Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICINA VETERINAR

BUCURESTI
Facultatea de Management , Inginerie Economic n Agricultura i Dezvoltare
Rural
Specializarea: Inginerie i management n alimentaie public i agroturism

NUME: IU SORIN DUMITRU


GRUPA: 8314

Productia mondiala de zahr depete 115


milioane de tone i e localizat n zonele de
cultura a materilor prime: sfecla si trestia de
zahar
Zahrul poate fi fabricat n urmtorul sortiment:
-Zahr tos, cu mrimea cristalelor 0,5 - 2,5mm;
-Zahr pulbere, cu mrimea cristalelor <0,5mm;
-Zahr pudr (farin), cu mrimea cristalelor
<0,1mm;
-Zahr buci rafinat, buci
de diferite dimensiuni;
-Zahr tos rafinat;
-Zahr pudr rafinat.

Pentru funcionarea corect a politici agricole


comune, a fost necesar organizarea comun
a pieei n sectorul zahrului i a izoglucozei.
n cazul acestei organizri este introdus un
sistem de cote pentru producia de zahr i
izoglucoz.
Cotele de productie se bazeaz n principiu pe
nivelurile anterioare de producie:

Cota A este reprezentat de cantitile


de zahr pentru care se acord un pre de
sprijin (minus 2% din preul de intervenie
care revine cotizaiei de productor).

Cota B este prezentat de cantitile


cumprate la un pre corespunztor a 58%
din preul de intervenie la zahr. Restul
reprezint cotizaie de la productor.

Cota C nu sunt cotizaii, dar acest zahr


nu poate fi comercializat n UE i nu poate fi
exportat dect fr restituii la export

Pentru adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar in


domeniu au fost intreprinse o serie de msuri cum ar fi:
pentru asigurarea armonizarii complete a legislatiei romanesti
cu acquis-ul comunitar, in Romania au fost adoptate si
implementate o serie de acte legislative insotite de masuri de
constructie institutionala adecvate, respectiv consolidarea
administratiei centrale si teritoriale
masuri care vizeaza organizatiile din filiera zaharului;
masuri care vizeaza calitatea;
masuri pentru implementarea statisticii in domeniu, pentru a
asigura raportarea la momentul aderarii, a informatiilor catre
Comisia Europeana, conform Reglementarii CEE nr.779/96.

Cererea anual de zahr din Romnia este de circa 70 de mii de tone,


revenind la 30 kg/locuitor. Dac facem diferenele cu cele 6 milioane de tone
producie, vom descoperi o industrie care a fost foarte bine pus la punct i
din care se poate ctiga enorm.
Preuri de susinere
Consiliul European stabilete pentru fiecare an de plat (1 iulie-30 iunie):
Preul int- se stabilete anual pentru zahrul alb ne ambalat, calitate
standard. Este un pre teoretic ce se aplic n condiii normale de echilibru
cerere-ofert i competiie liber. Nivelul su este stabilit la 665 /t pn n
2006.
Preul de intervenie- se stabilete anual pe baza preului int. Este preul la
care ageniile naionale de intervenie cumpr zahrul produs n U .E. din
1995 acesta a fost ngheat la 631,9 /t pentru zahr alb i la 523,7 /t zahr brut.
Preul minim- pre la care procesatori sunt obligai s cumpere sfecla de la
cultivatori. Nivelul su este de 46,72 /t prentru sfecla A i 32,42 /t pentru
sfecla B.
Preul de baz- se calculeaz n funcie de preul de intervenie la zahrul alb
din care se deduc costurile de livrare la fabric, marja de transformare,
randamentul i ncasrile procesatorilor obinute din vnzarea melasei.
Preul derivat- n fiecare an se stabilete preul de intervenie derivat pentru
zahrul alb pentru zonele deficitare, cu 16-23 /t mai mare dect preul de
baz.

Piaa intern: evoluia preurilor


Pretul de referinta pentru zaharul alb a fost stabilit de-a lungul timpului la:
a) 631,9 EUR per tona pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 si
2007/2008;
(b) 541,5 EUR per tona pentru anul de comercializare 2008/2009;
(c) 404,4 EUR per ton a din anul de comercializare 2009/2010. Pretul de referinta
pentru zaharul brut este stabilit la:
(a) 496,8 EUR per tona pentru fiecare dintre anii de comercializare 2006/2007 si
2007/2008;
(b) 448,8 EUR per ton a pentru anul de comercializare 2008/2009;
(c) 335,2 EUR per tona din anul de comercializare 2009/2010.

Retailer

Ultima actualizare

Pret (lei)

Carrefour

14.05.2014

2.79

Metro

14.05.2014

2.79

Selgros

15.05.2014

2.80

Cora

21.05.2014

2.85

Kaufland

20.05.2014

2.89

Mega Image

21.05.2014

2.95

Billa

12.05.2014

2.99

Auchan

20.05.2014

3.19

Lidl

21.05.2014

3.49

Preul de referinta fixat de UE pentru zaharul alb este de


404,4 euro pe ton si de 335,2 euro pe ton pentru zaharul
brut.Pot fi activate ajutoare pentru stocarea privat dac
preurile pe piaa UE se reduc sub 85% din preul de
referint.
Cota anuala de zahar alb din sfecla de zahar alocata
Romaniei pentru 2011-2012 este de 104.688 tone, conform
Regulamentului Uniunii Europene nr. 513/20 10.
Romnia produce circa 90 000 de tone de zahr din
sfecl,fata de o cota anuala de 109 164 tone zahar din sfecla
alocata de UE.La aceasta se adauga 329 636 tone de zahar
brut din import folosit pentru rafinare.

Comisia pentru agricultur a Parlamentului

European a votat, la sfritul lunii ianuarie,


prelungirea cu cinci ani a cotelor la zahr pn
n 2020. Msura a fost adoptat cu scopul de a
elimina tensiunile din pia.
UE sper s produc n acest sezon peste 16 mil.

tone de zahr, rmnnd cu un deficit fa de


consum (18,1 mil. tone) de 2 mil. tone, pe care l
va acoperi din importuri.
Creterea populaiei, schimbarea tendinelor n

alimentaia uman i creterea utilizrii


biocombustibililor i a altor produse derivate pe
baz de zahr ar putea fi drivere de cretere a
pieei n urmtorii zece ani, desigur, diferit de
la o regiune la alta

In cadrul politicii de restructurare a sectorului zahar


in cadrul UE, Comisia Europeana a solicitat in perioada
2006-2008 tuturor tarilor membre UE care cultiva sfecla
de zahar sa-si reduca voluntar cotele de zahar si sa
inchida unele fabrici pentru a reduce productia de
zahar cu 6 milioane de tone si a reduce pretul sfeclei cu
45%
La noi in tara aceasta reforma s-a concretizat prin faptul
ca anul 2008 Fabrica de zahar Oradea a renuntat benevol
la 13,5 % din cota sa de zahar (cca 4.500 t), astfel ca,
cota de zahar din sfecla a Romaniei s-a redus la 104.660
tone, astfel ca Romania a inregistrat cea mai mica reducere
de cota (4 %) in timp ce toate celelalte tari au redus cota cu
minim 14-15%.

S-ar putea să vă placă și