Sunteți pe pagina 1din 4

Fliziologia Contractiei Musculare

Musculatura reprezinta elementul activ din cadrul sistemului osteo-muscular, sistem cu


ajutorul caruia efectuam miscarile de zi cu zi. Muschiul scheletic este responsabil pentru
miscarie voluntare ale oaselor, ciclurilor respiratorii (diafragma + muschii abdominali) si a
functiilor de dranaj venos din jumatatea inferioara a corpului . Din complexitatea acestui sistem
trebuie sa analizam doua aspect importante:

Controlul nervos somatic si senzitiv;


Centrala chimica producatoare de energie metabolica;

Elemente de structura a muschiului striat

Muschiul striat este alcatuit dintr-un pachet de fibre muscular (sute, chiar mii). Fibrele
musculare sunt celulele polinucleate marginite de o membrane plasmatica numita sarcolema,
care acopera fasciculele de miofibrile. Miofibrilele sunt separate intre ele de un sistem de tubuli
si cistern membranoase care apartin reticulului sarcoplasmatic. Deoarece celula musculara
reprezinta sediul unor procese metabolice complexe, aceasta este bogata in organite celulare
precum mitocondri, ribozomi si prezinta un numar consistent de nuclei (20-40 situati la capatul
proximal).

Unitatea morfofunctionala a miofibrilei este sarcomerul ce la microscopul electronic


apare sub forma unei succesiuni de benzi luminoase si intunecate, care corespund unor
filamente longitudinal care se intrepatrund aceste filamente formeaza aparatul contractil.
Sarcomerele sunt separate prin asa-numitele linii Z. Filamentele aparatului contractile sunt de
doua feluri: filament subtiri care se insera pe linia Z si filament groase. Banda I contine
filamentele subtiri, banda intunecata A contine filamentele groase care se intrepatrund cu cele
subtiri, iar in centru se afla banda H formata numai din filament groase. In sectiune transversal,
fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri si fiecare filament subtire este
inconjurat de 3 filamente groase.
Fibra muscular este strabatuta de 2 retele de canalicule: 1) un sistem de canalicule
dispuse longitudinal care strabat intreaga sarcoplasma si sunt in contact strans cu miofibrilele
:reticulul sarcoplasmatic (iti amintesti Andreea ?). Acestea se dilata la nivelul linei Z formand
cisterne terminale; 2) canalicule transversale (tubulii T) de la nivelul miofibrilelor pana la
suprafata celulei, unde se deschid intr-un por. Acestia se afla in vecinatatea liniei Z. Csternele
reticulului sarcoplasmatic si cu tubulii alcatuiesc o triada. Cisternele reprezinta rezervoare de
ioni de Ca (concentratia de 1000 de ori mai mare decat in exteriorul lor) care se elibereaza in
cursul contractiei.
Muschiul relaxat; In repaus, cncentratia sarcoplasmatica a ionilor de Ca este foarte mica.
In aceasta situatie, locurile de legare ale actinei cu miozina sunt mascate prin interpunerea
molecullor de tropomiozina (protein din clasa filamentelor subtiri).
Contractia Musculara
1) Excitatia. Nervul motor mielinizat are ramuri terminale nemielinizate. Acestea parcurg o
formatiune specializata a sarcolemei formand sinapse neuro-musculare (placa motorie). La
nivelul acestor sinapse incepe excitatia fibrei muscular prin eliberarea moleculelor de
mediator chimic (Ach) din terminatiile nervoase in urma unui impuls nervos. Moleculele de
Ach se fixeaza pe moleculele receptoare ale membrane postsinaptice, determinand
deschiderea unor canale cationice ale acesteia. Cationii intra in fibra, interiorul acesteia
devine local pozitiv si in felul acesta se produce potentialul de actiune. Acesta se
deplaseaza prin sarcolema in lungul fibrei, iar prin membrane tubilor transversali in
profunzime.
2) Cuplajul excitatie-contractie; Tubulii transversali sunt in legatura cu cisternele reticolului
sarcoplasmati. Depolarizarea tubilor duce, in momentul in care potentialul de actiune
ajunge in dreptul cisternelor, la deschiderea canalelor de Ca. Ionii de Ca sunt eliberati din

cistern, iar concentratia lor in sarcplasma creste de cca 0,1 mM la 10 mM (100 de ori).
Troponina fixeaza ionii de Ca si in urma unei modificari conformationale deplaseaza
moleculele de tropomiozina din santurile filamentului subtire astfel incat locurile de legare
ale actinei cu miozina nu mai sunt mascate.
3) Contractia; Din acest moment se poate forma complexul actomiozinic si contractia incepe.
Contractia implica eliberarea energiei chimice necesare si fenomenelor mecanice care stau
la baza producerii fortei, respective scurtarii fibrei. Prin formarea complexului actomiozinic,
activitatea ATP-azica creste de 250 de ori, produsii de scindare sunt eliberati rapid, se
elibereaza energie, eliberarea Pi induce o modificare conformationala a proteinelor
miozinice, iar puntea de legatura se inclina cu 45 de grade fata de filamentele subtiri. Prin
aceasta inclinare, complexul se ~misca~ axial cu 7,5nm in directia zonei mediane si
sarcomerul este scurtat. Se dezvolta forta.
Teoria glisarii sarcomerului a fost elaborate in mod independent in anul 1954.
In lipsa ATP, post mortem, ciclul se intrerupe in faza in care puntea este legata
de filamentul subtire, fiind inclinata la 45 de grade, legatura actomiozinica devenind
permanenta. Apare rigor mortis.
Muschiul scheletic isi poate procura energie din ATP, prin glicoliza
(anaeroba/aeroba), din reactia fosforilarii oxidative, reactia creatin-kinazei (reactia
Lohmann) si prin reactia miokinazei.

Controlul Nervos
Toti muschii scheletici sunt sub control nervos voluntar sau reflex, elementul
cheie fiind neuronii sistemului motor somatic. Neuronii motori somatici sunt celule
eferente cu pericarionul situat in SNC. O singura celula muscular raspunde la un singur
neuron motor aflat in coarnele ventral ale maduvii spinale (exceptie fac nervii cranieni). Cu
toate acestea, un axon poate sa trimita butoni terminali la mai multe fibre muscular. Un
grup muscular ce raspunde la comenzile unui singur neuron se numeste unitate motorie.
Aici mai e o discutie despre ratia neuron/fibra. Cu cat un neuron inerveaza mai multe fibre
musculare, cu atat acea miscare a muschiului este mai puternica. Invers, cand ratia este de,
sa zicem, 3 fibre la un neuron, miscarea devine mai FINA (3 la 1 este exemplul musculaturii
extraoculare).