{ntarcare si pind la e, de intrejinere si = de exploatare, mprenta asupra luni si se treptata ortul volumului, ime, iar dupa de 18 luni, cind blanitei la cafe, coat fh procesul de atiei corporale, omat si 0 hrlnire re-si pot pune roduetiv srisul gi orezul, Poate consuma sub 60%. matoares ‘Tabelul 1 CNeampu, 1979) de alimente [7 bew3-7tuni (Gmeseizi) Foarte mick 200-600 | 350-800 | 700-1000 800-1600 1000-2000 300-800 750-950 850-1600 11600-2000 2000-3000 Dela 7-12 luni (2mese/zi) Normele cantitative au limite largi, raminind la latkudinea creseatorului stablirea necesarului, avind in vedere toate clementele prezentate la capitglul ‘Alimentatia cfinelui'. De rmengionat c& hrirea sc face it vase individual, pentru a urmari bit mai exact consumul, dar si ca st evitim eventualele i i care se pot isca la mast, 6.4. INGRIIREA CIINILOR In functie de modul incare este crescut si utilizat clinele, putem avea urmatoarele situafii: fini de curte, ciini de apartament, cfini ciobinesti cfini de vinatoare si fini utilitari 6.4.1. Ingrijirea ciinilor de curte Din grapa cfinilor de curte pot face parte un numar mare de rase, de la cele de talie mick pind la cele de talie foarte mare, dar si clini de rasé comuni in care intra exemplare provenite din ineruci- sarea a numeroase rase. Cfinele utiizat pentru paza_curtii trebuie crescut si ingrijt in cele mai bune conditi,respectind cel pun rguble elemontare de erestere gi hrnie, ‘Duplimodul de organizare a exploatiriiclinelui de curte, putem avea dou8 variante: una obignuit, in care cfinele se jine legat, cu posibilitati mai reduse sau care cfinele are un spajiu liber, dar limitat, ce reprezinta 10-15% din supratata curtii, de obicei amplasat in ea din fundul acesteia si foarte rar, dar neindicat, amplasat aproape de strada. fn cazul primei variante, cind animalul este legat, trebuie s& avem in vedere ca aceasta conteationare ‘8 nu product leziuni cfinelui, motiv pentru care 7garda trebuie si fie obligatoriu din pele, suficient de lata, larga sigroast (fig 50). Controlul modului de legare se verifica prin introducerca a doud degete intre zgardi si piclea itului, dacd distanta este mai mare inseamn& ci gardaSanz brea larzasiclincle poate sepa din ea, iar in cazulin care distanfaeste mai mic, mobilitatea 7girZii este mai redusi, putind provoca rosaturi la acest nivel. acd in curte exist spatiasufcient sina incomodeaza ate actviti,lantulprins la zearda se poate monta cu celal capit, prin intermediul unui inel, pe o sina bree intinsa, putin protejate, entru care, in mod apei de precipitatii ce $i putin elastica, sa pardoseala si fie catrebuie protejata sate sau adsposturi ‘18 o gam largi de sub magazi, inare peril. Indiferent de baie fin, scindura, hhaine vechi si de preferintlimitat de citeva scinduri. $i in acest caz pentru igienizarea culcusului sc va schimba periodic astermutul, evitind formarea unui focar sau a unei surse de infestare cu diversi paraziti ‘Adiposturile construite pot prezenta de asemenea mai multe variante, ele putind f destinate tineretului, reprodueatorilor si pot fi comune sau individuale. ‘Adiposturile individuale (custile) sint construite din leman, plastic sau alte materiale de constructii, co suprafafi care s& permita intoarcerea ciinelui in interiorul ei. Cugca trebuie si fic amplasata la o indllime de 15-20 em de sol, pentru a se evita raceala solului gi umezeala produsi de scurgerea apei din precipitati, bine izolata de intemperii si cu deschidercala exterior ‘nu prea mare, pentru a menfine o temperaturd corespunzitoare indeosebi in sezonul rece. Pe cit posibil, construirea custilor se va face cu perefi dubli, iar intre ci se va introduce un material izolant, care va menfine si mai bine o temperatura rclativ constanta, Dimensiunile custilor variaza dupa talia animalelor, considerent pentrar care este hazardanti o recomandare anume, dar se va avea in vedere ca animalul si poati intra usor, sa se poati intoarce pentru a-si gasi pozitia ideala de odihna sis& stca comod. {in funcie de talia animaletor, la construirca adiposturilor se pot utiliza orientativ urmitoarele dimensiuni,folosite de multi erescatori din (ara gi straindtate (tabelul 2). ‘Acoperisuladipostului de obicei este detasabil pentru a permite curafarea spatiului sin cazul femelelor, controlul cuibului. ‘Amplasarea adipostului ciinelui se face intotdeauna cu spatcle pe directia vinturilor dominante si obligatoriu, indiferent de tipul constructiv, cu perete dublu. ‘Tabelul 2 Dimensiuni orientative pentru confectionarea de custi destinate adapostiri cfinilor Specificare aa Lungime 100 10 2s 130 Largime 30 85 90 100 fnaljime maxima 85 95 100 a0 Inaltime acoperis 6 6 % 80 Spatiu de intrare: Targime 0 45 0 55 inaltime io 75 80 0 De asemena, cusca se va instala pe un teren uscat, usor in pant si mai ridicat fat de zona din jur, pentru o supraveghere mai corespunzatoare a zonei. ‘Un alt model utilizat pe scar& larga in unele regiuni ale lumii este modelul de cusci bicompartimentat3. Accasta este alc3tuitd din doud incdperi prima reprezint’ culcusul propriu- zis, fiind protejati de contactul direct cu exteriorul, iar cea de a doua inc’pere reprezinta compartimentul de supraveghere, de la nivelul cdreia poute avea.o vizibilitate relativ mare si cficientd pentru activitatea lui. (6 alta variaita, evident cu posibilitati mai mari de asigurare a unor condi de confort pentru cfine, este cusca individuala cu padoc. Construita din pereti aseminator adaposturilor de ‘animale (caramidsau ciment poros), a ciror pereti au dimensiuni dependente de alia animalului ccareva fi erescut, are plangeul din acelasi material sau diferit, dar impermeabi si ayezat fn panta, 37urgeree dinspre fat spre spate : Amp ’asat in faja custii, padocul are o suprafaf de 2-4 m? avind /peretii din plasd de sirma snotocabil, cu o inahime in funcie de rasa exploatat8, cupris4 inre 17-22 m, La partes ‘aVerioard plasa de sirma este ingropatl in sol, lao adincime de 30 cm, pentru a evita eventualele vadiri (fig.51) Fig.S1. Modele de cusca acu padoc Pardoscala padocului este de obicci acoperiti cu nisip gi pietris, uneori betonati (acindicat), asfatata sau construta din e&rdmida ageaatA pe cant In cadrul caniselor, unde se gisesc mai multe exemplare, se uilizeazi ca adaposturi asa- ascle Mbaterii’ sau adaposturi golective, multicompartimentate, cu dimensiun! variabile, dependeate de numirul indivizilor cazati Construite mai frecvent din material lemnos, cdrdmid sau plastic, asigurdfiecruiindivid 4a spatiubine delimitat sindependent,cu posibilitai de reglare in functe de actiuileiatreprinse. Bateriile pot fi construte din mai multe boxe individuale, prevazute cu padocsi cu perefi Comuni itre ele, sau dintr-un adépost comun compartimentat la interior sicu perefi din plas de sirma la nivelul padocului. Orientarea custilor sau baterilor trebuie sa fle pe dizectia sud sau vest, asigurind gi pisirind temperatura necesari, mai ales in sczonul rece. Amplasarea adiposturilor trebuse ficuta eteren uscat, bine consolidat,ridicat de la sol cu 10-15 em, inconjurat, daca este posibilde arbor! cu rol de protectie, impotriva curentilor de aer sia calduriiexcesive fla dstanta de locuinjole omenesti (fig.52). Pardoseala adiposturilor trebuie si fic construit& din scindur, peste care se pune un asternut simplu, indeosebi iarna, alcatuit din ziare, fin sau componente textile, care vor fi schimbate sl igienizate periodic, Aceast3 operatiune este obligatorie i necesara pentru a elimina 138 I Nat tianlian praful si resturile Pentru a plictiselii, se recoxFig.S1. Modele de cusea b- fairs padoc ney AL Ro gh Fig.52. Baterii de custi pentru cfini ‘Saptiminal, adapostul se spali cu apa clocotitd si se dezinfecteaz ou lapte de var, lesie de cemusa sau daca se poate se flambeazA cu pompa de ben. ‘Asternutul se va schimba cel putin o datd pe siptimind, paiele si fiaul se vor arde, iar textile se vor bate, scutura gi lisa la aer gi soare cel pufin 6 ore. Importanfa asternutului clevati, pe ling asigurarea unui confort si de protectia membrelor impotriva asa-ziselor la coate” care se produc.ca urmare a contactulu intro organismul animal si pardoses. Pentru a evita roaderea peretilor custi, care apare la unii fini adulfi ca urmare eli, se recomanda sii se pundlla dispozitieun os mare de bovine, o minus veche din piele, 139© papusa confectionata din textile (i nu din plastic) sau o bucatd texfla mai groas’. Vasele destinate administrarii hranei si apei clinelui vor trebui spalate zilnic sis alba o ‘greutate care si nu permita rasturnarea ugoara a acestora si producerea unei umiditaf ridicate. De asemenea, amplasarea vaselor sc va face fa zona mai putin umblat4, pentru a nu stain calea data itors acasa poi stergerea cu sulin casa. fn eaz orin cask gi ‘ificare a spatilor ¢, reprezentate de € ridicata, vopsea, scat, iar la cfinii ste foarte murdar, ccesul prin cast. raf, finut la acr gi voie. De multe ori oase sau resturi :actinelui, pentru 'sop, acfiune care problemi pentru nu sau legat in .apare in primele forma reflexe ce tilor.inacest sens 48, scojindu-se la jin casa (pind se 4H raming mirosul ul fiziologic. Pind ‘at, pedepsit, dar Prafului, a firelor @ parului, 's4, dind aspectul 'simea pirului, sicu flexibilitate +, Cocker, Afgan siburete inmuiat chii, locurile cele sebitain regiunea lanivelul eapului, »menul sila urma +rmasaj corporal, entra activizarea Circulatici periferice, a tonusului muscular si a functionalitai piel Pentru ciini cu pérullung, periatul este putin mai dificil gel este precedat deo descilcire 4 piirului impfslit, piepranat si apoi aranjat Pieptinatul este de asemenca obligatoriu, indeosebi pentru rasele cu pir lung si se executa cu ajutorul unor piepteni metalici sia pieptenului descilcitor. Pieptenele trebuie 3% fie suficient de solid cu dinjii mari sirari, a cdrorlungime este de cca. 4-5 cm, confectionat din os sau ‘metal, cu virfurile rotunjite, pentru a evita zgirierea animalulu Pieptiinatul ncepe ascminktor cu periatul, dela cap, partie superioare ale corpului,cele inferioare si in final membrele si coada. Atit pentru periat cit si pentru pieptinat, se folosese ustensile special destinate unor asemenca operafiuni, individuale si netransmisibile altor indivi, Este bine ca fecare cfine s& aiba trusd individual de ustensile, acd nu se executi pieptanatul zlnic, exist& posibilitatea ca parul si se incilccascd, ceca ce pe lingt aspectul inestetic, impiedica piclea si-si exercite funcjile ia mod corespunzator sine obliga si tiem accast& impislire sau aglomerare de par care va deprecia esteticul animalulu, (Cini intretinuyi afara sint supusi acelorasi operatiuni de intrejinere, dar la intervale mai mari de timp, dcoarece fiind in contact cu razele solare si ultraviolet, beneficiaza de o toaletare naturala side sterilizare a suprafefeicorpului. De asemenea, acestcini au perioade de napitlie rclativ fixe (Loamna-primavara), spre deosebire de ciinii de apartament, care, bucurinduse de 0 ‘temperatura relativ constanti pe parcursul anului, nu vor nipirli la perioade fixe, ci vor pierde pparul permanent, ceea ce impune o periere obligatorie zilnici, prin care se vor indeplirta irele de ar moarte. Ustensilele pentru operatiunile de pieptinare, periere, masaj si nelezire, sint prezentate in fig. ‘Trebuie si mentionim c& pentruindepartareapirului, existasiposibilitateautiliziriiunor aspiratoare speciale, de tip "tunel’, prin care animalul este trecut ori de cite ori se intoarce de la plimbare. Aceasti operatiunc de aspirarc nu elimina ins pieptinatul gi perierea, ci doar completcazd mai buna igienizare a ciinelui. Baia ciinelui poate fi naturala (scaldatul) sau impusi, cind se cfectueazi de citre crescator. La cine, baile se facla intervale mai mari de timp, deoarece prin spalarea cu sipun sau ‘sampon se distruge stratul protector al piel si pot apare o serie de eczeme si mincZrime, urmate de scarpinari, ce pot produce chiar rani deschise. Ele se fac gi cu diferite ocazii cauzate de situa neprevazute (murditirca cu noroi, intrarea in zone cu praf, funingine, paianjeni, var, pregitii Pentru expozifii, cAlatorii etc.). Vara, cinele se poate imbaia siin apele curgitoare, dupiicare animalul se vane la soare Pentru a se usca, Cifeii mici nu se vor imbaia, cel pufin pind la virsta de 2 luni, dar nici cifeaua in perioada de alaptare, chiar daca la aceasta sa Vor spala mamelele gi apoi se Vor masa usor cu ufind vazelind neutra. Contraindicaté este siimbaierea c3felelorin ultima parte a gestafei, care oate conduce la avorturi, din cauza manipulérii sau a temperaturiiapei. Pentru ricorire si indepirtarea prafului sia murdarici de pe suprafaja corpului, se pot face si dusuri usoare, dar apoi trebuie si-l stergem gi si-l usciim, daca clinele va rimine in casi sau si- finem la soare pentru uscare, dacX este finut afard. Baile sc vor face la o temperatura de 36-40°C, nu mai reci si nici mai calde, pentru ci altfel ciinele refuzd si accepte imbaierca, iar pentru spalare se vor utiliza stipunurile pe baz’ de sulf sau gudron si mai putin samponurile, care au o puternic& acfiune de degresare a pieli si a Pir cnc paul scurt baia se va face mai rar, deourece perierea sistergerea cu ajutorul unei cirpe ude este chiar mai folositoare decit baia. ‘Animalul, inainte de fmbiiere se va peria i pieptina, jar nodurile care au pot fi desficute se vor tunde, fara si depreciem esteticul cfinelui. Pe durats cit se executd imbaierea, se va evita 145patrunderea apei in urechi prin protejarea acestora cu ajutorul unor tampodie de vata. Pentra rotectia ochilor impotriva apei cuspun sau sampon, se va picuraia prealabil in ochii einelui cite © picatura de uli de ricin, inainte de imbaiere. Fig SS. Ustensile pentru intrefinerea cfinelui {nrecipientulin care se va imbaia animalul se va pune ap& pind la nivelul pieptului, care vai mai bine acceptat decit daca nivelul este mai mare, caz in carc acesta se poate speria si mu 146 t Spllare acest sens vom f O data sau de do. unc peri moi sa urmele detergsat corpulu penta ¢ Cu bune resturie de sipun stergem cu este dees fe trocela pens lanoling, Ese con nepltcut si sta carat pe ears si, Sit ease cu apa se impisle picplinare, peri belgian ete} Ingires ‘Se impun, ori unor taumat cerumelal seerta acts operat. fiaciineait Secter ssp Larasa B uni ctrpe subi, In situatiii apelee la un spec ular unor us Basel, C murdarirea urechi petioada tind, st Togriiren moale din pir in daca depuncres « depunere. Se intimpl de lemn, pietre sa incearca si-¢iindep sens se impune ca s‘mai acceptc imbaiatul. Pe fundul vasului tn care se va face imbaierea se obignuiestes& se pund un rosop sau o cirpa, pentru ca animalul si nu alunece. Spilarea incepe de la git, impiedicind astfel trecerea unor paraziti de pe corp pe cap. in ‘acest sens, vom face 0 barier& de clabuc pe git, pe care o lism acolo pin’ spall bine tot corpul, © dati sau de doug ori, in functie de gradu dé murdasire al efinelui. Spalarea se face cu ajutorul unei peri moi sau cu mina. Dupa sapunire se face dusarea foarte pronunjatd, pentru a indeparta urmele detergentilor, sau turnind apa pe cline cu un recipient si treceree minilor peste suprafata corpului pentru o limpezire si o scurgere eorespunzatoare a apei Cu bune rezultate se foloseste la limpezire o solufie slaba de ofet, care va ncutralica resturile de spun, Dupa aceasta operatiune lism ciinele ssc scuture de apa si apol incepem sa. ‘stergem cu un prosop si cu o cirpa umeda bine stoars, incepind cu regiunea capului. Daca parul este des slung, uscarea se face cu foenul sau cu un radiator cu palete. O data incheiata uscarea, se trece la perierea parului care daca este lung. se poate unge in prealabil cu ulei de parafina sau lanoling, ceea ce va inlesni efectuarea mai usoara a acestei operatiuni, Este contraindicaté parfumarea cfinclui dupa imbaiere, deoarece ii produce o senzajie ‘eplacuta sio stare de iritare. Dupa baic, ciinele are tendinra de a se sterge singur, motiv pentru ‘are se rostogoleste si se tirste pe covor, de aceea este bine si-i punem la disporitie 0 pat * curata pe care si se poati rostogoll in voie sisi nu circule prin toa casa, Sint rase la care este contraindicata baia datorita parului extrem de fin, care in contact ‘cu apa se impisleste si se degradeazé, de actea la acestc rase toulelarea se face numa prin picptanare, periere si stergere de praf eu ajutorul unei ciepe ude (Chow-Chow, Ciobinescul belgian etc). F ‘ngrijirea urechilor Seimpune sé acordim o marc atengie zonei conchiei auriculare, ce este expusd de multe ‘ori unor traumatisme, Curafirea acestora se va face cu ajutorul unei cirpe moi si uscate, iar ‘cerumeiul secretat in exces se va indeparta cu un tampon de vati inmuiatd in alcool. Neglijarea " 2czstei operatii poate conducc la formarea dopurilor de ceurd cu efecte negative asupra urechilor | Siacciineluiin gencral. Se vor evita soluiile care produc duceri sau irtaii, cum sint cele pe baz “&cter i spirt, Larasa Boxer, care are urechile scurte si pavlionul larg, s va face curdfirea cu ajutorul fenci cirpe subjiri, muiate intr-un ulei volatil, in situatile fo care la nivelul urechii patrund accidental corpuristrdine, este bine si se _Speleze la un specialist, pentru a evita uncle accidente datorate lipsei de cunostinge medicale ¢ © aztilizarii unor ustensile adeevate, Basetii, Cockerii, Canichii si alte rase cu urcchi lungi vor trebui s& fie protejate de rdarirea urechilor cind se alimenteaza sat beau apd. In acest sens, se vor obignui, inca din {indri, s& manince cu urechile prinse pe spate cu un elastic, ciorap, panglica etc ‘ngrijirea danturii se poate face usor dacd vom administra eiinclui morcovi, pine uscalé care ajuti la curatirea si intrefinerea acesteia. De asemenea, acministrarea ouselor, prin ul pe care-I contin, asigura o dezvoltare bund a danturi Pentru prevenirea ingilbonirii danturii si depunereade tartru, se poate utiliza 0 periuta din pir inmuiata in zeama dc lime, bicarbonat de sodiu umevit sau sarc de bucitirc, iar depuncrea este excesivl se va apela la un specialist pentru a indeparta mecanic aceast’ Se intimpli uncori ca din joaca sau cu ocazia alimentarii s& pétrunda printre dinji bucdti pietre sau agchii din oase, care se pot sesiza in urma comportamentului ciinelui, ce sc si-si indepirteze aceste corpurr strane cu laba sau ig freaca botul de"pardosea, In acest ‘se impune ca si-i deschidem imediat gura si s8-! ajutim, indepartind corpurileLaciinii mai in virst, se poate intini destul de frecvent prezenja unor infectii ale dinjlor si o degajare de miros neplacut a gurii. In acest caz, este necesar un consult efectuat la un specialist si eventual interventia chirurgical ce se impiin, de obicei extracja dintelui. Intretinerea unghiilor este de asemenca 0 operafiune obligatoric care trebuie si fie permanent in atentia noastr’, La ciiniiintreyinuti in spat care le permit si facd multa miscare, unghiile se mentin la 6 lungime relativ constant, Daca tocirea nu este suficient3 se procedeazla scurtarea lo, in caz contrar, jenezza cinele in mers. Controlul unghiilor se face la interval de 2 luni pentru ciinii crescuti in aprtament, care fac miscare redusa sila 4 luni la cei crescufi afar, iar scurtarea lor se face cu ajutorul unui cleste special. Se va acordao atenjie deosebiti modului de scurtare a unghiilor, deoarece la acest nivel vascularizafia este foarte pronunfatd si se pot produce hemoragii. fn acest caz se vor folosi creioanele din piatr& acra, care vor opri singerarea. O deosebiti atenfie trebuie acordatd unghiei degetului rudimentar, care poate crest, sc incovoaie si penetreaz& pulpa degetului, producind pligi care se vindeca greu. La unele rase de ciini se practicd amputarea pintenilor, de obicei in primele dous siptimini de vat, pentru ca animalele si nu sufere preamult sin mod obligatoriu la exemplarele care prezinta pinteni dubli. ‘Ingrijirea ciinelui in sezonul rece Este cunoscut faptul cd aceasta specie este foarte rezistenta la temperaturi scdzute, dar ‘numai in miseare, considerent de care va trebui si jinem seama atunci cind intreginem ciinele afar’. Giinilor le poate face o placere deosebiti zapada si vom observa cit de fercit este cind se joacd\in 24padi, se rostogoloste si aleargi, formind adevarate caligrafii pestratul denea, Pentru ciinii ameliorati, de obicei mai sensibili, pentru a-i proteja contra 2&pezii inghe{ate sau a prinderii acesteia de laba, se vor unge tiple cu vazelind neutra, ccea ce va duce la o protectiesuplimentars. Un mare incovenient pentru ciniin timpulierni il reprezint& sarea aruncati pe trotuare, care le provoacd arsuri si usturimi. In acest caz, dac& nu se pot evita astel de zone, la fnapoierea ‘casa se vor spila pe picioare si apoi se vor lubrefiatalpile sau se vor tapeta cu pudra de tale. Descori in sezonul rece intilnim cin care au pe suprafata corpului lor diferitetipuri de imbriciminte, utilizate pentru a preintimpina reumatisme si riceli. Aceast& imbracdminte este indicat& indeosebi ciinilor de apartament, care au parul scurt si sit finuti in conditi de confort ridicat. Pentru cfinii iatrefinuti in curte mu este cazul si utilizam astfel de imbriciminte, dar se ‘va asigura la nivelul custii un culcug cilduros aledtuit dintr-un strat gros de paie sau din haine vechi, unde va gisi locul necesar de dormit. In sezonul se iarn& este bine ca in fafa custit s& amenajam o scindura sau un gratar de lemn, pentru ca animalul si mu vind in contact direct cu zapada, scindura curafata zilnic si eventual uscatd gi dezinfectata la anumite intervale de timp. Amputarea urechilor (octetomia), se prattica mai mult sau map i ori gresit executat, deoarec¢hia a ‘alist mai exi vedere. La aceasta amputare animalelor in timpul vindtorii, adevarat cA in multe cazuri, acy Piecind de la necesitatea protejarii poi au dus la rea modei de astazi. Este foarte Ast operatie este bep in prezent, in fupdtic de tiparulYolosit, ¢ intiinesc trei forme de amputare a pavilionulut urechii: - Jorma dreapta si zveta 148 manierd incit pav marginea urechii Operatia tiniad cont i de f Virsta ce micd sicu dova si mai devreme, exis in care se amina, trebuic atent sup: Pansame 8 stea in pozitia corespunzatoare, mici atele. Oper: rescator. Dupicea stimula o cicatriza din 2008 $i vor to: elimina din pavii forma se practica ‘ vetcrinare, care be aplicat conform st nut’ solemnd, fi va executa in peri deoarece pot prox ‘aceste operatii es ‘operatilor de amy ‘Amputar Casiine Sa plecat de la + abundenti, se um; inatul, ceea ce ac le diferite lungimi, adevarat csi alte cod inestetice in pastrarea unei trac ‘nai curajos si mai Dacaiin s ‘o.componenti obl, Operatiur sinu mai tirziu, de (Becroza cozii, nev Lungimes 4a intimplare gi nic specializati pentru