Sunteți pe pagina 1din 2

Geomorfologie curs 4 continuare

30.XI.2013

Forme de relief de ordinul II


3) Masivele montane reprezinta suprafete mai vechi decat cele descrise anterior
care au fost intens erodate, despartite intre ele si prin urmare isolate care au fost
ridicate in relief printr-un system de falii ( fisuri ale scoartei)
Acesta forma de relief prezinta altitudini reduse pentru spatial montan, cum ar fi
cazul Muntii Macin care masoara 467m altutidinea maxima ( vf Grecu). Versantii
muntosi sunt abrupt in spatial faliilor, iar partea superioara este relativ neteda, varfurile
fiind rotunjite iar crestele ascutite lipsind. In cadrul acestui tip de relief, intalnim si
depresiuni intercalate cu zonele mai inalte.
4) Podisul este o forma de relief generata in special de eroziunea puternica si
indelungata a unor spatii mai inalte si care in present este relative-neteda, traversata
fiind de catre vai cu versanti abrupt. Caracteristica este prezenta rocilor apartinand
solului cristalin sau eruptive in apropierea suprafetei, peste care se gasesc roci
sedimentare cu grosimi mici.
Din punct de vedere al altitudinii , podisurile sunt foarte variate pornind de la 40005000 m in podisul Tibet si Etiopii la valori de 100-200m in podisul Dobrogei si
Donetului. Deosebi termenul de podis este atribuit si unor spatii depresionare,
intramontane cum ar fi podisul Colorado unde fluvial cu acelasi nume a format
canionul cunoscut cu versanti abrupt de 1000m.
5) Dealurile reprezinta o forma de relief rotunjita cu inaltimi de sutelor de metri si
foarte rar peste 1000m, intalnita la contactul cu unitatile montane.
Dealurile se formeaza prin cutarea sedimentelor situate la poalele lantului montan, ca
urmare a miscarilor de ridicare a muntilor si subductia placii tectonice vecine. In cadrul
dealurilor, vaile sunt adancite la nivelul interfluviilor, dar versantii au pante modelate cu
o mare continuitate in desfasurarea lor in profil transversal.
O alta caracteristica este data de constitutia geologica bazata pe roci sedimentare si
de foarte putine falii prezente in masa de sediment. Termenul de deal este atribuit in
alte tari si unor suprafete de podis, asemanatoare ca forma dealurilor, cum ar fi cazul
Marei Britanie, unde notiunea de deal este intalnite incepand de la Londra pana la
Glasgow.
6) Campia este o forma de relief joasa, neteda sau relative neteda, ca vaile largi
insa foarte putin adanci care la suprafata prezinta un pachet gros de roci sedimentare
acoperite de soluri fertile in conditiile unui climat adecvat. In principal, campiile s-au
format prin depunerea sedimentelor in spatii lacustre pana la umplerea acestora.

La nivelul globului, campii importante intalnim in SUA (Mississippi), Asia (Siberia de


Vest), Europa ( nord-europeanu, romana).
7) Unitatile deltaice reprezinta spatii cu altitudine coborata de numai cativa metri
unde se acumuleaza sediment transportate de fluviile cu un debit foarte bogat.
Denumirea de delta a fost data de catre greci ca o asemanare cu literea delta. Delta
poate fi definite drept o campie in formare, sedimentele fiind de varsta recenta,
apartinand holocenului (perioada ultimilor 10000 de ani) , in cadrul deltei apa are un rol
foarte important in modelarea reliefului, producandu-se deseori inundatii care modifica
micro-formele existente. Partile mai inalte pot atinge 3-4 metri altitudine si se numesc
grinduri care sunt foste insule existente in spatial pe unde trecea albia raului.
Suprafetele deltaice cunoscute prin dimensiuni si importanta sunt deltele Amazonului,
Mississippi, Nilului, Gange-Brahmaputra.

Formele de relief de ordinul II din cadrul


bazinelor oceanice
Datorita suprafetelor mai mari pe care se intind bazinele oceanice, putem spune si
forme de relief de ordinul II din cadrul lor ocupa suprafete mai mari decat cele din cadrul
continentelor. Agentul modelator extern pt aceste forme este apa Oceanului Planetar ce
ocupa in totalitate relieful.
Exista diferente de evolutie in modelarea reliefului fata de de uscat, cum ar fi:
1) Procesul de sedimentare este deosebit de active, mai ale in apropierea
continentelor, deoarece fluviile transporta cantitati uriase de material erodat, iar
curentii subacvatici il preiau si il depun in spatii mai linistite. Se formeaza astfel
noi strate de roci sedimentare ce grosimi de sute de metri
2) Eroziunea suvacvatica se produce de-a lungul curentilor oceanic pe sectoare
unde apar accelari ale vitezei apei si la contactul cu forme de relief accidentat
suboceanice. In acest sens, se poate retine faptul ca pe suprafetele
corespunzatoare selfului continental nord-american, exista adevarata canioane
suvbacvatice, dispuse oblic pe linia tarmului, care sunt sapate prin eroziunea
exercitata de catre curentii Atlanticului de Nord