-un cmp al ideilor
foarte vast, asa cum este cel al tiinelor socio-umane, racordarea sociologilor
cercetatori la una sau alta dintre cele doua paradigme, a fost mai mult dect
fireasc, unii afirmnd n mod deschis superioritatea sau inferioritatea unei
paradigme n raport cu alta. Pe de alt parte, muli sociologi au vazut ntre cele 2,
numeroase complementariti i inferene, insistndu-se asupra faptului c
sociologia trebuie s utilizeze concomitent ambele metode. Adepii acestei idei
menioneaz c nu exist o realitate social numai calitativ sau numai cantitativ.
Deci, cele dou metode se presupun reciproc. Ideea de a cuantifica unele dintre
metodele sociologice (de a introduce msurarea ) a fost benefic i va continua sa
rmn aa dac se vor respecta 2 conditii:
1. a nu se prsi metodele calitative
2. aplicarea metodelor cantitative s aib loc atunci cand se obin date reale i
nu doar formale. Acest raionament este argumentat prin faptul c, o
corelaie sau un calcul de covariant nu asigur prin ele nsele adevrul
sociologic, ci numai n masura n care faptele cuprinse n ele sunt reale.
Cercetarea calitativa nu este o aparitie recenta in campul stiintelor sociale. Ea are o
traditie indelungata care rezulta din consubstantialitatea calitativismului cu stiintele
socio-umane. Istoria cercetarii calitative presupune cateva etape:
1. 1890-1930
Este o perioada in care, virtual toate cercetarile au fost de natura calitativa,
simultan dezvoltandu-se primele departamente universitare de cercetare a
socialului. Apar acum primele lucrari de sociologie, care apartin unor unor nume
ca: Durkheim, Webber, Mead, Simmel. Simmel se pronunta impotriva maniei de a
cauta legi sociologice (aluzie la Durkheim), preconizand inlocuirea treptata a

"vanatorii de legi " cu "istorismul" care descrie evolutia societatii si

grupeaza fenomenele omogene, inscriindu-se asadar pe linia unei sociologii
contextualiste, comprehensive. Explicatia pentru primordialitatea cercetarii
calitative este simpla, sociologia fiind in acea perioada intr-o stransa legatura cu
filosofia si cu alte stiinte socio-umane de la care imprumutat maniera de abordare
speculativa a realitatii (fenomenologia). Unul dintre numele mari ale cercetarii
calitative este Malinovski. El este inventatorul principalei metode calitativeobservatia participativa- si primul care o pune in practica, intelegand ca singura
modalitate de a-i intelege pe oameni asa cum sunt ei, este aceea de a participa la
existenta lor. Malinovski este tipul antropologului, prin excelenta care ne-a aratat
cum trebuie sa fie o cercetare de teren, demonstrand ca aceasta nu are nimic de a
face cu "activitatea anchetatorului" care chestioneaza "informatorii".
2. 1931-1960:
In aceasta perioada se face remarcata patrunderea cercetarii cantitative
(experimentul, ancheta), atat in viata universitara cat si in cea publica, mai ales sub
forma sondajelor de opinie.Exista inca preocupari pentru cercetarea calitativa, dar
metodelor ei (observatia, interviul) li s-au dat tratari cantitative. Este insa certa
predominanta metodelor pozitiviste, cantitativiste, determinata de declansarea
interesului pentru cercetarile sociologice la nivel macrosocial.
3.

1960-pana in zilele noastre

Caracteristica fundamentala a acestei perioade o reprezinta critica la adresa

functionalismului si cantitativismului precum si o reintoarcere la studiile de tip
calitativ. Are loc totodata o consolidare a modelului interpretativist- calitativist.
Functionalismul a fost, intre 1950-1960 perspectiva dominanta in sociologie prin
lucrarile lui Merton si Parson. Fondatorii acestei perspective au fost Compte,
Spencer si Durkheim.Functionalistii vad societatea ca pe un sistem alcatuit din mai
multe subsisteme, iar functiile sistemului depind de realizarea functiilor
subsistemelor. Functionarea sistemuli social este asigurata prin controlul social.
In cadrul modelului interpretativist- calitativist, intra ca elemente
componente:

interactionalismul simbolic: acesta are la baza considerentul dupa care

indivizii umani sunt capabili sa produca si sa utilizeze simboluri(sunete,
grafice, gesturi), atragand astfel atentia asupra rolului individului in viata
sociala.
etnometodologia: nu trebuie inteleasa ca metoda specifiv etnologica, nici ca
o abordare metodologica a sociologiei. Originalitatea ei consta in conceptia
teoretica asupra fenomenelor sociale. Termenul a fost inventat de fondatorul
curentului H.Garfier..... si are in vedere analiza "modurilor de a face"
obisnuite, pe care actorii le mobilizeaza pentru realizarea actiunilor
cotidiene. Etnometodologii au privit lumea ca pe un obiect al perceptiei si

actiunii simtului comun......................... insemnand studiul activitatii

cotidiene, ea insasi fiind o activitate obisnuita. Se foloseste observatia
participativa si conversatia libera.Etnometodologia se afla intr-o realtie
speciala cu fenomenologia si interactinismul simbolic
etnografia: studiaza comunitatea de scala mica si mijlocie. Foloseste ca
metode: observatia participativa de lunga durata, analiza documentelor,
interviul intensiv. Asa cum afirma Laplantin, in etnografie este mobilizata
capacitatea de a privi adecvat si de a privi totul, de a distinge si a discerne
ceea ce vedem.

Ca orientare metodologic, abordarea cantitativ se plaseaz pe poziia

pozitivismului, care este modelul de cercetare n tiinele naturii. Chiar Compte
ofer termenului de sociologie alternativa lingvistic de fizica social, militnd
pentru trecerea studiului societii sub semnul studiilor pozitive (al tiinelor
exacte). El propune deci studiul faptelor sociale cu ajutorul unor metode identice
sau analoage celor din stiintele naturii, facandu-se astfel trecerea de la speculatia
despre om si societate la cercetarea efectiva. Pe de lata parte au existat voci care sau opus unei astfel de abordari, insistand pe deosebirea dintre stiintele naturii si
cele ale culturii si spiritului. Dintre cei care sustin aceasta ideea il amintim pe
Dilthey W. El a motivat aceasta deosebire prin aceea ca, socio-culturalul si
istoricul sunt produsul subiectivitatii umane, al motivatiilor si intentiilor umane.
De aceea, cunoasterea socio-umanului nu se poate face din exterior, obiectiv, ci
doar pe baza subiectivitatii umane. Aceast subiectivitate st in spatele faptelor si
proceselor care compun realitatea sociala.Astfel apare opozitia dintre
comprehensiune si explicatie.
TRATAREA SUBIECTULUI :
Foarte mult timp, cercetarea calitativ a fost considerat un fel de rud srac
a cercetrii tiinifice, pe motiv c nu este credibil. Discuiile pe marginea
avantajelor sau chiar a supremaiei cercetrii cantitative asupra celei calitative au
dominat dezbaterile academice mai mult timp.
Pe de alt parte, cercettorii calitativiti sunt deseori etichetai drept un fel de
jurnaliti, cercettori soft sau nite cercettori de categoria a doua, a cror
munc tiinific ridic suspiciuni, n timp ce standardul absolut rmne cel impus
de cercetarea cantitativ
n general, dou critici majore sunt aduse cercetrii calitative: cu privire la
sigurana datelor i validitatea cercetrii. n ceea ce privete coeficientul de
siguran al datelor, scrie Silverman (1993/2004), cercettorii calitativiti consider
c aspectul esenial n cercetarea calitativ este adesea autenticitatea i nu
sigurana datelor; inta urmrit fiind nelegerea autentic a experienelor
oamenilor. Totui, precizeaz cercettorul englez, sigurana poate fi atins i n
cercetarea calitativ, prin folosirea unor metode standardizate de luare a notielor

pe teren, de elaborare a transcrierilor, precum i prin compararea analizelor

efectuate asupra aceluiai corpus de date de ctre ali cercettori.
O cercetare frumoas este cea care duce la un rezultat nou
n ultimii ani se remarc un interes tot mai sporit pentru cercetarea calitativ n
diverse discipline socioumane sociologie, antropologie, psihologie, pedagogie,
management. Expresia qualitative research s-a impus n spaiul anglo-saxon la
sfritul anilor 60, primul tratat aprut n domeniu fiind coordonat de N. Denzin i
Y. Lincoln (Paill, 1996/2002).
Diferene dintre cercetarea
cantitativ i cea
calitativ
Cercetare cantitativ

Cercetare calitativ

Cuvinte cheie: control, ntindere

Preocupat de obiectivitate,
generalizare, reproductibilitate
Logica verificrii
Se tie destul de exact ceea ce va fi
semnificativ
Control a priori al variabilelor
Poate stabili relaii cauzale i
corelaii
Proceduri codificate i fixe

Cuvinte cheie: comprehensiune,

profunzime
Obiectivitatea, generalizarea,
reproductibilitea sunt adesea
secundare
Logica descoperirii
A priori totul poate fi semnificativ
Control a posteori al variabilelor
Interes pentru cauzalizatea local
i simbolic
Proceduri variabile

Cercetarea calitativ desemneaz orice studiu empiric n tiinele umane i sociale

care are urmtoarele cinci caracteristici:
(1) cercetarea este conceput n mare parte dintr-o perspectiv comprehensiv,
(2) i elaboreaz obiectul de studiu ntr-un mod deschis i amplu,
(3) include o culegere de date efectuat cu metode calitative, adic a metodelor
care nu implic n momentul culegerii nici o cuantificare, nici o prelucrare chiar,
(4) d prilejul unei analize calitative a datelor n care cuvintele sunt analizate direct
prin intermediul altor cuvinte, fr s fie trecute printr-o operaie numeric i
(5) se termin cu o povestire sau o teorie
CONCLUZIE:
De ce cercettorii prefer cercetarea calitativ?
- preferina pentru date calitative
- preferina pentru date neprovocate,
- preferina pentru nelesuri,

- neacceptarea modelului specific tiinelor naturale i preferina pentru cercetarea

inductiv
n ce situaii se utilizeaz acest tip de cercetare?
- viaa unui grup
- reaciile indivizilor sau ale colectivitilor la un eveniment care
- interaciune interindividual sau intergrupuri
- reprezentrile mprtite ntr-un grup social
- experiena trit n viaa cotidian
Caracteristicile cercetarii calitative
Referindu-ne strict la cercetarile calitative in stiintele socio-umane, un
studiu poate primi o astfel de calificare daca indeplineste urmatoarele conditii:
1. perspectiva comprehensiva domina cea mai mare parte a cercetarii
2. abordarea obiectului de studiu se face amplu si deschis
3. culoegerea datelor de teren se face cu ajutorul unor metode ce nu presupun
cuantificarea lor anterioare (ex: observatia participativa, interviul
nestructurat/ semistructurat, jurnalul de bord, introspectia)
4. analiza datelor este de factura calitativa, cuvintele fiind analizate prin alte
cuvinte fara efectuarea unei operatii numerice
5. cercetarea se finalizeaza printr-o teorie nu printr-o demonstratie
Constantele cercetarii calitative
Chiar daca operatia de comparare a cercetarii calitative cu cea cantitativa a
scos in evidenta o serie intreaga de particularitati specifice fiecaruia dintre cele
doua, exista cateva elemente constitutive in constantele care marcheaza cercetarea
calitativa:
1. contactul personal prelungit cu oamenii si mediul de cercetare, dublat de
empatie si sensibilitate la cele relatate de subiect
2. planul cercetarii din perspectiva metodologica este dinamic, el evoluand in
functie de rezultaul la care se ajunge
3. nu exista o separare neta intre culegerea- analiza datelor, ele putand fi chiar
suprapuse
4. cercetatorul este principalul instrument metodologic pe parcursul cercetarii
5. nu se urmareste obtinerea de rezultate, ci descrierea, teoretizarea celor
studiate
6. raportul de cercetare se scrie intr-un spatiu de dialog al descoperirii/ validarii
proceselor, nu intr-o logica a dovezii

Analiza datelor calitative

Daca in urma unei cercetari sunt stranse o serie de date calitative, acestea
nu implica automat o analiza calitativa, deoarece datele calitative nu duc in mod
automat la o analiza calitativa. Trebuie sa facem deosebirea intre analiza datelor
calitative si analiza calitativa a datelor, deoarece analiza datelor calitative poate fi
chiar si o analiza statistica(analiza cantitativa). De altfel, analiza datelor calitative
subsumeaza analiza calitativa (ex:analiza fenomenologica, analiza teoretica) si
analiza cantitativa a datelor calitative. La intersectia lor se situeaza analiza
cvasicalitativa (analiza de continut, analiza de protocol) al carei statut nu este nici
calitativ nici cantitativ.In acest caz, operatiile calitative, sunt urmate de operatii
cantitative.

BIBLIOGRAFIE:
1. Agabrian, Mircea. (2004). Cercetarea calitativ a socialului. Iai: Institutul
European.
2. Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetrii sociologice. Metode
cantitative i calitative. Bucureti: Ed. Economic.
3. Cojocaru, Natalia. (2010). Cercetarea calitativ (manual universitar). CEP
USM.
4. Ilu, Petru. (1997). Abordarea calitativ a socialului. Iai: Polirom.
5. http://www.scritube.com/sociologie/Cantitativ-si-calitativ-in-sti72431418.php