STRUCTURI CU PERETI PORTANTI DIN ZIDARIE

La structurile de tip pereti structurali, structura de rezistenta o reprezinta peretii cladirii. Deoarece executia este mai
simpla, cantitatea de beton si armatura este mai mica, putin mai ieftina fata de structura de tip cadre. Se pune foarte
mare accent pe calitatea materialelor din care se realizeaza peretii structurali (calitatea caramizii din care sunt executati
peretii).
Dezavantajul cel mai mare care o prezinta acest tip de structura este faptul ca in timp nu se poate modifica functionalul
usor. Pentru a modifica un functional la o structura de tip pereti portanti este necesara o expertiza care decide ce pereti
se modifica si ce consolidari suplimentare sunt necesare pentru a nu micsora rezistenta cladirii.
Acest tip de structura se aplica la:
- cladiri cu regim de inaltime mic
- cladiri cu deschideri mici;
- cladiri cu goluri si deschideri mici.
Pentru forme neregulate in plan cum ar fi L, T, U, cladirea se va imparti in tronsoane cu forma in plan dreptunghiulara
si se vor prevedea rosturi seismice, pentru o mai buna comportare a cladirii la seism
Cele cu pereti portanti din zidarie se utilizeaza la cladiri de locuit cu maximum cinci etaje. Pentru rezistenta mare la
cutremure, inginerii recomanda proiectarea in forma cat mai aproape de dreptunghi, cu pereti dispusi relativ simetric,
dupa directia transversala si longitudinala.
De aceea, structura de rezistenta cu pereti portanti din beton armat monolit are o larga utilizare in regiunile cu o
seismicitate ridicata.

Lungimile maxime ale tronsoanelor constructiilor cu pereti de zidarie portanta se stabilesc in functie de gradul zonei
seismice si de tipul de pianseu (monolit sau prefabricat) si au valori de 4060 m.
Inaltimea si numarul maxim de niveluri pentru diversele categorii de structuri se stabilesc in functie de gradul seismic
al zonei unde se amplaseaza constructia, de materialul din care se executa peretii portanti
Tabelul - Inaltimea si numarul maxim de niveluri

Pereti portanti din:

Zidarie din blocuri mici de beton cu

agregate uzoare
numar maxim inaltime maximaNumar maxim deinaltime maxima
de niveluri
(m)
niveluri
(m)
45
15
3
9

35

1215

34

1012

23

79

Grad seismic

Zidtrie de caramida

Alcatuirea structurilor

Alcatuirea peretilor portanti din zidarie

Peretii portanti interiori au grosimea minima de o caramida sau un bloc (25 cm). Grosimea peretilor trebuie sa
corespunda necesitatilor de rezistenta, stabilitate, cerintelor de izolare fonica, precum si conditiilor puse pentru pre venirea, incendiilor sau efectelor exploziilor.
La cladirile cuP+1 E amplasate in zone cu gradul seismic maximum 7 se vor folosi si pereti portanti de o jumatate de
caramida (12,5 cm sau 15 cm) daca inaltimea nivelului nu depaseste 2,75 m, deschiderea planseului maximum 3,60 m,
iar incarcarea planseelor, 300 daN/m2.
Golurile din peretii portanti se distribuie cit mai uniform in lungul peretelui si pe cit posibil simetric in raport cu axele
cladirii. Golurile se prevad de preferinta suprapuse avind aceeasi latime la toate nivelurile.

Peretii de rigidizare se executa concomitent cu peretii portanti pe care ii contravintuiesc.

Utilizarea buiandrugilor urmareste asigurarea conlucrarii dintre plinurile de zidarie si sporirea rigidizarii peretelui in
ansamblu. Inglobati in sistemul de centuri, ei pot indeplini local functiunile unor centuri inalte. Buiandrugii din peretii
care preiau incarcarile seismice se executa din beton armat avind inaltimea egala cu grosimea peretelui. In mod obisnuit
buiandrugii se realizeaza prin sporirea inaltimii centurii in dreptul golurilor

Planseele utilizate in mod curent la cladirile cu pereti portanti de zidarie sunt cele de beton armat monolit sau din
elemente prefabricate si mai rar plansee din fisii prefabricate cu corpuri ceramice.

Structuri pe pereti portanti din beton armat prefabricat

Generalitati

Folosirea structurilor de rezistenta din panouri mari prefabricate

reprezinta una din caile industrializarii intensive a constructiilor in etapa
actuala.

Structura de rezistenta a cladirilor din panouri mariprefabricate este

alcatuita dintr-un ansamblu de diafragme verticale (pereti portanti) si
diafragme orizontale (plansee) care , prininbinari corespunzator concepute
,realizeaza un sistem spatial rigid cu o mare capacitate de rezistenta si
stabilitate la actiunea incarcarilor verticale si orizontale.
Aceste structuri sunt des utilizate la cladirile de locuit, hoteluri, camine
de nefamilisti, internate scolare, precum si la constructii social-culturale care
au un sistem constructiv asemanator constructiilor de locuit.
Structurile din panouri mari prefabricate prezinta unele avantaje fata de
structurile monolite , cum sant : cresterea productivitatii muncii , scurtarea
duratei de executie, reducerea consumului de materiale, executia lucrarilor si
pe timp friguros cu cheltuieli minime.
Aceste structuri prezinta si unele dezavantaje cum sant : imposibilitatea
modificarilor functionale ulterioare, costul inca ridicat fata de structurile
monolite, neasigurate in totalitate a unei structuri monolite etc.
La noi in tara structurile din panouri mari se aplica la cladiri cu
p+4 pentru zone cu grad de intensitate seismica 8 si de p+8 e in zonele cu
grad de intensitate seismica pana la 8 inclusiv.Aceste limite pot fi reduse in
functie de conditiile specifice locale (natura terenului si altele).
e

La proiectarea cladirilor cu structura din pan 414e48e ouri

mari prefabricate , pe langa cerintele functionale , de arhitectura, de
rezistenta, constructive si tehnologice, se vor avea in vedere si urmatoarele
obiective :

Sporirea durabilitatii cladirilor

Reducerea consumului de combustibil in exploatare

Cresterea gradului de prefabricare si de finisare , in vederea reducerii

consumului de manopera pe santier

Introducerea si extinderea utilizarii materialelor cu eficienta ridicata

Cresterea eficientei economice , prin reducerea consumului de

materiale si a costului

Prin modul de dispunere in plan diafragmelor verticale, prin variatia

numarului si a distantelor dintre acestea, se pot obtine urmatoarele tipuri
de structuri :

Structura cu diafragme dese, tip fagure, preteaza la incaperi cu

deschideri mici si prezinta rigiditate mare pe directia transversala,
fiind indicata in regiuni seismice.

Structura cu diafragme rare, tip celular, care se utilizeaza la cladiri

cu incaperi mari, ce delimiteaza o unitate functionala(apartamente
etc.)

Structura cu pereti longitudinali neportanti, care se alege tinand

seama de alcatuirea generala a structurii, gradul de seismicitate,
numarul de niveluri, natura terenului etc.

Structura mixta, cu schelet de rezistenta, din cadre de beton armat

si panouri mari de umplutura sau autoportante, exterioare, pe toata
inaltimea cladirii, care prezinta rigiditatea maxima, se preteaza la
incaperi cu deschideri mari si prezinta elasticitatea functionala.

Alcatuirea generala a structurii

La alcatuirea structurii de rezistenta se va urmari realizarea
cerintelor functionale , de arhitectura, de rezistenta, constructive si
tehnologice.De asemenea se va urmari ca, prin modul general de alcatuire a
structurii si prin diverse masuri constructive, sa se confere cladirii
rezistentanecesara la unele actiuni cu caracter exceptional(socuri, explozii),
urmarinduse limitarea eventualeloravarii, impiedicand distrugerea partiala
sau totala pri degradari in lant.
Alcatuirea cladirilor din panouri mari se realizeaza sub forma de
sectiuni care asamblate intre ele formeaza tronsoane sau cladiri
independente.
La stabilirea sectiunilor si a tronsoanelor se va tine seama de
urmatoarele
aspecte specifice cladirilor din panouri mari :

Folosirea unui numar cat mai restrans de travei si deschideri

Aplicarea stricta a modularii traveilor si a deschiderilorpe baza

modulului de 30 cm sau de 60 cm

Unificarea inaltimii etajelor la 2,70m

Folosirea cu preferinta a formei in plan simetrice fata de axa

longitudinala si evitarea tronsoanelor cu disimetrii pronuntate

Unificarea in masura cat mai mare a pozitiei usilor, ferestrelor

si a golurilor de instalatii

In scopul realizarii unei diversificari in aspectul cladirilor,

se va urmari ca sectiunile astfel intocmite sa permita obtinerea unor fatade
variate prin:

Modificarea unor goluri de ferestre, profiluri etc.

Modificarea unor elemente de arhitectura din fatade parapete de logii,

balcoane, atice, cornise

Modificarea finisajelor

Asanblarea diferita a ssectiunilor (liniara, decalata, de colt)

Structura de rezistenta trebuie sa fie astfel alcatuita incat sa asigure

preluarea tuturor incarcarilor verticale si orizontale si transmiterea lor direct
la fundatii.
Infrastructura cladirilor din panouri mari se realizeaza , de obicei, cu
subsol general si va fi astfel alcatuita incat sa formeze un ansamblu spatial
cu rigiditate mare pe ambele directii.O atentie deosebita se va da legaturiii
dintre infrastructura si suprastructura cladirii,astfel incat sa se obtina o
conlucrare efectiva si sigura intre acestea.
Fundatiile cladirilor din panouri mari vor ficuntinue sub toti peretii
portanti si realizeaza din beton simplu, de clasa minima Bc 5.

Peretii subsolului se pot realiza din beton(simplu sau armat)monolit

sau din panouri prefabricate. Cand peretii subsolului se executa din beton
monolit vor avea grosimea minima de 25 cm si se vor executa din beton de
clasa minima bc 10.Rezemarea peretilor subsolului pe fundatii se realizeaza
fie direct , fie prin intermediul unei centuri cuzinet realizata din beton armat
monolit de clasa minima Bc 10.Centura cuzinet este obligatorie cladirilor cu
peste 5 niveluri.Cand peretii subsolului sunt din panouri mari, trebuie sa aiba
grosimea minima de 16 cm si clasa betonuluiBc 20.
La partea superioara a peretilor sub planseu se va realiza, in toate
cazurile, o centura inglobata.
Planseele peste subsol se vor realiza din panouri mari prefabricate
folosind in masura cat mai mare panourile de la nivelurile curente.
Suprastructura cladirilor din panouri mari este alcatuita din
diafragme verticale (pereti) si orizontale (planseu), care creeaza incaperi cu
diferite destinatii.
Diafragmele verticale pot fi astfel dispuse, incat sa sa respecte
urmatoarele :

Distanta intre diafragme sa nu depaseasca pe nici o directie

7,20 m.

Dispunerea in plan a diafragmelor dea diferite rigiditati sa fie

cat mai simetrica, pentru a se reduce in masura cat mai mare
efectul defavorabil efectul de torsiune generala.

Se recomanda ca diafragmele sa fie continue pe toata latimea

si lungimea tronsoanelor

Diafragmele vor fi continue pe toata inaltimea cladirii,

asigurand transmiterea corecta a eforturilor verticale prin
peretii subsolului la fundatii

Realizarea unui rapurt gudicios intre plinurile si golurile de usi

si ferestre ale fiecarei diafragme

Panourile de pereti portanti si plansee se vor executa de regula

din acelasi tip de beton (obisnuit sau cu granulit)pentru a
realiza omogenitatea materialului din care se realizeaza
diafragmele.

Cladirile din panouri vor fi prevazute cu rosturi de deformare dupa

cum urmeaza :

Rosturi de dilatatie, in toate cazurile, la distante de maximum

60 m

Rosturi de tasare, in caz de necesitate , la distante sub 35 m in

functie de conditiile terenului de fundare

Rosturi antiseismice, cand tronsoanele au rigiditati diferite

Se va urmari ca rosturile sa fie rezolvate astfel incat sa

indeplineasca concomitent mai multe functiuni. De regula, rosturile de
deformatie se realizeaza, atat in infrastructura cat si in suprastructura, avand
latimea cuprinsa intre 2 si 4 cm.
Planseele vor fi astfel realizate incat sa constituie diafragme rigide
in planul lor, capabile sa transmita si sa repartizeze incarcarile orizontale la
diafragmele verticale. Se va urmari ca pozitia si dimensiunile golurilor din
planseu si in primul rand ale golurilor de la scara si lift sa nu aduca la o
slabire excesiva a rigiditatii si rezistentei diafragmelor orizontale.

Principii constructive privind alcatuirea panourilor

Generalitati :
Panourile mari care alcatuiesc structura cladirii se realizeaza, de obicei,
sub forma de elemente plane. Fetele laterale de cuntur ale panourilor
portante de pereti si ale panourilor de planseu sunt prevazute cu adancituri
locale (mixte, praguri, dinti, alveole etc.)pentru preluarea eforturilor din
imbinari.
Se pot adopta si elemente spatiale care sant folosite pentru unele celule
tehnico-functionale neportante (camera de baie, camare, etc.)si chiar pentru
unele elemente portante (logii, balcoane, putul, liftul, etc.)

Dimensiunile nominale ale panourilor se stabilesc in functie de

dimensiunile incaperilor (celulelor constructive)de gabaritele de transport si
de capacitateade ridicare a utilajului.
La confectionarea panourilor se vor prevedea gauri, santuri, canale
doze, dibluri, ghermele, etc. necesare pentru trecerea si fixarea conductelor
de instalatii, pentru fixarea tamplariei si a obiectelor tehnico-sanitare, pentru
sprijinirea provizorie a panourilor, pentru controlul verticalitaii diafragmelor
etc.Acestea vor fi dispuse astfel incat sa nu duca la slabiri inportante ale
panourilor si in special ale portiunilor mai solicitate ale acestora.
Panourile prefabricate se realizeaza din beton obisnuit sau din beton
usor cu agregate dingranulit , avand clasa minima Bc 20.Armarea
panourilor rezulta din calculul de rezistenta sau constructiv nu se admit
panouri conplet nearmate si se realizeaza cu bare de otel beton Bc 52, Pc 60
si STNB, sub forma de plase sau carcase sudate.Se admite folosirea oteluluibeton OB 34, dar numai pentru armatura constructiva.
In vederea transportului, manipularii si montajului, panourile sunt
prevazute cu carlige de ridicare realizate din otel beton OB 37 cu diametrul
minim de 10 mm, de regula, la panourile de pereti se prevad doua carlige iar
la panourile de planseu 4 sau 6 carlige.
Clasificarea panourilor : panourile utilizate la executia acestor cladiri se
clasifica dupa mai multe criterii
1) Dupa rolul static, in structura de rezistenta pot fi panouri portante
(structurale) si panouri neportante (nestructural).
2) Dupa pozitia lor in cladiri, exista panouri de pereti exteriori, panouri
de pereti interiori, panouri de planseu, panouri de scara sau alte tipuri
de panouri.
3) Dupa structura panoului se disting urmatoarele tipuri :

Panou cu structura omogena dintr-un strat de beton, utilizat la

pereti interiori si planseu

panou cu structura neomogena din doua straturi, care este

folosit mai rare

panou cu structura neomogena din 3 straturi, alcatuit din doua

straturi de beton si un strat termoizolant, folosit cel mai frecvent
la peretii exteriori

Panouri de pereti exteriori

Panourile de fatada (panourile de pereti exteriori) au rolul de a inchide
cladirea la exterior, de a o proteja impotriva agentilor exteriori, de a prelua
incarcarile si de a asigura un aspect frumos constructiei.
Solutia de pereti exteriori generalizata la noi in tara este aceea cu panouri
avand inaltimea unui nivel si lungimea egala cu interaxul unei
celule constructive(incaperi).panourile fie pline sau cu goluri pentru usi si
ferestre.
Pentru panourile de pereti exterioriportanti, cea mai larga utilizare o are
structura de pereti in trei straturi, care este alcatuit astfel.

Un strat interior de rezistenta din beton armat clasa BC 20, avand

grosimea de 10-14 cm, in functie de inaltimea cladirii si de modul de
realizare a legaturii cu stratul exterior

Un strat termoizolant median, realizat de preferinta dintr-un material

rigid, grosimea acestui strat se determina pe baza de calcule
termotehnice

Un strat de protectie din beton armat clasa BC 20 in grosimea de

minimum 6 cm.

Legatura dintre cele doua straturi de beton se realizeaza fie cu agrafe

din otel, fie cu nervuri de beton armat de 4-6 cm grosime.
Pozitia si numarul legaturilor se vor stabili in functie de dimensiunile si
de firma panoului.
Armatura stratului de beton de rezistenta rezulta din calculul de
rezistenta si se realizeaza sub forma de plase si carcase sudate din otel PC
52, PC 60 si din STNB. Stratul de protectie din beton armat se va arma cu
plase din STNB(cu diametrul de minimum 3 mm, la cel mult 10 cm
distanta). Nervurile se armeaza cu carcase sudate din bare transversale de
minimum 4 mmm, la 15 cm.

Pentru panourile de perete exterior se folosesc si alte solutii astfel :

Structura cu strat unic, realizata din beton de granulit sau zgura,
de clasa BC 10, BC 20
Structura chezonata, realizata din beton de clasa BC 20, BC 25
Structura
nervurala,
in
corpuri termoizolante(ceramice)

care

se

inglobeaza

Panouri de pereti interiori portanti

Panourile au rolul de a prelua incarcarile si de a compartimenta spatiul
interior al cladirii. Panourile pot fi pline sau cu goluri pentru usi.
Structura cea mai larg utilizata pentru panourile de pereti portanti
interiori este cea cu strat unic din beton armat clasa BC 20.Grosimea
peretilor va fi de cel putin 14 cm pentru cladiri cu maximum 6 nivele si de
minimum 16 cm pentru cladiri cu 7-9 niveluri.
Din calculul de rezistenta rezulta armarea panourilor cu plase si carcase
sudate din otel PC 52 si STNB.
O structura de panou indicata pentru cladiri P+4 E este structura de
panou din caramizi rubrate care, pe langa industrializarea folosiri
caramizilor, prezinta avantajul reducerii consumului de ciment, cu circa 40%
fata de panourile din beton obisnuit, de asemenea se mai utilizeaza panouri
chesonate si casetate din beton armat.

Panouri de pereti interiori despartitori

Aceste panouri sunt in general neportante, avand in principal functia de
element despartitor (fonoizolant) intre camerele aceluiasi apartament sau de
element portant al instalatiei tehnico-sanitare. Peretii respectivi trebuie sa
asigure izolatia fonica la o greutate cat mai redusa, sa fie incombustibili si
rezistenti la umiditate. Peretii despartitori se executa din materiale usoare,
iar cand se realizeaza din beton armat, grosimea lor nu va fi mai mica de 6
cm, pentru a se asigura izolarea fonica. Panourile de pereti despartitori din

beton se vor arma cu plase sudate din STNB. Cand se utilizeaza elemente
spatiale (bai, camari), grosimea minima a peretilor va fi de 4 cm.

Panouri de planseu
Panourile de planseu au rolul de a prelua si transmite incarcarile
peretilor, de a asigura conditiile de izolatie foniica intre apartamete pe
verticala si de a rigidiza in plan orizontal celula spatiala formata din panouri
de pereti.
Elementele asanblate care formeaza planseul de nivel preiau si transmit
incarcarile la diafragmele verticale si impiedica deformarea acestora in plan
transversal. De regula marimea panoului este egala cu marimea incaperii,
dar se admite si utilizarea a doua panouri de planseu pentru acoperirea unei
celule (incaperi). In consecinta rezemarea panourilor de planseu pe pereti se
realizeaza pe trei sau patru laturi, de obicei continuu, pe o adancime de 3- 4
cm cu dinti de rezemare desi (dispusi la 60 cm), pe o adancime de 4-5 cm.
La stabilirea dimensiunilor panourilor de planseu, se va avea in vedere
limitele inpuse de gabaritele de transport(latimea panoului nu poate fi mai
mare de 360 cm).Panourile de planseu se prezinta sub forma de placi pline
din beton armat de clasa minima BC 20. Planseele cu deschidere mare(peste
5,40m)se pot realiza si din elemente de beton necomprimat. Grosimea
panourilor de planseu se determina din considerente de rezistenta, rigiditate
si izolare fonica, dar nu va fi mai mica de 10 cm.