Modulul III: Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi

Tema 3.2: Rolul intercunoaterii n gestionarea conflictelor

Exerciiu: Aptitudinile, deprinderile i cunotinele cadrului didactic n domeniul
intercunoaterii
Timp: 30 min
Obiective:
- clarificarea punctelor diferite de vedere asupra urmtoarelor aspecte:
Ce trebuie s tie cadrul didactic?
Ce trebuie s tie s fac cadrul didactic?
Ce caliti trebuie s aib cadrul didactic?
- descrierea competenelor pe care un cadru didactic la are n domeniul intercunoaterii
Instruciuni:
V rugm s elaborai un eseu online, prin care vei oferi rspunsuri scurte la fiecare din
cele trei ntrebri, toate raportate la tematica intercunoaterii. Dac considerai util, se poate
utiliza taxonomia lui Fleischman.
Eseul va avea ntre 1500 -2500 de caractere.
Metoda scrierii libere (Elbow, 2000) este un exerciiu de creativitate; aspectele care vor
fi urmrite de formatori vor fi:
- verificarea capacitilor i abilitilor de exprimare n scris a modalitii de a simi i
gndi, relaiona i prelucra informaii;
- n ce msur eseul va deveni un instrument de gndire care implic i o schimbare
de atitudine;
- n ce msur eseul va fi o modalitate de exprimare a refleciilor personale, unde are
importan fluiditatea ideilor, libertatea de expresie.

Programul de formare continu: Management i mediere n grupul educaional

Modulul III Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi

Taxonomia lui Fleischmann

CONSTRUCT
Aptitudini verbale
1. nelegerea verbal

DEFINIII OPERAIONALE
Aptitudini cognitive
Capacitatea de a nelege
informaii i idei prezentate oral
sau scris.

2.

nelegerea
informaiilor scrise

Aptitudinea de a citi i de a
nelege informaii i idei
prezentate n scris.

3.

Exprimarea oral

Aptitudinea de a comunica
verbal informaii i idei astfel
nct s se fac neles de ceilali.

4.

Exprimarea scris

Aptitudinea de a comunica n
scris informaii i idei astfel
nct s se fac neles de ceilali.

NIVEL

EXEMPLE

Superior nelegerea unui text de

fizic avansat.
Inferior nelegerea unei reclame
la televizor.
Superior nelegerea unei cri cu
instruciuni asupra reparrii unui
sistem de ghidare a proiectilelor.
Inferior nelegerea semnalelor
de avertizare de pe osea.
Superior explicarea principiilor
avansate de genetic studenilor de
anul I.
Inferior anularea livrrii ziarului
prin telefon.
Superior scrierea unei cri de
economie avansat.
Inferior a scrie cuiva un bilet
pentru a-i reaminti s scoat ceva
de la congelator.

Elaborarea ideilor i
abilitile de raionament
5.

Fluena ideilor

6.

Originalitatea

7.

Sensibilitatea la
probleme

Aptitudinea de a veni cu un
numr de idei despre o tem
dat. Se refer la un numr de
idei produse i nu la calitatea,
corectitudinea sau creativitatea
ideilor.
Aptitudinea de a veni cu idei
neobinuite sau inteligente cu
privire la o tem sau situaie
dat, sau de a dezvolta
modaliti creative de a rezolva o
problem.
Aptitudinea de a spune cnd
ceva este greit sau este probabil
s mearg prost. Aceasta nu
implic rezolvarea de probleme
ci doar recunoatere c exist o
problem.

Superior numirea tuturor

strategiilor posibile pentru o
anumit intervenie militar.
Inferior numirea a patru utilizri
diferite pentru o urubelni.
Superior inventarea unui nou tip
de fibre sintetice.
Inferior utilizarea unei cartele
pentru a deschide o u ncuiat.
Superior recunoaterea unei boli
ntr-un stadiu timpuriu, cnd exist
cteva simptome.
Inferior recunoaterea c o lamp
care nu este n priz, nu
funcioneaz.

Programul de formare continu: Management i mediere n grupul educaional

Modulul III Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi

8.

Raionamentul
deductiv

Capacitatea de a aplica reguli

generale la cazuri specifice
pentru a ajunge la rspunsuri
logice, implic luarea deciziei
dac un anumit rspuns are sens.

Superior proiectarea unui aparat

de zbor utiliznd principiile
aerodinamicii.
Inferior cunoaterea faptului c
datorit legilor gravitaiei o main
oprit poate s nceap s coboare
dealul.

9.

Raionamentul
inductiv

Aptitudinea de a combina
informaii separate sau
rspunsuri specifice la probleme,
pentru a forma reguli generale
sau concluzii. Include oferirea
unei explicaii logice a motivului
pentru care o serie de
evenimente aparent nerelaionate
apar mpreun.
Capacitatea de a urma corect o
regul dat sau un set de reguli
pentru a aranja lucruri sau
aciuni ntr-o anumit ordine.
Lucrurile sau aciunile pot
include numere, litere, cuvinte,
imagini, proceduri, propoziii i
operaii matematice sau logice.
Aptitudinea de a produce mai
multe reguli, astfel nct fiecare
regul arat cum este grupat (sau
combinat) un set de obiecte ntro manier diferit.

Superior diagnosticarea unei boli

utiliznd rezultatele mai multor
teste de laborator.
Inferior alegerea mbrcmintei
purtate pe baza prognozei vremii.

10. Ordonarea
informaiei

11. Flexibilitatea
clasificrii

Superior asamblarea unei

focoase nucleare.
Inferior ordonarea numeric a
unor obiecte.

Superior clasificarea fibrelor

sintetice n termeni de trie, cost,
flexibilitate, puncte slabe, etc.
Inferior sortarea cuielor dintr-o
cutie, pe baza lungimii.

Aptitudini cantitative
12. Raionamentul
matematic

Aptitudinea de a nelege i
organiza o problem i apoi de a
selecta o metod matematic sau
o formul pentru a rezolva
probleme.

13. Raionamentul
numeric

Capacitatea de a aduna, scdea,

multiplica sau mpri rapid i
corect.

Superior determinarea metodelor

matematice cerute pentru a simula
o aterizare pe lun.
Inferior determinarea preului a
zece portocale atunci cnd preul a
dou portocale este de 2 lei.
Superior calcularea manual a
direciei de zbor a unui avion,
lund n considerare: viteza, vntul
i altitudinea.
Inferior a aduna 2 i 7.

Memoria
14. Memorizarea

Aptitudinea de a-i reaminti

informaii ca numere, cuvinte,
desene i proceduri.

Superior recitarea discursului

inut de Lincoln la Geetysburg,
dup studierea acestuia timp de 15
minute.
Inferior ai aminti numrul
autobuzului pe care l foloseti,
pentru a fi sigur c mergi n
direcia bun.

Programul de formare continu: Management i mediere n grupul educaional

Modulul III Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi

Aptitudini perceptive
15. Viteza de cuprindere

16. Flexibilitatea
cuprinderii

Aptitudinea de a descoperi
nelesul unor informaii care par
s nu aib sens sau organizare.
Presupune combinarea rapid i
organizarea diferitelor informaii
ntr-o unitate cu sens.

Superior interpretarea
informailor oferite de un satelit
pentru nregistrarea vremii, pentru
a decide dac vor avea loc
schimbri ale temperaturii.
Inferior recunoaterea unui
cntec dup ascultarea primelor
note.

Aptitudinea de a identifica sau

detecta o structur cunoscut (o
figur, un obiect, un cuvnt sau
un sunet) care este ascuns ntrun material distractor.
Aptitudinea de a compara rapid
i acurat litere, numere, obiecte,
desene sau structuri. Obiectele
care urmeaz s fie comparate
pot fi prezentate n acelai timp
sau unul dup altul. Aceast
abilitate include de asemenea
compararea unui obiect prezent
cu un obiect amintit.

Superior identificarea tancurilor

camuflate, n timpul zborului.
Inferior interceptarea unui post de
radio.

18. Organizarea spaial

Aptitudinea de a te descurca ntrun spaiu nou i de a identifica

obiectele pe care le poi utiliza
ca repere.

19. Vizualizare

Aptitudinea de imagina cum va

arta un obiect dup ce i va fi
schimbat poziia sau sunt
rearanjate i mutate pri ale
sale.

Superior navigarea n ocean

folosind ca repere doar poziiile
soarelui i stelelor
Inferior folosirea unui plan al
etajului pentru a localiza un
magazin ntr-un centru comercial.
Superior anticiparea micrilor
adversarilor i a propriilor micri
viitoare ntr-un joc de ah.
Inferior a vizualiza cum trebuie
pus hrtia n maina de scris,
astfel nct antetul s apar n
partea superioar a paginii.

17. Viteza perceptiv

Superior inspectarea
componentelor electrice pentru
detectarea defectelor ce apar la o
linie de asamblare.
Inferior sortarea corespondenei
dup codul potal, fr presiune de
timp.

Aptitudinea spaial

Atenia
20. Atenia selectiv

Aptitudinea de se concentra i de
a nu fi distras n timpul realizrii
unei sarcini de-a lungul unei
perioade de timp.

21. Dozarea timpului

Aptitudinea de a trece de la o
activitate la alta sau de a utiliza
dou sau mai multe surse de
informaii n acelai timp, ( ca
vorbire, sunet, atingere sau alte
surse).

Superior studierea unui manual

tehnic ntr-o ncpere zgomotoas.
Inferior a rspunde la un telefon
de afaceri, n timp ce colegii
vorbesc n apropiere.
Superior monitorizarea
transmisiei radar sau radio pentru a
controla traficul aerian n timpul
perioadelor de trafic intens.
Inferior a asculta muzic n
timpul completrii unor formulare.

Programul de formare continu: Management i mediere n grupul educaional

Modulul III Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi

Cadrul didactic si intercunoasterea

Cu cat un cadru didactic este un bun psiholog, cu atat este si mai bun si mai util in
meseria pe care o practica. Ca o mentiune personala, privita in nuce psihologia inseamna
cunoasterea propriei persoane si cunoasterea celorlalti ca individualitati si ca grup, comunitate
etc. Cunoasterea aceasta este definitorie pentru buna desfasurare a procesului instructiveducativ.
Cadrul didactic trebuie sa aiba notiuni clare de psihologie, de pedagogie, o vasta cultura
generala. Of, Doamne, dar cate nu trebuie sa mai aiba un cadru didactic ! Totusi, poate avea
orice, caci nimic nu-i e de folos daca nu are dragoste de oameni, inclinatia, dorinta, rabdarea
de a lucra cu ei, de a-i forma.
Performerii procesului instructiv-educativ e de dorit sa fie caractere puternice, siguri pe
ei, bine pregatiti, volubili, sociabili, adaptabili, empatici, altruisti, optimisti, condusi de valori
si principii cu piloni pozitivi, adecvate mediului in care lucreaza si pe care il pot influenta in
mod definitoriu. Pentru a-i cunoaste mai indeaproape pe cei pe care ii modeleaza asemeni
lutului, cadrele didactice trebuie sa se cerceteze bine de tot si sa se descopere si sa se
defineasca pe ei insisi.
Daca ne intrebam ce trebuie sa stie sa faca un cadru didactic, e necesar ca printre altele
sa spunem ca e nevoie ca el sa stie sa se apropie de educabili, sa fie sincer cu ei, sa le impuna
respect, sa fie capabil sa se plieze dorintelor, cerintelor, nevoilor lor individuale ori ca grup.
Cadrul didactic trebuie sa initieze jocuri, activitati de diverse tipuri, atat scolare, cat si extrascolare cu ajutorul carora sa-i stimuleze in facilitarea descoperirii lor in vaste si diferite forme,
situatii, mai mult sau mai putin problematice. Cunoasterea familiilor elevilor, a cercurilor in
care ei se invart, a prieteniilor ori disensiunilor dintre colegii de clasa ori chiar de scoala,
cunoasterea situatiei materiale, a problemelor de natura afectiva, materiala sau de orice alt tip
este mai mult decat de ajutor in sprijinul elevilor, in sustinerea lor pe drumul cel drept cum sar spune. Acel lipici la copii, la oameni poate fi de folos in meseria unui cadru didactic. Nu
e intotdeauna usor a intra pe sub pielea, in sufletul cuiva, iar odata intrat, responsabilitatea
devine din ce in ce mai mare.
Observarea psihosociala, chestionarele, intreprinse si aplicate cu iscusinta aduc
informatii importante pentru cadrul didactic dornic sa isi imbunatateasca predarea. Drept e ca
un educator ori un invatator, un diriginte au un rol mai pregnant in viata educabililor,
dispunand totodata si de mai mult timp petrecut cu cei pe care ii formeaza, ii educa. Interesul
lor in intercunoastere este si el mai crescut.
Cadrul didactic trebuie sa aiba si abilitatea de a se face cunoscut, inteles, respectat, caci
intercunoasterea presupune si punerea educabilului in postura de cercetare, interogare,
studiere a celui care ii sta in preajma mare parte din viata, dandu-i sfaturi exemple, faurindu-l
ca om.
Demnitatea, respectul, sinceritatea, inteligenta, toleranta, abilitatile unui bun manager,
ale unui leader capabil, blandetea, dar si severitatea, strictetea, rigurozitatea, perseverenta,
gandirea pozitiva, perpetua formare pentru a fi printre altele la curent cu noutatile folositoare
meseriei, o minte deschisa si libera, bunul exemplu personal, deschiderea catrea oameni,
puterea de cooperare, de mediere a conflictelor, puterea de convingere, de influentare, darul
Programul de formare continu: Management i mediere n grupul educaional
Modulul III Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi

de povestitor, dar si de bun ascultator, spiritul de initiativa, creativitatea, voiosia, empatia,

spiritul ludic, inventiv, simtul umorului...multe si multe definesc acea mana de fier in manusa
de catifea ce contureaza personalitati care odata puse pe un drum, isi intind aripile si zboara ca
pasarile maiestre catre infinit.
Folosind taxonomia lui Fleischmann, putem spune ca un cadru didactic are nevoie toate
aptitudinile prezentate de acesta, chiar daca nu sunt toate la nivel superior, ceea ce ar fi mai
degraba imposibil. Nu e cadrul didactic un miracol al lumii, dar cerintele meseriei sunt
complexe, dat fiind ca are ca obiect de lucru subiecti uimitori si complicati. Astfel,
intelegerea verbala si a formelor scrise, exprimarea orala si scrisa la modul desavarsit sunt de
dorit a se integra portofoliului conducatorului procesului instructiv-educativ, daca ar fi sa-i
intocmim acum un portofoliu ori o fisa a postului. Fluenta ideilor, originalitatea, sensibilitatea
la probleme, puterea rationamentului deductiv, ordonarea informatiei, flexibilitatea
clasificarilor facute, memorizarea, viteza si flexibilitatea cuprinderii informatiilor, viteza
perceptiva, buna organizare spatiala, vizualizarea, atentia selectiva, cat si buna dozare a
timpului contureaza un cadru didactic de dorit. Si numai partial sa intruneasca aceste
deziderate, educabilul este pe maini bune.
Un cadru didactic constient de capacitatile sale, de calitatile si defectele sale este omul
potrivit in a aprecia cu luciditate calitatile si defectele altora, punand in valoare si remediind
ceea ce trebuie. Interesul pentru copil trebuie sa primeze, iar pentru ca interesul sa nu fie unul
neinsotit de o finalitate educativa, acesta trebuie pus in slujba idealului educativ, acela de a
fauri omul zilei de maine. Fara a-l cunoaste, acest om nu va putea fi format. Ce il supara, ce ii
face placere, castigarea increderii lui, tatonarea temperamentului si personalitatii acestuia,
studierea in parte si la comun a elevilor , a claselor pun bazele puternice ale unui demers
pedagogic de succes.
Competenta, profesionalismul aduc in fata educabililor un om care stie ce sa faca la
clasa, e sigur pe el, calm, bland, abordeaza stiluri complexe de predare, de evaluare, adopta
metode si materiale diverse, suscitand interesul si atentia elevilor. Un bun cadru didactic isi
cunoaste si recunoaste elevii in diverse circumstante, le poarta de grija, ii corecteaza cand
gresesc, ii lauda cand trebuie, ii incurajeaza, ii iarta, da pedepse pe merit si la un nivel
potrivit, fara exagerari, acorda incredere copiilor, isi distribuie cu atentie materia si timpul de
predare, fiind un bun planificator si organizeaza activitati extrascolare, oferindu-si lui, dar
dandu-le si elevilor posibilitatea unei mai bune intercunoasteri.
Conceptia despre copil, despre om, buna autoevaluare, strategiile didactice si
organizatorice, grija dezvoltarii profesionale, parteneriatele cu familia reprezinta un mare plus
pentru un cadru didactic.
Cu riscul de a comite unele repetitii, dar dorind de a sintetiza abilitatile cadrului
didactic, abilitati ca indica si ceea ce trebuie el sa faca la clasa, spunem ca acesta trebuie sa
aiba abilitati pedagogice ce asigura calitatea gandirii, a limbajului; aptitudini ce garanteaza
calitatea atentiei: concentrarea, intensitatea, distributivitatea, comutativitatea; aptitudini ce
determina calitatea memoriei: rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii si promtitudinea
recunoasterii si reproducerii; aptitudinea de a cunoaste si intelege psihicul celui supus actiunii
educative- capacitatea intuitiva, patrunderea si sesizarea rapida a particularitatilor psihice
individuale; aptitudinea empatica; aptitudini organizatorice: planificarea propriei munci,
pregatirea si desfasurarea lectiilor, indrumarea activitatii colectivului de elevi; spiritul de
observatie; maiestria psihopedagogica privita drept capacitatea complexa, personala si
specifica a profesorului de a concepe, organiza, proiecta si conduce cu competenta si
prestigiu, spirit creativ si eficienta sporita procesul de invatamant, procesul de educare si de
Programul de formare continu: Management i mediere n grupul educaional
Modulul III Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi

instruire a elevilor; tactul pedagogic- capacitatea de a gasi, la momentul oportun, forma cea
mai adecvata de atitudine si tratare a elevilor. Aptitudinile pedagogice mentionate ar trebui sa
vina la pachet cu o buna calitate a memoriei, cu calitati atitudinale ca umanismul, in general,
si dragostea de copii, in special; calitati atitudinale de natura caracterial-morala:
corectitudinea, modestia, fermitatea, rabdarea, optimismul, stapanirea de sine; constiinta
responsabilitatii si a misiunii sale : in mainile sale se afla, intr-un fel, nu numai viitorul
copilului, ci si al natiunii al carei membru este. Competentele urmatoare dau si ele o idee
esentiala despre cadrul didactic: comunicative (relatia profesor - elev din prisma relatiilor de
transmitere si decodificare a mesajului informatiilor), informational (campul de cunostinte,
actualitatea si actualizarea acestora), teleologica (capacitatea de a concepe rezultatele
educatiei din punctul de vedere al unor scopuri plurale nuantate, rational gandite si
operationalizate), instrumentala ( de creare a unor performane comportamentale ale elevilor
adecvate scopurilor urmarite printr-un ansamblu de metode si mijloace pedagogice),
decizionala ( alegerea intre cel putin doua variante de actiune a variantei care este mai optima,
mai valoroasa sau mai utila), apreciativa (evaluare si autoevaluare corecta).
Ca roluri ale cadrului didactic, cateva ar fi: expert al actului predare-invaareselectioneaza, prelucreaza din punct de vedere didactic informatiile pe care le va transmite,
adaptandu-le la sistemul de gandire al elevilor, la nivelul lor de intelegere; agent motivatordeclanseaza si intretine interesul elevilor, curiozitatea si dorinta lor pentru activitatea de
invatare; creatorul situatiilor de invatare cat mai favorabile pentru atingerea obiectivelor
pedagogice proiectate si imagineaza strategii de predare-invatare care sa asigure succesul
scolar la un numar cat mai mare dintre elevii pe care ii instruieste; lider- conduce un grup de
elevi, exercitandu-si puterea asupra principalelor fenomene ce se produc. Este un prieten si
confident al elevului, sprijin in diverse situatii; consilier- in aceasta ipostaza este un
observator sensibil al comportamentului elevilor, un indrumator persuasiv si un sfatuitor al
acestora; model- prin intreaga sa personalitate, prin actiunile si comportamentul sau; este un
exemplu pozitiv pentru elevi; manager- supravegheaza intreaga activitate din clasa, asigura
consensul cu ceilalti profesori, cu parintii i cu ceilalti factori.
Cert este ca intercunoasterea conditioneaza procesul instructiv-educativ, dezvoltarea si
formarea educabilului, cresterea intercunoasterii fiind in raport direct proportional cu acest
proces al carui magician este cadrul didactic, cu ale sale mai multe bune decat rele.

Programul de formare continu: Management i mediere n grupul educaional

Modulul III Gestionarea eficient a situaiilor de criz educaional n clasa de elevi