OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI

ELECTROCHIMICE SUCCESIVE
INTRODUCERE
Scopul depunerilor galvanice de straturi metalice pot fi diverse: cresterea
rezistentei la coroziune, imbunatatirea aspectului, marirea duritatii si rezistentei la
uzura, obtinerea copiilor metalice.
Piesele de otel se acopera cu nichel atit in scop decorativ protector, datorita
aspectului placut cit si pentru cresterea rezistentei la coroziune.
Nichelul, in raport cu fierul, are un potential mai electropozitiv, de aceea el
poate proteja otelul cu conditia ca stratul de nichel sa fie lipsit de porozitate. Straturile
subtiri de nichel nu asigura o buna protectie: in prezenta umezelii se formeaza un
sistem in care fierul este anodul (Fe < Ni) si se corodeaza.
Un strat gros de nichel este neeconomic, asa ca se aplica nichelarea pe strat
intermediar de Cu; grosimea stratului de nichel putind fi redusa fara a mai exista
pericolul corodarii otelului, datorita porozitatii.
Reactiile care au loc in celula de electroliza sunt:
A(+)

Me

C( )

Me

2+

2e

2+

+ 2e

Me

( oxidare )

Me

( reducere )

unde: Me = Cu, la cuprare;

Me = Ni, la nichelare;
Pot avea loc si reactii secundare ce duc la scaderea randamentului:

C( )

+
2H

2e

H2

Cuprul are aderenta la otel numai daca este depus din bai cianurice. In acest
caz, depunerea se face din bai sulfatice si din aceasta cauza trebuie depus initial un
strat subtire de nichel.

SCOPUL LUCRARII
Lucrarea are ca scop nichelarea unei probe de otel pe un strat intermediar de
cupru si verificarea influentei densitatii de curent asupra randamentului catodic si al
calitatii stratului protector-decorativ de tipul nichel-cupru-nichel.

MATERIALE SI METODICA
Aparatura si materiale: trei probe din otel carbon; Celula de cuparare si
celula de nichelare; Ampermetru; Sursa de curent; Solutie de cuprare si solutie de
nichelare.

OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI ELECTROCHIMICE

SUCCESIVE

Se realizeaza montajul din figura 1.

Sursa de curent continuu
+

Reostat

Catod
anod
Baie de elctroliza

Figura 1. Schema instalatiei de electroliza pentru depunerea galvanica a stratelor

metalice
1.
2.
3.
4.

Mod de lucru
Proba de otel se curata foarte bine prin slefuire;
Se degreseaza 4 minute la baia cu ultrasunete, se spala si se usuca;
Se realizeaza montajul si utilizind celula de nichelare. Piesa de otel se prinde
la catod si se introduce in baie.
Solutia de nichelare se incalzeste la 50C.
Inainte de prinderea piesei de otel in dispozitiv (la catod), aceasta se
cantareste, se masoara si se calculeaza suprafata desfasurata a probei
(suprafata cufundata in solutia de nichel).

Masa initiala = 5,3844 grame

Lungime [mm]
Latime [mm]
Grosime [mm]

30
8
1

Suprafata
desfasurata =
2*L*l

480 [ mm2 ]

0,048 [ dm2 ]

OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI ELECTROCHIMICE

SUCCESIVE

5.

Se porneste sursa si se nicheleaza timp de 5 minute, cu o densitate de curent

iNi=0.8 A/dm2.
t1 Ni = 5 min = 0,08333 ore

6. Se scoate piesa, se spala, se usuca, se cintareste la balanta analitica, se

masoara suprafata introdusa in solutie (nichelata).
Masa dupa nichelare 1 = 5,3899 grame
Suprafata desfasurata nichelata = 0,048 [ dm2 ]
7. Se schimba celula de nichelare cu cea de cuprare; se prinde piesa la catod si se
cupreaza un timp tCu (min), calculat cu relatia (1) utiliznd o densitate de
curent iCu = 1A/dm2.
t = (d x x 1000 x 60)/(i x k x ), minute
(1)
8. in care:
d grosimea stratului de metal depus, mm. (dCu = 10m, dNi= 14 m);
- greutatea specifica a metalului depus, g/cm3, (Cu = 8.93 g/cm3, Ni =
8.9 g/cm3);
k echivalentul electrochimic, g/Ah, (kCu = 1.18 g/Ah, kNi = 1.09 g/Ah);
- randamentul de curent, %, (Cu = 98%, Ni = 95%);
i - densitate de curent, A/dm2 (iNi = 0.8A/dm2, iCu = 1 A/dm2);
tCu= (0,01 * 8,93 *1000*60) / (1*1,18*98) = 46,33 minute = 0,7722 ore
9. Valoarea intensitatii curentului se ajusteaza cu ajutorul rezistentei variabile, la
valoarea calculata,
I=ixS
10. unde: S suprafata care urmeaza sa fie acoperita;
ICu= 1*0,048 = 0,048 A
ICu = 0,05 A
11. Dupa cuprare se scoate piesa din solutie, se usuca se cantareste. Celula de
cuprare se inlocuieste cu cea de nichelare. Se calculeaza intensiatea curentului,
INi si timpul de nichelare tNi.
Masa dupa cuprare = 5,405 grame
I2Ni = 0,8 * 0,048 = 0,0384 A
I2Ni = 0,04 A
t2Ni = (d x x 1000 x 60)/(i x k x )
t2Ni = (0,014*8,9*1000*60)/(0,8*1,09*95) = 90,24 minute = 1,5 ore
12. Se prinde piesa la catod si se imerseaza in solutie sub curent, se nicheleaza
timp de tNi (min).
OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI ELECTROCHIMICE
SUCCESIVE

13. Se scoate piesa, se spala, se usuca, se cantareste la balanta analitica.

Masa dupa nichelare 2 = 5,4148 grame

PRELUCRAREA REZULTATELOR
Se verifica calitatea stratului depus astfel:
Determinarea aderentei stratului de nichel depus
Aderenta stratului de nichel depus electrochimic se determina conform
standardelor in vigoare prin metoda grilei:
*cu un obiect ascutit se traseaza pe suprafata stratului 10 zgarieturi orizontale
si verticale la distanta de 1mm una de cealalta realizandu-se in acest fel o grila.
*pe grila se aplica o hartie adeziva, se apasa si se trage brusc .
Se considera acceptata aderenta stratului, daca la colturile grilelei acesta nu s-a
desprins.
In urma testului s-a constatat ca stratul de nichel depus are o aderenta acceptabila.
Determinarea grosimii stratului de nichel prin metoda picaturii
*pe suprafata uscata se aplica cu o pipeta o picatura de solutie speciala care
dizolva stratul;
*se asteapta 1 minut, apoi se sterge picatura cu hartie de filtru.
*se aplica o noua picatura si se procedeaza in acelasi mod.
*se considera procedura incheiata atunci cand pe locul picaturii a aparut
culoarea caracterstica metalului de baza.
*se calculeaza grosimea stratului stiind ca o picatura dizolva la temperatura de
20 C un strat de un micrometru grosime.

In urma acestui test s-a constatat faptul ca solutia a dizolvat stratul depus in primul
minut, ceea ce inseamna ca stratul depus are o grosime de 1 micrometru.
Determinarea comportarii stratului depus la indoirea la 90
Dupa ce s-au efectuat toate testele proba se indoaie la 90 fie direct cu mina,
fie pe un dorn la presa, in functie de grosimea sa.
Se considera corespunzatoare depunerile care nu fisureaza.
In urma indoirii probei s-au constat fisuri, concluzionand ca depunerea nu este
corespunzatoare.
Se calculeaza valorile reale ale grosimii stratului de metal depus si
randamentului de curent din determinari gravimetrice si de grosime de strat:
Grosimea stratului depus practic: 1,5 micrometri
Cu , Ni

mp
mt

x100, (%)

m p = mf - m i
mt = k I t
(k

A
, ACu=63.5g, ANi=58.7g, F = 96500 As = 26.8 Ah)
zF

OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI ELECTROCHIMICE

SUCCESIVE

 Cu, Ni =

mp

practic
grosime teoretic
x100

Astfel:
Masa practica totala
Masa practica de Ni1
Masa practica de Cu
Masa practica de Ni2

Masa practica depusa [grame]

mp = mf-mi
5,4148 5,3844
mpNi1 = mNi1- mi
5,3899-5,3844
mpCu = mCu mNi1
5,405-5,3899
mpNi2 = mNi2-mCu
5,4148-5,405

0,304
0,0055
0,0151
0,0098

Masa teoretic depusa [grame]

Masa teoretica totala
Masa teoretic
depusa Ni1
Masa teoretic
depusa Cu
Masa teoretic
depusa Ni2

mtNi1=KIt

1,09*0,0384*0,083

0,110182
0,003488

mtCu=KIt

1,18*0,048*0,77

0,043739

mtNi2=KIt

1,09*0,0384*1,5

0,062956

Grosime teoretic depusa

Grosime teoretica
totala
grosime depusa
nichelare 1
grosime depusa
cuprare

grosime depusa
nichelare 2

0,07104
mpNi1 / S

0,0055/(8,9*0,048)

0,012875

mpCu/ S

0,0151/(8,93*0,048)

0,035228

mpNi2 / S

0,0098/(8,9*0,048)

0,02294

Se calculeaza randamentul la cuprare, nichelare si randamentul grosimii stratului.

Cu

Ni

total

mp
mt
mp

x100 34,52%

x100 15,56%
mt
mp

x100 27,59%
mt

practic
grosime teoretic
x100 21,11%

OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI ELECTROCHIMICE

SUCCESIVE

Rezultatele se trec intr-un tabel de forma

Densitate
De curent
[mAcm-2]

Curent
Impus
[mA]

m i,
[g]

mf
[g]

mp
[g]

mt
g

practica
mm

masa
%

gros
%

aderenta

Se compara rezultatele si se evidentiaza influenta densitatii de curent asupra

randamentului catodic =f(i).

OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI ELECTROCHIMICE

SUCCESIVE

Incercarea
Pe dorn

OBTINEREA STRATURILOR METALICE PRIN DEPUNERI ELECTROCHIMICE

SUCCESIVE