Sunteți pe pagina 1din 8

AUDIT BANCAR SI IN ASIGURARI

1.Audit intern bancar-definitie.


Exista mai multe definitii ale auditului intern prezentate astfel:
1)Institutul auditorilor interni considera ca auditul intern este o activitate independenta de
asigurare obiectiva si de consultanta menita sa adauge valoare si sa imbunatateasca operatiunile
unei organizatii.Acesta sprijina o organizatie sa isi realizeze obiectivele aducand o abordare
sistematica si disciplinata in evaluare si imbunatatirea eficacitatii procesului de management al
riscului, de control si conducere.
2)Institutul American al contabililor autorizati considera auditul ca pe o examinare ordinara a
situatilor financiara realizata de catre un control public autorizat in vederea exprimarii unei
opiniii cu privire la corectitudinea cu care documentele analizate prezinta situatia financiara ,
rezultatele operatiunilor efectuate si schimbarile intervenite in situatia financiara a organizatiei in
conformitate cu principiile contabile general acceptate.
3)Potrivit legislatiei romanesti auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a
ansamblului activitatilor economice in scopul furnizarii unei evaluari independente a
managementului riscului , a controlului si proceselor de conducere a acestuia.
Se poate considera ca auditul intern este o functie independent si obiectiva care da unei
institutii de credit o asigurare in ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiilor , o
indruma pentru ai inbunatatii activitatea si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

2. Audit intern bancar obiect si activitati.


Obiectivul auditului intern la institutiile de credit il constituie imbunatatirea activitatii acestora.
Auditul intern al institutilor de credit va include cel putin urmatoarele activitati:
1)Evaluarea eficientei sau a gradului de adegvare a sistemului de control intern.
2)Evaluarea modului de aplicare si a eficacitatii procedurilor de administrare a riscurilor si a
metodologiilor de evaluare.
3)Analizarea relevantei si a integritatii datelor furnizate de sistemele informationale financiare si
de gestiune , inclusiv de sistemul informatic.
4)Evaluarea acuratetei sia credibilitatii inregistrarii contabile.
5)Evaluarea modului in care se asigura protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si
extrabilantiere si indentificarea metodelor de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
6)Evaluarea gradului de adegvare a nivelului fondurilor proprii ale institutiei de credit in functie
de
7)Testarea atat a operatiunilor cat si a functionarii procedurilor de control.
8)Evaluarea eficientei operatiunilor institutiei de credit .
9)Evaluarea modului in care sunt respectate dispozitile cadrului legal, cerintele codului de
conduita precum si evaluarea modului in care sunt implementate politicile si procedurile
institutiei de credit .
10)Testarea integritatii credibilitatii si dupa caz a oportunitatii raporturilor inclusiv a celor
destinate utilizatorilor externi.

3.Audit intern bancar-sfera de cuprindere.


Sfera de cuprindere a auditului intern include revizuirea procedurilor de management al
riscurilor, a sistemului de control de intern, a sistemelor informationale si a procesului de
conducere urmarind :
1)-Evaluarea activitatilor financiare sau cu implicatii financiare ca urmare a acceptarii de
depozite, a acordarii de credite, efectuarii de plasamenrte pe piata interbancara ,transferurilor de
fonduri,tranzatiilor in contul clientilor.
2)- Evaluarea acuratetei sau credibilitatii inregistrarilor contabile sau a situatiilor finaciare.
3)-Evaluarea constituiri veniturilor mai ales a celor din dobanzi si comisioane.
4)-Evaluarea eficientei operatiunilor institutilor de credit.
5)-Evaluarea gradului de adegvare a nivelurilor fondurilor proprii ale institutiei de credit in
functie de riscurile la care acestea sunt expuse.
6)-Evaluarea activitatilor de consultant desfasurate de institutriile de credit.
7)-Evaluarea modului in care se asigura protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si
extrabilantiere si indentificare metodelor de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
8)-Evaluarea sistemului de management financiar si control inclusive contabilitatea si sistemele
informatice aferente.
9)-Evaluarea modului in care sunt respectate dispozitiile cadrului legal cerintele codutilor de
conduita , precum si evaluarea modului in care sunt implementate politicile si procedurile
institutiei de credit.
10)-Testarea integritatii , a credibiltatii si a oportunitatii raporturilor inclusive a celor destinate
utilizatorilor externi.

4.Clasificarea activitatilor de audit.


1. Dupa obiectul si aria de aplicabilitate deosebim:
a)Auditul situatiei financiare (audit financiar)reprezinta activitatea de examinare in vederea
exprimarii de catre auditorii interni a unei opinii asupra situatei financiare in conformitate cu
standardele internationale de audit .
b) Auditul de conformitate (auditul legalitatii)care isi propune sa compare comportamentul real
al institutiei de credit fata de pers. Fizice/juridice cu care interactioneaza cu cel prevazut in
normele care reglementeza acest comportament.
c)Auditul operational are ca obiectiv verificarea calitatii si adecvarii sistemelor si procedurilor ,
analiza critica a structurii organizatorice , evaluarea adecvarii metodelor si resurselor in raport
cu obiectivele stabilite.
d)Auditul conducerii are ca obiectiv evaluarea din punct de vedere calitativa a modului in care
este exercitata functia de conducere pentru indeplinirea obiectivelor institutiei de credite
adouganduse o apreciere motivanta asupra capacitatii oamenilor si a institutiei de a profita de
mediu si de mijloacele disponibile.
2.Dupa modul de organizare a activitatii desfasurate:
A. Auditul guvernamental este efectuat de BNR si poate include auditul de conformitate si
auditul operational , iar in cazul misiunilor de supraveghere ale BNR-ului include si auditul
situatiilor financiare.
B. Auditul intern reprezinta o activitate organizata in cadrul entitatii pentru examinarea ,
evaluarea si monitorizarea conformitatii si eficientei sistemului contabil si de control.

C. Auditul extern reprezinta o activitate realizata intr-o entitate la cererea acestuia sau a altui
beneficiar indreptatit sa exprime o astfel de cerere de catre o persoana care are pregatirea si
dreptul de a executa o astfel de activitate numuit auditor cu sc opul de a verifica daca situatia
financiara prezinta in mod corect situatia patrimoniala a entitatii rezultata in urma tranzactiilor
efectuate intr-o anumita perioada.
3.Dupa momentul in care se desfasoara auditul indentificam:
aAuditul preventiv definit ca fiind o examinare sistematica a proiectelor operatiunilor
administrative sau financiare cu scopul de a prevenii prejudiciul inainte ca acesta sa apara.
b Auditul ulterior reprezinta o examinare a operatiunilor administrative sau financiare dupa
desfasurarea lor.El poate duce la recuperarea pagubelor prin stabilirea responsabilitatilor celor
vinovati si poate preveni repetarea erorilor.

5.Principiile auditului intern bancar (enumerate si cate ceva despre ele)


1.Independenta auditului intern bancar
Este esentiala pentru eficacitatea auditului intern, ea se obtine atat prin asigurarea independentei
departamentului de audit in cadrul organigramei bancii cat si prin asigurarea activitatii
departamentului astfel:
- functionarea departamentului de audit intern se va face cu directa subordonare fata de
conducerea executiva a bancii sau a consiliului de administratie sau a comitetului de audit
asigurandu-se astfel independenta sa atat fata de activitatile audiate cat si fata de procesul de
control intern.
-departamentul de audit intern isi exerciata atributiile sale in toate celelalte departamente sedii si
activitati ale bancii prin insusi statutul functiei de audit intern si prin sustinerea pe care i-o aduce
conducerea.
-departamentul de audit intern raporteaza constatatrile in mod normal direct conducerii executive
a bancii , avand autoritatea sa investigheze operatiunile institutiei la toate nivelele , dar este
independent de conducere putand sa faca doar recomandari pe care conducerea le poate accepta
sau respinge.
2.Impatialitate si obiectivitatea auditului intern bancar
Trebuie sa se manifeste astfel incat sa fie evitatat orice conflict de interese accetuand aspectul de
independenta a judecatii pe care auditorii interni trebuie sa fie capabbili sa o faca.
Se va instiinta conducerea bancii si comitetul de audit daca:
-apare orice situatie de conflict de interese
- au fost semnalate inaintea inceperii saau in timpul desfasurarii unui angajament de consultanta
imprejurari prin care se prejudiciaza obiectivitatea si impartialitatea auditului intern
-ocupa functii de auditori interni persoane care sunt sot , rude sau afini pana la gradul IV-inclusiv
cu conducatori.
-pers care ocupa functii de auditori interni au auditat activitati sau functii desfasurate si detinute
inainte de trecerea unei perioade de cel putin 1 an dupa caz, au fost angrenati in operatiuni ale
bancii sau in proiectarea si implementarea de proceduri de control.
3.Permanenta (continuitatea)auditului intern bancar
Responsabili pentru asigurarea unei activitati de audit intern adecvate sunt conducatori
bancii.Continuitatease refera atat la permanenta activitatii de audit in sine cat si la personalul si
resursele pe care le implica.

4.Integritatea si competenta profesionala presupune:


-Auditorul sa dispuna de o formare profesionala superioara si de competente tehnice adecvate
astfel incat cu cat campul de aplicare al auditului intern este mai larg cu atat competentele
auditorului vor trebui sa fie multiple.
-Auditorul sa stie sa comunice cunostintele tehnice pe care le poseda ca o necesitate pentru
exercitarea functiei sale cu competent si eficacitate
-Auditorul trebuie sa intretina constant competenta tehnica de care dispune prin formare si
pregatire continua fara de care cunostintele sale ar deveni foarte repede iesite din uz si inutile .
-Auditorul sa respecte codul de deontologie profesionala prin respectarea exigentelor
vcorectitudinii onestitatii si incoruptibiliratii.
5.Confidentialitatea auditului intern
Auditorii trebuie sa pastreze confidentialitatea datelor in sensul utlizarii cu prudent a
informatiilor asigurand in acelasi timp si protectia acestora.

6.Obiectivele controlului intern bancar si discutie.


1)Desfasurarea activitatii in conditii de eficienta si eficacitate
2)Furnizarea unor informatii credibile relevante complete si oportune structurilor implicate in
luarea deciziilor in cadrul bancii si utilizatorilor externi ai informatiilor.
3)Asigurarea conformitatii activitatii bancii cu cadrul legal si cu politicile si procedurile proprii.

7.Elementele principale ale sistemului de control intern bacar.


Norma 17/2003 prevede pt institutiile de credit urmatoarea component a sistemului de ctrl intern
:
1) Rolul si responsabilitatile consiliului de audiere si a conducerii bancii;
2) Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative;
3) Activitit de ctrl si separarea atributiilor;
4) Informarea si comunicarea
5) Monitorizarea si corectarea deficientelor

8.Fazele derularii procesului de audit.


1) Informarea generala privind instit de credit in care obiectivele ce urmeaza a fi auditate cuprind
urmatoarele etape :
a)lucrari preliminare;
b) primele legale oficiale cu inst de credit;
2) Derularea misiunii de credit cuprinde urmat etape :
a) Stab procedurilor prin :
-folosirea manualului de procedure;
-elaborarea diagramelor de circulatie;
b) Stabilirea testelor de conformitate cu ajutorul simularii sau testelor la un nr de tranzactii
diferite cu scopul de a verifica procedurile de control si finalizarea controlului.
c) evaluarea preliminara a contrlului inter prin identify punctelor forte si slabe ale acestuia.
d) efectuarea testelor de permanenta prin indicarea dimensiunii carora se verifica continuitatea si
eficacitatea punctelor ale sistemului de control inter.
e) evaluarea controlului cu prezentarea :
-punctelor foarte ale sist de control;

-slbiciunile,deficientele siste de control;


-doc de sinteza.
3) Finalizarea misiunii de credit cuprinde in structra sa urmat :
a) evaluarea definitive a ctrl inter prin intermediul :
-actiunilor semnificative;
-actiunilor nesemnificative;
-elaborarea unor noi programe;
-teste complmentare.
b)stab si raportarea opiniei.

9.Informare
informatii.

si

documentare-documentarea

auditorului

si

sursele

de

In faza de informare privind inst de credit , creditorul trb sa inteleaga mediul ec reglementor
conditiile de piata si sa inteleaga gradul de expunere la concurenta pt fiecare domeniu sau pt
fiecare tara in care opereaza inst de credit.
Documentatia trb sa cuprinda cel putin :
a)informatii privind legalitatea,organizare si structurii de functionare a inst inclusive extrase sau
copii ale doc legale de constituire;
b) structura organizational cu diferitele niveluri de responsabilitate;
c)identificarea dovezilor semnificative ale active inst de credit;
d)analiza surselor de venit ale inst de credit;
e)informatii referitoare la natura,durata si extinderea procedurilor de control si credit inter din
anii precedent si opiniile formulate in raportari;
f) active si rezultatele anterioare ale inst de credit auditate;
g) pt acele auditari care se desfasoara intr-un mediu pt auditori cu informatiile care ii ajuta la
cunoasterea modului de organizare si functionare a sistemului.
Sursele de informare pt echipa de audit privind activitatea inst de credit si active partenelior
acesteia sunt :
-discutiile cu personalul din diferite departamente ,filial,sucursale sau central inst de credit;
-discutiile cu structurile interne de control;
-discutiile cu specialistii din afara inst de credit (dealer,brokeri).

10.Planificarea in audit- etape.


Planificarea cuprinde 2 etape principale :
1)pregatirea planului de audit si a planului de interventii care permite auditorului sa aprecieze
riscurile semnificative pt buna gestiune financiara si acolo unde este cazul sa aprecieze ce
obiectivele abordarile si metodologia de credit.
2) planul de credit propriu-zis care defineste activitatea de audit ce urmeaza a fi efectuata si sfera
obiectivele,termenele si frecventa angajamentelor planificate precum si resursele necesare
inclusive cele de personal.
In pregatirea planului de audit concomitant activitatea de audit parcurge o metodologie de lucru
in mai multe etape:
a) Realizare de procedure analitice de control care sa faciliteze planificare auditului;
b) fixarea hotararilor luate cu ocazia planificarii auditului intr-un plan de interventie si a
procedurilor de audit retinute intr-un program de lucru;

c) obtinrea aprobarii pt hotararile luate cu ocazia planificarii auditului si a procedurilor de


audit retinute inainte de inceperea misiunii ..
d) Comunicarea planului de interventie a echipei de audit;
e) Comunicarea schimbarilor survenite pe timpul desfasurarii misiunii de audit si instruirea
membrilor echipei de audit pt a face fata acestor schimbari.
Deciziile luate cu ocazia planificarii auditului pt instrumentarea in planul de interventie ce
prezinta un rezumat aspectele logistice ale misiunii de audit.

11.Dosarul permanent de lucru: continutul dosarului.


Calitatea, tipul si continutul documentelor de lucru vor varia in functie de circumstante, insa,
informatiile standard din documentele de lucru includ:
Titlul documentelor va contine numele institutiei de credit auditata, obiectivul auditului
si perioada de efectuare a auditului;
Numele si data numele si prenumele auditorului, respective data la care auditorul
pregateste documentele de lucru;
Scopul trebuie exprimat in mod explicit si clar;
Analiza procedurilor de audit vor fi prezentate detaliat in documentele de lucru etapele
procesului de audit;
Concluzia documentului de lucru toate documentele de lucru in care sunt inregistrate
teste, analize, reconcilieri etc. trebuie sa cuprinda si o concluzie, sau sa faca trimitere la
documentul de lucru unde aceasta poate fi gasita;
Sursa si detinatorul informatiei sunt elemente ce vor fi adaugate informatiilor incluse in
documentele de lucru;
Indexul auditorul indexeaza cu atentie toate documentele de lucru pentru a facilita
trimiterea la orice cont, analiza sau alte alte documente de lucru etc. Motivul principal
pentru realizarea indexarii consta in faptul ca aceasta ofera posibilitatea accesarii si
gasirii cu usurinta a informatiilor atat in timpul auditului cat si dupa finalizarea acestuia.
Trmiteri incrucisate si referinte la alte documente de lucru auditorul trebuie sa faca
trimiteri incrucisate la alte documente sau informatii pentru a indruma corect revizorul
catre documentele de lucru care sustin opiniile exprimate;
Semne de bifa utilizate in marcarea documentelor auditorul trebuie sa indice clar in
documentele de lucru si etapele parcurse in activitatea de audit. Aceasta se poate realiza
prin bifarea etapelor mentionate in documentul referitor la programarea activitatilor de

audit. De asemenea , auditorul poate nota, bifa direct documentele primare care sunt
atasate documentelor de lucru.

12.Faza de executie criterii de evaluare si sursele probelor de audit.


In evaluarea cantitatii si calitatii probelor de audit, auditorul trebuie sa ia in considerare
urmatoarele criterii:
Scopul in care vor fi utilizate probele pentru probele care sprijina constatarile auditului
se cere un standard mai inalt decat cel pentru informatiile de baza prezentate in raportul
de audit;
Nivelul de importanta semnificativa a sumelor sau semnificatia constatarilor auditului
in general, cu cat este mai ridicat nivelul de importanta semnificativa sau de semnificatie,
cu atat standardul solicitat pentru probe este mai ridicat;
Gradul de independenta a surselor probelor sunt mai fiabile probele care provin din
surse independente;
Costul de obtinere a unor probe suplimentare in raport cu posibilele avantaje pe care
acestea le ofera in sprijinirea constatarilor si a concluziilor la un moment dat, costul de
obtinere a mai multor probe va depasi gradul de convingere mai mare al probelor in
ansamblu;
Riscul pe care il implica efectuarea unor constatari incorecte sau formularea unor
concluzii nevalabile cu cat este mai mare riscul unei actiuni in judecata, a unei
controverse sau a unei surprize rezultate ca urmare a raportarii unei constatari de audit, cu
atat standardul probelor necesare este mai ridicat;
Grija acordata colectarii si analizarii datelor inclusive gradul de competent al
auditorilor in aceste domenii.
Exista cateva surse importante de probe in efectuarea unui audit, precum:
Create direct de auditori prin interviuri, anchete pe baza de chestionar, grupuri tinta,
inspectie si observare directe. Auditorii pot stabili metodele prin care se vor obtine probe
de cea mai buna calitate pentru fiecare audit in parte.
Furnizate de entitatea auditata de exemplu, informatii din baze de date, documente,
declaratii de activitate si dosare. Auditorii trebuie sa stabileasca fiabilitatea datelor

importante pentru intrebarile de audit, prin intermediul revizuirii si al coroborarii si prin


testarea controalelor interne ale entitatii auditate asupra informatiilor, inclusiv a
controalelor generale si de aplicatie asupra datelor procesate de calculator.
Furnizate de terte parti care este posibil sa fi fost verificate de terte parti sau a caror
calitate este indiscutabila (de exemplu: date statistice nationale).

13.Proceduri de audit.
In vederea obtinerii de probe de audit suficiente, pertinente si fiabile, la institutiile de credit se
vor utiliza o paleta larga de procedure de audit, delimitate in cel putin urmatoarele sfere de
interes:
Proceduri referitoare la functionalitatea institutiei de credit;
Proceduri privind evaluarea sistemului de contabilitate si de audit intern;
Proceduri de audit privind operatiunile interbancare;
Proceduri de audit privind conturile de corespondent (nostro-loro);
Proceduri de audit referitoare la operatiunile cu clientele;
Proceduri de audit privind operatiunile de trezorerie;
Proceduri de audit privind operatiunile de casa in devize;
Proceduri de audit referitoare la operatiuni cu titluri;
Proceduri de audit privind conturile de economii ale clientele;
Proceduri de audit privind evaluarea provizioanelor pentru pierderi din creante;
Proceduri de audit privind decontarile cu bugetul statului;
Proceduri de audit referitoare la conturile personalului;
Proceduri de audit privind informatiile ce trebuie sa fie cuprinse in situatiile financiare
ale institutiei de credit;
Procedure de audit privind examinarea situatiilor financiare ale institutiilor de credit.

14.Colectarea si prelucrarea datelor.

S-ar putea să vă placă și