Sunteți pe pagina 1din 43

PRODOMUS S.A.

BUCURESTI

str. N. Filipescu 53-55, sector 2, 70136 Bucuresti 37


tel: 01-211 7840, 4, 5, 6; fax:01-211 3845;
e-mail: prodomus@fx.ro
Reg. com. J40/2889/91; Cod fiscal: R 680; Cont: 251 100 963 900 603 BRD - SMB

DENUMIREA LUCRARII:

METODOLOGIE PRIVIND PROIECTAREA


ZONELOR REZIDENTIALE PERIURBANE IN
CONCORDANTA CU REGLEMENTARILE
URBANISTICE ACTUALE
ELABORATOR

PRODOMUS S.A. Bucuresti

BENEFICIAR

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE


TRANSPORTURILOR SI LOCUINTEI

FAZA DE EXECUTIE

Redactarea a III-a

CONTRACT

623

DIRECTOR GENERAL

ing. Clin Stefnescu

DIRECTOR TEHNIC

arh. Michaela Gafar

SEF ATELIER

arh. Ctlina Preda

RESPONSABIL LUCRARE

arh. Irina Cumpnasu

CUPRINS:

1. Foaie de capat
2. Cuprins
3. Continutul lucrarii
Cap.1 - Obiectivul reglementarii
Cap,2 - Definirea zonelor periurbane
Cap.3

- Documentatii de amenajare a teritoriului pentru zone

periurbane
Cap.4 -Interrelatia intre documentatiile de amenajare a teritoriului
si documentatiile de urbanism
Cap.5

-Legislatie si alte acte normative privind domeniul

urbanismului
Cap.6

-Tratarea capitolului de locuire in documentatiille de

urbanism
Cap.7

- Dotari si sevicii aferente ansamblurilor de locuit din

periurban
Cap. 8 -Concluzii
4- Anexe

Capitolul 1. OBIECTIVUL REGLEMENTARII

Obiectivul prezentei reglementari este acela de a oferi un instrument util in


ajutorul investitorilor, beneficiarilor, proiectantilor si avizatorilor ansamblurilor
de locuinte amplasate in zonele periurbane.
Capitolul 2 . DEFINIREA ZONELOR PERIURBANE
Teritoriul (zona) periurban() este definit n Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismul ca suprafaa din jurul municipiilor i
oraelor, delimitat prin studii de specialitate, in cadrul careia se creaz relaii in
domeniul economic, al infrastructurii, deplasrilor pentru munc, asigurrilor cu
spaii verzi i de agrement, asigurrilor cu produse agroindustriale etc.
Caracteristicile unei astfel de zone sunt cumva similare cu ale zonei
metropolitane, cu deosebirea ca o zona metropolitan se constituie intre marile
centre urbane [Capitala Romaniei si municipiile de rang I *] vezi Legea nr.
351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National
(PATN)Sectiunea a-IV-a Reeaua de localiti.
In ambele cazuri, astfel de zone se pot constitui prin asociere, pe baza de
parteneriat voluntar al administraiilorpublice locale, in vederea soluionrii in
comun a unor aspecte de dezvoltare .
2.1. Asocierile intre uniti administrativ-teritoriale de baza
Asocierile intre uniti administrativ-teritoriale de baza ( comune, orae,
municipii ) pot depi limitele administrative ale judeelor, fr a aduce nici o
atingere acestor limite.
In afara caracterului de voluntariat, asocierile trebuie s funcioneze pe
baza de consens in luarea deciziilor i pe principiul egalitii i al pstrrii
autonomiei administrative .
Tipurile de colaborri care se pot dezvolta in zonele periurbane pot viza o
gama foarte larg de aspecte :

2.1.a.- relaii de cooperare economic : exploatarea i valorificarea in


comun a unor resurse naturale, reele de producie, cluster-e de servicii, inclusiv
pentru dezvoltarea afacerilor, asocieri pentru dezvoltarea unor forme de turism,
etc ;
2.1.b.- cooperri pentru amenajri i exploatri de infrastructuri teritoriale:
modernizarea i completarea reelei de transport, sisteme zonale de gospodrire a
apelor, sisteme zonale de imbuntiri funciare, organizarea transportului, etc ;
2.1.c.- protecia mediului: gestionarea unor zone naturale protejate ce au
suprafeele n mai multe uniti administrativ - teritoriale, managementul
deeurilor, limitarea consecinelor unor fenomene naturale (alunecri de teren,
eroziuni, inundaii) ;
2.1.d.- amenajarea unor dotri turistice sau de agrement .
2.1.e.-in cazul zonelor metropolitane, s se dezvolte colaborri i pentru
realizarea unor ansambluri rezideniale, mai ales in localiti dormitor sau in
zone interesante din punct de vedere al peisajului.
Toate aceste exemple de proiecte comune trebuie s se realizeze prin respectarea
pricipiului dezvoltrii durabile i imbrac adeseori forma parteneriatului urbanrural. Dezvoltarea acestui tip de parteneriat este incurajat i n documentele
formulate la nivelul Uniunii Europene. Astfel, documentul Perspective ale
dezvoltrii spaiale in Europa (ESDP) menioneaza ntre obiectivele i
opiunile politice dezvoltarea spaial policentric i noi relaii urban-rural .

2.2. Relatiile urban-rural


Trebuie facut distincie intre relaiile urban-rural care se refer la
legturile funcionale ce opereaza astzi intre zonele urbane i cele rurale i
parteneriatul urban-rural care se refer la iniiative de formulare, adoptare si
implementare a unor politici integrate .
Relaiile urban-rural pot fi rezumate la :
a)

Relaii locuin loc de munc

b)

Relaii de tip loc central

c)

Relaii ntre zonele metropolitane i centrele urbane n cadrul

zonelor rurale i intermediare

d)

Relaii ntre ntreprinderi din mediul urban i din mediul rural

e)

Zonele rurale ca spaii deschise pentru zonele urbane

f)

Zonele rurale ca purttoare de infrastructuri urbane

g)

Zonele rurale ca furnizoare de resurse naturale pentru zonele

urbane.
h)

Dezvoltarea zonelor rurale limiteaz dezvoltarea urban, dar cel

mai adesea, dezvoltarea zonelor rurale depinde de activitile economice i


facilitile localizate n orae i n zonele urbane. Amprenta spaial i ecologic
a urbanismului se extinde dincolo de limitele oraului.
2.3. Parteneriatul urban-rural are ca obiective
a)

Structut echilibrat a localitilor i mbuntirea accesibilitii.

Parteneriatul vizeaz folosirea terenurilor i dezvoltarea reelelor de transport


public.
b)

Diversificarea economiei. Acest obiectiv privete restructurarea

economic ntr-un sens mai larg, incluznd de exemplu marketingul regional


comun, stimularea formrii de cluster-e, etc.
c)

Conservarea i dezvoltarea resurselor i patrimoniului natural. Aici

se include, de exemplu, dezvoltarea parcurilor peisagere i protecia zonelor din


proximitatea oraelor, zone ce au valoare recreaional.
2.4. Cartiere rezideniale realizate in beneficiul locuitorilor din marile orae
Un fenomen des intlnit in Romnia post-revoluie este proliferare de
cartiere rezideniale realizate in beneficiul locuitorilor din marile orae, dar pe
teritoriile administrative ale unor comune aflate in vecintate. Aceste cartiere
sunt compuse in principal din a doua locuin sau locuin de vacan,
amplasate in vecinatatea unor elemente de cadru natural interesante - cursuri de
ap, lacuri, pduri.
Autoritile locale i elaboratorii de documentaii de urbanism au fost pui
n faa unui fapt mplinit, fiind nevoii s includ aceste spaii in intravilanul
localitii existante, sub form de trupuri. Ceea ce este mai grav este faptul c, de
multe ori, aceste zone rezideniale nu beneficiaz, de utilitile necesare - accese

rutiere, alimentri cu ap, gaze, canalizare, telecomunicaii, transport public i


unele dotri minimale.
2.4.1. Primriile comunelor pe teritoriul crora s-au dezvoltat astfel de
funciuni au obligaia de a gestiona aceste probleme, n msura n care aceste
zone sunt incluse prin PUG n intravilanul unor localiti.
De cele mai multe ori, puterea financiar a consiliilor locale este prea slab
pentru a-i rezolva chiar si propriile probleme de echipare. In acest caz,
parteneriatul cu oraul este singura alternativ.
Capitolul 3. DOCUMENTAII DE AMENAJARE A TERITORIULUI PETRU
ZONE PERIURBANE
Gestionarea spaial a teritoriului se realizeaz prin intermediul amenajrii teritoriului
i urbanismului, ce au ca instrumente specifice documentaiile de amenajare a
teritoriului i de urbanism aprobate.
In sistemul de documentaii de amenajare a teritoriului, aa cum este el stabilit
prin Legea nr. 350/2001, planul de amenajare a teritoriului periurban este un plan
zonal.
Planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) sunt de trei categorii :
Planul de amenajare a teritoriului zonal regional (PATZR), care vizeaz
teritoriul mai multor judee constituite n regiuni de dezvoltare i care urmrete
coordonarea dezvoltrii spaiale n acest teritoriu, fiind n acelai timp un instrument
pentru generarea politicilor de dezvoltare regional;
Planul de amenajare a teritoriului zonal interjudeean (PATZIJ) se ntocmete
pentru soluionarea unor probleme specifice aprute n zone ce cuprind n ntregime
sau parial teritoriul administrativ al mai multor judee. Un caz particulaz l reprezint
teritoriul zonal (interjudeean) frontalier n care se pune accentul pe cooperarea
transfrontalier ca modalitate complementar de dezvoltare socio-economic ;
Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal, interorenesc
(PATZIC, PATZIO) se ntocmete pentru teritorii n cadrul crora exist sau
sunt preconizate cooperri n soluionarea unor probleme, cooperri ntre
consiliile locale ale comunelor sau/i oraelor. Zonele metropolitane i zonele
periurbane sunt teritorii de acest tip (cazuri particulare).
In cadrul acestor documentaii (ca i n planul de amenajare a teritoriului
judeean - PATJ), locuirea este tratat ca o component a domeniului int Structura
teritoriului astfel :
3.1. La Reeaua de localiti

a) Diagnosticarea gradului de satisfacere a necesarului de locuine n


localitile urbane i rurale ;
b) Caracteristicile fondului de locuine existent n ceea ce privete categoriile
(colective, individuale), calitatea locuinelor (vechime, materiale de
construcie

utilizate,

echipare

interioar,

S.

locuibil/locuitor,

util/locuitor) ;
c) Evoluia construciilor de locuine pe o perioad dat ;
d) Formele de proprietate asupra locuinelor ;
e) Estimarea necesarului de locuine, inclusiv locuie sociale, pe termen scurt,
mediu i lung.
3.2. La Zonificarea teritoriului
a) Zone cu funciuni rezideniale dezvoltate n afara trupurilor localitilor
existente, cu evidenierea gradului de compatibilitate fa de alte
funciuni existente turistice, silvice, de producie, etc.
In msura n care documentaiile de amenajare a teritoriului fac propuneri
privind organizarea de zone de locuit n afara perimetrelor construite ale localitilor,
aceste prevederi trebuie preluate n documentaiile de urbanism.
Capitolul 4. INTERRELEIA NTRE DOCUMENTAIILE DE AMENAJARE A
TERITORIULUI I DOCUMENTAIILE DE URBANISM
Aa cum precizeaz Legea nr. 350/2001, cele dou categorii de documentaii
de amenajare a teritoriului i de urbanism sunt documentaii cu atribuiuni distincte,
complementare. n timp ce documentaiile de amenajare a teritoriului au caracter
director, documentaiile de urbanism au caracter de reglementare operaional.
Direciile de evoluie a unui teritoriu indiferent de nivel stabilite ntr-o
documentaie de amenajare a teritoriului sunt detaliate prin reglementri specifice, n
limitele administrative ale oraelor i comunelor, prin documentaiile de urbanism.
Prevederile din documentaiile de amenajare a teritoriului, de toate
categoriile (PATN, PATZ, PATJ) devin obligatorii pentru documentaiile de
urbanism (PUG, PUZ, PUD ). n acelai timp, pot exista i corelaii n sens invers,

adic de la documentaiile de nivel (teritorial) inferior ctre cele de nivel (teritorial)


superior.
n cazul n care se preconizeaz elaborarea unui PATZ intercomunal
(interorenesc, periurban) i n zona vizat de documentaie exist PUG-uri ale
unitilor administrative teritoriale de baz aprobate, prevederile acestora vor
fi luate n consideraie, analizate i nsuite.
O relaie asemntoare se stabilete ntre un PATJ aprobat i un PATZ interjudeean
propus pentru elaborare. Schema din Anexa 1 ilustreaz tipurile de documentaii
prevzute de Legea nr. 350/2001, nivelul teritorial la care se adreseaz i
caracteristicile acestor documentaii.
Capitolul 5. LEGISLAIE I

ALTE ACTE NORMATIVE PRIVIND

DOMENIUL URBANISMULUI
Cel mai important act normativ care este nc n vigoare este HGR nr.525/1996
Hotrre pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism. Regulamentul
general de urbanism stabilete regulile de ocupare a terenurilor i de amplasare a
construciilor i a amenajrilor aferente, att n intravilan ct i n extravilan. El
reprezint sistemul unitar de norme tehnice i juridice care st la baza elaborrii
planurilor de amenajare a teritoriului, dar mai ales a planurilor urbanistice i a
regulamentelor locale de urbanism. Principiul de baz de la care se pornete n
formularea acestor norme este de pstrare a integritii mediului i protejare a
patrimoniului natural i construit. Ca urmare, obiectivul economiei de teren, mai ales
cel agricol din extravilan, este de urmrit n activitatea de autorizare a executrii de noi
construcii.
Din analiza acestui act normativ, prevederile care se refer la realizarea zonelor
de locuine, prin evidenierea interdiciilor, a condiionrilor i a normelor .
5.1. Interdicii
Se interzice amplasarea de construcii de locuine:
b) Pe terenuri cu destinaie forestier CAPITOLUL II, ART.5(1)n zone
(perimetre) delimitate care conin resurse identificate ale subsolului. n
cazul n care astfel de perimetre sunt identificate n intravilanul
localitilor, modalitatea exploatrii acestora va face obiectul unui studiu
de impact - CAPITOLUL II, ART.6(1)
c) n albiile minore ale cursurilor de ap i n cuvetele - CAPITOLUL II,
ART.7(1)

d) n zonele expuse la resurse la riscuri naturale (alunecri de teren, nisipuri


mictoare, terenuri mltinoase, toreni, eroziuni, avalane de zpad,
dislocri de stnci, zone inundabile) - CAPITOLUL II, ART.10(1)
e) n zone expuse la riscuri tehnologice, zone de servitute i protecie a
sistemelor de alimentare cu energie electric, a conductelor de gaze, ap,
canalizare, a cilor de comunicaie i altele - CAPITOLUL II, ART.11(1)
f) n cazul n care cheltuielile de echipare edilitar aferente dezvoltrilor
depesc posibilitile financiare i tehnice ale administraiei locale ori ale
investitorilor interesai - CAPITOLUL II, ART.13(1)
g) Pe terenuri rezervate pentru realizarea de lucrri de utilitate public, n
planurile de amenajare a teritoriului - CAPITOLUL II, ART.16(1)
h) n zona cilor navigabile existente i a cursurilor de ap potenial
navigabile - CAPITOLUL II, ART.19
i) n zona de protecie a infrastructurilor feroviare (100 m de o parte i de
alta a limitei zonei cadastrale CFR) - CAPITOLUL II, ART.20
5.2. Condiionri
Se permite, cu condiionri amplasarea de construcii de locuine n:
a) zona de protecie a platformelor meteorologice numai cu avizul prealabil
al autoritilor competente pentru protecia mediului - CAPITOLUL II,
ART. 7(3)
b) zone cu valoare peisagistic i zone naturale protejate numai dac
amenajrile i construciile preconizate nu altereaz valoarea peisajului
(prin amplasare, funcionare, volumetrie sau aspect arhitectural). n parcuri
naionale, rezervaii naturale i alte zone de interes naional delimitate
legal, se autorizeaz executarea de construcii cu avizul Ministerului
Pdurilor i Proteciei Mediului (MPPM)i al Ministerului Lucrrilor
Publice, Transporturilor i Locuinei (MLPTL). Pentru zonele naturale de
interes local, Consiliile Judeene au responsabilitatea de a identifica i
delimita aceste zone i vor stabili condiiile de autorizare a executrii
construciilor n aceste zone - CAPITOLUL II, ART. 8(1), (2), (3)
c) zone ce cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes naional
numai cu avizul Ministerului Culturii i Cultelor (MCC) i al MLPTL. In
cazul zonelor cu valori de patrimoniu de interes local, Consiliile Judeene

declar i delimiteaz aceste zone. Serviciile publice teritoriale


subordonate ale MCC i MLPTL dau avize pentru autorizarea executrii
construciilor - CAPITOLUL II, ART. 18(3).
c). NORME
La amplasarea construciilor n intravilan se urmrete ocuparea raional a
terenurilor, cu respectarea urmtoarelor recomandri i norme:
a) In zonele centrale au prioritate construciile pentru instituii publice, servicii
de interes general, cu respectarea specificului (caracterului) zonei CAPITOLUL II, ART. 4a).
b) Valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reele tehnico-edilitare CAPITOLUL II, ART. 4b)
c) Valorificarea terenurilor care, prin dimensiunea lor, permit realizarea de
ansambluri compacte ce cuprind construcii, amenajri i lucrri tehnicoedilitare - CAPITOLUL II, ART. 4c)
d) Se vor evita amplasamente n vecintatea surselor productoare de noxe,
zgomote puternice, i vibraii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic
greu) ANEXA nr. 1, pct. 1.11
e) Asigurarea unui procent optim de ocupare a terenurilor, astfel: (ANEXA
nr.1, pct 2.1)
1. zona exclusiv rezidenial cu locuine P, P+1, P+2.........................max.
35%
2. zon rezidenial cu cldiri cu mai mult de P+3..............................max.
20%
3. zon predominant rezidenial (locuine cu dotri aferente)...........max.
40%
f)

In ceea ce privete orientarea fa de punctele cardinale, se va evita


orientarea spre nord a dormitoarelor - ANEXA nr. 1, pct. 3.10

g) In ceea ce privete accesele carosabile - ANEXA nr. 4, pct. 4.11 i 4.12


1. pentru locuine unifamiliale cu acces i lot propriu se vor asigura:
1.1.

Accese carosabile pentru locatari;

1.2.

Acces carosabil pentru colectarea deeurilor menajere i pentru

accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;

1.3.

Alei (semi)carosabile n interiorul zonelor parcelate, co o lungime

de maximum 25m vor avea o lime de minimum 3,5m, iar pentru cele cu
lungimi mai mari de 25m vor fi prevzute supralrgiri de depire i
suprafee pentru manevre de ntoarcere;
1.4.

n cazul unei parcelri pe dou randuri, accesele la parcelele din

spate se vor realiza prin alei de servire local (fundturi): cele cu lungime
de 30m o singur band de 3,5m lime; cele cu o lungime de
maximum 100m minimum 2 benzi (total 7m), cu trotuar cel puin pe o
latur i supralrgiri pentru manevre de ntoarcere la capt.
2. pentru locuine semicolective cu acces propriu i lot folosit n comun
se vor asigurura:
2.1. Accese carosabile pentru locatari;
2.2. Acces carosabil pentru colectarea deeurilor menajere i pentru
accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
2.3. n cazul unei parcelri pe dou randuri, accesele la parcelele din
spate se vor realiza prin alei de servire local (fundturi) ): cele cu
lungime de 30m o singur band de 3,5m lime; cele cu o
lungime de30m pan la maximum 100m minimum 2 benzi (total
7m), cu trotuar cel puin pe o latur i supralrgiri pentru manevre
de ntoarcere la capt.
3. locuinele colective cu acces i lot folosit n comun vor fi prevzute cu:
3.1. Accese carosabile pentru locatari;
3.2. Acces carosabil pentru colectarea deeurilor menajere i pentru
accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
3.3. Accese la parcaje i garaje.
h) In ceea ce privete asigurarea cu parcaje ANEXA nr.5 pct. 5.11, 5.13. In
funcie de indicele de motorizare al localitii, vor fi prevzute locuri de parcare, dup
cum urmeaz:
1. cate un loc de parcare la 1-5 locuine unifamiliale cu lot propriu;
2. cate un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locine semicolective cu
acces propriu i lot folosit n comun;
3. cate un loc de parcare la 2-10 apartamente n locuine colective cu acces i
lot comun.

4. Din totalul locurilor de parcare pentru locuinele individuale vor fi


prevzute garaje n procent de 60-100%. Pentru construcii ce nglobeaz
spaii cu diferite destinaii, pentru care exist norme diferite de
dimensionare a parcajelor, vor fi luate n considerare cele care prevd un
mumr mai mare de locuri de parcare.
i) In ceea ce privete asigurarea cu spaii verzi i plantate n funcie de tipul
de locuire, se va asigura un minimun de 2mp/locuitor ANEXA nr. 6 pct. 6.9.

Capitolul 6. Tratarea capitolului de locuire in documentatiile de urbanism


Tratarea capitolului de locuire n documentaiile de urbanism se face (nc) dup
reglenentrile elaborate dup 1990 i anume Coninutul cadru al documentaiilor de
urbanism i ghidurile de elaborare a documentaiilor de tip PUG, PUZ i PUD.
In Memoriul general se fac urmtoarele analize i propuneri:
6.1. Analiza zonelor rezideniale existente: densiti, tipuri de locuire, estetica
compoziiilor i faadelor, amenajri exterioare (parcaje, locuri de joac
pentru copii, spaii verzi), echiparea edilitar, servicii (dotri) publice, date
de bilan pe zone rezideniale.
6.2. Analiza fondul de lociune: calitate (vechime, materiale de construcii, S
locuibil, S util, etc.), dinamica construciei de locuine din fonduri private
ale populaiei i din fondurile consiliului, zonele de amplasare a noilor
construcii din ultimii ani (prin ndesire n zonele rezideniale, n zonele
periferice ale intravilanului existent, n extravilan cu semnalarea
nclcrilor de lege).
6.3. Necesarul de locuine n funcie de nevoile actuale i de evoluia previzibil
a populaiei rezidente (evoluie determinat de micarea natural i de
micarea migratorie).
6.4. Estimarea felului n care terenurile libere din intravilan pot asigura
amplasarea noilor locuine necesare. Recomandri asupra tipului de
locuine care se preteaz (in funcie de rangul localitii i de fondul
existent), regimul de inlime, mrimea loturilor, asigurarea cu echipri .
6.5. Propuneri pentru reconversia unor cldiri nefolosite la funciunea de
locuire.

6.6.Propuneri de intervenii asupra fondului existent n vederea modernizrii.


Regulamentul local de urbanism detaliaz, la nivel de uniti teritoriale de
referin (UTR), care sunt politicile de urmat pentru fiecare tip de unitate, cu
precizarea interdicilor si recomandrilor.

Capitolul 7. DOTARI SI SERVICII AFERENTE ANSAMBLURILOR DE


LOCUIT DIN PERIURBAN

7.1. Zone rezidentiale aparute spontan


Pentru zonele aparute spontan este necesara o politica de
reconsiderare prin asigurarea la nivel de dotare minima in conformitate cu
prevederile Regulamentului General de Urbanism, cel putin a dotarilor si
serviciilor de folosinta zilnica.

a. Sanatate
Autoritarile locale au obligatia de a cere Ministerului Sanatatii si
Caselor de Asigurari de Sanatate sa asigure asistenta medicala primara cel
putin la nivel de medici de familie, in conformitate cu normele Ministerului
Sanatatii si Familiei, si sa rezolve spatiile necesare acestora.
Pentru asistenta de urgenta sau de specialitate se va tine cont de
migratia populatiei si se vor reconsidera dimensionarile unitatilor aflate in
raza de accesibilitate a ansamblului de locuit respectiv.
Amplasarea acestor constructii se va face in conformitate cu Anexa 1
pct. 1.7. din Regulamentul General de Urbanism.

b. Invatamant
Autoriotatile locale au obligatia de a asigura impreuna cu Ministerul
Educatiei si Cercetarii spatiul necesar pentru invatamantului obligatoriu
(prescolar, primar si gimnazial) pentru populatia acestor zone in conformitate
cu normele actuale sau, acolo unde numarul elevilor nu este suficient pentru

dezvoltarea unor unitati de invatamant sa asigure deplasarea elevilor sau


dotarile pentru sisteme de invatamant la distanta.
Amplasarea acestor constructii se va face in conformitate cu Anexa 1
pct. 1.6. din Regulamentul General de Urbanism.

c. Comert si servicii
In conformitate cu legile economiei de piata acestea apar in functie de
cerere si oferta. Autoritatile locale au obligatia de a veghea la asigurarea in
primul rand a dotarilor de folosinta zilnica printr-o politica de incurajare prin
facilitati si chiar in criteriile de acordare a autorizatiilor a investitorilor care
asigura in primul rand acest tip de dotari.
Amplasarea acestor constructii se va face in conformitate cu Anexa 1
pct. 1.3. din Regulamentul General de Urbanism.

d. Cult, cultura, loisir, sport


In autorizarea constructiilor Autoritatile Locale vor tine seama de
necesitatea existentei acestor tipuri de dotari in ansamblul nou creat .
Amplasarea acestor constructii se va face in conformitate cu Anexa 1
din Regulamentul General de Urbanism. (pct. 1.4. cult, 1.5. cultura, 1.8.sport,
1.9.agrement)

7.2. Ansambluri planificate


Pentru ansamblurile noi planificate realizarea acestor dotari amintite la
pct.7.1. trebuie impusa prin avizarea PUD-ului avandu-se in vedere cel putin
rezervarea amplasamentelor pentru acestea, daca ele nu au fost prinse in
planuri zonale mai ample aprobate anterior.
Autoritatile locale au obligatia sa urmareasca realizarea acestora si sa
incurajeje investitorii care contribuie la realizarea lor.

Capitolul 8. CONCLUZII
1.

Proiectarea zonelor rezideniale dintr-un teritoriu periurban nu are

condiionri speciale, ea desfuradu-se n acelai mod ca proiectarea oricrei alte


funciuni, sau ca proiectarea zonelor de locuit dintr-un ora sau comun. Forma
practic de realizare este eleborarea unui PUZ sau PUD, ulterior sau concomitent cu
elaborarea unui PUG.
2.

Este obligatoriu ca dezvoltrile rezideniale s se proiecteze numai n

zonele destinate prin PUG pentru aceast funciune.


3.

PUG-urile trebuie s preia din documentaiile de amenajare a teritoriului

(PATN, PATZ, PATJ) direciile de dezvoltare spaial, prin rezervarea de terenuri


pentru aceste dezvoltri.
4.

Rezervarea de terenuri trebuie s in cont, la nivel de detaliu, de existena

n teritoriul unitii administrativ-teritoriale respective a unor situaii speciale ca:


a) existena unor terenuri cu destinaie special (vezi Ordinul comun al
MLPTL nr. 34/N/1995, MapN nr.M 30/1995, MI nr. 3422/1995 i SRI
nr. 4221/1995 ce aprob Precizri privind avizarea documentaiilor de
urbanism i amenajarea teritoriului, precum i a documentaiilor
tehnice pentru executarea construciilor);
b) existena unor terenuri care cuprind zone naturale sau construite
protejate (vezi Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN Sectiunea a
III-a Zone protejate, Legea nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice i Legea nr. 462/2000 privind regimul ariilor
naturale protejate) ANEXA 2;
c) existena unor terenuri expuse la riscuri naturale (vezi Legea nr.
575/2001 privind aprobarea PATN Seciunea a V-a Zone de risc
natural i Ordinul comun al MLPTL nr. 62/N/ 1998, DAPL nr. 19.o
/228/1998 i MAPPM nr. 1955/1998 privind delimitarea zonelor
expuse la riscuri naturale) ANEXA 2, HGR nr. 525/1996;
d) existena unor zone sau staiuni turistice/balneare (vezi HG nr. 31/1996
privind aprobarea Metodologiei de avizare a documentaiilor de
urbanism privind zone i staiuni turistice i a documentaiilor tehnice
privind construcii n domeniul turismului);

e) existena unor zone de litoral (costiere) vezi Legea nr. 597/ 2001
privind unele msuri pentru protecie i autorizare a construciilor n
zona de coast a Mrii Negre.
f) existenta unor ternuri cu destinaie forestier, a unor zone expuse la
riscuri tehnologice, a unor terenuri rezervate realizrii unor lucrri de
utilitate public, etc.
5. La elaborarea documentaiilor de urbanism precum i n procesul de
autorizare a

executrii lucrrilor de construcii (emiterea certificatelor de

urbanism i a autorizaiilor de construire/desfiinare) sunt necesare identificarea i


precizarea regimului juridic al terenurilor i imobilelor, prin evideniere felului d
proprietate public sau privat.
6. La proiectarea zonelor rezideniale trebuie avute n vedere soluionare
tuturor aspectelor legate de buna funcionare a acestor zone: accesibilitate fizic,
asigurarea cu infrastructuri edilitare i dotri minimale, aa cum prevd normele n
vigoare.
7. Reglementrile urbanistice care sunt operaionale n acest moment sunt
cele elaborate i aprobate dup 1990 i legate de Legea nr. 50/1990, deoarece
Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul nu are nc setul
de reglementri necesare pentru implementare. Urbanproiect, Prodomus, Rostrada,
UAUIM i alte institute particip la elaborarea acestui set de reglementri,
majoritatea avand termen de finalizare luna iunie a.c.

LISTA ACTELOR LEGISLATIVE CU APLICARE IN DOMENIUL


AMENAJARII TERITORIULUI, URBANISM ,
PROIECTARII SI CONSTRUCTIEI DE LOCUINTE
Denumire act legislativ

Nr.act
legislativ

Constitutia Romaniei

Nov.1991

Codul Civil - capitol Servituti


Lege pentru autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru

50/1991

realizarea locuintelor
Legea privind Calitatea in constructii

10/ 1995

HG pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

525/1996

Ordin al ministrului sanatatii privind aprobarea normelor de igiena si a


recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

536/1997

Legea locuintei

114/1996

Legea Administratiei Publice Locale

69/1991
(republicata)

Legea exproprierii pentru cauza de utilitate publica


Legi pentru aprobarea unor sectiuni din cadrul PATN (Plan de Amenajare a

33/1994
L

Teritoriului National)

nr.71/1996/L

Sectiunea I - Cai de comunicatii/Sectiunea II/Apa/Sectiunea III - Zone protejate

nr.171/1997/L
nr.5/2000

Aprobarea Programului prioritar de constructie a autostrazilor din Romania

OG 16/1999

Legea apelor

107/1996

Legea protectiei mediului

137/195

Lege privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia

213/1998

Legea dezvoltarii regionale in Romania

151/1998

Lege privind regimul zonelor defavorizate

20/1999

Legea circulatiei juridice a terenurilor

54/1998

Legea finantelor publice

72/1996

Lege privind finantele publice locale

189/1998

Legea creditului ipotecar pentru investitii imobiliare

190/1999

Lege privind gospodaria comunala

326/2001

Legea fondului funciar (republicata)

18/1991

Lege pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si

1/2000

celor forestiere solicitate potrivit prevederilor legii fondului funciar 18/1991 si

(legea Lupu)

ale legii 169/1997


Lege privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier

141/1999

national
Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare

7/1996

Protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone


OG 43/2000

de interes national
Lege privind regimul parcurilor industriale

134/2000

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si


faunei salbatice

OG 236/2000

OG privind contractele de parteneriat public-privat

OG 16/2002

HG pentru aprobarea Regulamentului privind elaborarea reglementarilor


tehnice in constructii

650/2001

Completarea legii 50/1991 +

453/2001

Ordin `943/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii


50/91
Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismului

350/2001

Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-zone de

575/2001

risc natural
Lege privind protejarea monumentelor istorice
Hotarare

pentru

O.G.nr.20/1994

aprobarea
privind

Normelor

masuri

constr.existente, republicata

pentru

422/2001

metodologice
reducerea

de

aplicare

riscului

seismic

al

1364/2001

Consideratii privind evolutia si problematica zonelor rezidentiale periurbane

1. GeneralitatI
1.1Necesitatea elaborarii metodologiei
Dupa 1990, o data cu retrocedarea terenurilor si punerea lor in circulatie libera sa constatat tendinta de reactivare a zonelor periurbane ale marilor orase, fie din dorinta de
evadare din monotonia marilor ansambluri de locuinte colective catre intimitate si natura,
fie din dorinta de apropiere de mirajul civilizatiei urbane a celor ce vor sa evadeze din
saracia rurala.
Aceasta tendinta de dezvoltare haotica impune necesitatea unei abordari
complexe si controlate a problemei din punct de vedere urbanistic, in special si al
politicilor de locuire, in general. Se impune interventia organismelor responsabile, de la
elaborarea politicilor de locuire pana la planurile generale si zonale de urbanism,
prevederea in planurile de dezvoltare urbana posibilitatea aparitiei acestor zone de
locuinte in zonele periurbane cu toate problemele rezultate de aceasta de la retele de
drumuri si comunicatii directe, mijloace de transport rapide, utilitati si dotari, pana la
modalitati de concesionare si vanzare de terenuri parcelate pentru locuinte ieftine si
locuinte sociale, ca solutie posibil de luat in calcul pentru ameliorarea problemei locuirii
determinata de degradarea fondului existent si de legea restituirii proprietatii. Aceste
probleme implica o abordare de specialitate si legislativa complexa la care concura o
suma de factori responsabili la diferite niveluri de decizie.
Prezenta reglementare isi propune sa identifice problematica pe care o implica
fenomenul in peisajul urban, principalele baze legale si etape care trebuie sa guverneze
dezvoltarea constructiei de locuinte in zonele periurbane, precum si actorii implicati si
responsabilitatile lor, in concordanta cu reglementarile urbanistice actuale si exigentele
urbanistice europene.
1.1.

Domeniul de referinta; definirea conceptului periurban, in contextul


dezvoltarii durabile

Conform anexei nr.2 din Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul, se


defineste ca teritoriu periurban, suprafata din jurul municipiilor si oraselor, delimitata prin
studii de specialitate, in cadrul careia se ceeaza relatii de independenta in domeniul
economic, al infrastructurii, deplasarilor prin munca, asigurarilor cu spatii verzi si de
agrement, asigurarilor cu produse agroalimentare etc.. (anexa3)

Periurbanul ca termen spatial este considerat a fi zona de osmoza pentru fluxurile


umane, materiale si energetice din interiorul orasului si teritoriului inconjurator.
In acceptiunea urbanistica a termenului este zona interioara sau exterioara
adiacenta limitei intravilanului care cuprinde:
zone de locuit (vechi si noi)
zone industriale

ale orasului

zone de depozitare
comune suburbane
terenuri agricole

ale comunelor

Periferia este un subsistem al orasului, o entitate complementara si nu auxiliara.


Aparitia locuintelor de la periferia marilor orase este o rezultanta a dezvoltarii si
este pornita din doua directii opuse:
-

migrarea dinspre oras spre exterior

migrarea dinspre sat spre oras

Aceste fenomene au fost posibile in contextul cresterii masive a mobilitatii sociale


si materiale in paralel cu proliferarea retelelor rutiere si cale ferata.
Un alt motiv al aparitiei unor zone de locuit la periferia oraselor este dezagregarea
sociala din spatiul rural sau din interiorul asezarii urbane.
Din aceste considerente zona de locuit din spatiul periurban este eterogena din
punct de vedere social, economic si spatial.
Daca in vremurile trecute conceptul de locuinta de periferie era aproape identificat
cu cel de saracie, in epoca marilor industrializari si mai ales acum in epoca dezvoltarii
informationale acest concept incepe sa capete noi valente.
Acum la inceput de nou mileniu cand civilizatia mondiala face eforturi sa se
indrepte spre un nou model de dezvoltare bazat dezvoltarea durabila (imbunatatirea
calitatii vietii in limitele capacitatii de suport a ecosistemelor/ conf.World Conservation
Union 1991) constructia ansamblurilor de locuinte la periferia marilor orase tinde sa fie o

solutie de dezvoltare a problemei locuirii, in conditiile respectarii principiilor de baza ale


acesteia. Conform Uniunii Europene Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care
ofera seviciile de baza privind mediul, activitati sociale si economice tuturor rezidentilor
unei comunitati, fara a ameninta viabilitatea sistemelor naturale construite si a celor
sociale, de care depinde furnizarea acestor servici
2. Locuinta din zona periurbana- fenomen urbanistic complex
2.1. Scurt istoric
Tendinta extinderii modelului urban de locuire in zonele periferice ale marilor
orase este cunoscuta inca din antichitate si atestata arheologic de existenta concentrica a
unor valuri succesive de delimitare a asezarilor.
In marile metropole ale Europei acest fenomen apare ca o consecinta a
aglomerarilor si a cresterii poluarii in procesul de industrializare. Cresterea preturilor
terenurilor si dezvoltarea pe inaltime in zonele centrale precum si nevoia de evadare in
zone mai putin poluate, a facut ca o data cu dezvoltarea mijloacelor de comunicatie
rapide, sa apara in zonele periurbane ale marilor orase aglomerari de locuinte individuale
cu regim mic de inaltime care sa satisfaca cerintele unei paturi cu venituri medii care,
impreuna cu marile proprietati individuale, sa descongestioneze zonele urbane destinate
acum in special functiilor de tip central. Dupa al doilea razboi mondial s-a incercat
organizarea acestei tendinte: sunt renumite in acest sens marile cartiere aparute in Anglia
precum si suburbiile Parisului beneficiare ale unor retele de transport (metrou, CF,
autostrazi) impresionante.
In acelasi timp extinderea orasului s-a facut si in sens invers prin migrarea
populatiei rurale spre mirajul civilizatiei industriale care a atras o parte din forta de munca
din rural, populatie care lipsita de un suport material s-a asezat in zona adiacenta marilor
orase dand nastere unor zone de locuit cu nivel reddus de confort. Acest fenomen s-a
dezvoltat in stransa legatura cu restructurarea industriala care a avut ca tendinta depoluare
a zonei urbane prin scoaterea din interiorul orasului a activitatilor cu grad ridicat de
poluare.
Cele mai cunoscute modele intalnite in Europa sunt cele ale periferiilor marilor
orase britanice, terne si de multe ori insalubre construite la cumpana sec.19 si 20. O
solutie de mijloc o reprezinta orasele-gradina din spatiul anglo-saxon, dar si din alte tari
apartinand unor paturi medii de.

Expansiunea banlieu este caracteristica in Franta perioadei 1870-1970 si se


caracterizeaza ca fiind zona de interferenta intre urban si rural, celebrele cercuri
concentrice ale Parisului numite banlieue termen care a devenit generic pentru spatiul
periurban si care reprezinta in traducere teritoriul care inconjoara un mare oras ai carui
locuitori sunt legati de acesta prin relatii zilnice.
In anii 70 diseminarea urbanului in rural a dat nastere unui nou curent numit
rurbanisation care dupa anii 80 capata o noua dimensiune si importanta prin impunerea
denumirii actuale de peri-urbanisation care defineste o noua realitate data de evolutia
socio-economica creata de o mai mare flexibilitate a fortei de munca, ea definind locul
unde se intalnesc cele doua lumi: urbanul si ruralul si in care discrepanta de civilizatie
este din ce in ce mai estompata.
Dintre zonele periurbane cunoscute al caror nume a devenit sinonim cu termenul
de periferie in sine putem aminti: Ranchos, Barridos, Favelas, Bidonville, Iris,
Gecekondu, Slums.
In Romania fenomenul apare concomitent cu dezvoltarea asezarilor umane, mai
rar in cele inchise de zidurile concentrice existente in jurul nucleului de aparare, mai des
in cazul asezarilor cu delimitare mai putin neta.
La sfarsit de sec.19 si inceput de secol 20 apar dupa modelul european fie locuinte
ieftine in cartiere marginase ale orasului, fie locuinte semirurale rezultate prin
inglobarea in urban a comunelor marginase care furnizeaza forta de munca pentru
industria in dezvoltare. Sunt cunoscute celebre mahalale in general insalubre care
adapostesc populatia saraca a oraselor, grupate pe criterii sociale, profesionale chiar si
etnice sau de precupeti care aprovizionau pietele orasului. In Bucuresti gasim pe
principalele cai de acces cartiere de periferie ca :Ferentari, Rahova, Drumul Sarii,
Crangasi, Bucurestii Noi, Rahova, Colentina/Andronache, Pipera, Damaroaia, Chitila,
Pantelimon, Bariera Vergului etcAici intalnim locuinte individuale modeste, cele
mai multe din chirpici cu front mic la strada, in general pe parter, unele si cu un lot mic
cu anexe gospodaresti, fara canalizare. Chiar si azi mai exista zone uitate de lume unde
chiar si apa curenta este un deziderat greu de atins.
Cu toate acestea exista si zone periferice unde, chiar daca patina timpului si-a pus
amprenta si civilizatia (in acceptul sau tehnic) nu a patruns pe deplin, gasim mici oaze
de romantism cu stradute pietruite desenate rectagular si casute construite cu gust si
bun simt, cu gospodarii ingrijite, cu multe flori si pomi fructiferi, care ascund in ele o
civilizatie spirituala nebanuita, in ciuda aparentei lor rupturi de realitatea dinamicii
urbane a inceputului de sec.21.
In epoca socialista, cartierele cu locuinte individuale cedeaza prioritatea marilor
cartiere de locuinte colective, multe dintre acestea fiind constrite pe amplasamentul
unor vechi mahalale.
2.2. Caracteristici actuale

Daca in era industrializarii periferia orasului era identificata cu saracia si un cu nivel


scazut de cultura si civilizatie, in epoca informaticii si a dezvoltarii durabile acest
teritoriu este reevaluat si privit ca un loc de evadare spre linistea naturii, departe de
tumultul si stresul superindustrializarii. Tehnologiile avansate de comunicare, echipare
si transport anuleaza practic temerea de izolare virtuala prin departarea de oras. Daca
orasul era identificat inainte cu civilizatia, acum in era informatica acest concept
incepe sa devina depasit cel putin in tarile dezvoltate din Comunitatea Europeana.
In Romania dupa 1990, o data cu retrocedarea terenurilor si punerea lor in
circulatie libera precum si formarea chiar si timida a unei paturi sociale cu posibilitati
materiale medii, au inceput sa apara in jurul marilor orase locuinte individuale cu nivel
de confort peste cel al locuintelor de bloc dar departe inca de nivelul unor resedinte de
nivel occidental. Daca majoritatea locuintelor se apropie de nivelul cartierelor ieftine
suburbane, ca dotari si chiar ca pret, nu acelasi lucru se poate spune despre proprietarii lor
care, din pacate, din pricina nivelului scazut al economiei, fac parte din paturile cele mai
instarite ale societatii, in timp ce pentru clasa de mijloc aceste locuinte sunt inca un lux al
unui vis greu de atins. Aparitia lor, cu cateva exceptii (unele cartiere construite special de
exemplu Paradisul Verde, Bayandir), a fost spontana si dezordonata si daca nu va
beneficia de atentia unor programe de dezvoltare monitorizate din punct de vedere
urbanistic, tinde sa scape de sub control.
2.3. Tendinte si probleme
In prezent se constata o dezvoltare necontrolata a zonei periurbane.
Alterneaza zone insalubre de locuit (populatii nomade asezate pe terenuri virane ocupate
abuziv), case improvizate sau vechi cartiere sarace, uitate de civilizatie, cu zone
rezidentiale de lux realizate de cele mai multe ori prin speculatii imobiliare,cu diverse
solutii improvizate de alimentare cu apa si energie si rezolvare a sistemului de canalizare.
Se constata o adevarata agresiune asupra mediului natural tinzand treptat la distrugerea
lui.
In contrast cu acestea intalnim campuri de gunoaie, adevarate focare de infectie
sau platforme industriale gigant aflate intr-o stare avansata de degradare care ocupa
suprafete intinse de teren.
Este absolut necesar a se schimba aceasta practica de conjunctura, aceea de a muta
in afara orasului problemele de toate tipurile ale acestuia.
Autoritatile locale trebuie sa-si schimbe atitudinea fata de aceste zone care pot
constitui un potential important in contextul unei dezvoltari durabile.

O politica de reconsiderare a zonei periurbane, trebuie sa inceapa prin rezolvarea


problemelor periferiei urbane si ecologizarea acesteia. Aceasta trebuie sa inceapa cu
dezvoltarea infrastructurilor.
Zona periurbana are o importanta deosebita pentru imaginea orasului respectiv,
aceasta fiind zona de contact cu teritoriul, poarta sa de intrare.
Potentialul acestei zone poate fi foarte mare daca este gestionat intr-un mod
rational si eficient.
Investitia facuta in aceste zone poate fi amortizata intr-un timp scurt. Echiparea sa
la nivel de confort urban in paralel cu ecologizarea zonelor poluate, reconsiderarea
spatiilor prin dezafectarea unor functiuni nerentabile, in paralel cu valorificarea
avantajelor cadrului natural specific rural, pot duce la solutii eficiente de rezolvare a
problemei locuirii urbane si la ridicarea nivelului de trai prin crearea unor noi locuri de
munca.
3. Directii si criterii de abordare a amplasarii locuintelor individuale in zona
periurbana
3.1. Delimitarea administrativ-teritoriala
Apartenenta administrativ teritoriala a zonei periurbane depinde de tipul de
provenienta a acesteia si de unitatea teritorial administrativa de care depinde din punct de
vedere economic si energetic.
Mult timp periferia a fost un loc al interferentei intre marea asezare urbana si
teritoriul de unde aceasta isi primea resursele materiale si o mare parte din forta ieftina de
munca. Multe din comunele limitrofe marilor asezari urbane, prin extinderea acestora au
fost inglobate cu timpul in perimetrul urban devenind dependente si administrativ.,
Zonele de locuit care au aparut prin scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri
aflate in zonele limitrofe asezarilor urbane au fost si ele asimilate de intravilan.
In conformitate cu art.2a din Legea privind amenajarea teritoriului si urbenismul,
planul urbanistic general stabileste delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul
administrativ al localitatii si se poate actualiza la 5-10 ani. Astfel in urma studiilor prvind
evolutia pietei fortei de munca,dinamica populatiei si tendinta ei, a pietei terenurilor si
locuintelor precum si a solutiilor de rezolvare a acestora, prin reactualizarea PUG-urilor
se poate face o reconsiderare a limitelor teritoriale ale localitatilor urbane.

Autoritatile locale pot propune in functie de proiectele de perspectiva, situatia de


fapt si necesitatile comunitatii reactualizarea PUG-ului prin includerea unor zone de
locuit compacte aparute in zona periurbana in mod spontan sau crearea unor ansambluri
de locuinte pe terenuri din proprietate publica sau privata pentru locuinte sociale sau
locuinte ieftine relizate prin credit ipotecar sau cu alte mijloace de finantare. Efortul ar
avea in vedere ameliorarea situatiei locuirii si imbunatatirea fondului construit prin
realizarea unor locuinte ecologice in zone mai putin poluate, locuinte in special
individuale sau semicolective cu un grad de confort sporit fata de cele din marile cartiere
de locuit din oras dar cu efort economic relativ redus datorita costului mai mic al
terenului in aceste zone.
Definirea foatre clara a apartenentei administrativ-teritoriale are un rol foarte
important in stabilirea responsabilitatilor privind asigurarea utilitatilor si dotarilor
necesare, asigurarii acceselor si mijloacelor de transport. Datorita unor ambiguitati
existente in prezent a fost posibila o dezvoltare necontrolata a unor zone unde s-au facut
speculatii cu terenuri.
3.2. Statutul juridic al terenului
Terenul din zona rezidentiala periurbana poate avea statute juridice diferite.
Din punct de vedere al proprietatii el poate fi in proprietate publica sau privata.
Terenurile din proprietatea publica pot fi folosite de autoritatile locale pentru
crearea de locuinte sociale sau pentru locuinte cu credit ipotecar tip ANL. Acest tip de
proprietate este mai avantajos pentru edificarea unor adevarate zone rezidentiale
proiectate pe baza unui plan de dezvoltare si construire complet si unitar.
Se pot realiza proiecte complexe pentru zone rezidentiale pe terenuri in proprietate
privata, dar costul acestora poate fi ridicat ele constituind la ora actuala un tip de locuinte
accesibil doar unei paturi cu venituri cu mult peste medie. Pentru a fi mai eficiente si mai
accesibile aceste proiecte ar putea fi realizate in parteneriat cu administratia locala in
asigurarea retelei de drumuri, transport si utilitati si dotari de interes public.
Parteneriatul autoritati locale / investitor privat poate aduce o ameliorare eficienta
a problemei locuirii in zona periurbna aceasta fiind o solutie posibila de viitor in efortul
de rezolvare a problemei locuirii.

In zona periurbana au aparut si resedinte individuale disparate sau grupate pe


terenuri de dimensiuni diferite aparute din speculatii cu terenuri scoase din circuitul
agricol si incluse in intravilan, o data cu retrocedarea terenurilor si punerea lor in
circulatie. Dezavantajele acestora constau in primul rand in faptul ca in majoritatea
cazurilor nu dispun de un sistem unitar de utilitati si dotari, acestea fiind rezolvate in mod
individual si diferit de fiecare proprietar in parte in functie de posibilitati, fapt care reduce
valoarea ecologica a acestora.
Un alt tip de locuinte aflate in zona periurbana este cel al locuintelor provizorii, de
cele mai multe ori insalubre, aflate pe terenuri libere din anumite zone mai sarace ale
spatiului urban, ocupate abuziv, ilegale din punct de vedere juridic. Aceste locuinte sunt
in general lipsite de utilitati si datorita statutului lor neclar nu beneficiaza de sprijinul
autoritatilor locale in rezolvarea problemelor legate de acestea.
3.3. Tipuri de locuinte si raportul lor cu terenul
Zonele rezidentiale periurbane s-au dezvoltat in trei tipuri de amplasamente in
raport cu asezarile umane:
a- in intravilanul orasului
In acest caz principalele zone ale orasului avute in vedere pentru dezvoltarea unor zone
rezidentiale sunt :
-vechile mahalale aflate in proces de restructurare prin libera circulatie a fondului
locativ dezvoltate in ansambluri planificate de locuinte colective, parcelari (divizarea
unor proprietati cu suprafete mai mari), locuinte noi izolate pe vechi parcele
-zonele libere prin realizarea de ansambluri planificate (locuinte colective
,semicolective si individuale sau prin parcelari (locuinte individuale)
sau locuinte marginase improvizate aflate pe terenuri ocupate in mod abuziv prin exodul
populatiei rurale in cautarea mijloacelor de existenta
-foste zone agricole cu potential natural, inglobate recent in intravilan (ansambluri
planificate cu locuinte colective si semicolective si individuale), parcelari cu locuinte
individuale cu locuinte individuale permanente sau case de vacanta in zonele cu potential
natural deosebit, sau parcelari spontane prin atomizarea parcelelor agricole initiale
b- in intravilanul asezarilor rurale aflate in apropierea orasului

In zona comunelor aflate in imediata apropiere a oraselor, in special in zonele cu valoare


naturala deosebita, apar migratii dinspre urban, pentru locuinte secundare , case de
vacanta sau locuinte sezoniere, mai putin locuinte colective. Acestea apar fie prin
implantari in vatra satului, fie prin parcelari in terenuri scoase din circuitul agricol si
incluse in intravilan.
c- pe terenuri in teritoriul agricol, cu resurse peisagere deosebite
In aceste zone rezidentiale apar de obicei resedinte secundare, case de vacanta, locuinte
sezoniere sau locuinte de retragere la pensie, in zone spontan constituite in urma
circulatiei pe piata terenurilor, sau in ansambluri special amenajate (mici oaze tip
ParadisulVerde)
3.4. Caracteristici urbanistice
3.4.1. Amplasare in teritoriu
Dezvoltarea zonelor rezidentiale periurbane poate fi concentrica, delimitata de
circulatia de centura si tentaculara, de-a lungul arterelor de penetrare in oras.
Dezvoltarea concentrica a creat de-a lungul anilor inele succesive prin care orasul
s-a intins in teritoriu prin inglobarea in intravilanul asezarii urbane a unor terenuri agicole
.
In dezvoltarea tentaculara amplasarea se face de-a lungul unor cai de comunicatie,
de obicei din inglobarea in urban a unor vetre rurale existente aflate de-a lungul cailor de
iesire in teritoriu. Din punct de vedere al accesibilitatii si echiparii edilitare aceste
amplasamente au avantajul existentei partiale a unei infrastructuri de baza.
Extinderea inelara mai avantajoasa din punct de vedere al cadrului natural necesita
investitii mai costisitoare in infrastructura.
Zonele dezvoltate pe terenuri scoase din circuitul agricol, sau alte tipuri de
terenuri libere au avantajul ca pot permite realizarea unor proiecte compacte cu densitati
mai mari acestea fiind potrivite pentru locuintele colective, semicolective sau individuale
economice.
Extinderea in cadrul vechilor vetre ale comunelor suburbane inglobate in timp in
teritoriul urban aduce solutii neunitare, izolate si poate da senzatia de multe ori de
intamplator
3.4.2. Lotizare / tipizare

Parcelarea este modalitatea universala de extindere a zonelor de locuit.


In conformitate cu art.30 din HG 525/96 pentru aprobarea Regulamentului
General de Urbanism, se stabilesc conditiile necesare aprobarii parcelarii unor terenuri.
Parcelarea este divizarea unei suprafete in minim 4 loturi alaturate.
Frontul la strada este min. 8m pentru cladiri insiruite si min. 12m pentru cladiri
izolate sau cuplate.
Suprafata min. a punei parcele este de 150mp pentru cladiri insiruite si 200mp
pentru cladiri izolate sau cuplate.
Adancimea lotului trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea.
Pentru un numar mai mare de 12 loturi autorizarea nu este permisa decat cu
conditia adoptarii unei solutii comune de echipere colectiva care sa respecte normele de
igiena si protectia mediului.
Dimensiunile loturilor variaza in functie de tipologia de locuire aleasa (plansa 2)
determinata de parametri la care vrea sa ajunga beneficiarul proiectului:
- locuinte colective, semicolective, individuale
- densitate de locuire
- criterii economice
- criterii culturale si de atitudine
- tipul locuintei (permanenta, secundare, de vacanta, de hobby)
- tipologia planimetrica
- specificitatea tipului de locuire (anexa12)
Din punct de vedere al configuratiei arhitecturale, zona periurbana

prezinta

caracteristici comune celor doua tipuri de culturi care se intrepatrund in aceasta zona:
simplitatea, rigoarea, uniformitatea locuinei ieftine urbane cu preluarea unor elemente de
traditie ale arhitecturii rurale, imbinarea noilor materiale si tehnologii de constructie
moderne cu cele traditionale.
3.4.3. Circulatii si accese
In conformitate cu HG525/1996 pentru aprobartea Regulamentul general de
Urbanism, Anexa4, se vor asigura circulatii si accese in functie de necesitatile fiecarei
functiuni in parte cu respectarea normelor specifice de dimensionare, pentru explatare,
colectarea deseurilor si acces pompieri.

3.4.4. Retele de transport si edilitare


In cazul ansamblurilor si parcelarilor am aratat ca legea obliga investitorul sa
asigure un proiect unitar de echipare edilitare.
Autoritatea locala are obligatia de a asigura echiparea corespunzatoare la limita
proprietatii publice, racordul urmand a fi facut de beneficiarul fiecarei proprietati in parte.
Finantarea acestor lucrari ar trebui reglementata prin sisteme de parteneriat pentru
incurajarea dezvoltarii unor zone cu potential natural deosebit dar lipsite de echipare
tehnico-edilitara.
In politicile de locuire practicate de unele tari dezvoltate se cunosc ades cazuri de
realizare a unor zone rezidentiale prin parcelarea unor suprafete de teren libere din
proprietate publica sau achizitionate de pe piata libera de autoritatile locale, terenuri fara
valoare deosebita care in urma parcelarii si echiparii pana la limita fiecarei proprietati au
fost valorificate la preturi modice in sisteme de credite fiind amortizate investitiile in timp
relativ scurt prin cresterea evidenta a interesului pentru aceste zone.
Din punct de vedere al transporturilor, zona periurbana beneficiaza in primul rand
de reteaua de transport de nivel regional (cale ferata, transport auto interurban) care face
legatura cu teritoriul si in al doilea rand de o retea proprie de transport rapid, in zonele cu
forta de munca mai numeroasa. Marile metropole ale Europei dar si ale lumii beneficiaza
de o retea impresionanta de mijloace de transport care deserveste marile periferii, trenuri
rapide, metrou de suprafata, autobuze, care fac sa se estompeze distantele de la locuinta la
locul de munca si ca acestea, in epoca globalizarii, sa nu mai constituie un criteriu
esential in alegerea locuintei.
O data cu epoca informatiei si inaltelor tehnologii locuirea in zona periurbana nu
mai reprezinta un handicap legat de timp si distanta.
Cel putin programele de cercetare si prognoza pentru circulatia zilnica si
ocazionala a fortei de munca in ambele sensuri trebuie dirijate si chiar finantate de
Autoritatile locale.
3.4.5. Dotari si servicii
Problema dotarilor si serviciilor este cea care sufera cel mai mult in aceste zone
rezidentiale. Ele apar spontan mai ales in sectorul comercial, aceste zone fiind
considerarte numai ca niste dormitoare colective. Populatia saraca nu are mijloace

necesare investirii in aceste servicii, preferand cel mult sectorul alimentar,


autogospodarirea, iar populatia bogata retrasa in aceste zone din motive mai mult
culturale decat economice, are posibilitati de aprovizionare.
Pentru zonele aparute spontan este necesara o politica de reconsiderare prin
asigurarea la nivel de dotare minima in conformitate cu prevederile Regulamentului
Reneral de Urbanism, cel putina dotarilor si serviciilor de folosinta zilnica. Autoritarile
locale au obligatia de a asigura asistenta medicala primara cel putin la nivel de medici de
familie precum si asigurarea invatamantului obligatoriu prescolar, primar si gimnazial
pentru populatia acestor zone sau asigurarea deplasarii elevilor sau eventual asigurarii
retelelor pentru sisteme de invatamant la distanta, acolo unde numarul elevilor nu este
suficient pentru dezvoltarea unor unitati de invatamant.
Pentru ansamblurile noi planificate realizarea acestor dotari trebuie sa fie
obligatorie, putandu-se crea sisteme de facilitati pentru cei care investesc in aceste
domenii, realizarea lor avand si un rol benefic in atractia fortei de munca din urban sau
din teritoriu aceasta ducand implicit la dezvoltarea zonei. In sens invers, aparitia unor
obiectve de nivel regional, zone de productie, supermarchet-uri, campusuri de invatamant
atrage forta de munca si implicit investitia imobiliara in aceste zone.
3.4.6. Calitatea locuirii
Calitatea locuirii depine de mai multi factori, obiectivi si subiectivi care impreuna
trebuie sa asigure parametri optimi caracteristici unei constructii ecologice in contextul
unei dezvoltari durabile.
Pentru ca alegerea unei locuinte in zona periurbana sa fie optima trebuie ca
aceasta sa indeplineasca unele conditii specifice.
In afara amplasamentului care trebuie sa corespunda din punct de vedere al
dimensiunii lotului, al orientarii si peisajului (din punct de vedere estetic si ecologic
natural dar si al vecinatatilor), aceasta trebuie sa beneficieze de posibilitatea unui legaturi
sigure si rapide cu centrul urban atat cu mijloace de transport in comun cat si cu cele
proprii. De eficienta transportului depinde in mare masura calitatea locuirii in acest
spatiu.
Din punct de vedere arhitectural, in afara normelor de dimensionare dictate de
conditiile de confort minime in conformitate cu Legea locuintei 114/96, si Legea 10/95
privind Calitatea in constructii, locuinta din spatiul periurban poate raspunde mai bine

cerintelor unei locuinte ecologice. Aceasta trebuie sa corespunda cerintelor de


functionalitate, siguranta, igiena, confort, adaptare la folosire, optimizarea consumului de
energie si protectia mediului inconjurator.
4. Probleme complementare legate de amplasarea locuintelor individuale in zona
periurbana
4.1. Utilizarea terenului
In zona periurbana utilizarea terenului este foarte diversa .
Aici se intalnesc atat zone specifice urbane cat si zone specifice ruralului fiind o
zona de interferenta intre doua culturi diferite.
In afara zonei de locuit, cu densitati medii in functie de tipologia de locuire si
modul de parcelare, POT-ul fiind intre 30-40%, intalnim:
-zone agricole(livezi, gradini de legume, vii)
-zone naturale cu valoare peisagistica, turistica si de patrimoniu
-oglinzi de apa
-zone de loisir
-zone de activitati si industrie
-centre de dotari (cea mai in suferinta)
-depozitare materii prime si materiale
-comert (targuri organizate sau spontane, engros-uri)
-depozite de deseuri, statii de epurare
-alte folosinte
4.2. Structura sociala a populatiei
Se constata o anumita omogenitate a populatiei pe tipuri de zone de locuit in
functie de venituri si nivel cultural.
Din punct de vedere al activitatii tehnico-productive structura populatiei este
complexa posibilitatile de activitate fiind atat locale cat si extinse in urban, in special, dar
si in rural.

Dinamica populatiei umane din zona periurbana este caracterizata de doua tipuri
de migratii:
a. din interiorulul orasului
-populatia cu venituri mari care isi construieste resedinte individuale pe
suprafete relativ mari in zone de interes natural deosebit, resedinte care de obicei
dau nastere unor spatii inchise fara relatii cu vecinii realizate spontan cu
configuratii diverse
-populatia cu venituri medii in cautarea unei locuinte decente ecologice
care populeaza zone amenajate cu parcelari relativ

mici, limitat la nevoile

familiei din zona ruralului construite dupa planuri de ansamblu prestabilite dar
realizate cu tehnologii avansate
-populatia cu venituri mici in cautarea unor locuinte ieftine cu nivel de confort
minim
b.din exteriorul teritoriului urban
-populatia comunelor adiacente absorbite ulterior de intravilan cu gospodarii
semirurale
-populatia din teritoriu fara suport material atrasa de mirajul orasului /zone cu
locuinte amplasate ilegal, insalubre in cea mai mare parte
Aceasta dinamica continua a populatiei da nastere unei diversitati socioculturale.
In general cartierele aflate in zona periferiei poarta amprenta nivelului economic
si cultural
4.3. Locurile de munca
Cea mai mare parte a populatiei active din teritoriul periurban lucreaza in oras.
Foarte putini provin din rural.
O data cu dezvoltarea informationala si de comunicare apar mutatii si in
domeniul fortei de munca. Astfel apare posibilitatea muncii la domiciliu precum si a
educatiei la distanta.

Prin aparitia unor dotari in zonele locuite in conformitate cu normele dictate de


Regulamentul General de Urbanism o parte din populatia activa devine independendanta
fata de metropola in jurul careia graviteaza comunitatea respectiva.
O parte din forta de munca lucreaza in zona dar in folosul comunitatii urbane,
zona periurbana fiind cea mai mare furnizoare de produse agro-alimentare a orasului.
Migratia fortei de munca se face si in sens invers, dinspre oras spre periferie in
special in domeniul invatamantului sanatatii si financiar-bancar.
4.4. Relatia cu vecinatatile
Zona periurbana este puternic polarizata de catre oras ca fiind zona de tranzitie
spatiala si functionala catre teritoriul agricol si cel natural.
Ea asigura forta de munca suplimentara, materii prime si de consum pentru oras.
Aceasta zona este inca considerata ca un fel de lada de gunoi a orasului, de cele
mai multe ori fiind amplasate aici industrii poluante, statii de epurare, gropi de deseuri.
Este necesara schimbarea acestei mentalitati in sensul ecologizarii zonei prin
reconsiderarea si izolarea zonelor poluante si protejarea zonelor rezidentiale precum si
amplasarea unor functiuni care pana acum apartineau strict urbanului (zone financiarbancare, comert, turism si transport, invatamant, sanatate, cultura) in special in zone cu
retele de transport dezvoltate in apropierea garilor feroviare, aeriene sau navale, pe linia
de centura.
4.4.1. Mediul
Primul pas catre o societate durabila il reprezinta evaluarea datoriei fata de mediu.
Este necesara cunoasterea suprafetelor si destinatiilor terenurilor identificarea si
responsabilizarea proprietarilor pentru controlul dinamicii acestora in vederea pastrarii
echilibrului ecologic al zonei.
Valorificarea potentialului natural al zonei prin integrarea sa in spatiul construit,
dar si folosirea lui in scopuri turistice si de loisir care poate polariza o mare parte din
populatia urbana.
4.4.2. Industrii poluante

O mare parte a teritoriului periurban este ocupata de platforme industriale mamut,


multe din ele poluante sau zone intregi aflate in paragina datorita nerentabilitatii lor
economice.
Este necesar ca Autoritatea Publica Locala sa oblige aceste intreprinderi sa
elimine poluarea sa redea circuitului liber terenurile care nu sunt folosite pentru
reconsiderarea lor functionala.
4.4.3. Depozite de deseuri
Este absolut necesar sa se faca la nivel de administratie locala o reconsiderare a
problemei deseurilor menajere.
In prezent intregi zone libere din patrimoniul public sunt folosite ca gropi de
gunoi.
Prin reactualizarea PUG-urilor se vor stabili cu exactitate zonele destinate
depozitarilor de deseuri, tratarea lor ecologica si desfiintarea celor care nu corespund din
punct de vedere al protectiei mediului.
Investitia in reciclarea deseurilor si depozitarea lor ecologica poate aduce
administratiei locale beneficii in primul rand prin ridicarea valorii unor terenuri, aflate in
vecinatatea actualelor gropi de gunoi, valorificarea unor suprafete de teren virane
nefolosite in prezent si folosirea lor pentru rezolvarea problemei crizei de locuinte.
4.4.4. Zone protejate
In zonele perimetrale ale marilor asezari urbane exista spatii cu valoare
patrimoniala, monumente istorice, de cult sau naturale care nu trebuie sa sufere in urma
acestei expansiuni.
Din pacate exista destule exemple de apropiere agresiva a unor zone rezidentiale
de lux in special de obiective aflate in patrimoniul national.
Amplasarea unor noi ansambluri rezidentiale in apropierea unor zone protejate
prin lege se va face cu mare atentie astfel incat realizarea acestora sa puna in valoare
aceste obiective prin dezvoltarea infrastructurii.
Prin respectarea normelor de protectie, amplasarea unor zone rezidentiale in
apropierea unor obiective de interes national poate fi benefica pentru revitalizarea
acestora.

5. Consideratii generale cu caracter de concluzii


Experienta altor tari in domeniul constructiei de locuinte in zona periurbana arata
ca valorificarea acestor zone se poate face cu succes numai in conditiile unor politici
clare in acest sens, a unor programe speciale insotite de legislatie corespunzatoare.
In Franta au existat politici clare de dezvoltare a zonei periurbane. Estomparea
diferentelor intre urban si rural se intalneste in fenomenul expansiunea banlieue,
fenomen de crestere concentrica in care se consemneaza o dubla migrare a populatiei:
populatia din teritoriu atrasa de civilizatia urbana si o parte din populatia orasului care
pleaca fie din motive economice, fie din necesitatea de a se intoarce catre locuinta
traditionala ecologica, de a sta mai aproape de natura.
In anii 70 in cadrul unei crize a locuirii datorate exodului rural, s-au realizat
politici speciale de dezvoltare a locuintelor indeosebi individuale.
In acest scop s-au luat in primul rand masuri legislative:
-reformarea sistemului de finantare
-masuri de descentralizare
-revitalizarea unor deprinderi nationale pentru ocuparea fortei de munca
(artizanat, comert) provenita din rural.
S-a facut inventarierea teritoriului disponibil din patrimoniul public.
S-au amplasat resedinte de diverse forme in functie de structura funciara, tipul de
constructii si categorii de finantare.
Luand in considerare experienta tarilor dezvoltate cat si problemele constatate de
situatia existenta la noi se impune stabilirea unor etape de actiune si a unui management
adecvat (plansa 1) in vederea valolrificarii potentialului locativ al zonei periurbane:
Autoritatea publica locala are datoria de a trece in primul rand la inventarierea
terenurilor din zona periurbana a oraselor, a tuturor zonelor functionale existente si
potentiale.
-rezidentiale existente
-terenuri cu potential de amenajare a unor zone noi rezidentiale
-zone cu alte functiuni

De asemenea sunt necesare studii de prognoza a tendintei de migrare a populatiei si


a fortei de munca pe termen mediu si lung
Stabilirea la nivel de comunitate locala a unor strategii de dezvoltare a zonelor
periurbane cu potential si realizarea unor programe concrete de dezvoltare,
Revizuirea Planului Urbanistic General si popularizarea lui
Incurajarea unor proiecte de investitii in zona prin sisteme de parteneriat intre
Autoritatile publice locale si investitori privati
Realizarea de PUZ-uri pe zone de dezvoltare
Realizarea unor proiecte de ansambluri pe terenuri aflate in patrimoniul public
Realizarea numai a infrastructurii, retelelor si parcelarilor si apoi valorificarea lor
prin vanzare, concesionare in sistem liber de piata sau prin sistem de credit ipotecar
Realizarea de locuinte tip ANL cu vanzare la cheie
Realizare de locuinte sociale cu chirie
Realizarea de parteneriate cu investitori privati pentru constriurea unor ansambluri
rezidentiale private in vederea respectarii reglementarilor legale de rezolvarea
infrastructurii, retelelor edilitare si dotari necesare.
Gasirea unor facilitati legislative la nivel local pentru stimularea investitiilor in
aceste zone, asemanator celor la nivel national din zonele defavorizate
Indreptarea atentiei catre zonele periurbane si crearea unor programe de dezvoltate
coerente si eficiente din punct de vedere economic poate fi o solutie de succes in
ameliorarea problemei locuirii in marile orase imbinand rezolvarile de tip social cu
dorinta de despindere din marile cartiere de locuinte colective si reorientarea catre
locuinta traditionala.
Arh. Irina Cumpanasu

BIBLIOGRAFIE GENERALA

Academia Romana : Strategia nationala pentru dezvoltarea durabila


Bucuresti 1999

Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Regionala : Planul National de


Dezvoltare Bucuresti 1999
C.Srbu -Cap4. Asezari umane in Romania-Strategia Nationala pt.
Dezvoltate Durabila- Ed.Nova / Bucuresti iulie1999

REVISTE URBANISME
Revista Urbanismul nr.5-6/1933
Arhitext Design nr.7/97, nr.9-10/98, nr.3/99

Strategii de dezvoltare durabila in regiunile urbane ale Europei


Conferinta Permanenta a Puterilor Locale si Regionale in Europa / C.E.
Strasbourg 1993
Syntheses: Reflexions sur la connessance des Territoires urbains 1995/1999
/ Directions Generale de lUrbanisme,delHabitat et dela Construction

ECE compendium of model previsions for building regulations/ Building


Economic Commission for Europe Geneve/United Nations N.Y.-Geneve96

Agenda 21- Cap.7- Promovarea dezvoltarii durabile a asezarilor umane

NATIONS UNIES /COMMISSION ECONOMIQUE POUR LEUROPE


RECUEIL CEE DE DISPOSITIONS MODELES DE REGLEMENT DE LA
CONSTRUCTION / Btiments rsidentiels

EU :European Spatial Development Perspective (ESDP) Potsdam 1999

CEMAT : Principes directeurs pour le developpement territoriale durable


du Continent Europeen Hanovra 2000

Gouvernement Wallon :Schema de development de lEspace Regional


(SDER) Namur 1999

Schma europenne d amnagement du territoire, 1991, CEMAT, Conseil


de lEurope. Strasbourg

A DESIGN GUIDE FOR RESIDENTIAL AREAS/ COUNTRY


COUNCIL OF ESSEX-MAREA BRITANIE 1975

QUALITY OF DWELLINGS AND HOUSING AREAS/ NATIONAL


INSTITUTE FOR BUILDING RESEARCH-STOCKHOLM/SWEDEN 1967

STADTPLANUNG, EINE PRAXISORIENTIERTE/ EINFUHRUNGDARMSTADT 1988

ORASUL STRUCTURAT SI DISPERSAT / JOHANNES GODERITZ,


RONALD RAINER, HUBERT HOFFMANN -1957

ORASELE DE MAINE O ISTORIE INTELECTUALA A


URBANISMULUI IN SEC.XX P. HALL/ ED. ALL 1999

DECLARATIA DE LA RIO PENTRU MEDIU SI DEZVOLTARE 1992


(BIBLIOTECA ONU)

OUR COMMON FUTURE, 1988, THE


WCED , OXFORD
UNIVERSITY PRESS, UK (BIBLIOTECA ONU)

MANAGEMENTUL AMPLASARII LOCUINTELOR IN ZONA PERIURBANA


PROBLEMATICA/RESPONSABILITATI/LEGISLATIE/RELATII GENERALE

AUTORITATEA
DE STAT

DELIMITAREA
ADMINISTRATIV-TERITORIALA
SI STABILIREA STATUTULI JURIDIC AL
TERENURILOR DIN ZONA PERIURBANA

LEGISLATIE
PRIVIND
PROPRIETATEA
PRIVATA SI
PUBLICA
ASUPRA
TERENULUI
CADASTRU
PATRIMONIU

PUG
PLAN URBANISTIC GENERAL SI
REGULAMENTUL LOCAL AFERENT

PUZ

AUTORITATEA
LOCALA

PUD

RETEAUA DE
CIRCULATIE SI
UTILITATI
PUBLICE

COMERT SI
SERVICII

TERENURI DESTINATE
ZONEI DE LOCUINTE

PROPRIETATE
PUBLICA
Pentru
Concesionari
si vazari prin
credite

PROPRIETAR
SPATII
INVATAMANT
CULTURA SI
CULT

SPATII DE
PRODUCTIE

LEGE PRIVIND
AMENAJAREA
TERITORIULUI SI
URBANISMUL

Pentru
locuinte
sociale

lotizari

LEGI
PRIVIND
CREDITELE,
CADASTRUL
IMOBILIAR
BUGETUL
DE STAT
BUGETUL
LOCAL

REG.
GEN. DE
URBANISM

PROPRIETATE
PRIVATA
Pers Jurid

Pers fiz

ZONE
PROTEJATE
ZONE DE
DEPOZITARE

LOCUINTA

LEGI
REFERITIT
LA
CALIT.
CONSTR.
LOCUIRE
EXPLOAT.