Sunteți pe pagina 1din 3

Imunologie Curs III 15.10.

2013

Antigene si epitopi Partea I


Antigenul reprezinta orice substanta recunoscuta ca non-self de un organism dupa trecerea ei prin
barierele anatomo-fiziologice si care este capabila de a induce un raspuns imun. Antigene pot fi:

Compusi anorganici
Compusi organici (vegetali, animali sau sintetici)
Organisme vii (virusuri, microbi, paraziti) sau toxine produse de acestea
Celulele proprii sau fragmente din aceste celule care fie au fost gresit sintetizate fie s-au alterat
intr-un fel sau altul
Celulele tumorale sau fragmente ale lor
Celulele proprii care au fost invadate de virusuri, microbi sau paraziti cu dezvoltarea intracelulara

Prima conditie esentiala pentru ca o substanta sa fie considerata antigen este recunoasterea acesteia de
catre receptori specializati. Aceasta recunoastere se poate realiza pe receptori solubili (opsonine),
precum anticorpii, sau receptori ficsi (de pe membranele limfocitelor). Antigenele care sunt recunoscute
ca atare la o specie pot fi ignorate la alta specie. Exista structuri care sunt recunoscute ca non-self, adica
se fixeaza pe receptori dar sunt incapabile sa declanseze un raspuns imun (haptene). Orice molecula
non-self care nu poate fi recunoscuta de receptori este ignorata imunologic.

Haptenele
Posibilitati de evolutie:

Opsonizarea haptenei, urmata de fagocitarea acesteia


Combinarea haptenei in mod accidental cu o molecula proteica, lipoproteica sau
lipopolizaharidica, astfel incat se formeaza un antigen complet
Depozitarea haptenei in celulele sistemului reticuloendotelial, ca aceasta sa ramana acolo ca un
corp strain (ex.: cerneala din tatuaje)

Antigenul complet
Orice antigen complet este imunogen (poate declansa un raspuns imun) si asimilabil cu doua fragmente:

Haptena
Carrier Sunt molecule voluminoase cu putere imunogena proprie foarte mica

Un RIU presupune si concentratii mici de anticorpi anti-carrier. Proprietatile haptenei:

Legatura dintre haptena si carrier este una puternica, covalenta


Haptena este recunoscuta de receptori membranari specifici
Fata de haptena se poate declansa si sinteza de anticorpi (receptori mobili) care se vor lega
ulterior cu mare specificitate de haptena. Specificitatea are doua valente:
1

Imunologie Curs III 15.10.2013


o Specificitatea ligarii pe receptori fixi
o Specificitatea ligarii pe anticorpi
In concluzie, o haptena va fi fixata de un singur tip de receptor. Exista totusi o abatere de la aceasta
regula acelasi anticorp poate recunoaste un grup restrans de antigene apropiate structural. Astfel,
anticorpii pot asigura protectia incrucisata impotriva unor familii de germeni cu determinanti antigenici
comuni.
Totalitatea limfocitelor care au receptori de un anumit tip pentru haptena unui antigen complet
formeaza o clona limfocitara. S-a dovedit ca o clona nestimulata contine aproximativ 100 de limfocite. La
activare, acest numar explodeaza.
Un antigen complet poate sa declanseze un raspuns imun umoral care se traduce prin producere de
anticorpi, iar acei anticorpi formeaza cu antigenul complexe imune. Acestea pot fi intalnite sub doua
forme membranare si circulante.
Un antigen complet mai poate de asemenea declansa un RIC activare de LTc, LNK si LK. Acestea
elibereaza substante distructive prin care este bombardata si distrusa celula tinta.
Antigenul nativ nu induce raspuns imun prin totalitatea structurii sale, ci doar prin fragmente ale
acesteia, numite determinanti antigenici. Un germen poate avea sute de determinanti antigenici, fiecare
cu alta semnificatie imunologica. Acestia sunt localizati in zone de structura care sunt esentiale pentru
supravietuirea germenilor respectivi. Notiunea de determinant antigenic este aproximativ egala cu cea
de epitop.

Epitopii
Reprezinta fragmente din antigenul nativ care au valoare de antigen complet, adica pot fi echivalenti cu
secvente haptena + carrier:

Peptidele care au mai putin de 8 aminoacizi nu au semnificatie imunologica


Fragmentele care au 9-10 aminoacizi devin de obicei epitopi T-dependenti acesti epitopi vor fi
incarcate pe moleculele MHC I si II ale CPA
Fragmente care au 15-20 aminoacizi (acestea provin din toxine solubile) Acesti epitopi vor fi
recunoscuti direct de limfocitele B. Daca epitopii sunt T-independenti, LB declanseaza direct RIU.
Daca epitopii sunt T-dependenti, LB declanseaza tot RIU, dar numai dupa cooperare cu LTh.

CPA codifica permanent infotmatii despre antigen prin urmatoarele lucruri:

Numarul si tipurile de receptori de endocitare ocupati cu non-self


Tipurile de receptori de receptori Toll (receptori de semnalizare) ocupati cu non-self
Varietatea combinatiilor de receptori angajati in procesul de recunoastere

Aceasta codificare este apoi preluata si concretizata in productie de molecule MHC I si II.

Imunologie Curs III 15.10.2013

Clasificarea epitopilor in functie de semnificatia imunologica

Efectori genereaza intotdeauna raspuns imun (umoral sau celular):


o Tip B recunoscuti doar de LB -> RIU caracterizat doar prin productie de IgM
o Tip t recunoscuti mai intai de LTh ->:
RIC, daca LTh care ii recunoaste este de tip 1
RIU, daca LTh care ii recunoaste este de tip 2
Supresori activeaza doar LTreg, care secreta citokine ce opresc raspunsul imun in diferite faze
Imunomodulatori Nu actioneaza niciodata singular. Ei amplifica actiunea celorlalte doua tipuri
de epitopi, in functie de predominanta lor.

Daca un antigen nativ genereaza predominant epitopi supresori, raspunsul imun se opreste din prima
faza, iar antigenul respectiv se numeste tolerogen.
Daca un antigen nativ genereaza concomitent ambele tipuri de epitopi, soarta raspunsului imun este
indusa de ponderea unui anumit tip dintre acestia.

Clasificarea epitopilor in functie de dispozitia spatiala

Liniari sau secventiali aminoacizii ce alcatuiesc epitopul respectiv au fost selectati din lantul
primar al proteinei de origine
Conformationali sau spatiali aminoacizii ce alcatuiesc epitopul respectiv provin din regiuni
diferite ale proteinei de origine (structurile tertiara si cuaternara)

Structuri care executa recunoasterea epitopilor

Fagocitele
Opsoninele Epitopii trebuie sa fie solubili pentru a fi recunoscuti de acestea. Pot fi fie liberi fie
deja continuti in complexe imune circulante.
Limfocitele B prin BCR
Limfocitele Th si Tc prin TCR
Limfocitele K si NK folosind receptori diferiti
Anticorpii preexistenti in lichidele organismului

Reguli de recunoastere a antigenelor sau epitopilor

O clona limfocitara recunoaste un singur tip de epitop. Se considera ca in natura exista la ora
actuala 1016-1018 tipuri de epitopi diferiti. In cazul epitopilor T-dependenti, limfocitul T din clona
recunoaste concomitent prin TCR atat epitopul cat si molecula MHC (dubla recunoastere
intrareceptoriala sau asociativa). Aceste legaturi sunt necovalente (slabe).
Limfocitele T pot recunoaste numai epitopi prezentati pe molecule MHC proprii. Limfocitele B,
spre deosebire, pot recunoaste direct epitopi solubili. Daca epitopii sunt T-dependenti, LB se
activeaza, devine limfoblast si se transforma in CPA si coopereaza cu LTh.
Ligarea unui singur tip de receptor limfocitar nu este suficienta pentru declansarea unui raspuns
imun. Este necesara legarea concomitenta a unor coreceptori, proces care se numeste
recunoastere asociativa interreceptoriala.
3