Sunteți pe pagina 1din 3

Coloranti

Vopsele

Coloranti

prezena dublelor legturi conjugate ntr-o


molecul. Substanele care conin n
molecula lor unul sau mai muli cromofori
se numesc cromogene i sunt colorate.

Descriere

Colorantul este o substan natural sau


obinut prin sintez chimic, care ntr-o
cantitate foarte mic este capabil s
imprime culoarea sa altor compui cu care
intr n contact: piele, materiale textile,
mase plastice, etc.
Pentru ca o molecul organic s posede o
culoare proprie bine definit, ea trebuie s
includ n structur grupe de atomi, numite
grupe cromofore sau cromofori.

Pentru ca o substan colorat s devin i


colorant (s poat colora la rndul ei),
trebuie s conin n molecul , pe lng
cromofori i alte grupe, numite auxocrome.
Grupele auxocrome imprim substanei
proprietatea de a colora, produce totodat o
intensificare a culorii i dau o nuan mai
nchis culorii existente n absena lor.
Coloranii organici pot fi clasificai dup
proveniena lor n:
colorani naturali
colorani de sintez

n general existena culorii este legat de

Colorani organici
naturali

Garana i extractele de lemn de bcan


vopsesc materialele textile numai n
prezena unor substane numite mordani
(oxizi i hidroxizi de aluminiu, fier, crom,
etc).

Descriere

Dintre coloranii de origine animal este


cunoscut din antichitate, purpura, extras
din unele varieti de melci rspndii pe
coastele Mrii

Primii colorani organici utilizai , au fost


produse naturale de origine vegetal i
numai n mic msur de origine animal .

Mediterane i carminul (extras dintr-un


gndac parazit care se dezvolt pe diverse
specii de stejar pitic rspndit n Asia i
sudul Europei).

Colorantii de origine vegetal provin din


anumite plante, ca de exemplu: garana
(roiba) obinut din rdcinile plantelor din
familia Rubiaceelor, indigoul (extras din
plante din familia Indigofera), colorantul
albastru extras din lemnul de bcan.

Numrul compui lor naturali utilizai n


decursul timpului drept colorani a fost
foarte mare, ns numai puini dintre acetia
sunt valoroi din punct de vedere al
rezistenei culorii pe suportul pe care se
aplic.

Colorani organici de
sintez

- colorani insolubili n ap (neionici) care


nu pot fi preluai ca atare de ctre
materialul textil. Ei trebuie transformai
provizoriu ntr-o form solubil n ap ,
care este absorbit

Descriere

Marea majoritate a coloranilor folsii n


prezent n practica vopsirii sunt compui de
sintez. Acetia sunt performani, att sub
aspectul paletei coloristice ct i al
rezistenelor la agenii exteriori: lumin,
umiditate, gaze industriale, splare etc.

Coloranii organici de sintez, pot fi


grupai n cteva categorii, n funcie de
modul general de fixarea lor pe suport
textil:

- de ctre materialul textil. Ulterior se


reface colorantul iniial printr-un
tratament potrivit, el rmnnd fixat n
suport. Din aceast categorie fac parte
coloranii de cad i coloranii de sulf.
- colorani insolubili n ap i solveni,
numii pigmeni. Acetia se folosesc sub
form de amestecuri de particule mici
dispersate n lichide peliculogene i se
numesc vopsele.

Vopselele sunt folosite pentru colorarea

- colorani uor solubili in ap, au caracter


ionic (cationic sau anionic) i sunt
adsorbii ca atare din soluia apoas pe
materialul textil sau pe piele

superficial, opac a diverselor obiecte.


Lichidele pot fi uleiuri sicative (de exemplu
ulei de in) sau substane macromoleculare
dizolvate n solveni volatili. Dup
evaporarea solventului aceste lichide las
pe suprafaa vopsit , pelicula solid n care
este nglobat colorantul.

- colorani greu solubili n ap (neionici),


sunt adsorbii pe materialul textil din
suspensii apoase fin dispersate.

O alt posibilitate de utilizare a pigmenilor


este colorarea n mas a unor materiale
plastice, fibre i a cauciucului. Operaia are

loc ntr-un malaxor n care se afl


materialul care trebuie colorat.

Colorani alimentari

Coloranii alimentari pot fi clasificai dup


urmtoarele criterii:

Descriere

n funcie de proveniena lor, se mpart


n: colorani naturali i sintetici
n funcie de culoarea pe care o prezint
i o imprim produselor, pot fi de
culoare: galben, oranj, rou, albastru,
verde, brun etc.

Coloranii alimentari sunt substane care


redau sau intensific culoarea produselor
alimentare.
Ei pot fi constitueni naturali ai produselor
alimentare i/sau ali compui naturali, care
n mod normal nu sunt consumai ca
alimente i nu sunt utilizai ca ingrediente
caracteristice n alimentaie.
Coloranii alimentari sunt folosii n scop
comercial, deoarece prin culoare se d
impresia unei caliti mai bune i se
stimuleaz apetitul.
Sunt utilizai n: dulciuri, nghetate,
limonade, margarin, brnz i n diverse
produse din carne.

Unii colorani pot fi introdui n produsele


alimentare, alii sunt folosii pentru
colorarea unor textile, mase plastice,
vopsele etc.

S-ar putea să vă placă și

  • Luceafarul
    Luceafarul
    Document8 pagini
    Luceafarul
    David Buterez
    Încă nu există evaluări
  • Atestat Model
    Atestat Model
    Document1 pagină
    Atestat Model
    Karl Hummer
    Încă nu există evaluări
  • TRAFO
    TRAFO
    Document7 pagini
    TRAFO
    zanatic33
    Încă nu există evaluări
  • Telefonul Mobil
    Telefonul Mobil
    Document13 pagini
    Telefonul Mobil
    David Buterez
    Încă nu există evaluări
  • Din Ceas Dedus
    Din Ceas Dedus
    Document3 pagini
    Din Ceas Dedus
    David Buterez
    Încă nu există evaluări
  • Coloranti
    Coloranti
    Document3 pagini
    Coloranti
    David Buterez
    Încă nu există evaluări