Politica sociala

1.Conceptele fundamentale si institutii implicate in structurarea politicilor sociale.

2.Statul social
3.Statul bunastarii sociale
1.Politica sociala presupune interventia statului in configuratia proceselor sociale ,
caracteristice unei anumite colectivitati, incercindu-se prin mecanisme de distribuire si
redistribuire a resurselor existente realizarea unei bunastari colective. Politica sociala
poate fi inteleasa drept ansamblul reglementarilor, masurilor si activitatilor intreprinse in
principal de institutiile statului in scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei
comunitati, intr-un sens considerat deziderat, concretizindu-se in prevederi legislative,
hotariri si reglementari administrative, transferuri de venit sub forma de impozite, taxe,
respectiv pensii, alocatii, burse, indemnizatii din cadrul sistemelor de asigurari si
asistenta sociala, precum si finantarea, producerea si furnizarea de bunuri si servicii
sociale pentru populatie.
Diferentele in delimitarea politici sociale provin din raportarea la un context politicoeconomic, dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a societatii. De
exepemplu in Marea Britanie politica sociala se refera la 5 servicii de baza:
1.Securitatea sociala in sensul mentinerii unui minim venit prin alocatii de somaj si
sistem de pensii
2.Politica in domeniul sanatatii
3.Politica educationala
4.Politica locuintelor sociale
5.Serviciile de asistenta sociala
2.Statul social are menirea sa asigure fiecarui cetatean conditii demne de viata,
protectie sociala, coparticipare in sfera productiei, sanse egale de viata, posibilitati de
autorealizare. Astazi exista 3 modele ale statelor sociale:
1.statele sociale nordice (social-democrate): se bazeaza pe strategii de investitii sociale,
care promoveaza cresterea ocuparii fortei de munca, sistem public de pensii, educatie si
servicii medicale gratuite, indemnizatii de somaj, libertatea mediului de afaceri, impozite
mari, protectia dreptului la proprietatea privata si un nivel de coruptie scazut.
2.statele sociale continentale (conservatoare): mentin sistemele de asigurari sociale
contribuitive, care ofera un grad ridicat de protectie a cetatenilor, statul reglementeaza
concomitent ocuparea fortei de munca si piata muncii
3.statele sociale anglo-saxone: beneficiile sociale raman relativ scazute, exista o
dependenta crescuta fata de orientarea si evaluarea resurselor, o parte a serviciilor de
stat a fost privatizata

Statul social se bazeaza pe un nivel inalt de dezvoltare economica, democratizarea

sistemului politic si dezvoltarea sistemului de parteneriat social. Statul social asigura
promovarea echitatii sociale pentru scaderea inegalitatii sociale si asigurarea
persoanelor cu locuri de munca, oferind protectie sociala pentru comunitate.
Unii autori, cercetatori vin cu o alta abordare a acestui fenomen, denumind statul social
ca statul bunastarii, acesta reprezentind garantarea guvernamentala a unor standarte
minime privind venitul, alimentatia, sanatatea, educatia si locuinta, asigurate fiecarui
cetatean ca drepturi sociale. Cele mai multe din aceste garantii tin de securitatea
sociala - forma unei asigurari sociale contra riscurilor de baza ale vietii industriale:
accidente la locul de munca, boli profesionale, somaj, batranete. In alt sens securitatea
sociala cuprinde toate masurile colective stabilite prin lege pentru a mentine venitul
individual sau al familiei, sau pentru a asigura un venit atunci cind sursele de venit au
fost pierdute, sau in situatia unor cheltuieli sporite (cresterea copiilor sau ingrijirea
medicala).
3.Dimensiunea sociala a integrarii europene
Autoritatile de la Bruxelles incearca sa formuleze si sa pun in aplicare o politica sociala
comuna al nivelul Uniunii Europene, aceasta refectind dimesiunea sociala a integrarii
comunitare. In decembrie 1989 a fost semnata carta sociala, inclusa ulterior in tratatele
de baza ale Uniunii Europene. 12 prevederi fundamentale:
1.Libertatea de miscare a muncitorilor
2.Angajarea si remunerarea
3.Imbunatatirea conditiilor de munca si viata
4.Protectia sociala
5.Libertatea de asociere si negociere colectiva
6.Pregatirea conventionala
7.Invatamint egal pentru femei si barbati
8.Informarea, consultarea si participarea muncitorilor
9.Conditii de sanatate si securitate la locul de munca
10.Protectia copiilor si adolescentilor
11.Protectia persoanelor virstnice
12.Protectia persoanelor cu dificiente.
4.Realizarea politicii sociale in Republica Moldova cuprinde urmatoarele obiective:
1.Formarea unui potential uman adecvat exigentilor moderne pe plan educational,
stiitific, cultural si moral
2.Crearea conditiilro economice pentru populatia apta de munca in vederea ridicarii
substantiale a nivelului bunastarii in baza propriilor venituri
3.Realizarea strategiei de reducere a saraciei, diminuarea discrepantelor in ce priveste

nivelul de trai, asigurarea protectiei sociale a paturilor social-vulnerabile si dezvoltarea

sistemului de asistenta sociala echitabila, cu destinatie precisa
4.Asigurarea accesului populatiei la serviciile social-culturale (sanatate, invatamint,
cultura)
5.Majorarea pensiilor si perfectionarea sistemului de pensii
6.Crearea noilor locuri de munca
7.Crearea unui sistem de protectie a drepturilor cetatenilor RM pe pietele muncii din
strainatate
O realizare privind promovarea politicii sociale in RM o reprezinta introducerea
sistemului de asigurari obligatorii de sanatate. La fel, autoritatile de la Chisinau
promoveaza actiuni privind realizarea strategiei de reducere a saraciei, strategiei de
ocupare a fortei de munca, reformarea sistemului educational. Se acorda o importanta
sporita protectiei copilului si familiei, se promoveaza campania de combatere a violentei
impotriva femeii.