Sunteți pe pagina 1din 10

INVESTIII DIRECTE

JAPONIA

Aspecte generale
Japonia este a doua mare economie a lumii, dup SUA, ca mrime a PIB nominal
(circa 4,4 trilioane dolari SUA) i a treia economie a lumii, dup SUA i China, ca mrime a
PIB calcult conform paritii puterii de cumprare.
Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este enorm. Dei aceast ar
ocup mai puin de a treia sut parte din suprafaa uscatului, totui deine o esime din puterea
economic mondial. Economia Japoniei este susinut n toate domeniile de la informatic
pn la turism.
Ca actor de prim mrime pe scena mondial, absena acestei ri de la orice forum
internaional ar fi de neconceput. Japonia este o un stat interesant de studiat pentru c este un
miracol pe scena evoluiei relaiilor internaionale.
Istoria acestui stat este bogat i este interesant de urmrit cum Japonia s-a ridicat la
un asemenea rang de mare putere. Totui trebuie reinut c n cel de-al doilea rzboi mondial a
suferit pierderi inestimabile, iar consecinele au fost pe termen lung. Dintre toate rile de pe
planet, Japonia a fost cea mai aproape de anihilare. Este singura naiune care a suportat
vreodat un atac nuclear.
Sosirea Japoniei n arena mondial a fost spectaculoas. De la un trm ndeprtat,
obscur i exotic de acum 150 de ani , ea a devenit rapid un rival de prim mn pentru puterile
imperialiste, o ameninare militar pentru ordinea mondial, i apoi, dup depirea crizei, o
supraputere economic.
Totui succesele Japoniei se datoreaz att circumstanelor ct i rspunsul dat de ea
acestora, deseori bazat pe valori i practici adnc nrdcinate.

Incursiune n istorie
Pentru a afla care este ideea general de putere pe care a dezvoltat-o Japonia trebuie
fcut o scurt incursiune n istoria acestui stat. De astfel merit i ncercarea de a descoperi
evenimentele care au o influen asupra aceste dezvoltri de putere pe plan local i
internaional.
Pe de alt parte, sunt interesant de stabilit factorii care au determinat aceast
ascensiune a Japoniei pn la transformarea ei n putere mondial. Acest fapt face din Japonia
un stat de luat n seam ca opinie i factor politic internaional.
Dei i respect realizrile economice mobilizatoare, majoritatea asiaticilor nu i-au
iertat nc Japoniei comportamentul din teritoriile dinaintea i din timpul razboiului. Nu toate
imaginile au fost , ns negative. Printre occidentali, la nceputul secolului XX , Japonia era
respectat pentru victoriile militare asupra Chinei i Rusiei i era considerat un aliat de ctre
unele puteri. Dup nfrngerea n al doilea rzboi mondial a fost admirat pentru felul n care
i-a asumat i ndeplinit sarcina de reconstrucie a naiunii. Miracolul economic care a
urmat curnd a devenit obiect de analiz i imitatorii au cutat cheia succesului n sistemul
educaional, n organizarea politic, dar mai ales n practicile manageriale. Multe naiuni
asiatice ncearc s-i modeleze economiile naionale dup cea japonez, n ciuda unor
neajunsuri.
Dei n anii 1900 Japonia a pierdut ceva din prestan, este clar c actuala imagine
predominant a rii i impactul su asupra lumii sunt n principal de natur economic.
Concentrarea Japoniei asupra creterii economice pe socoteala ignorrii calitii vieii i altor
aspecte, a fost una dintre criticile majore care i-au fost aduse.
Pentru a nelege cum a ajuns s fie o superputere economic nu este de ajuns s
examinm numai dezvoltarea economic. Efortul postbelic al Japoniei de a obine supremaia
2

economic nu poate fi separat de cel antebelic de a cpta supremaia imperialist a rii sau
chiar de marile ambiii din secolul al VII-lea de a fi considerat n mod hotrt o naiune
civilizat. Este necesar s fie luat n calcul progresul naiunii sub cele mai largi aspecte. n
secolul al XVIII-lea, Japonia se putea luda cu oraul cel mai mare din lume i populaia cea
mai afalbetizat.
Astfel c pentru nelegerea acestui statut de superputere pe care Japonia i l-a ctigat
trebuie s nelegem evoluia istoric pe care a parcurs-o acest stat.

Ideologia japonez
n spatele acestui expansionism se afl un set de ideologii, utile pentru a justifica
aceast dezvoltare a Japoniei. Printre cele mai rspndite ideologii se aflau conceptul de
mprat absolut i divin i ideea unei Japonii care ocup i controleaz Asia pentru a o elibera
- o idee specific japonez de imperialism antiiperialist.
Dezvoltarea economic a Japoniei reprezint un alt
aspect al modernitii naiunii care i-a impresionat pe vestici. Japonia se putea luda deja cu o
sum de factori cheie ai produciei la nceputul perioade de bum economic, deinnd for de
munc pe care o exploata la maximum. Astfel c Japonia deinea for de munc n numr
considerabil, for de munc colit, for de munc asculttoare, capital acumulat n sectorul
privat, firme cu o oarecare experien, o cantitate acceptabil de surse energetice de baz.
Ceea ce i lipsea era tehnologia i ntreprinztorii.
Scopul Japoniei consta n construirea unei naiuni puternice care s fie egal sau chiar
s poat ntrece Occidentul. Pentru nceput Occidentul trebuia fcut s ia Japonia n serios.
Acest lucru nsemna modernizare. Pentru a ctiga recunoaterea puterilor vestice era deosebit
de important ca s urmeze un numr de ci potenial riscante. Printre aceastea se numrau
receptivitatea la cretinism , adoptarea instituiilor economice i politice occidentale i
demonstraii de for militare. n economie, cu ajutorul consilierilor i tehnologiei occidentale
i cu un guvern n stil japonez la conducere, Japonia a pofitat de pe urma propriilor atuuri i a
devenit o mare naiune productoare cu un sector al industriei grele n plin avnt.
Din punct de vedere militar Japonia a nvat rapid cum s lupte n stil occidental cu
arme moderne i ce nseamn o armat recrutat.

Ajutor american
Un alt eveniment cheie n istoria Japoniei este, aa cum aminteam mai devreme, cele
dou atacuri atomice pe care le-a suferit aceast naiune. Faptul c americanii au gndit c
doar n acest fel puteau s pun capt rzboiului, denot c spiritul acestei naiuni era unul
destul de greu de nfrnt i c aceasta era singura modalitate de a nfrnge ambiiile
japonezilor i a ncheia conflitul mondial.
Ocuparea de ctre a americani a Japoniei dup acest conflict a avut un rol mai degrab
pozitiv dect negativ. Mulumit proteciei oferite de MacArthur, Hirohito nu a fost judecat
drept criminal de rzboi i nici forat s abdice. Au fost adoptate unele reforme n stil
occidental care au dus la mbuntirea economiei i a traiului n general.
n perioada rzboiului rece, Japonia i-a refcut cu abilitate forele n aa fel nct a
reuit s ajung un lider important pe scena mondial.
Japonia este un stat- naiune cu un sentiment adnc inrdcinat al caracterului su
unic i al statutului su special. Istoria sa insular, chiar i mitologia sa imperial a predispus
poporul japonez, foarte muncitor i disciplinat , s se considere nzestrat cu un mod de via
3

distinct i superior, pe care la nceput Japonia l-a aprat printr-o splendid izolare i apoi, cnd
n secolul al XIX-lea lumea imitnd imperiile europene, prin strdania de a-i crea unul
propriu n Asia continental.
n opinia lui Brzezinski, Japonia este o ar, n acelai timp bogat, dinamic i
puternic, dar i izolat pe plan regional i limitat sub aspect politic prin dependena
securitii sale de un aliat puternic care ntmpltor este principalul rival economic al
Japoniei.

Japonia-putere internaional
Japonia necesit aliane strategice cu SUA, aliane ndeosebi militare. Ct timp a
deveni o putere dominant n regiune nu este un obiectiv viabil , iar fr o baz regional
recunoaterea ca putere mondial autentic este nerealist, rezult c Japonia poate cel mai
bine dobndi statutul de lider mondial prin implicare active n meninerea pcii i dezvoltarea
economic n ntreaga lume. Profitnd de aliana militar SUA Japonia pentru a asigura
stabilitatea Orientului ndepartat, Japonia ii poate croi linitita o misiune mondial, influent
i distinct, ca putere ce promoveaz apariia unei cooperri autentice internaionale i
instituionalizate ntr-un mod mai eficient.
Astfel c, Japonia poate fi considerat o putere att regional, ct i internaional,
datorit factorilor economici, militari, educaionali i politici. Aceast dezvoltare pe care a
cunoscut-o, a fcut din Japonia o putere demn de luat n seam, o putere care are un mare
potenial pe care i-l afirm pe toate planurile, de la tehnologie la domeniul politic i militar.
Japonia a profitat de ce iniial prea un dezavantaj pentru ea i a reuit s i dezvolte
capacitile economice i tehnologice, i nu numai, pentru a se impune ca o mare putere.
La ora actual, Japonia este o naiune n continu ascensiune , un stat de care marile
puteri in seama, i, de asemenea, un stat care are un cuvnt de spus pe plan regional , ct i
international.
Timp de peste 30 de ani, Japonia a fost a doua economie a lumii, dar anul trecut a fost
depaita de China, o ara cu o populaie de zece ori mai mare.

Produsul Intern Brut valoare i structura


n 2010, valoarea PIB a fost de 5,4 mii miliarde dolari, creterea reala fata de anul
anterior fiind de 3,9%. ntre 1970 i 2010, valoarea adaugata generat n economie a crescut
de 27 de ori daca luam n considerare evoluia n preuri curente, i cu 180% daca exprimam
ritmul de cretere al PIB n preuri constante la nivelul anului 2005.

Din punctul de vedere al structurii, economia a evoluat n felul urmator:


1970: industrie 38,9%, construcii 7,7%, comer 14%, transport 7,7%, agricultura 6,3%, restul
25,4% (n special servicii). n acelai timp, consumul populaiei genera 48% din PIB.
2009: industrie 22,2%, construcii 6%, comer 13,2%, transport 6,5%, agricultura 1,4%, restul
50,7%. Consumul populaiei a ajuns la o pondere in PIB de 58%.
PIB per capita a crescut de la $1.943 n 1970, la $42.300 n 2010.

Piee de capital i investiii de portofoliu


n ultimii ani Japonia a devenit un important exportator de capital. Fenomenul de
apreciere a yen-ului ce a avut loc dupa 1985 a deteminat multe companii japoneze s fac
investiii de portofoliu majore n alte ri. Guvernul Japoniei consider ca investitiile directe
n exterior vor determina accelerarea reorganizrii industriale a economiei prin efectul de
nlocuire a exporturilor i creterea importurilor provenite de la filialele companiilor japoneze
din exterior. Guvernul a ncurajat firmele japoneze s investeasc n exterior, oferindu-le
credite i asigurri. Investiiile n rile n curs de dezvoltare sunt apreciate ca un mod de
promovare a dezvoltrii economice a acestor tari. Pe langa aceasta, investiiile n rile
dezvoltate sunt ncurajate ca modaliti de a asigura pe deplin accesul pe pieele strine i de a
reduce tendinele protectioniste n zonele n care exporturile japoneze au patruns masiv pe
pieele locale.
Nu exista restricii referior la investitiille de portofoliu n Japonia, dar exista unele
limitari practice care scad gradul de atractivitate a pieei japoneze n acest domeniu. Una din
aceste limitari este dat de volumul mic de aciuni disponibile la nivelul pieii pentru
investitorii strini, cauzat de practica corporaiilor nipone de deinere ncruciata de aciuni
sau existena unor restricii informale ce obstructioneaza participarea acionarilor strini la
actul managerial.
Investitorii locali i strini au acces liber la o larga gama de instrumente de credit, la
dobanda pieei. n general, companiile strine din Japonia nu au dificultati n obinerea
5

fondurilor. Creditele pe termen scurt sunt obinute de majoritatea firmelor strine de la bncile
comerciale japoneze sau de la filialele bncilor strine activnd n Japonia.
Creditele pe termen mediu se pot obtine de la bancile care efectueaza operatii de
finantare de durata (Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala) care acorda imprumuturi
atat companiilor straine cat si celor locale sau de la trusturile bancare si companiile de
asigurari de viata.
Creditele pe termen lung sunt acordate de Banca de Dezvoltare a Japoniei, dar pentru
companiile straine este dificil sa obtina acest gen de finantare. Din acest punct de vedere,
marile firme straine au tendinta sa foloseasca surse straine de finantare pentru necesitatile de
creditare pe termen lung.

Relatiile economice ntre Japonia i Romnia


Avand in vedere ca ambele tari au potential insemnat pentru a intensifica relatiile
economice intre cele doua tari, volumul prezent al schimburilor comerciale intre Japonia si
Romania sau investitiile directe ale Japoniei in Romania nu sunt suficient de mari. Cu toate
acestea, recent, s-a constatat o crestere a investitiilor directe ale Japoniei in Romania,
investitii avand o valoare semnificativa. De exemplu, companii japoneze producatoare de
parti componente pentru autovehicule, au investit in Romania creand astfel si locuri de munca
noi pentru cetatenii romani.
Schimburile comerciale intre Japonia si Romania
In 2004 volumul exportului din Japonia catre Romania s-a situat la aproximativ 440
milioane USD, iar importurile din Romania s-au situat la aproximativ 48 milioane USD

EXPORT in Romania (mii. USD)


Produse
Valoare Pondere in export (%)
Produse ale industriei chimice
15,323 3.49
Materiale plastice
13,709 3.12
Materiale textile si articole din acestea 22,219 5.06
Metale Comune si art. din acestea
12,130 2.76
Masini si aparate, echipamente electrice 215,736 49.14
Vehicule si echipamente de transport 122,320 27.86
Instrumente si aparate optice
32,284 7.35
Produse diverse
5,313 1.22
TOTAL
439,034 100

EXPORT in Romania (mii. USD)


Produse
Valoare Pondere in export (%)
Produse alimentare (in special vinuri)
1,251 2.62
Produse chimice (in special ingrasaminte) 2,568 5.38
Materiale plastice
623
1.30
Semifabricate din lemn
34,330 71.87
Materiale textile
926
1.94
Metale comune si articole din metal
1,106 2.31
Masini si aparate, echipamente electrice 4,290 8.98
Ceramica si sticlarie
663
1.39
Produse diverse
2009 4.21
TOTAL
47,706 100
Companii japoneze in Romania (Industria producatoare)
In februarie 2006, existau deja 9 companii japoneze care au investit in Romania.
Numarul companiilor va creste in curand la 11, luand in considerare faptul ca o noua unitate
de productie a companiei TAKATA-PETRI este in constructie, iar MAKITA se pregateste sa
deschida prima fabrica in Romania.
Companii japoneze in Romania (Industria producatoare)
Numele Companiei
Bunurile Produse
JT-International (Romania) S.R.L.
Tigari
KOYO ROMANIA S.A.
Rulmenti
Volane ptr.
autovehicule
Centuri de siguranta

TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L.


SEWS Romania S.R.L.
(*Nota 1)
Yazaki Romania S.R.L
YKK
YAZAKI COMPORNENT TECHNOLOGY
S.R.L.

Cablaje
Cablaje
Fermoare

Locatie
Bucharest
Alexandria
Arad
Deva, Orastie, Alba
Iulia
Ploiesti
Buftea

Instrumente de masura
Arad
Cutii de racord

S.C. Sol-Plus Romania S.R.L.


Produse din plastic
Mai exist o comapnie care produce aparate foto

Timisoara

In constructie
Numele Companiei
Bunurile Produse
Locatie
TAKATA-PETRI ROMANIA S.R.L.
Materiale pentru Air Bag-uri (in plan) Sibiu

Makita EU S.R.L.

Masini unelte (in plan)

Branesti

Kaufland
Multinationala

Kaufland (Kaufland Stiftung & Co. KG) este una dintre firmele de comer cu
amnuntul din Germania. Kaufland este o divizie a concernului german Schwarz-Gruppe
(Schwarz Beteiligungs GmbH), din care fac parte i alte reele cunoscute, ca Lidl, KaufMarkt
i Handelshof; cu peste 200.000 de angajai n toat Europa.
Kaufland deine peste 1000 de magazine n Germania, Cehia, Slovacia, Polonia,
Croaia, Bulgaria i Romnia.
Kaufland este prezent n Romnia din anul 2005, i avut n anul 2011 afaceri de 1,3
miliarde euro la nivel local, fiind cel mai mare lan de hipermarketuri, urmat de Carrefour i
Metro, dup valoarea vnzrilor. Strategia companiei este diferit de cea a competitorilor si
direci: Kaufland este primul lan de hipermarketuri care a intrat n oraele mici din Romnia,
cu 25.000-40.000 de locuitori, n condiiile n care competitorii si Carrefour, Real, Auchan i
Cora ocolesc localitile cu mai puin de 100.000 de oameni. Numrul mediu de angajai ai
unui hipermarket Kaufland este de 150. Din 2005 pn n anul 2008 au fost deschise 37 de
magazine.
SC.KAUFLAND.SCS este o societate comercial n comandit simpl, cu sediul n
Bucureti.
n prezent numarul filialelor Kaufland n Romnia trece de numarul 100, astfel c n
luna februarie 2013 a avut loc deschiderea a nca dou magazine n judeul Suceava , mai
exact pe 7 februarie n municipiul Rdui i pe 28 februarie n Flticeni.
n Rdui hipermarketul este poziionat la ieirea din ora fiind atracia clienilor
locali dar i a celor din jurul oraului.
Fiind un ora redus ca suprafa i compact, pna la deschiderea filialei Kaufland n
ora nu au mai fost astfel de magazine mari, de aceea pentru locuitorii din zon a fost o
necesitate construirea acestuia. Concurenii locali sunt magazinele: Profi, Unicarm,
Mediterana pe care Kaufland i-a depait cu uurin din primele luni de funcionare prin faptul
ca este un hypermarket celelalte fiind magazine cu spaiu mult mai redus.
Clienti
Kaufland este un lan de supermarketuri ce pune n primul rnd accentul pe
profesionalism i produse de calitate superioare. Nu e de mirare acest fapt avnd n vedere
locul de nfiinare a acestor magazine, Germania. Profesionalismul angajatilor Kaufland s-a
tradus in 2012 prin faptul ca lantul de magazine Kaufland a ocupat locul 1 in ceea ce priveste
segmentul de vanzari cu amanuntul, depasind astfel un alt mare lant de magazine din
Romania, Metro. De remarcat faptul ca acest lucru se intampla la numai 6 ani de cand
Kaufland a intrat pe piata din Romania, iar Metro era vazut ca un lant de magazine imbatabil.
Aceasta depasire in ceea ce priveste vanzarile se datoreaza in primul rand
profesionalismului si respectului fata de proprii clienti, dar si prin faptul ca cei de la Kaufland
au tot timpul produse cu reduceri de pret, pentru ca oricine intra in magazin sa aiba
posibilitatea sa faca economii consistente.
Ca urmare a acestor succese realizate intr-un timp atat de scurt pe piata din Romania
concernul Kaufland s-a extins si in Radauti fiind o sursa sigura de atractie pentru clientii
orasului dar si pentru cei din imprejurimi datorita faptului ca in acest loc nu s-a aflat pana in
prezent niciun asemenea magazin (hypermarket). Prin deschiderea acestuia li se ofera
clientilor locali dar si clientilor de la satele invecinate posibilitatea efectuarii cumparaturilor
in conditii de satisfactie si la standarde superioare.
Astfel, in cele 3 luni de la deschiderea magazinului Kaufland in Radauti firma a reusit
sa aduca un flux de aproximativ 2000-3000 de clienti pe zi si sa isi asigure o serie de clienti

fideli prin produsele si serviciile oferite la cele mai inalte standarde. In principal magazinul se
adreseaza clinetilor care dispun de mijloace de transport deoarece Kaufland este destinat
cumparaturilor de mari dimensiuni, acest fapt fiind aratat prin oferirea acelor carucioare de
cumparaturi.
Pret si calitate
Succesul magazinelor Kaufland se bazeaza pe o politica de preturi foarte severa.
Aceasta politica este prezenta si in filiala din Radauti Aici se practica cele mai mici preturi de
pe piata locala ca urmare a compararii preturilor a cel putin 300 dintre cele mai bine vandute
produse pentru a asigura cel mai mci pret din oras. Deosebita amabilitate a angajatilor,
precum si multiplele garantii si servicii arata ca la Kaufland se pune accentul foarte mult pe
satisfactia clientului. De altfel, la fiecare raion produsul cel mai ieftin este semnalizat cu
afisaje speciale.
Cifra de afaceri:
Anul

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

milioane euro 1.630

1.450

1.350

1.112

872

778

642

232

15,6

Numr de magazine:
Anul

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

magazine

89

81

71

58

45

38

28

2012

2011

2010

2009

2008

2007

13.500 11.334 7.600

9.993

8.300

6.950

5.600

Numr de angajai:
Anul
angajai

2013

Kaufland, Lidl si Carrefour sunt retelele de magazine care atrag cei mai multi romani
pentru cumparaturi generale, arata studiul Retail Meter, realizat de Exact Cercetare si
Consultanta Astfel, in ultima luna Kaufland a fost vizitat de 62% dintre romanii din mediul
urban, Lidl de 55% dintre acestia, iar Carrefour de un procent de 37%. Raportandu-ne la
magazinele catre care s-au orientat pentru cumparaturile generale necesare in gospodarie,
romanii opteaza pentru aceleasi 3 magazine: Kaufland (28%), Lidl (18%) si Carrefour (13%).
Conform studiului cantitativ Retail Meter, in cosul de cumparaturi sunt intalnite cel
mai frecvent fructele si legumele (63%), painea (63%) si lactatele (62%). Acestea sunt urmate
de dulciuri (56%) si bauturi non alcoolice (54%). Procentul romanilor din mediul urban care
cumpara mezeluri este de 50%, in timp ce cel al cumparatorilor de carne proaspata de 38%,
afirma Stefan Andrei, director de marketing Exact Cercetare si Consultanta.
Majoritatea persoanelor (75%) isi fac cumparaturile ce tin de gospodarie la intervale
de 2-3 zile, aproximativ doua treimi dintre respondenti (66%) realizandu-le impreuna cu
altcineva. Cand vine vorba de cumparaturile generale, suma pe care romanii o achita ajunge in
medie la 162 lei.
Atunci cand aleg magazinul din care sa cumpere, romanii tin in primul rand cont de
preturi (66%), de calitatea produselor (62%) si de varietatea acestora (58%). Potrivit studiului,
Kaufland castiga teren datorita rotiseriilor situate in afara magazinelor, ale caror produse sunt
percepute ca fiind gustoase si proaspete.

10