3) Masivele montane reprezinta suprafete mai vechi decat cele descrise anterior care au fost intens erodate, despartite intre ele si prin urmare isolate care au fost ridicate in relief printr-un system de falii ( fisuri ale scoartei) Acesta forma de relief prezinta altitudini reduse pentru spatial montan, cum ar fi cazul Muntii Macin care masoara 467m altutidinea maxima ( vf Grecu). Versantii muntosi sunt abrupt in spatial faliilor, iar partea superioara este relativ neteda, varfurile fiind rotunjite iar crestele ascutite lipsind. In cadrul acestui tip de relief, intalnim si depresiuni intercalate cu zonele mai inalte. 4) Podisul este o forma de relief generata in special de eroziunea puternica si indelungata a unor spatii mai inalte si care in present este relative-neteda, traversata fiind de catre vai cu versanti abrupt. Caracteristica este prezenta rocilor apartinand solului cristalin sau eruptive in apropierea suprafetei, peste care se gasesc roci sedimentare cu grosimi mici. Din punct de vedere al altitudinii , podisurile sunt foarte variate pornind de la 40005000 m in podisul Tibet si Etiopii la valori de 100-200m in podisul Dobrogei si Donetului. Deosebi termenul de podis este atribuit si unor spatii depresionare, intramontane cum ar fi podisul Colorado unde fluvial cu acelasi nume a format canionul cunoscut cu versanti abrupt de 1000m. 5) Dealurile reprezinta o forma de relief rotunjita cu inaltimi de sutelor de metri si foarte rar peste 1000m, intalnita la contactul cu unitatile montane. Dealurile se formeaza prin cutarea sedimentelor situate la poalele lantului montan, ca urmare a miscarilor de ridicare a muntilor si subductia placii tectonice vecine. In cadrul dealurilor, vaile sunt adancite la nivelul interfluviilor, dar versantii au pante modelate cu o mare continuitate in desfasurarea lor in profil transversal. O alta caracteristica este data de constitutia geologica bazata pe roci sedimentare si de foarte putine falii prezente in masa de sediment. Termenul de deal este atribuit in alte tari si unor suprafete de podis, asemanatoare ca forma dealurilor, cum ar fi cazul Marei Britanie, unde notiunea de deal este intalnite incepand de la Londra pana la Glasgow. 6) Campia este o forma de relief joasa, neteda sau relative neteda, ca vaile largi insa foarte putin adanci care la suprafata prezinta un pachet gros de roci sedimentare acoperite de soluri fertile in conditiile unui climat adecvat. In principal, campiile s-au format prin depunerea sedimentelor in spatii lacustre pana la umplerea acestora.
La nivelul globului, campii importante intalnim in SUA (Mississippi), Asia (Siberia de
Vest), Europa ( nord-europeanu, romana). 7) Unitatile deltaice reprezinta spatii cu altitudine coborata de numai cativa metri unde se acumuleaza sediment transportate de fluviile cu un debit foarte bogat. Denumirea de delta a fost data de catre greci ca o asemanare cu literea delta. Delta poate fi definite drept o campie in formare, sedimentele fiind de varsta recenta, apartinand holocenului (perioada ultimilor 10000 de ani) , in cadrul deltei apa are un rol foarte important in modelarea reliefului, producandu-se deseori inundatii care modifica micro-formele existente. Partile mai inalte pot atinge 3-4 metri altitudine si se numesc grinduri care sunt foste insule existente in spatial pe unde trecea albia raului. Suprafetele deltaice cunoscute prin dimensiuni si importanta sunt deltele Amazonului, Mississippi, Nilului, Gange-Brahmaputra.
Formele de relief de ordinul II din cadrul
bazinelor oceanice Datorita suprafetelor mai mari pe care se intind bazinele oceanice, putem spune si forme de relief de ordinul II din cadrul lor ocupa suprafete mai mari decat cele din cadrul continentelor. Agentul modelator extern pt aceste forme este apa Oceanului Planetar ce ocupa in totalitate relieful. Exista diferente de evolutie in modelarea reliefului fata de de uscat, cum ar fi: 1) Procesul de sedimentare este deosebit de active, mai ale in apropierea continentelor, deoarece fluviile transporta cantitati uriase de material erodat, iar curentii subacvatici il preiau si il depun in spatii mai linistite. Se formeaza astfel noi strate de roci sedimentare ce grosimi de sute de metri 2) Eroziunea suvacvatica se produce de-a lungul curentilor oceanic pe sectoare unde apar accelari ale vitezei apei si la contactul cu forme de relief accidentat suboceanice. In acest sens, se poate retine faptul ca pe suprafetele corespunzatoare selfului continental nord-american, exista adevarata canioane suvbacvatice, dispuse oblic pe linia tarmului, care sunt sapate prin eroziunea exercitata de catre curentii Atlanticului de Nord