Capitolul XII

Dilema imigratiei
Europa este un caleidoscop al diversitatii cultural. Locuitorii Uniunii Europene sunt
impartiti intr-o suta de nationalitati care vorbesc optzeci si sapte de limbi si dialecte diferite,
facand din Uniunea Europeana una dintre regiunile cu cea mai mare diversitate cultural din
lume.
Primii vizionari ai U.E. nu erau obisnuiti cu idea de a pune laolalta culture distinct. Se
temeau ca aceste culture locale se vor opune procesului de europenizare.
Daca in era statelor-natiune domina lupta de clasa centrata pe chestiunea posesiei si
distributiei capitalului sip e protejarea dreptului de proprietate private, in era globala, lupta se
da pt diversitatea si e centrata mai mult pe mentinerea identitatii cultural si a dreptului la acces
intr-o lume dens conectata si interdependent. Teama majoritatii oamenilor in era globalizata
este aceea de a se pierde si de a ramane in urma. Afiliatia cultural furnizeaza o identitate de
grup si este o modalitate de a fi auzit, de a avea un refugiu sigur in noua lume stratificata. A
avea acces este un mod de a fi inclus in fluxul activitatilor care imping inexorabil rasa umana
intr-o arena comerciala comuna si intr-o piata publica globala.
De la politica de clasa la politica culturala
Globalizarea fluxurilor de capital creeaza noi diviziuni. Saracii acestei lumi sunt fortati sa
migreze oriunde se duce capitalul. Este o problema care tine de cautarea locului de munca. In
Europa, companiile sunt dormice sa recruteze mana de lucru mai ieftina pt a micsora costruile
de munca si a ramane competitive pe pietele mondiale. Imigranti accepta adeseori slujbe umile,
pe care populatia autohtona le refuza. Astfel intr-o piata a muncii in stagnare si cu un somaj
structural indicat, europenii se tem ca grupurile de imigranti vor concur cu lucratorii autohtoni
pentru putinele slujbe in industrie si in servicii.
Exista de asemenea grija ca imigrantii vor solicita un sistem de protective sociala pt
culturile lor, folosind servicii sociale pretioase. Comunitatile autohtone pretend ca imigrantii
saraci sunt un adevarat pericol social. Este adevarat ca un nr disproportionat de imigranti comit
crime si ajung la inchisoare. Motivul principal pt criminalitatea ridicata este procentul mare de
someri printer strainii traitor in tarile Uniunii Europene.
Intr-o mare masura, europenii se simt inundati si coplesiti de valul de imigranti. Chiar si
in Marea Britanie care are o traditie de tolerant fata de imigranti, doua treimi dintre cei
chestionati au spus ca sunt prea multi straini in tara lor.
Imigratia a crescut dupa prabusirea imperiului sovietic si daramarea Zidului Berlinului.
Boom-ul economic din anii 80 in Europa de Vest a atras un numar crescand de imigranti din
Europa Centrala si de Est.
Repopularea Lumii Vechi
Reactia impotriva imigratiei anunta consecinte serioase pentru bunastarea viitoare a
Europei. In central acestei problem este fertilitatea extreme de scazuta a populatiei
continentului. Europa are cea mai scazuta rata a fertilitaii dintre toate regiunile lumii. Sunt o
multime de motive pt care rata fertilitatii continua sa scada. Europenii raman mai multi ani in
scoala si se casatoresc mai tarziu. Femeile care au o cariera amana decizia maternitatii.

O populatie imbatranita va avea drept rezultat faptul ca Europa isi va pierde avantajul
comeptitional in economia mondiala in urmatoarea jumatate de secol. Singura solutie cu
exceptia unei cresteri miraculoase a fertilitatii, e sa se deschida portile pentru milioane de noi
imigranti.
Diaspora cultural si loialitati multiple
Imigratia in Europa s-a manifestat diferit fata de cea din Statele Unite ale Americii.
Imigrantii s-au asimilat rapid in cultura dominanta din America, dorind sa inceapa o viata noua
si sa traiasca visul american. In Europa, imigrantii nu sunt atat de dornici sa se asimileze si,
dimpotriva, au carat cu ei cultura si traditiile.
Etnografii au identificat mai mult de doua mii de popoare-natiuni distincte in lumea de
astazi. Deoarece exista numai doua sute de state-nationale teritoriale recunoscute de legea
internationala, majoritatea acestor popoare avand statut de minoritate in propriile tari sau
ratacesc prin lume in cautarea unui loc unde sa se stabileasca.
Migratiile au fost favorizate de globalizare si fluxurile financiare, comunicatii si
transporturi, popoarele ducand cu sine forta de munca semnificativa. Chinezii sunt un exemplu
de astfel de popoare ce au migrat in numar foarte mare (50 de milioane).
Comunicatiile si transporturile permit existenta oamenilor in doua lumi, permitandu-le
sa se deplaseze peste oceane si sa tina legatura cu tarile lor natale, cu familia si prietenii si chiar
sa vizioneze programele de televiziune preferate de acasa. Transportul aerian ieftin faciliteaza si
ele calatoriile dese intre tari.
Deseori, insa, tarile gazda nu primesc cu bratele deschise religii si politici diferite de ale
lor, reactionand devastator in fata musulmanilor, tiganilor, evreilor. Franta, Germania si multe
alte tari mari pot fi date ca exemplu pentru aceasta afirmatie. Numarul mare de migratori
musulmani ii ingrijoreaza pe conducatorii statelor mari, deoarece au inceput sa formeze
diaspore culturale importante, iar Islamul s-a considerat pe sine ca pe o fratie universala a
fratiei. Musulmanii sunt, pentru Europa, o amenintare terorista din ce in ce mai mare, lucru
care ii determina pe reprezentantiitarilor membre UE sa ia decizii in consecinta.
Diasporele culturale submineaza relatii traditionale dintre popor, proprietate si
teritoriu. Din cele mai vechi timpuri, cele trei au fost practic inseparabile. Acest lucru nu mai
este valabil. Culturile exista in domenii multiple atat virtuale, cat si reale. Pe masura ce
comunicatiile culturale se disperseaza in toata lumea, ele incep sa se reorganizeze in maniera
nodurilor de retea.
Vechea idee conventionala de a jura loialitate exclusiva tarii de adoptie devine din ce in
ce mai problematica intr-o lume a diasporelor culturale. In absenta acestei loialitati de
nezdruncinat fata de un stat-natiune ancorat intr-un teritoriu, legat de o metanatiune si o
ideologie de viata acceptate de mese, este foarte greu ca oamenii sa se inteleaga si sa traiasca
impreuna.
Traind in spatii multiple si in acelasi orizont temporal
Deoarece traiesc in mod simultan atat aici, cat si acolo, diasporele culturale sunt
conectate in timp si nu in spatiu, deci, prin urmare, nu sunt continute in geografie. Cum oamenii
traiesc intr-o masura din ce in ce mai mare in mai multe locuri si au vechea rigiditate a
teritoriului limitat de granite.

Uniunea Europeana ia masuri dure pentru a-si asigura granitele impotriva fluxurilor de
imigratie ilegala in Comunitate. Pentru a dezvolta o politica unificata de control al granitelor UE
si pentru a bloca fluxu de imigratie ilegala, Acordul Schengen este urmarit cu scrupulozitate. UE
este prinsa intre vechea politica a teritoriului cu hotare bine definite si noua politica a spatiului
global. Incearca sa impace noile realitati politice si comerciale globale cu constrangerile impuse
de membrii sai, a caror autonomie si legitimitate sunt legate de teritorialitate.
Cel mai dificil aspect al incercarii de a stabili o politica ce transcede frontierele este
stabilirea unei maniere de asociere a fortelor divergente pentru un nou sens al telului comun,
care sa fie la fel de puternic ca vechiul imperativ teritorial.
Desi noua realitate spatiala este mult mai complexa decat permite geometria simpla a
Iluminismului, referinta temporala in schimbare este la fel de complicata. Daca temporalitatea
vechiului vis american este directionata spre viitor, temporalitatea visului european, pe cale
de aparitie, combina toate cele trei segmente temporale trecut, prezent si viitor intr-o
singura structura.