Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SEMEION = SEMN
LOGOS = STIINTA ( cuvinte de origine greaca).
muncitorii din industria chimica: (intoxicatii acute, afectiuni hepatice); brutarii (alergii, astm
bronsic), cei ce lucreaza intr-un mediu rece si umed si mai ales poluat sufera de diferite afectiuni
pulmonare, reumatice, artrozice, persoanele care sunt sedentare si care presteaza o munca ce este
in dezechilibru cu capacitatea profesionala, datorita acestei inadvertente fac deseori boli
neuropsihice, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate, medicii sunt mai predispusi la
accident vascular cerebral: ischemic, sau hemoragic, diferite patologii datorate stresului acumulat
zilnic printre care si infectiile nozocomiale (infectii de spital);
7. Domiciliul important cel actual precum si cel anterior mai ales pentru bolnavi ce
vin din anumite zone endemice; exemplu: cardiopatia ischemica mai fecvent intalnita in tarile
industrializate, mai rar in Asia, Africa, Japonia, anemia pernicioasa la fel este extrem de rara in
Japonia, malaria, holera, ebola, rare la noi dar prezente in alte tari, etc.
8. Locul de provenienta; bolnavii proveniti din Banat au o patologie metabolica si
digestiva datorita unui regim de viata inadecvat, datorita unui regim hipercaloric, hiperproteic,
hiperlipidic prezinta o incidenta mai mare a aterosclerozei, obezitatii, diabetului, colecistitelor,
bolnavii din zona Hunedoarei prezinta mai des gusa tiroidiana, in zona de balta a Dobrogei se
poate intalni malaria, in zona Mehedinti, Banat, Balcani: nefrita balcanica endemica, etc.
9. Numar de telefon necesar pentru identificarea bolnavului, anunatarea decesului, a
externarii etc;
10. Grupul sangvin este vital daca se cunoaste mai ales in unele socuri hemoragice,
dar azi beneficiem de identificarea lui in timp util;
11. Data internarii respectiv data externarii pe langa valoarea medicala are uneori si o
importanta medico-legala: in accidente rutiere, de munca, etc.
12. Diagnosticul de trimitere: faciliteaza si orienteaza medicul atunci cand este corect
formulat indiferent de provenienta: medic de familie, medic specialist, transfer interclinic;
13. Diagnosticul de internare reprezinta totalitatea acuzelor care obliga bolnavul sa se
interneze.
14. Diagnostic la 72 de ore.
15. Diagnostic la externare si alte complicatii secundare daca este cazul.
16. Numarul foii de observatie.
Anamneza uneori ne duce la diagnostic, alteori are valoare orientativa, are valoare si
pentru stabilirea unei conduite terapeutice, ea realizeaza legatura psihica dintre medic si bolnav.
2. MOTIVELE INTERNARII
Se refera la cauzele care il duc pe bolnav la internare si sau la motivele ce-l determina sa
se adreseze medicului. De obicei sunt reprezentate de semne si simptome care il deranjeaza pe
bolnav. Este bine ca medical sa nu accepte ca bolnavul sa-i precizeze diagnosticul, ci impreuna
sa accepte sa analizeze simptomele si semnele ce determina consultatia medicala. Necesar este ca
medical sa insiste asupra aspectelor mai importante, sa le ordoneze si sistematizeze, realizand
astfel o orientare mai clara asupra informatiilor utile. Toate aceste motive este obligatoriu sa faca
referire la episodul actual cat si la afectiunile coexistente. Motivele internarii
trebuiesc
3. ISTORICUL BOLII
Este operatiunea care desavarseste anamneza. Istoricul bolii infatiseaza desfasurarea in
timp a bolii, a suferintei bolnavului de la primele inceputuri pana la stadiul ei actual. Boala este
un proces ondulatoriu cu perioade de agravare, acalmare, remisiune.
Debutul bolii si desfasurarea in timp sunt elemente cheie in aflarea unui diagnostic.
Istoricul bolii va cuprinde toate aspectele legate de boala. Istoricul bolii va urmari cateva etape si
anume:
1.
debutul bolii;
2.
3.
4.
Este bine ca bolnavii sa fie intrebati despre factorii care ii considera ca au declansat
boala, mai exact despre factorii favorizanti si cei determinanti a unei boli si este necesar sa se
faca dinstinctia intre cele doua categorii de factori. Se vor lua notite nu numai despre
modificarile locale ci si de rasunetul lor general asupra orgnismului, si se va insista asupra starii
organismului inainte de boala, raportul dintre agentul patogen si organism, modul de reactionare
a organismului la unele agresiuni.
2. Desfasurarea, evolutia, dinamica bolii
Bolnavul este lasat sa vorbeasca singur, sau intrebat dirijat si vom insista asupra
modalitatii de evolutie si consultatiile facute anterior, internarile anterioare, tratamentele urmate,
eficienta acestora. Evolutia bolii poate fi: rapida sau violenta, lenta sau progresiva cu sau fara
atingerea starii generale, regulata sau neregulata, cu pusee, in accese, in crize, cu perioade de
acalmie sau remisiune etc.; se vor nota raporturile cu timpul, anotimpul, cu anumite momente ale
zilei, sau noptii, cu ritmul circadian, cu alimentatia, cu felul alimentatiei, cu repausul, cu efortul
fizic, cu diferite pozitii ale corpului. Consultatiile facute, internarile anterioare si tratamentele
urmate, eficienta acestora nu vor fi interpretate in mod absolut ci strict orientativ. Se vor urmari
raporturile cu celelalte manifestari si se vor cauta sa se stabileasca care este raportul cu celelalte
boli, si se va stabili care este simptomul dominant si care sunt cele secundare, si mai ales care
este caracterul evolutiv, acut sau cronic.
3. Momentul actual
Mometul cel mai important, suferinta cea mai acuta, nu se va omite sub nici o forma
caracteristicile ei, cu strictete se precizeaza simptomatologia generala, intregul ansamblu dar
subliniindu-se fazele actuale ale bolii cu simptomele si semnele locale.
4. Bolile asociate
In ordinea importantei si grupate pe aparate si sisteme, dupa cronologia debutului lor,
eventualele complicatii, evolutia complicatiilor se vor consemna si in aceasta rubrica.
Istoricul bolii deci :
-reprezinta un moment essential al examenului bolnavului si ne ajuta la diagnostic;
-ne orienteaza asupra organului afectat, a regiunii afectate si asupra bolii;
-ne orienteaza asupra caracterului bolii, acut, cronic, subacut, etc;
-ne ajuta la ierarhizarea simptomelor si a semnelor celor mai importante de cele mai
putin importante.
Cele trei parti componete ale datelor anamnestice nu sunt decat o conversatie cu un
subiect si cu obiective clare care ne da o biografie clara biologica a bolnavului si detalii asupra
fiecarui semn si simptom.
(aici fiind deci vorba de transmiterea facultativa si deci neregulata a unor trasaturi codificate de
mai multe gene = ereditate poligenica care se vor exprima sau nu fenotipic, in functie de alti
factori endogeni sau de mediu).
3) cu contagiune intrafamiliala la care ereditatea nu intervine (apar acolo unde conditiile de
mediu permit dezvoltarea unor boli infectioase sau parazitare datorita unei igiene defectuoase,
alimentatie deficitara, lipsa apei potabile).
Anumite boli se intalnesc la mai multi membri ai aceleeasi familii si se numeste agregare
familiala. Astfel unele boli se transmit direct descendentilor ca luesul= sifilis, hemofilia, hepatita
B, hepatita C, paraplegia spasmodica familiala, teleangiectazia hemoragica hereditara; alte boli
transmit descendentilor unele predispozitii (tare organice, malformatii, vicii, tabagismul,
alcoolismul); iar din alta categorie de boli fac parte cele care predispun la manifestari analoage si
la descendenti ca: guta, diabetul zaharat, litiaza renala, biliara, ulcerul gastric si duodenal,
hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, colecistitele, tuberculoza, miopatia, hysteria, epilepsia,
etc.
Adolescenta dupa 14 ani la fete si dupa 15 ani baieti, pana la terminarea cresterii;
obiective
ca:
tahicardie,
hipertensiune
arteriala,
obezitate,
b) ABDOMEN;
c) BAZIN;
4. MEMBRELE SUPERIOARE;
5.MEMBRELE INFERIOARE;
Omul fiinta complexa, inzestrata cu system special, inalt, bine diferentiat cu ajutorul
sistemelor componente receptioneaza excitatiile provenite din mediul inconjurator si cu
ajutorul unor receptori specifici periferici, le prelucreaza si da raspunsul adecvat. Este
structurat pe aparate si sisteme dupa cum urmeaza.
4. oasele membrului superior (membru superior format din :umar, brat, antebrat, mana).
Sunt:
a) centura membrului superior formata din clavicula si scapula.
b) scheletul bratului reprezentat prin humerus,
c) oasele antebratului: ulna si radiusul;
d)oasele maini: carpul, metacarpul, oasele degetelor .
MUSCHII se impart in :
regiunii posterioare a
a) muschii umarului;
b) muschii bratului: 1. muschii regiunii anterioare,
2. muschii regiunii posterioare,
c)muschii antebratului cu: 1. muschii regiunii anterioare a antebratului,
2. muschii regiunii posterioare a antebratului
3. muschii regiunii laterale a antebratului.
d)muschii mainii.
III. APARATUL DIGESTIV este format din totalitatea organelor care deservesc
organismul si au rolul de digestie si absorbtie a alimentelor.
Componente: 1: cavitatea bucala cu peretii ei formati de catre:
a) anterior: buze,
b) lateral: obrajii,
1.ovarul;
2. tubele uterine;
3. uterul;
4.vaginul;
5. vulva
6. perineul;
7. mamelele.
PERITONEUL
Este o membrana seroasa formata din doua foite: parietala care captuseste peretii
cavitatii abdominale si pe cei a a cavitatii pelvine; si una viscerala care inveleste viscerele
numite si organe intraperitoneale.
VII. GLANDELE ENDOCRINE: 1. hipofiza
2. corpul pineal;
3. glanda tiroida;
4. glanda paratiroida;
5. timusul;
6. glandele suprarenale;
7. pancreasul endocrin.
8. componenta endocrina a glandelor sexuale.
9. paraganglionii.
VIII. GATUL care se imparte din punct de vedere topografic in doua mari portiuni: una
posterioara adica regiunea cervicala posterioara, alta anterioara care este gatul propriu zis. Gatul
este puntea de legatura intre cap si trunchi adapostind elemente principale din structura
organismului, motiv pentru care este amintit alaturi de restul sistemelor organismului, desi el
insusi nu este un sistem.
IX. APARATUL
CARDIOVASCULAR
camarute: 2 atrii si doi ventriculi ;si formata din trei foite:epicard, miocard, endocard
2.artere,vene , capilare
3.pericardul
Exista 2 vene cave: superioara si inferioara ce aduce sangele incarcat cu CO2 si se varsa
in atriul drept si prin cele doua artere pulmonare dreapta si stanga duce sangele venos in
plamanul drept respectiv stang., o artera aorta ce isi are originea din ventriculul stang si care
apoi se divide in diferite segmente etc.;
X. APARATUL CIRCULATOR reprezentat de sange care este un tesut a cariu
substanta interstitiala avand numeroase functii este lichida( plasma sangvina), si in care plutesc
elementele celulare( elementele figurate: leucocite, hematii, trombocite);
XI. APARATUL sau sistemul NERVOS i se deosebesc dupa topografie doua parti:
sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. Sistemul nervos central este format din doua
segmente deosebite ca forma si situatie dar constituind impreuna cu sistemul nervos periferic un
intreg functional. Cele doua segmente sunt: encefalul numit astfel pentru ca se gaseste in
cap(cutia craniana), si maduva spinarii adapostita in canalul vertebral sau rahidian. Sistemul
nervos periferic in stransa legatura anatomica si functionala cu cel central este reprezentat de
caile de conducere: de nervi spinali sau rahidieni si nervii cranieni sau cerebrali. Organele de
simt, (componente a sistemului nervos periferic si central) sunt: analizatorul vizual, analizatorul
cohleo-vestibular, analizatorii gustativ si olfactiv si analizatorul cutanat,( aici inclusiv mucoasele
la care se adauga anexele cutanate: fanerele( adica par si unghii) si glandele pielii( sebacee si
sudoripare). Analizatorii adapostesc primul receptor din arcul reflex, motiv pentru care este un
capitol din studiul sistemului nervos.
Organismul si componentele sale se afla intr-o armonie perfecta iar orice perturbare
survenita duce la aparitia unei boli.
V. EVOLUTIA BOLII
In rubrica corespunzatoare evolutiei bolii, a regimului alimentar, tratamentului aplicat
precum si randamentul acestora se vor face zilnic observatiile corespunzatoare;
VI. EPICRIZA