TEMA 1.

EVOLUTIA GANDIRII ECONOMICE

Gandirea economic preclasic la randul ei, ca perioad istoric a cuprins in

principal dou mari etape si anumeIn functie de nivelul teoretic al ideilor economice
(gradul de profunzime), specialistii consider c gandirea economic a
strabatut dou etape ca durat si anume:
gandirea economic preclasic (pana la mijlocul secolului XVII),
denumita de unii exegeti gandire prestiintifica sau preistoria
gandirii economice;
gandirea economic clasic sau stiintifica (mijlocul secolului XVII
pana in prezent:
gandirea economic din antichitatea sclavagist (pana pe la
mijlocul mileniului I dupa Hristos);
gandirea economic medieval (mijlocul mileniului I dupa Hristos
anul 476 pana in secolul XV).
Pe parcursul primei perioade, ideile economice au avut in general un
caracter descriptiv, limitandu-se la descrierea unor fenomene economice in contextul
unor preocupari de alt natur (filosofic, istoric sau politic). De aceea, in cele mai
multe situatii, ideile economice erau raspandite prin lucrari cu caracter politic,
religios sau filosofic cu o singur exceptie notabil si anume lucrarea intitulat
Economica a filosofului antic Xenofon.
Cele mai vechi scrieri ajunse pana la noi si care contin unele informatii
privitoare la problematica economica a vremii isi au radacinile in: Orientul Apropiat
(Egipt, Babilon, Israel); Orientul Mijlociu (Persia) si Orientul Indepartat (India, China,
Japonia).
Codul lui Hammurabi (mileniul II i.e.n.), veritabil monument al antichitatii
babiloniene ce sintetizeaza, printre altele si gandirea economica a vremii, se prezinta
sub forma unei lungi inscriptii cuneiforme. Text de 280 de articole, Codul cuprinde
una dintre cele mai vechi legislatii cunoscute si oglindeste procesul de centralizare a
statului scalavagist babilonian si actiunea sa de consolidare a proprietatii private.

- 1 -

In Codul lui Hammurabi sunt tratate problemele ale dreptului de proprietate

mobiliara si imobiliara, ale dreptului comercial, dreptului muncii (cu precadere ale
angajarii mainii de lucru), ale scaviei. In cuprinsul sau, apare pentru prima oara
reglementat fenomenul muncii salariate, ca fenomen generat pe de o parte de
perioadele in care se cerea o mai mare cantitate de munca, ce nu putea fi acoperita
exclusiv prin munca sclavilor si, pe de alta parte, ca urmare a existentei clasei sociale
a oamenilor liberi, care aveau posibilitatea de a angaja. Angajarea trebuia sa se
faca, conform Codului, pe o perioada scurta de timp si in baza unei anumite sume, ce
era stabilila si reglementata legal.
Privind retrospectiv, gandirea economica a antichitatii a avut, cu unele
exceptii, un loc secundar fata de alte domenii ale cunoasterii umane: filosofie,
morala, stiintele naturii, politica, religie. Ideile economice emise s-au limitat fie la a
descrie unele fenomene economice, fie au reflectat preocuparea oamenilor pentru
inscrierea intr-un cadru normativ a vietii lor economice.
De aceea, reflectiile economice specifice acestei perioade, include, in esenta
lor, un pragmatism si un descriptivism accentuat, amplificat si de caracterul natural
al economiei antice. Interesele ganditorilor antici pentru aspectele vietii economice va
creste o data cu aparitia banilor, a intensificarii schimbului si a dezvoltarii
comertului. De aceea, confruntarile de idei nu s-au lasat mult timp asteptate. Ele au
determinat impartirea ganditorilor greci in doua tabere: cea a adeptilor democratiei
sclavagiste, numiti si sofisti si cea a socratistilor, sustinatori ai intereselor
conservatoare ale statului sclavagist.
Ca regul general, ideile economice din acele timpuri exprimau interesele minoritatii
privilegiate care detinea atat puterea politic cat si economic. Ca orice regul ins si
aceasta a avut exceptiile ei. Astfel, unii ganditori mai profunzi, au formulat anumite
generalizari indraznete pentru acea vreme, reusind s depaseasca simpla descriere
a fenomenelor si proceselor economice.

Stroea Nicoleta Rozalia

- 2 -