Sunteți pe pagina 1din 20

SEMIOLOGIE MEDICALA

SEMEION = SEMN
LOGOS = STIINTA ( cuvinte de origine greaca).

SEMIOLOGIA este stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si simptomelor, aparute


in cursul evolutiei unei boli dar si a mijloacelor de investigare paraclinica cu scopul stabilirii
unui diagnostic.
Foaia de observatie este structurata pe capitole speciale ce fac referire la identitatea
individului, istoria, activitatea, modul de existenta a acestuia, caracteristicile patologice precum
si cauzele ce l-au determinat sa apeleze la ajutorul unui cadru medical specializat. Capitolele ei
sunt: datele cu caracter general sau datele informative, datele anamnestice, examenul clinic-fizic
pe aparate si sisteme, explorarile paraclinice, evolutia bolii, (a regimului alimentar, tratamentului
precum si eficienta acestora); epicriza care reprezinta sinteza cazului (cauzele internarii,
tratamentul aplicat, evolutia bolii si recuperarea bolnavului in urma tratamentului aplicat).

I. DATELE CU CARACTER GENERAL


1. Numele si prenumele are semnificatie medicala redusa: ne orienteaza asupra
nationalitatii bolnavului, zonei geogafice din care provine, notiuni importante in caz de epidemii.
In ceea ce priveste nationalitatea noastra nu se constata diferente semnificative intre etnii.
2. Data nasterii importanta la gemeni, tripleti, sau familiile in care mai multi copii au
acelasi nume si prenume.
3. Sexul are si el o importanta deosebita pentru diagnostic deoarece unele boli se
intalnesc mai frecvent la sexul masculin si unele la cel feminin. La femei apare mai frecvent boli
ca: obezitatea, colica biliara, colecistita, hipotiroidismul, hipertiroidismul, bolile neuropsihice,
stenoza mitrala (o boala a valvei mitrale de la nivelul cordului), tulburarile de climax, tulburarile
menstruale, cancer mamar, etc. La barbati mai frecvent se intalneste: ulcerul gastric si cel
duodenal, cancerul bronhopulmonar, cancerul laringian, bolile cu transmitere sexuala, bolile de
la nivelul cavitatii bucale, bolile reumatice, hemofilia (o boala de sange), policitemia Vera, guta,
diabetul insipid, etc.

4. Varsta importanta pentru profilul patologic diferentiat al acestora:


a) nou nascut 0-30 de zile, mai frecvent de identificat unele malformatii
genetice vizibile cu ochiul liber: palatoschizisul = despicatura de la nivelul palatului; ***(de
retinut: boala congenitala este boala care este prezenta la nastere, dar care nu este neaparat
obligatoriu sa fie evidenta la nastere, de exemplu: Distrofia musculara Duchenne: copilul se
naste cu ea, dar este evidenta abia in jurul varstei de 4 ani.), *** suferinte fetale, icterul fiziologic
al nou-nascutului, infectii ale plagii ombilicale si alte boli prezente la nastere;
b) sugarul 30 de zile - 1 an, mai frecvent face boli digestive: gastroenterocolite,
boli de nutritie;
c) copiii, bolile copilariei: scarlatina, varicela, rugeola, rubeola, amigdalite,
rinite, faringite, traheite, lambliaza, oxiuroza, rahitism; accidente de joaca, etc.;
d) adolescentii prezinta cu precadere: tuberculoza, nevroze, astenie, carii
dentare, stafilococii, acnee refractara;
e) adultul tanar prezinta cu precadere: afectiuni pumonare, ulcer gastric sau
duodenal, reumatism articular acut, litiaza biliara, renala, microlitiaza, boli cu transmitere
sexuala;
f) adultul peste 40 de ani are: hipertensiune arteriala, menopauza la femei,
artroze = boli ale articulatiilor, ateroscleroza vaselor sangvine;
g) persoanele de varsta a treia care fac procese degenerative ca: fibroze
pulmonare, hipertrofia prostatei, pneumonii, procesele neoplazice, boli ale tegumentului;
h) persoanele varstnice: unele demente, involutie senila.
5. Starea civila utila mai ales cand completam o foaie de observatie la un copil,
adolescent, dar si in culegerea de informatii atunci cand se da acordul in unele manopere
medicale, respectiv, chirurgicale, etc.
6. Ocupatia si sau profesia; si acest aspect trebuie studiat cu amanunte: studiile
efectuate, calificarea, rutina profesionala, locul de munca, concordanta intre pregatirea
profesionala si locul de munca, satisfactia muncii prestate. Uneori locul de munca poate fi cauza
unor boli. Exemple: silicoza (boala a minerilor), saturnismul (mai demult in tipografii datorita
intoxicatiei cu plumb); soferii (mai frecvent boli cu transmitere sexuala, hemoroizi, reumatism,
intoxicatii cu gaze, tulburari de circulatie periferice), ospatarii (afectiuni hepatotoxice, obezitate),
vopsitorii din fabricile de vopsele alergii), apicultorii (soc anafilactic, alergii, edem Quinque),

muncitorii din industria chimica: (intoxicatii acute, afectiuni hepatice); brutarii (alergii, astm
bronsic), cei ce lucreaza intr-un mediu rece si umed si mai ales poluat sufera de diferite afectiuni
pulmonare, reumatice, artrozice, persoanele care sunt sedentare si care presteaza o munca ce este
in dezechilibru cu capacitatea profesionala, datorita acestei inadvertente fac deseori boli
neuropsihice, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate, medicii sunt mai predispusi la
accident vascular cerebral: ischemic, sau hemoragic, diferite patologii datorate stresului acumulat
zilnic printre care si infectiile nozocomiale (infectii de spital);
7. Domiciliul important cel actual precum si cel anterior mai ales pentru bolnavi ce
vin din anumite zone endemice; exemplu: cardiopatia ischemica mai fecvent intalnita in tarile
industrializate, mai rar in Asia, Africa, Japonia, anemia pernicioasa la fel este extrem de rara in
Japonia, malaria, holera, ebola, rare la noi dar prezente in alte tari, etc.
8. Locul de provenienta; bolnavii proveniti din Banat au o patologie metabolica si
digestiva datorita unui regim de viata inadecvat, datorita unui regim hipercaloric, hiperproteic,
hiperlipidic prezinta o incidenta mai mare a aterosclerozei, obezitatii, diabetului, colecistitelor,
bolnavii din zona Hunedoarei prezinta mai des gusa tiroidiana, in zona de balta a Dobrogei se
poate intalni malaria, in zona Mehedinti, Banat, Balcani: nefrita balcanica endemica, etc.
9. Numar de telefon necesar pentru identificarea bolnavului, anunatarea decesului, a
externarii etc;
10. Grupul sangvin este vital daca se cunoaste mai ales in unele socuri hemoragice,
dar azi beneficiem de identificarea lui in timp util;
11. Data internarii respectiv data externarii pe langa valoarea medicala are uneori si o
importanta medico-legala: in accidente rutiere, de munca, etc.
12. Diagnosticul de trimitere: faciliteaza si orienteaza medicul atunci cand este corect
formulat indiferent de provenienta: medic de familie, medic specialist, transfer interclinic;
13. Diagnosticul de internare reprezinta totalitatea acuzelor care obliga bolnavul sa se
interneze.
14. Diagnostic la 72 de ore.
15. Diagnostic la externare si alte complicatii secundare daca este cazul.
16. Numarul foii de observatie.

II. DATELE ANAMNESTICE


Se impart in:
1. ANAMNEZA
Provine din punct de vedere etimologic ( etimologia = stiinta care se ocupa cu studiul
originii si evolutiei in timp a cuvintelor) din franceza (anamnese), care la randul lui se explica
din grecescul anamnesis (ce inseamna aducere aminte- rememorare). Valoarea datelor furnizate
e anamneza poate fi deosebita ea aratandu-ne conditiile in care a aparut boala (cauzele bolii),
simptomatologia (care poate fi edificatoare pentru diagnostic), evolutia bolii, precum si terapia
urmata cu mentionarea rezultatelor terapeutice. Desigur ca valoarea anamnezei depinde de cei
doi factori: medic si pacient. De fapt reprezinta totalitatea datelor culese de la bolnav si sau de la
apartinatori, prin interogatoriu, ce cuprind istoria unei boli dar si istoria unei vieti sub raport:
biologic, psihologic, fiziologic, socio-profesional si medical.
Anamneza este o arta, este un dialog, este o conversatie, este o stiinta ce impune anumite
conditii specifice fiecaruia. Ea cere calitati si cunostinte atat bolnavului cat si medicului. Medicul
trebuie sa arate: blandete, siguranta, incredere, rabdare, tact, politete, respect, onestitate,
exercitiu, cunostinte generale si de specialitate. Bolnavului i se cere: capacitatea clara de a se
autocunoaste si de a aprecia in mod onest situatia generala, volubilitate, incredere in cel in fata
caruia se deschide sa vorbeasca, sinceritate.
Tehnica luarii anamnezei trebuie sa fie individualizata in functie de bolnav: sa lasam
bolnavul sa povesteasca, sa vorbeasca si sa intervenim cu intrebari orientative, unele precizari;
fie punand intrebari bolnavului la care acesta sa raspunda prin asa numita metoda dirijata. Aceste
doua metode : dirijata si nedirijata uneori se pot combina dand cea de a treia forma: cea mixta.
Trebuie sa se tina cont de pudoarea, temperamentul, varsta, sexul, susceptibilitatea acestuia, si
astfel sa-l menajam pe bolnav, sa nu-l intimidam, si sa-i oferim confortul minim necesar unei
discutii amiabile. De aceea este necesara si examinarea pe rand a partilor componente acoperind
si dezbracand fiecare element in parte, este obligatoriu ca anamneza sa fie luata atunci cand este
permis in conditii de confort (un cabinet, camera de garda care sa fie: curata, aerisita, cu
temperatura conform normelor in vigoare), cu utilitatile necesare (mobilier, pat, targa, cantar,
obiecte de apreciat valorile antropometrice atat la adult cat si la copil, aparate de monitorizare a
functiilor vitale, materiale sanitare etc.), care sa se poata adopta fiecarui bolnav si patologii in
parte (persoanele cu handicap).

Anamneza uneori ne duce la diagnostic, alteori are valoare orientativa, are valoare si
pentru stabilirea unei conduite terapeutice, ea realizeaza legatura psihica dintre medic si bolnav.

2. MOTIVELE INTERNARII
Se refera la cauzele care il duc pe bolnav la internare si sau la motivele ce-l determina sa
se adreseze medicului. De obicei sunt reprezentate de semne si simptome care il deranjeaza pe
bolnav. Este bine ca medical sa nu accepte ca bolnavul sa-i precizeze diagnosticul, ci impreuna
sa accepte sa analizeze simptomele si semnele ce determina consultatia medicala. Necesar este ca
medical sa insiste asupra aspectelor mai importante, sa le ordoneze si sistematizeze, realizand
astfel o orientare mai clara asupra informatiilor utile. Toate aceste motive este obligatoriu sa faca
referire la episodul actual cat si la afectiunile coexistente. Motivele internarii

trebuiesc

sistematizate pe organe si grupe de afectiuni. Ele vor cuprinde separat :


1. simptome locale si generale;
2. semne locale si generale.
Exista situatii cand bolnavii din diferite motive solicita internarea pentru control
medical, fie ca sunt trimisi de catre unitati sanitare pentru diferite avize medicale( siguranta
circulatiei, epidemiologice, expertiza capacitatii de munca), fie pentru un bilant periodic, nici de
data aceasta nu se va trece la motivele internarii direct ci se vor cauta semnele si simptomele
pentru care a fost indrumat.

3. ISTORICUL BOLII
Este operatiunea care desavarseste anamneza. Istoricul bolii infatiseaza desfasurarea in
timp a bolii, a suferintei bolnavului de la primele inceputuri pana la stadiul ei actual. Boala este
un proces ondulatoriu cu perioade de agravare, acalmare, remisiune.
Debutul bolii si desfasurarea in timp sunt elemente cheie in aflarea unui diagnostic.
Istoricul bolii va cuprinde toate aspectele legate de boala. Istoricul bolii va urmari cateva etape si
anume:
1.

debutul bolii;

2.

desfasurarea, evolutia, dinamica bolii;

3.

momentul sau episodul actual;

4.

descrierea bolilor asociate;

1. Debutul bolii sau inceputul bolii


Va trebui stabilit cat mai exact. Se va sublinia primele manifestari pe care le-a prezentat
bolnavul. Ele se vor prelua cat mi exact, corect si detailat. Se vor nota circumstantele in care a
aparut, unii bolnavi le pot recunoaste, altii dau date ireale. Cu exactitate se va preciza inceputul
bolii. Debutul bolii poate fi:
a) acut sau brusc, de obicei in bolile acute;
b) insidios, lent, inaparent, sau greu de recunoscut in bolile cronice;
c) subacut;
d) supraacut sau brutal- exemplu in: embolia pulmonara masiva,
pneumotorace.
e) debut de reacutizare;
f) debut de recadere;

Este bine ca bolnavii sa fie intrebati despre factorii care ii considera ca au declansat
boala, mai exact despre factorii favorizanti si cei determinanti a unei boli si este necesar sa se
faca dinstinctia intre cele doua categorii de factori. Se vor lua notite nu numai despre
modificarile locale ci si de rasunetul lor general asupra orgnismului, si se va insista asupra starii
organismului inainte de boala, raportul dintre agentul patogen si organism, modul de reactionare
a organismului la unele agresiuni.
2. Desfasurarea, evolutia, dinamica bolii
Bolnavul este lasat sa vorbeasca singur, sau intrebat dirijat si vom insista asupra
modalitatii de evolutie si consultatiile facute anterior, internarile anterioare, tratamentele urmate,
eficienta acestora. Evolutia bolii poate fi: rapida sau violenta, lenta sau progresiva cu sau fara
atingerea starii generale, regulata sau neregulata, cu pusee, in accese, in crize, cu perioade de
acalmie sau remisiune etc.; se vor nota raporturile cu timpul, anotimpul, cu anumite momente ale
zilei, sau noptii, cu ritmul circadian, cu alimentatia, cu felul alimentatiei, cu repausul, cu efortul
fizic, cu diferite pozitii ale corpului. Consultatiile facute, internarile anterioare si tratamentele
urmate, eficienta acestora nu vor fi interpretate in mod absolut ci strict orientativ. Se vor urmari
raporturile cu celelalte manifestari si se vor cauta sa se stabileasca care este raportul cu celelalte

boli, si se va stabili care este simptomul dominant si care sunt cele secundare, si mai ales care
este caracterul evolutiv, acut sau cronic.
3. Momentul actual
Mometul cel mai important, suferinta cea mai acuta, nu se va omite sub nici o forma
caracteristicile ei, cu strictete se precizeaza simptomatologia generala, intregul ansamblu dar
subliniindu-se fazele actuale ale bolii cu simptomele si semnele locale.
4. Bolile asociate
In ordinea importantei si grupate pe aparate si sisteme, dupa cronologia debutului lor,
eventualele complicatii, evolutia complicatiilor se vor consemna si in aceasta rubrica.
Istoricul bolii deci :
-reprezinta un moment essential al examenului bolnavului si ne ajuta la diagnostic;
-ne orienteaza asupra organului afectat, a regiunii afectate si asupra bolii;
-ne orienteaza asupra caracterului bolii, acut, cronic, subacut, etc;
-ne ajuta la ierarhizarea simptomelor si a semnelor celor mai importante de cele mai
putin importante.
Cele trei parti componete ale datelor anamnestice nu sunt decat o conversatie cu un
subiect si cu obiective clare care ne da o biografie clara biologica a bolnavului si detalii asupra
fiecarui semn si simptom.

4.Antecedentele heredo colaterale


Aceasta parte a datelor anamnestice urmareste sa cunoasca starea de sanatate a membrilor
familiei bolnavului cu scopul de a extrapola intr-un cadru permisibil situatia sa actuala. Aici
facem referire la bolile pe care le putem intalni la membrii familiei pe linie ascendenta si
descendenta. Din punct de vedere practic sunt boli care se transmit:
1) ca atare dupa legile Mendeliene si este valabila pentru anomaliile genice si
cromozomiale si se imparte la randu-i in patru categorii cu:
a) transmitere autosomal dominanta;
b) transmitere autosomal recesiva;
c) transmitere autosomal dominanta legata de sex;
d) transmitere autosomal recesiva legata de sex;
2) si boli care se transmit ca predispozitie, adica dupa legile ereditatii multifactoriale

(aici fiind deci vorba de transmiterea facultativa si deci neregulata a unor trasaturi codificate de
mai multe gene = ereditate poligenica care se vor exprima sau nu fenotipic, in functie de alti
factori endogeni sau de mediu).
3) cu contagiune intrafamiliala la care ereditatea nu intervine (apar acolo unde conditiile de
mediu permit dezvoltarea unor boli infectioase sau parazitare datorita unei igiene defectuoase,
alimentatie deficitara, lipsa apei potabile).
Anumite boli se intalnesc la mai multi membri ai aceleeasi familii si se numeste agregare
familiala. Astfel unele boli se transmit direct descendentilor ca luesul= sifilis, hemofilia, hepatita
B, hepatita C, paraplegia spasmodica familiala, teleangiectazia hemoragica hereditara; alte boli
transmit descendentilor unele predispozitii (tare organice, malformatii, vicii, tabagismul,
alcoolismul); iar din alta categorie de boli fac parte cele care predispun la manifestari analoage si
la descendenti ca: guta, diabetul zaharat, litiaza renala, biliara, ulcerul gastric si duodenal,
hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, colecistitele, tuberculoza, miopatia, hysteria, epilepsia,
etc.

5.Antecedentele personale fiziologice


Dezvoltarea fiintei umane cunoaste urmatoarele perioade si anume:
1. perioada intrauterina la randu-i cu doua etape:

embrionara PRIMA ZI -12 saptamani;

fetala 13 saptamani pana la nastere;

2. prima copilarie de la nastere la 3 ani cu urmatoarele etape:

etapa neonatala, nou-nascut, de la: 0- 28 de zile;

etapa de sugar: 1 luna-12 luni;

anteprescolar: 1-3 ani;

3. a doua copilarie cu perioada prescolara: 3-6-7 ani;


4. a treia copilarie cu

etapa de scolar mic : 6-11 ani la fete;


6-13 ani la baieti;

etapa de scolar mare: 11-14 ani la fete;


13-15 ani baietii;

Adolescenta dupa 14 ani la fete si dupa 15 ani baieti, pana la terminarea cresterii;

5. Tineretea de la incheierea adolescentei pana la 35 de ani;


6. Perioada de adult de la 35 de ani pana la 63-65 de ani;
7. Varstnicii cine nu are bunici sa-si cumpere!
Reprezinta una din categoria cea mai importanta din datele anamnestice si sufera
modificari importante la copii. Se va pune accentul pe urmatoarele aspecte:
1) Nasterea:
- la timp sau prematura, dismatura;
- pe cai naturale sau nu, prin cezariana;
2) Copilaria:
- cum a fost;
-alimentatia si /sau diversificata;
-conditii de locuit;
- cand a tinut capul;
-cand a mers;
-cand a vorbit;
-bolile infectioase si digestive.etc.;
3) Adolescenta:
- cum s-a dezolvat;
- aparitia menstrei, menarha cu sau fara tulburari;
- alimentatia; familia, membrii ei, prieteni, colegi, relatiile interpersonale;
- activitatea obisnuita si munca, felul, cantitatea, surmenajul fizic si psihic, tensiune
nervoasa,
-conditiile de locuit;
- bolile adolescentei: eruptive, venerice, amigdaliene, rheumatism articular acut,
tratamente urmate, eficienta acestora, complicatii;
-viata sexuala;
4) Maturitatea:
-cum s-a hranit, conditii de locuit, loc de munca; familia; anturajul;
-bolile dismetabolice;
-surmenajul, tensiunea nervoasa.
5) Varstnicii: familia, conditiile de mediu, afectiunile cronice.

Antecedentele personale fiziologice la sexul feminin privesc ciclul menstrual, sarcina,


nasterea, menopauza si tulburarile in actul sexual. Varsta la care a aparut menarha = primul ciclu
menstrual se va nota in foaia de observatie, ea difera in functie de zona geografica.
Menarha = primul ciclu menstrual si varsta la care s-a instalat;
Amenoreea primara = lipsa primului ciclu menstrual si deci femeia respectiva nu a avut
ciclu menstrual niciodata, apare in: afectiuni neuro-psihice, tulburari endocrine, sindrom Turner,
etc.
Ritmul menstrual = succesiunea ciclurilor menstruale, un flux menstrual normal apare la
25-28 de zile, si are o durata de 3-5 zile;
Bradimenoreea = rarirea ciclurilor menstruale;
Amenoreea secundara = suprimarea ciclului menstrual pentru o perioada de timp la o
femeie care a avut ciclu menstrual anterior, ea este de natura fiziologica in sarcina;
Tahimenoreea = cresterea frecventei ciclului menstrual;
Toate aceste modificari apar in diferite boli ca: tulburari endocrine, tulburari ovariene, fibrom
uterin, anexite, salpingite, metroanexite, etc. Fluxul menstrual normal este fluxul ce dureaza 3-5
zile;
Oligomenoreea = o tulburare a fluxului normal ce consta in reducerea cantitativa a
acestuia, a duratei sale si prelungirea perioadei de aparitie (peste 30-35 de zile) si are cauze ca:
afectiuni psihice, surmenaj intens, obezitate, hipoplazie genitala, hipotiroidism;
Menoragia = un flux menstrual abundent ce consta in cresterea cantitativa a acestuia si a
duratei lui peste 5-7 zile chiar peste 10 zile si are diverse cause: boli inflamatorii, fibrom uterin ,
hiperfoliculinism; etc;
O sangerare redusa cantitativ din a 14-zi a ciclului menstrual, cu o durata de 1-2 zile,
concomitenta cu ovulatia, nu are nici o semnificatie patologica;
Dismenoreea = menstruatie dureroasa;
Metroragia = sangerari menstruale aciclice, abundente, neregulate care apar inafara
ciclului menstrual; frecvent produse de: fibrom uterin, cancer de col uterin, tumori ovariene,
purpura trombocitopenica, avort, hipertensiune arteriala, hepatopatii cronice, etc.;
Hipomenoreea = scaderea cantitativa a fluxului menstrual, si se intalneste la multipare,
peste 35 de ani, diabetul zaharat, obezitate, inflamatii cronice endometriale;

Hipermenoree = cresterea cantitativa a fluxului menstrual apare in hiperfoliculinismul


absolut;
Menometroragia = tulburare de ciclu menstrual ce se succede menoragiei;
Data ultimei menstruatii se va consemna intoteauna in foaia de observatie. Important
este de asemenea numarul de nasteri, numarul de avorturi, numarul de sarcini; date privind
sarcina, nasterea, lauzia, starea copilului la nastere, sunt importante de notat mai ales in patologia
ginecologica si obstreticala.
Menopauza = suprimarea ciclului menstrual si poate sa apara in jurul varstei de 45-55 de
ani;
Climacteriul = perioada corespunzatoare instalarii menopauzei si este insotit adesea de
tulburari manifeste;
Menopauza poate fi si ea: spontana, prin castrare chirurgicala, sau radioterapie, chimioterapie.
Modificarile specifice menopauzei pot fi grupate in:
a) tulburari functionale: bufeuri, valuri de caldura mai ales nocturne, cu crize
sudorale, iritabiliate, tristete, parestezii, astenie cu senzatia de oboseala, insomnii,
stari hipocondriace, constipatie, palpitatii;
b) modificari

obiective

ca:

tahicardie,

hipertensiune

arteriala,

obezitate,

ateroscleroza, osteoporoza, diabet, sindrom trofostatic al coloanei vertebrale,


artropatii degenerative, etc;
Diminuarea pana la abolire a dinamicii sexuale poate fi intalnita in epuizarea fizica,
indiferenta erotica, perversiuni sexuale, carente afective, obsesii inhibante, tumori cerebrale,
scleroza in placi, diabet zaharat, hipogonadism, hipotiroidie, alcoolism, subnutritie, anumite
medicamente hipotensoare, etc.

6.Antecedentele personale patologice


Se vor nota cu foarte mare atentie uneori ele putand da elementele definitorii in cadrul
unei boli, si sa ne explice chiar cauza unor boli. Antecedentele personale patologice se impart in:
antecedente personale infectioase, antecedente toxice, antecedente alimentare, disnutritionale,
carentiale, dismetabolice si antecedente chirurgicale. La toate aceste afectiuni se vor urmari:
complicatiile imediate, cele tardive, cronicizarea unor boli, sau vindecarea cu sechele.

a) antecedentele personale infectioase fac referire la afectiunile infectioase acute si


cronice care pot sa se lase cu urmari. Exemple de boli acute care poate sa se soldeze cu
consecinte: rugeola poate sa dea: otite, amigadalite, pneumonie interstitiala, sau bacteriana,
miocardita, gastroenterita, rubeola daca apare in primele trei luni de sarcina paote sa determine
malformatii congenitale fetale, tusea convulsiva datorita cresterii presiunii abdominale mari
poate sa dea: pneumotorace, hemoragii cerebrale, hernii, parotidita uneori poate sa declanseze
diabetul zaharat, varicela poate sa stea in organism si sa dea reacutizari fie sub forma de
encefalite sau zona zoster, sau chiar varicela, gripa poate sa dea laringita, difteria poate sa dea
crup difteric, infectiile cu streptococci beta hemolitici poate sa se complice cu: rheumatism
articular acut, eritem nodos, glomerulonefrita post streptococcica, angine, erizipel, etc.
Afectiunile ca sifilisul, tuberculoza, bolile cu transmitere sexuala, SIDA, hepatitele cronice se
vor lua in considerare cu strictete si se vor urmari si nota inclusive tratamentele urmate.
b) antecedentele toxice se refera la toxicele profesionale si incidentale;
Toxicele profesionale din industria chimica ar explica o alergie, anemie, hepatita, cei din
tipografii o intoxicatie cu plumb acele colici saturnine( care se pot intalni si la cei ce fac tuica
clandestin), toxice incidentale cu diferite tipuri de alcool, antigel, sau fumatul excesiv, etc. De
asemenea se va intreba: durata, cantitatea, tipul, ritmul de consum si asocierile facute cu noxele
consumate, etc. Obligatoriu nu se va uita consumul de droguri, medicamente, cafea si alte toxice
ca si ciuperci, ceaiuri, sau apa nepotabila, etc.;
c) antecedentele alimentare, disnutritionale, carentiale si dismetabolice;
Se va insista asupra obiceiurilor alimentare, daca bolnavul tine regim, de cand, ce tip de
regim, motivele ce au determinat acest regim, se va intreba ce mananca, cat, cum, volumul
alimentelor, frecventa meselor copioase, repausul postprandial, consumul in exces de glucide,
lipide, excitante, condimente, carne, zarzavaturi etc.
d) antecedentele chirurgicale se vor mentiona afectiunile care au determinat interventiile,
tipul de interventie practicat, rezultatele obtinute;
Si alte momente mai decisive sau relevante din viata unui bolnav ar fi bine sa nu se omita,
dar toate datele coroborate sa se utilizeze si sa usureze astfel diagnosticarea bolnavului.

7. Conditiile de viata si munca


Intre mediul extern si organism exista un echilibru aproape perfect, o interrelatie stransa
iar tulburarea lui poate duce la boala, factorii din mediul extern fiind uneori nocivi pentru
organism si actionanad cu persistenta poate duce la tulburari de adaptare, depasind capacitatea
de aparare si astfel generand boala. Mediul extern actioneaza asupra organismului atat direct prin
contact cat si indirect prin sistemul nervos. Mediul fizic cuprinde factori fizici cum sunt: frigul,
caldura, umezeala, curentii de aer, intemperiile, poluarea chimica, fonica, pozitiile vicioase de
scris sau de activitate zilnica, microtraumatismele sau traumatismele mari, repetate asupra
organismului. Mediul social influenteaza in mod deosebit organismul, in special psihicul,
producand diferite stari de teama, neliniste, nemultumire, etc. Se va intreba si de mediul de la
locul de munca, detalii despre locuinta, conditiile de munca, munca prestata, conditiile in care
bolnavul isi petrece timpul liber, relatiile din familie, etc.

III. EXAMENUL CLINIC -FIZIC PE APARATE SI SISTEME

Anamneza corect efectuata ne orienteaza asupra organului afectat, dar ea trebuie


completata intotdeauna cu examenul obiectiv al bolnavului. Acesta trebuie sa respecte anumite
reguli si conditii.
Examenul obiectiv cuprinde 4 faze: inspectia;
palparea;
percutia;
auscultatia;
Pentru a facilita studiul celorlalte capitole vom evidentia si termeni medicali din anatomia
corpului uman.
Trupul uman este alcatuit din celule care dupa forma, tip si functie sunt structurate in
tesuturi care la randul lor sunt organizate in aparate si sisteme, toate contribuind la cat o mai
buna functionare. Din punct de vedere topographic corpul uman are urmatoarele componente:
1. CAP;
2. GAT;
3. TRUNCHI CARE ESTE CONSTITUIT DIN :
a) TORACE;

b) ABDOMEN;
c) BAZIN;
4. MEMBRELE SUPERIOARE;
5.MEMBRELE INFERIOARE;
Omul fiinta complexa, inzestrata cu system special, inalt, bine diferentiat cu ajutorul
sistemelor componente receptioneaza excitatiile provenite din mediul inconjurator si cu
ajutorul unor receptori specifici periferici, le prelucreaza si da raspunsul adecvat. Este
structurat pe aparate si sisteme dupa cum urmeaza.

I. APARATUL LOCOMOTOR este format din oase, muschi si articulatii. Sistemul


osos are in compozitie cele 208 oase grupate in:
1.coloana vertebrala
2.toracele osos format din stern, coaste.
3.oasele capului: a)oasele craniului sunt: frontalul, etmoidul, sfenoidul, occipital, parietal,
temporal,cornetul inferior, lacrimalul, nazalul, vomerul
b) oasele fetei sunt: maxilarul, palatinul, zigomaticul, mandibula,
hioidul
c)cavitatile neurocraniului si viscerocraniului sunt: orbitele, cavitatile
nazale, fosa infratemporala, fosa pterigopalatina.

4. oasele membrului superior (membru superior format din :umar, brat, antebrat, mana).
Sunt:
a) centura membrului superior formata din clavicula si scapula.
b) scheletul bratului reprezentat prin humerus,
c) oasele antebratului: ulna si radiusul;
d)oasele maini: carpul, metacarpul, oasele degetelor .

5. oasele membrului inferior:


a) centura membrului inferior formata din coxal si pelvis.
b) oasele coapsei: femur, patele
c) oasele gambei: tibie, fibula.

d) oasele piciorului: tars, metatars, oasele degetelor.

MUSCHII se impart in :

1. muschii capului: pielosi si masticatori,


2. muschii gatului:

- muschii regiunii laterale a gatului;

-muschii regiunii mediale a gatului,


-muschii prevertebrali,
-fasciile gatului
3.muschii toracelui cu: 1A. muschii

regiunii posterioare a

trunchiului care cuprind:


a) muschii planului I
b) muschii planului II
c) muschii planului III
d) muschii planului IV
e) muschii planului V
2. A. muschii toracelui cu fasciile muschilor regiunii anterolaterale a toracelui
4.muschii abdomenului:
a) muschii regiunii anterolaterale a abdomenului
b) aponevrozele abdomenului
c) muschii regiunii posterioare a abdomenului
d) muschii regiunii superioare a abdomenului (diafragmul).

5. muschii membrului superior cu:

a) muschii umarului;
b) muschii bratului: 1. muschii regiunii anterioare,
2. muschii regiunii posterioare,
c)muschii antebratului cu: 1. muschii regiunii anterioare a antebratului,
2. muschii regiunii posterioare a antebratului
3. muschii regiunii laterale a antebratului.
d)muschii mainii.

e) anexele muschilor membrului superior;


6.muschii membrului inferior cu:
a) muschii bazinului;
b) muschii coapsei cu : 1. muschii regiunii anterioare
2. muschii regiunii posterioare,
3. muschii regiunii mediale.
c) muschii gambei cu : 1. muschii regiunii anterioare,
2. muschii regiunii laterale,
3. muschii regiunii posterioare,
d) muschii piciorului
e) anexele muschilor membrului inferior;

Sindesmologia este stiinta care se ocupa cu studiul articulatiilor organismului.

II. APARATUL RESPIRATOR este format din totalitatea organelor ce participa le


efectuarea schimbului de gaze: eliminarea dioxidului de carbon si respectiv acceptarea aerului
imbogatit cu oxygen.
Componente:1. nasul extern
2. cavitate nazala
3. sinusuri paranazale,
4. laringele,
5. traheea,
6. bronhiile principale
7. plamanii,
8. pleura.

III. APARATUL DIGESTIV este format din totalitatea organelor care deservesc
organismul si au rolul de digestie si absorbtie a alimentelor.
Componente: 1: cavitatea bucala cu peretii ei formati de catre:
a) anterior: buze,
b) lateral: obrajii,

c) superior: palatal dur


d) peretele inferior si limba
e) posterior: valul palatin si vestibulul faringian si tonsila palatina.
2. gingiile;
3.dintii;
4.glandele salivare: parotida, sublinguala, submandibulara;
5. faringele;
6. stomacul;
7. intestinul subtire cu cele trei portiuni: duoden, jejun, ileon.
8. intestinul gros cu cele doua componente: cec care are anexat
appendicele vermiform si colonul cu patru portiuni: ascendant, transvers, descendent, sigma;
9.rectul cu anus.

IV. APARATUL URINAR:


1. rinichii;
2. caile excretoare ale urinii cu: a) calicele mici, calicele mari, pelvisul renal;
b) ureterul;
c) vezica urinara;
d) uretra masculina/ feminina;

V. APARATUL GENITAL MASCULIN:


1.testiculul;
2.caile spermatice;
3.scrotul;
4.penisul;
5.glandele anexate organelor genitale: vezicula seminala, prostata, glanda
bulbo uretrala.
6.perineul;
VI. APARATUL GENITAL FEMININ:

1.ovarul;
2. tubele uterine;
3. uterul;
4.vaginul;
5. vulva
6. perineul;
7. mamelele.
PERITONEUL
Este o membrana seroasa formata din doua foite: parietala care captuseste peretii
cavitatii abdominale si pe cei a a cavitatii pelvine; si una viscerala care inveleste viscerele
numite si organe intraperitoneale.
VII. GLANDELE ENDOCRINE: 1. hipofiza
2. corpul pineal;
3. glanda tiroida;
4. glanda paratiroida;
5. timusul;
6. glandele suprarenale;
7. pancreasul endocrin.
8. componenta endocrina a glandelor sexuale.
9. paraganglionii.
VIII. GATUL care se imparte din punct de vedere topografic in doua mari portiuni: una
posterioara adica regiunea cervicala posterioara, alta anterioara care este gatul propriu zis. Gatul
este puntea de legatura intre cap si trunchi adapostind elemente principale din structura
organismului, motiv pentru care este amintit alaturi de restul sistemelor organismului, desi el
insusi nu este un sistem.

IX. APARATUL

CARDIOVASCULAR

cuprinde: 1. inima ce se imparte in 4

camarute: 2 atrii si doi ventriculi ;si formata din trei foite:epicard, miocard, endocard
2.artere,vene , capilare
3.pericardul

Exista 2 vene cave: superioara si inferioara ce aduce sangele incarcat cu CO2 si se varsa
in atriul drept si prin cele doua artere pulmonare dreapta si stanga duce sangele venos in
plamanul drept respectiv stang., o artera aorta ce isi are originea din ventriculul stang si care
apoi se divide in diferite segmente etc.;
X. APARATUL CIRCULATOR reprezentat de sange care este un tesut a cariu
substanta interstitiala avand numeroase functii este lichida( plasma sangvina), si in care plutesc
elementele celulare( elementele figurate: leucocite, hematii, trombocite);
XI. APARATUL sau sistemul NERVOS i se deosebesc dupa topografie doua parti:
sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. Sistemul nervos central este format din doua
segmente deosebite ca forma si situatie dar constituind impreuna cu sistemul nervos periferic un
intreg functional. Cele doua segmente sunt: encefalul numit astfel pentru ca se gaseste in
cap(cutia craniana), si maduva spinarii adapostita in canalul vertebral sau rahidian. Sistemul
nervos periferic in stransa legatura anatomica si functionala cu cel central este reprezentat de
caile de conducere: de nervi spinali sau rahidieni si nervii cranieni sau cerebrali. Organele de
simt, (componente a sistemului nervos periferic si central) sunt: analizatorul vizual, analizatorul
cohleo-vestibular, analizatorii gustativ si olfactiv si analizatorul cutanat,( aici inclusiv mucoasele
la care se adauga anexele cutanate: fanerele( adica par si unghii) si glandele pielii( sebacee si
sudoripare). Analizatorii adapostesc primul receptor din arcul reflex, motiv pentru care este un
capitol din studiul sistemului nervos.
Organismul si componentele sale se afla intr-o armonie perfecta iar orice perturbare
survenita duce la aparitia unei boli.

IV. EXPLOARARILE PARACLINICE


Se impart in examinari : invasive; minim invasive si noninvasive;

V. EVOLUTIA BOLII
In rubrica corespunzatoare evolutiei bolii, a regimului alimentar, tratamentului aplicat
precum si randamentul acestora se vor face zilnic observatiile corespunzatoare;

VI. EPICRIZA

Este de fapt sinteza cazului, a motivelor internarii, diagnosticului, evolutiei bolii,


prognosticului, recuperarii si reinsertiei sociale. Toate aceste notiuni constituie obiectul primului
capitol din semiologia medicala.